Organizarea Si Functionarea Pietei Financiare Din Londra - Copie [PDF]

Zitiervorschau

ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA PIEȚEI FINANCIARE DIN LONDRA

Asist. Dr. coord: Afloarei Nucu Anca Elena Student: Grigore Stefan Grupa: FB33 Iași, 2020

CUPRINS 1.

Scurt istoric.........................................................................................................................................3

2.

REPERE CRONOLOGICE ALE BURSEI LONDONEZE...............................................................................4

3.

STRUCTURA BURSEI DE VALORI LONDONEZE......................................................................................5 3.1 Baza Normativă.................................................................................................................................5 3.2 Membrii Bursei de Valori...................................................................................................................7 3.3 Domeniul de activitate......................................................................................................................7 3.4 Tipuri de acțiuni................................................................................................................................8 3.5 Tipuri de obligațiuni..........................................................................................................................9 3.6 Alte titluri de valoare.......................................................................................................................10 3.7 Instrumente derivate folosite..........................................................................................................10

4.

TRANZACŢIONAREA LA BURSA LONDONEZĂ.....................................................................................11

5.

EVOLUȚIE..........................................................................................................................................14

6.

STRATEGIA BURSEI LONDONEZE.......................................................................................................15

7.

SUPRAVEGHEREA PIEŢEI DE CAPITAL................................................................................................16

CONCLUZII.................................................................................................................................................18 BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................................19

2

1. Scurt istoric Piaţa financiară a apărut încă de la începutul Evului Mediu când bursele cele mai vechi au fost create, exclusiv în slujba comerţului mondial “mărfurile” negociate în aceste instituţii fiind contractele financiare transmisibile. Prima societate pe acţiuni a fost fondată la Londra în 1553 (Compania Muscovy), acest tip de companie a cunoscut treptat o largă dezvoltare în Anglia, ceea ce a dus la apariţia unor persoane specializate în tranzacţionarea titlurilor emise de astfel de societăţi (acţiuni), adică a brokerilor, acţionând ca intermediari pentru investitori. În 1760, un grup de 150 de brokeri au format un club la o cafenea din Londra, unde se întâlneau pentru a tranzacţiona titluri, iar în 1773, membrii clubului au votat pentru schimbarea numelui acestuia (Jonathan Coffee House) cu cel de Bursa de Valori (Stock Exchange). Piaţa financiară din Londra s-a

dezvoltat foarte rapid, impulsionată şi de noile

descoperiri ale ştiinţei şi tehnicii, iar până în secolul al IX-lea s-au deschis mai mult de 20 de burse de valori în ţară, care au operat independent până în 1973, când a avut loc integrarea tuturor pieţelor din Marea Britanie pe care se tranzacţionează titluri de valoare. Din 1986, Bursa de la Londra a devenit o companie privată cu răspundere limitată, iar sistemul de tranzacţionare s-a schimbat, de la tranzacţionarea în ringul Bursei trecându-se la cea prin intermediul telefonului şi calculatorului din camere de tranzacţionare separate. Bursa londoneză este una din cele mai vechi burse, istoria ei începând cu mai bine de 300 de ani în urmă. La sfârşitul secolului XIX începutul secolului XX a fost cea mai dinamică piaţă, motivul fiind supremaţia Imperiului Britanic. După războaiele mondiale, Marea Britanie şi-a pierdut rolul de lider mondial, dar continua să fie în topul centrelor comerciale cele mai dezvoltate.

Istoria îndelungată a Bursei londoneze, de care britanicii sunt foarte mândri, i-a

ajutat în clădirea reputaţiei lor de azi. Aceasta este “motorul” pieţei financiare la nivel global şi este “locul de întâlnire” pentru unele dintre cele mai renumite companii din lume. În fruntea celor trei mari centre financiare din Londra, New York şi Tokyo, bursa londoneză se bazează pe mai bine de 200 ani de integritate, competența şi cunoaşterea pieţei, devenind una din principalele centre de tranzacţionare de acţiuni ale lumii.

3

Piaţa din Londra este exemplul cel mai desăvârşit a ceea ce reprezintă o piaţă internaţională, oferind o gamă de servicii mult mai complexă decât piaţa financiară din New York, şi mult mai afirmată pe plan internaţional. Componentele pieței financiare din Londra sunt:  Bursa de Valori din Londra (London Stock Exchange-LSE)  LIFE (London International Financial Futures and Options Exchange)  Bursa de Mărfuri din Londra (London Commodity Exchange)  London Options Exchange (London FOX)  London Petroleum& Futures Exchange  Bursa Metalelor din Londra (London Metal Exchange)

2. REPERE CRONOLOGICE ALE BURSEI LONDONEZE London Stock Exchange Group este un grup internațional de schimb diversificat care se află în inima comunității financiare din lume. Istoria Bursei de Valori Londoneze a început în 1801. Grupul operează cu o gamă largă de instrumente financiare precum acțiuni, obligațiuni și diverse instrumente derivate pe piețe precum: London Stock Exchange, Borsa Italiana, MTS etc. London Stock Exchange este una dintre cele mai vechi burse din lume, iar istoria sa a început de mai bine de 300 de ani. Începându-și istoria în cafenelele Londrei din secolul XVII, London Stock Exchange a crescut rapid și a devenit cea mai importantă instituţie financiară din Londra. De-a lungul secolelor următoare LSE s-a dezvoltat constant, ajungând să fie o piață de valori puternică, bine reglementată, aflându-se astăzi în centrul financiar mondial. În continuare voi prezenta care au fost principalele etape de dezvoltare ale London Stock Exchange. 1698- John Castaing începe să emită la Jonathan’s Coffee-house o listă de acțiuni și prețuri pentru mărfuri numite” Cursul de schimb și alte lucruri”. Aceasta este cea mai veche dovadă de organizare a tranzacțiilor cu titluri de valoare negociabile în Londra. 1720- A început un val speculativ numit "South Sea Bubble". 1748- Marele incendiu din Londra a distrus majoritatea caselor de cafea, dar acestea au fost reconstruite ulterior. 1761- Un grup format din 150 de brokeri de la Jonathan’s Coffee-house au început să vândă și să cumpere acțiuni. Mai târziu acești brokeri s-au mutat în propria clădire și au schimbat numele în Bursa de Valori. 1802- Bursa de Valori se mută într-o clădire nouă Capel court. 1812- Este creată prima carte de reguli codificată. 1836- S-au deschis primele schimburi regionale în Manchester și Liverpool.

4

1914-Odată cu începerea Primului Război Mondial, bursa de valori a fost închisă. 1923-Bursa a primit propria stemă, cu motto-ul “Dictum Meum Pactum” (My Word is My Bond), Cuvântul meu este obligațiunea mea. 1939-Odată cu începerea celui de-al doilea război mondial, Bursa a fost închisă pentru șase zile și s-a redeschis la 7 septembrie. 1972-Majestatea Sa regina a deschis o nouă clădire de birouri cu 26 de etaje pentru bursă. 1986- a avut loc dereglementarea pieței, cunoscută sub numele de” Bing Bang”. Toate firmele au devenit brokeri și dealeri, capabili să funcționeze în dublă ipostază, comisioanele minime sunt abolite. Membrii individuali au încetat să mai aibă drept de vot. Procesul de tranzacționare a început să se realizeze prin intermediul calculatorului și a telefonului. Bursa de Valori devine o societate privată cu răspundere limitată. 1991- Consiliul de conducere al LSE este înlocuit cu un consiliu de administrație format din executiv, clienți și utilizatori. 1997- Este lansat SETS (Stock Exchange Electronic Trading Service) pentru a mări viteza de tranzacționare și acrea o piață mai eficientă. De asemenea a fost lansat și serviciul de decontare CREST. 2001-În acest an London Stock Exchange a început să se listeze pe propria piață, în același an a avut loc și aniversarea a 200 de ani. 2003-Este creat EDX London, aceasta reprezintă o afacere derivată de tranzacționare a acțiunilor, în parteneriat cu grupul OM. Este achiziționată Proquete Limited, care furnizează informații privind tranzacționarea în timp real. 2005-Într-o evaluare realizată de Mediafax, LSE ajunge să coste 1,4 miliarde de lire sterline.

3. STRUCTURA BURSEI DE VALORI LONDONEZE 3.1 Baza Normativă

Bursa de valori din Londra se bazează pe trei legi principale:  Legea privind Serviciile Financiare din 1986 – prevede ca toţi participanţii pe piaţa valorilor mobiliare trebuie să activeze în baza licenţei. În Marea Britanie licenţa se acordă pentru activitatea de investiţii, care presupune:  Vânzarea-cumpărarea hârtiilor de valoare în nume propriu şi în numele clienţilor;  Organizarea derulării tranzacţiilor;  Gestiunea portofoliului investiţional în favoarea terţelor persoane;  Servicii de consulting pe piaţa valorilor mobiliare;  Organizarea şi gestionarea instituţiilor de investire colectivă, etc.

5

Legea nu specifică noţiunea de hârtie de valoare ci de investiţie, aceasta din urmă fiind o noţiune mai completă şi complexă care în afara hârtiilor de valoare mai include şi contracte asupra unor mărfuri, valute şi metale preţioase, dar nu obiectele în sine. Activitatea fără licenţă este strict interzisă şi se pedepseşte penal. În cazul încălcării acestei legi, pedeapsa poate consta în privaţiune de liberate pentru o perioadă de până la 7 ani sau amendă penală în valoare nelimitată.  Legea privind Hârtiile de Valoare (Legea privind Insiders) din 1985 – presupune că în cazul utilizării informaţiilor de către membri în scopuri personale aceştia vor fi pedepsiţi conform Codului Penal. În cazul încălcării acestei legi, pedeapsa poate consta în privaţiune de liberate pentru o perioadă de până la 7 ani şi/sau amendă penală în valoare nelimitată, sau – în cazul anchetării cazului de către instanţa superioară (Curtea Magistraţilor) – pedeapsa poate consta în privaţiune de libertate pentru o perioadă de până la 6 luni şi/sau amendă penală în valoare de 5000 £.  Legea privind Companiile din 1985 – 1989 – prevede că orice companie are dreptul să obţină informaţii despre acţionarii săi reali, nu numai despre cei nominali. În scopul evitării contopirilor, directorii companiilor, efectuând tranzacţii cu acţiunile companiei sunt obligaţi să informeze compania despre acest lucru în timp de maxim 2 zile. Acţionarul sau grupul de acţionari care apar ca persoane afiliate şi deţin 3% din acţiunile companiei sunt obligaţi să informeze compania, în timp de maxim 2 zile, în cazul modificării pachetului lor cu o cotă de 1% sau mai mult. Compania la rândul său informează Curtea de Înregistrare (Registrer of Companies). Dacă compania este listată la bursă, este obligată să informeze şi bursa. Aceste cerinţe sunt valabile şi pentru soţia/soţul şi copiii peste 18 ani ai acţionarului. În cazul ascunderii acestor informaţii, pedeapsa poate consta în privaţiune de libertate pentru o perioadă de până la 2 ani şi/sau amendă penală în valoare nelimitată sau, în cazul anchetării cazului de către instanţa superioară (Curtea Magistraţilor), pedeapsa poate consta în privaţiune de liberate pentru o perioadă de până la 6 luni şi/sau amendă în valoare de 2000 £. Conform legii, compania are dreptul să ceară de la orice acţionar cu drept de vot informaţii despre dinamica pachetului lui de acţiuni pe ultimii 3 ani. În cazul refuzului acţionarului, compania este în drept să-l priveze pe acţionar de dreptul de vot. Legea prevede obligaţia companiei de a organiza anual şi, în caz de necesitate, extraordinar adunări generale ale acţionarilor. Pauza dintre două adunări generale nu poate depăşi 15 luni.

6

Adunarea Generală a Acţionarilor poate fi convocată de către acţionarii şi directorii care au în portofoliu minim 10% acţiuni cu drept de vot. În cazul în care administraţia nu a organizat în termen de 21 zile o adunare generală, cei care o solicită o pot organiza de sine stătător. Orice acţionar are dreptul de a ceda dreptul său de vot în favoarea altei persoane prin proxy. El poate fi acordat şi retras de câte ori doreşte acţionarul. Dacă acţionarul este prezent la adunare, proxy îşi pierde valabilitatea. 3.2 Membrii Bursei de Valori

Firmele de broker-dealers reprezintă cea mai numeroasă grupă. Principala lor funcţie constă în executarea ordinelor de vânzare-cumpărare a clienţilor, însă pot executa şi operaţiuni pe cont propriu. Unele firme apar fie în calitate de broker fie în calitate de dealer.

Market-makers – membrii bursei care stabilesc cursul unor anumite titluri pe parcursul zilei. Ei ocupă rolul principal.

Inter-dealer brokers sunt nişte intermediari între market-makers.

MEMBRII BURSEI DE VALORI

Brokers monetari (stock exchange money brokers) – membrii bursei, care au dreptul de a împrumuta mijloace financiare şi titluri altor membri ai bursei.

3.3 Domeniul de activitate

Pieţele de acţiuni Companiilor din întreaga lume le este permis să-şi mărească capitalul de care au nevoie prin listarea sigură a titlurilor de valoare pe piaţa londoneză, o piaţă foarte eficientă, transparentă şi bine reglementată. Prin cele două pieţe principale ale ei (Piaţa Primară şi AIM) oferă companiilor acces la una dintre cele mai profunde şi lichide uniuni de capital investiţional. Odată ce companiile au fost acceptate pentru a fi listate la bursă, ele sunt ajutate să-şi maximizeze valoarea acţiunilor la bursa londoneză. Companii din întreaga lume se îndreaptă către bursa londoneză pentru a-şi mări capitalul în vederea dezvoltării şi consolidării afacerilor lor. Listarea pe piaţa engleză oferă companiilor

7

oportunitatea de a pătrunde într-una dintre cele mai profunde şi lichide uniuni de capital. Sunt mai mult de 2.700 de companii listate pe piaţa LSE (London Stock Exchange), valorând peste 3.500 mld £. În anul 2014 existau 188 IPO-uri (initial public offering) (oferte noi) pe piaţa LSE cu un aport de 81.1 ml £ capital nou. Piaţa de acţiuni britanică deserveşte companii mari şi mici, de la înfiinţare până la integrarea în brand-uri mondiale. Piaţa bursieră este supravegheată cu rigurozitate pentru a asigura toţi participanţii de integritatea şi de corectitudinea acesteia. Bursa de Valori din Londra (London Stock Exchange), grupează în prezent diverse pieţe pentru listarea diferitelor titluri: • cea principală, unde se tranzacţionează cele mai importante acţiuni din Marea Britanie precum şi din lume, Alternative Investment Market (AIM), destinată pentru companiile tinere, aflate în faza de creştere. • techMark, o nouă piaţă pe care pot fi listate acţiuni ale companiilor care activează în domeniul tehnologiilor de vârf. Piaţa Primară Piaţa Primară este cel mai prestigios şi operativ spaţiu european de listare pentru companii mature, o modalitate dovedită de sporire a capitalului şi de obţinere a profitului. În anul 2014, companii din 70 de țări din întreaga lume au participat pe piața primară, 188 de noi societăți s-au alăturat pieței primare, inclusiv 34 de companii internaționale. Astfel numărul firmelor prezente pe piața primară a fost de 2746. AIM AIM este leader mondial pe piaţa bursieră secundară matură. De la lansarea acestei piețe (1995), aproximativ 3500 de companii din diferite țări au ales să adere la AIM. AIM ajută companiile mici și în creștere de a obține capitalul de care au nevoie pentru creștere și dezvoltare. În anul 2014 AIM a acaparat 65% din IPO-urile (iniţial public offering) (ofertele noi) din Europa de Vest. În anul 2014, 110 companii au fost admise la AIM față de 72 în 2013. Bursa londoneză este o piaţă bursieră mondială. Aproximativ 2700 companii din 70 de țări listează acţiunile lor la Londra în vederea măririi profiturilor şi accesului la capitalul de care au nevoie pentru a se transforma într-o adevărată companie de talie mondială. Ei sunt atraşi de calitatea pieţei bursiere londoneze, de resursele acestora de lichidităţi, de abordarea sofisticată şi de demersurile pe termen lung ale comunităţii tradiţionale a investitorilor din Londra.

3.4 Tipuri de acțiuni

Acţiunile simple (ordinary shares) se pot emite cu orice valoare nominală. Cea mai răspândită valoare nominală este de 25, 50 şi 100. Pe larg se practică emisiunile cu primă,

8

emisiunile cu discount nu sunt permise. De regulă, fiecare acţiune dă un drept de vot, însă cu creşterea numărului acţiunilor, numărul de voturi poate descreşte. Acţiunile se emit, în general, nominative (registered). Pentru fondatori şi de asemeni pentru guvern în cazul privatizării unor companii publice, în Marea Britanie se emit acţiuni de fondare, de constituire (de aur) având un şir de priorităţi în cazul fuziunilor. În Marea Britanie deţinătorii acţiunilor au dreptul la ”rights” care reprezintă drepturi prioritare de subscriere la noile emisiuni. De regulă, ele permit cumpărarea noilor emisiuni cu discount de 20% şi nu sunt transmisibile. De asemenea, se mai pot emite ”bonus” sau ”scrip” care reprezintă emisiuni de acţiuni din capitalizarea rezervelor. Dividendele se impozitează. De asemeni se impozitează sporul de capital (capital gains tax). Impozitele se reduc cu indicele preţurilor. Acţiunile de clasa „A” şi „B” fără drept de vot –sunt acţiuni simple. Bursa de valori nu le admite, de obicei, în listare. Se vând la un preţ mai mic decât cele cu drept de vot, mai ales, în perioada fuziunii. Acţiunile privilegiate (preference shares) – de obicei, nu dau dreptul la vot, cu excepţia cazurilor când prin statut se decide altfel. În cazul lichidării acţionarii au drepturi prioritare şi dividendul este fixat în statut. În Marea Britanie se emit 5 tipuri de acţiuni privilegiate: A cţiuni privilegiate cum ulative (“cum ulative preference shares”) –– reprezintă nată aa acţiunilor Acţiuni cumulative (“cumulative reprezintă oo parte parte însem însemnată privilegiate. Dividendele D ividendele acestor acţiuni, în în caz că beneficiul este este insuficient, nu nu se se plăteşte plăteşte la la sfârşitul anului, dar se cumulează cum ulează până la apariţia lui. D eţinătorii acţiunilor sim ple nu Deţinătorii simple nu vor prim primii dividende dividende până până nu nu vor fi achitate dividendele acţiunilor privilegiate cum ulative. cumulative.

A cţiuni privilegiate noncum ulative (“non-cum ulative preference Acţiuni noncumulative (“non-cumulative preference shares”) shares”) –– obţin obţin dividende dividende num ai în cazul existenţei profitului net, înaintea ple. numai înaintea deţinătorilor de de acţiuni sim simple. A cţiuni privilegiate ram bursabile (“redeem able preference Acţiuni rambursabile (“redeemable preference shares”) –– pot fi retrase retrase din din circulaţie de em itent în orice m om ent sau om ent dinainte am bursarea emitent moment sau într-un într-un m moment dinainte stabilit. RRambursarea are loc la valoarea nom inală sau a. nominală sau cu cu prim prima. A cţiuni privilegiate participative Acţiuni participative (“participating (“participating preference preference shares”) shares”) –– dau dau dreptul deţinătorilor lor la obţinerea unui profit suplim entar. Se ică. suplimentar. Se bucură bucură de de oo răspândire răspândire m mică.

A cţiuni privilegiate bate pe Acţiuni privilegiate convertibile convertibile (“convertible (“convertible preference preference shares”) –– pot fi fi schim schimbate pe acţiuni acţiuni sim ple într-un it m om ent, la un simple într-un anum anumit moment, un preţ dinainte dinainte stabilit.

3.5 Tipuri de obligațiuni

Principalul tip de obligaţiuni emise de companiile engleze sunt obligaţiunile asigurate (“debentures”), care pot fi de două tipuri: obligaţiuni asigurate cu o parte din active (“fixed

9

charge debentures”) şi obligaţiuni asigurate cu toate activele companiei (“floating charge debentures”). În primul caz emitentul nu are dreptul să vândă patrimoniul său gajat, iar în cazul al doilea, el poate să dispună liber de activele sale până la scadenţă, adică până în momentul apariţiei necesităţii. În “Legea privind Companiile” se specifică care persoane pot emite aceste obligaţiuni: obligaţiuni, asigurate cu anumite active, poate emite statul prin persoana organelor fiscale (“prefertial creditors”); obligaţiuni, asigurate cu toate activele companiei – creditorii negarantaţi. Există, de asemeni, obligaţiunile neasigurate/fără asigurare (“unsecured loan strocks”) – cele care nu sunt asigurate cu un patrimoniu concret; de aceea deţinătorii acestor obligaţiuni se echivalează cu creditorii neasiguraţi. Obligaţiunile garantate (“guaranteed loan stocks”) – sunt obligaţiuni neasigurate, garantate de persoane terţe, de obicei, compania-mamă pentru compania-fiică. Atât obligaţiunile asigurate cât şi cele neasigurate pot avea atât o rată a dobânzii fixă cât şi variabilă. Ambele tipuri pot fi convertite în acţiuni. Majoritatea obligaţiunilor convertibile sunt exprimate în dolari S.U.A. şi fac obiectul tranzacţionării pe piaţa eurotitlurilor.Cupoanele obligaţiunilor sunt plătibile de 2 ori pe an. Se emit, de asemenea, şi obligaţiuni cu discount sau cu cupon zero şi obligaţiuni cu super discount (la preţ mai mic de 85% din valoarea nominală). Acestea se emit în formă materializată. 3.6 Alte titluri de valoare

Certificatele bancare de depozit au un termen de circulaţie de la 1 – 12 luni, sunt la purtător, cu rata dobânzii fixă sau variabilă. Valoarea nominală a lor nu este mai mcă de 50 000 £, de aceea ele vizează investitorii instituţionali. Hârtiile de valoare comerciale – cambii simple (“promissory notes”), pot fi atât procentuale cât şi neprocentuale, pe un termen de la 7 zile la 1 an. Sunt titluri la purtător. Piaţa hârtiilor de valoare comerciale este supravegheată de Banca Centrală a Angliei. Din anul 1989 se permite emisiunea de hârtii de valoare comerciale numai emitenţilor cu o capitalizare de cel puţin 40 mil. £ şi care sunt listaţi la Bursa de Valori de la Londra. 3.7 Instrumente derivate folosite

Produsele derivate (contracte futures, opţiuni pe marfă, opţiuni pe titluri financiare, opţiuni pe valute, opţiuni pe indici bursieri, opţiuni pe rata dobânzii, etc.) reprezintă o diversitate de instrumente financiare dincolo de cele mai importante pieţe de acţiuni. EDX London este bursa londoneză internaţională de instrumente derivate şi scopul ei este să devină cea mai eficientă şi mai lichidă piaţa mondială pentru acţiuni derivate. O contribuţie majoră în

10

dezvoltarea produselor derivate a avut-o EDX London, instituţie creată în 2003 pentru a unifica piaţa acţiunilor şi cea a produselor derivate.

4. TRANZACŢIONAREA LA BURSA LONDONEZĂ Inovaţiile tehnologice şi progresele tehnologiei informaţiei au determinat transformări profunde şi în domeniul pieţelor de capital, mutaţiile de referinţă remarcându-se în segmentul pieţei secundare. Bursa londoneză asigură platforma comercială – de tranzacţionare – folosită de firme de brokeraj din întreaga lume pentru tranzacţionarea titlurilor de valoare. Sistemele deţinute furnizează acces rapid şi eficient la tranzacţionarea de acţiuni/titluri, permit investitorilor şi instituţiilor să se înregistreze rapid pe piaţa de acţiuni, de titluri de valoare şi pe pieţele derivate. Bursele de azi nu se mai aseamănă în majoritatea cazurilor cu cele de la începutul secolului trecut. Dezvoltarea tehnologiilor a produs schimbări majore în domeniul bursier încă din anii ’50. Trei aspecte legate de utilizarea informaticii au marcat însă profund dezvoltarea mediului bursier contemporan:

utilizarea computerului pentru operaţiunile de backoffice şi compensare apariţia programelor de negociere şi de asigurare a portofoliilor, aşa-numitele program trading şi portofolio-insurance şi utilizarea ordinelor de tipul stop-loss şi stop-buy

Protecţia unor portofolii de sute sau chiar mii de miliarde de euro este facilitată de existenţa unui soft adecvat, care determină ponderile titlurilor în portofoliu. De asemenea în cazul programelor de prognoză specializată – utilizate, de exemplu, în scopuri speculative – sunt

11

imperios necesare calculatoarele (super-calculatoarele), întrucât parametrii avuţi în vedere sunt simulate prin sute de ecuaţii, cuprinzând chiar mii de variabile economice. London Stock Exchange, simbol al reformelor în domeniul bursier, a progresat şi datorită computerizării, prin înlocuirea mecanismului tradiţional de negociere cu unul electronic, SEAQ – Stock Exchange Automated Quotation – sistem care permite market-maker-ilor să introducă în sistem pentru a putea fi vizualizate propriile cotaţii şi cantităţi pentru titlurile tranzacţionate, şi SAEF – Stock Exchange Automated Execution Facility – destinat executării ordinelor de volum mic. TALISMAN – Transfer Accounting, Lodgement for Investors, Stock MANagers for jobbers – este un sistem de lichidare semiautomată ce a fost utilizat până în 1990, când a fost înlocuit de o variantă perfecţionată, TAURUS – Transfer for Automated Registration of Uncertified Stocks. Pentru o mai bună informare a clienţilor, London Stock Exchange oferă celor interesaţi sistemul TOPIC – Teletext Output of Price Information Computer – cu ajutorul căruia se pot obţine informaţii despre societăţile cotate. Respectarea standardelor internaţionale recunoscute privind reglementarea şi practicile pieţei bursiere fac piaţa londoneză una dintre cele mai atractive şi lichide pieţe din lume. Peste 300 de firme din întreaga lume sunt înregistrate ca şi membre ale bursei londoneze. Peste 15.000 de titluri de valoare sunt tranzacţionate pe piaţa primară şi secundară a bursei londoneze. În anul 2006 au fost înregistrate peste 78 mil tranzacţii, în medie aproximativ 214.000 de tranzacţii zilnice. Acest lucru a fost posibil prin asigurarea unei reţele de sisteme de tranzacţionare ce se adresează investitorilor profesionişti din întreaga lume, inclusiv: SETS – (the London Stock Exchange's electronic order book trading service for UK blue chip securities) (registrul electronic de comenzi al bursei londoneze pentru tranzacţionarea titlurilor de valoare) registrul britanic electronic de comenzi care corelează în mod automat cererile cu ofertele pentru cele mai mari şi mai importante societăţi comerciale. SETSmm – (an order book with integrated market maker liquidity provision, delivering guaranteed 2-way prices) (un registru de comenzi care integrează market makerii, cu depozite de lichidităţi de tranzacţionare, care asigură garantarea preţurilor atât la cereri cât şi la oferte). Un sistem hibrid – un registru de comenzi susţinut prin construcţia pieţei pentru tranzacţionarea titlurilor de valoare medie. SEAQ – (the London Stock Exchange's service for Main Market and AIM securities that are not liquid enough to trade on SETS or SETSmm) (serviciul bursei londoneze ce se adresează titlurilor de valoare cotate pe Piaţa Primară şi AIM care însă nu sunt suficient de lichide pentru a

12

fi tranzacţionate cu ajutorul SETS sau STESmm). Realizează tranzacţionarea cotaţiilor în timp real pentru aproximativ 2000 societăţi londoneze mici. SEATS PLUS – (The Stock Exchange Automated Trading Service); the electronic trading service for the less liquid Main Market and AIM securities that have less than 2 market makers; (serviciul de tranzacţionare automată al bursei); serviciul de tranzacţionare electronică pentru titlurile de valoare mai puţin lichide ale Pieţei Primare şi AIM care au mai puţin de 2 iniţiatori de piaţă (“market makeri”). Sistemul este dedicat tranzacţionării acţiunilor AIM şi ale companiilor/societăţilor mai mici de pe Piaţa Primară. EUROSETS – DTS – (Dutch Trading Service) (serviciul de tranzacţionare olandez). Noul serviciu de tranzacţionare a acţiunilor olandeze cu o bună lichiditate. International Order Book (IOB) (Registrul de comenzi internaţional) – Un registru de comenzi electronic pentru tranzacţionarea celor mai lichide titluri de valoare străine. Registrul de comenzi internaţional IOB permite investitorilor să deschidă potenţialul unor pieţe cu o evoluţie ascendentă. Asigură acces direct la titluri de valoare din 37 de țări prin intermediul unui registru de comenzi centralizat. Alături de sistemul de tranzacţionare a acţiunilor bursa londoneză asigură şi tranzacţionarea unor diferite produse investiţionale ca de exemplu: giranţi, fonduri de investiţii şi obligaţiuni. Majoritatea tranzacţiilor de pe piaţă sunt comandate de firmele membre ale bursei – o reţea bancară mondială, brokeri de acţiuni şi coordonatori de fonduri care tranzacţionează pentru clienţii lor şi în nume propriu. În medie sunt peste 300 de firme membre, considerând atât cumpărătorii cât şi vânzătorii care crează lichiditatea ce permite pieţei bursiere să prospere. Procedura de a deveni membru este simplă şi facilă. Electronizarea bursei reprezintă o realitate a zilelor noastre. Dezvoltarea tehnologică a dus în fapt la apariţia unui nou tip de tranzacţie bursieră. Folosirea sistemelor computerizate pe piaţa bursieră a permis nu numai reducerea costurilor de negociere dar şi creşterea vitezei de execuţie a ordinelor şi mărirea orarului de funcţionare şi negociere, aspirându-se spre piaţa continuă. În prezent investitorii pot avea acces direct pe piaţă, on-line, pe o piaţă concurenţială şi transparentă, mai eficientă, pe care informaţiile circulă mai rapid. Facilităţile aduse de folosirea tehnicii electronice în domeniul desfăşurării tranzacţiilor au fost transferate şi în zona supravegherii pieţei, a monitorizării legalităţii tranzacţiilor bursiere. Astfel, bursa londoneză a creat în urmă cu câţiva ani un departament special, unde 55 analişti (foşti poliţişti, ex-brokeri, avocaţi sau contabili) au drept misiune supravegherea pieţei bursiere. În munca lor de urmărire a tranzacţiilor bursiere ei sunt ajutaţi de un sistem complex de monitorizare a pieţei – Inteligent Alerting System (IAS) – care poate urmări în acelaşi timp evoluţia preţurilor pentru 3.000 de titluri cotate, în scopul identificării tranzacţiilor suspecte. Un

13

supercalculator ce a costat mai multe milioane de lire sterline, numit Integrated Monitoring and Surveillance System (IMAS), primeşte continuu şi în timp real informaţii despre toate tranzacţiile încheiate pe piaţa engleză (conform legii, în maximum trei minute de la încheierea tranzacţiei, dar în realitate, de cele mai multe ori, chiar în momentul încheierii tranzacţiei). Computerul urmăreşte o listă de 28 de anomalii, prilej de alarmă. Diverse evenimente, cum ar fi salturi suspecte de preţ, creşteri sau scăderi inexplicabile, sunt semnalate specialiştilor care trebuie să le clarifice în aceeaşi zi. Deşi într-o zi normală de lucru, corelată cu orarul de tranzacţionare al pieţei londoneze, pot apărea până la 3.000 de asemenea alarme, dintre acestea, doar pentru 20-30 sunt necesare cercetări suplimentare, iar unele anchete duc la descoperirea unor infracţiuni bursiere.

5. EVOLUȚIE După cum observăm din următoarea figură, venitul total ajustat al London Stock Exchange în perioada 2010-2014 a înregistrat un trend continuu crescător, valoarea acestuia în anul 2014 fiind egală cu 1213,1 milioane de lire. Fig.1 Evoluția venitului total ajustat și al dividendelor pe acțiune al London Stock Exchange în perioada 2010-2014

Sursa: Raport annual 2014, disponibil la www.lseg.com

În ceea ce privește sectoarele care contribuie la formarea venitului, observăm că ponderea cea mai mare îi revine serviciilor post-tranzacționare oferite clienților, aceasta se explică prin existența unei infrastructuri extrem de reglementată, servicii de piață de încredere, independente și elastice.

Fig.2 Contribuția sectoarelor (%) la constituirea venitului annual pentru anul 2014;

14

Technology Other* Services1% 5% Capital Markets 26% Information Services 29%

Capital Markets Post Trade Services Information Services Technology Services Other*

Post Trade Services 39%

Sursa: Prelucrare proprie după http://www.lseg.com/sites/default/files/content/documents/LSEG %20Annual%20Report%20March%202014.pdf

LSE oferă o gamă largă de servicii post-tranzacționare, oferind o gestionare eficientă a riscurilor. Sistemul oferă un proces de tranzacționare rapid și eficient și totodată oferă investitorilor și instituțiilor accesul la un volum mare de informații.

6. STRATEGIA BURSEI LONDONEZE Strategia bursei londoneze este să concureze pe plan mondial pe piaţa pentru servicii privind tranzacţiile financiare şi să devină piaţa bursieră selectată. Se intenţionează dezvoltarea afacerilor actuale, a sectorului de piaţă şi a limitelor operaţiilor efectuate prin iniţiative de dezvoltare, achiziţii noi, realizarea de companii mixte şi crearea de alianţe, acolo unde este cazul. În vederea implementării acestei strategii, se vor urmări următoarele obiective:  Consolidarea şi extinderea poziţiei de prima sursă pe piaţa de acţiuni, a preţurilor performante şi a informaţiilor de piaţă în zona europeană. - Schimbările controlate incurajază clienţii să studieze modul în care îşi conduc afacerea. - Strategiile de implicare în investiţii stimulează cererea pentru game de produse mai diversificate. - Consolidarea unei infrastructuri post-tranzacție generează opţiuni în operarea tranzacţiilor şi oferă clienţilor schimburi la costuri reduse. - Se urmăreşte o strategie competiţională şi exploatarea avantajului dat de modelul londonez al pieţei bursiere.  Derularea unei afaceri diversificate care se desfăşoară într-un mediu inovator şi în continuă dezvoltare, conducând prin tehnologie şi servicii de piaţă.

15

- Bursa de schimb se bazează pe un program de lucru informaţional ale cărui sisteme tehnologice şi operaţionale sunt în continuu îmbunătăţite. - Opţiunile clienţilor sunt încurajate şi susţinute, urmărindu-se adaptarea la numeroasele şi diferitele modele de afaceri ale clienţilor bursei.  Acordarea unei valori crescute clienţilor şi asociaţilor bursei. Clientul construieşte piaţa.  Construirea celor mai bune capacități de clasă. - Dezvoltarea oamenilor și a competențelor lor sunt necesare pentru a crea soluții inovatoare care să servească clienții noștri din toată lumea. - Scopul nostru este de a îmbunătăți continuu infrastructura și capacitățile tehnologice. - Urmarea unei discipline stricte a costurilor. - Dezvoltarea parteneriatelor din întreaga lume pentru extinderea serviciilor noastre. La Bursa de Valori de la Londra se tranzacţionează aproximativ 2/3 din volumul de tranzacţionare a hârtiilor de valoare şi 90% din volumul de tranzacţionare cu acţiuni din Europa. Aici sunt listaţi aproximativ 500 de emitenţi străini. Informaţia despre dinamica pieţei acţiunilor din sistemul S.E.A.Q. este reflectată de indicele bursier FTSE-100. Spre deosebire de S.U.A., unde piaţa obligaţiunilor de stat este obiect al pieţei extrabursiere, în Marea Britanie majoritatea tranzacţiilor se efectuează la Bursa de Valori de la Londra prin sistemul S.E.A.Q. (S.E.A.Q. screens). Zilnic, se tranzacţionează în medie acţiuni de constituire (“de aur” – gilts) în valoare de 5 mlrd. £, ceea ce depăşeşte mult volumul de tranzacţionare al pieţei acţiunilor. Market makers sunt scutiţi de impozitul de bursă de 0,5% din suma tranzacţiei, pot fi împrumutaţi de brokeri monetari şi pot deschide conturi de decontare în sistemul de decontare şi clearing T.A.L.I.S.MAN.

7. SUPRAVEGHEREA PIEŢEI DE CAPITAL Supravegherea pieţei de capital a Marii Britanii este asigurată de” Consiliul privind Hârtiile de Valoare şi Investiţiile” (Securities and Investments Board). Conform statutului său este o companie necomercială, participanţii acesteia fiind funcţionarii sistemului bancar. Este supusă formal Trezoreriei (Ministerului de Finanţe), însă efectiv este o instituţie independentă. Consiliul deleagă funcţiile sale către două tipuri de organizaţii: Din prima grupă fac parte organizaţiile de autoreglementare: Consiliul privind Hârtiile de Valoare şi Futures (S.F.A. – Securiies and Futures Authority), Asociaţia intermediarilor financiari, managerilor şi brokeri (F.I.M.B.R.A. – Financial Intermediaries, Managers&Brokers Association), Organizaţia managerilor investitori (I.M.R.O. – Investment Management

16

Regulatory Organization), Organizaţia companiilor de asigurare de viaţă şi unit-trusturilor (L.A.U.T.R.O. – Life Assurance & Unit Trust Regulatory Organization). Din grupa a doua fac parte bursele specializate: L.S.E. (London Stock Exchange), L.I.F.F.E. (London Internaţional Financial Futures Exchange), Bursa de Mărfuri de la Londra (London Commodity Exchange), London F.O.X. (London Futures&Options Exchange), Bursa Internaţională a Petrolului (London Petroleum Exchange), Bursa Metalelor (London Metal Exchange), Bursa OM. Pentru a activa pe piaţă, este necesar a deveni membru, cel puţin, al unei organizaţii de autoreglementare. Regulile organizaţiilor de autoreglementare sunt obligatorii pentru toţi participanţii profesionişti.

17

CONCLUZII Bursa de valori din Londra este una dintre cele mai importante burse din lume și cu siguranță cea mai semnificativă din Europa, și aici ne referim în special la capitalizarea companiilor listate. Totodată LSE este și cea mai veche bursă din lume, aceasta continuând să întâmpine clienții săi cu produse și servicii noi. Bursa londoneză este una din cele mai vechi burse, istoria ei începând cu mai bine de 300 de ani în urmă. La sfârşitul secolului XIX începutul secolului XX a fost cea mai dinamică piaţă, motivul fiind supremaţia Imperiului Britanic. După războaiele mondiale, Marea Britanie şi-a pierdut rolul de lider mondial, dar continua să fie în topul centrelor comerciale cele mai dezvoltate. Istoria îndelungată a Bursei londoneze, de care britanicii sunt foarte mândri, i-a ajutat în clădirea reputaţiei lor de azi. Aceasta este “motorul” pieţei financiare la nivel global şi este “locul de întâlnire” pentru unele dintre cele mai renumite companii din lume. În fruntea celor trei mari centre financiare din Londra, New York şi Tokyo, bursa londoneză se bazează pe mai bine de 200 ani de integritate, competența şi cunoaşterea pieţei, devenind una din principalele centre de tranzacţionare de acţiuni ale lumii. Sunt mai mult de 2.700 de companii listate pe piaţa LSE (London Stock Exchange), valorând peste 3.500 mld £. În anul 2014 existau 188 IPO-uri (initial public offering) (oferte noi) pe piaţa LSE cu un aport de 81.1 ml £ capital nou. Piaţa de acţiuni britanică deserveşte companii mari şi mici, de la înfiinţare până la integrarea în brand-uri mondiale. Piaţa bursieră este supravegheată cu rigurozitate pentru a asigura toţi participanţii de integritatea şi de corectitudinea acesteia. Pe piața bursieră din Londra sunt listate și companii românești precum Electrica și Romgaz.

18

BIBLIOGRAFIE 1. Prisacariu, M., Ursu, S., Andrieș, A. M. - Pieţe şi instrumente financiare , Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2008; 2. 3. 4. 5.

www.londonstockexchange.com www.wall-street.ro www.zf.ro www.realitatea.net

19