Organizarea Gestiuni Financiare La Spitalul Clinic Judetean Sfantul Spiridon Iasi [PDF]

Zitiervorschau

Organizarea gestiuni financiare la Spitalul Clinic Judeţean „Sf. Spiridon” Iaşi -Disciplina: Gesiunea Financiara la Institutiile Publice -

Îndrumător: Prof. Dr. Stefura Gabriel

-Iaşi 2011-

Cuprins

Capitolul 1 Organizare şi funcţionalitate ..................................................... 3 1.1.Scurt istoric ........................................................................................................... 3 1.2.Obiect de activitate ............................................................................................... 3 1.3.Organizare internă ................................................................................................ 5 1.4.Funcţionalitate (relaţii interne cu accent pe latura financiară) ......................... 12 1.5.Stuctura de personal ........................................................................................... 14 1.6.Relaţii cu exteriorul ............................................................................................ 15 1.7.Structura şi evoluţia principalelor cheltuieli bugetare ........................................ 17

Capitolul 2. Fundamentarea indicatorilor financiari .................................. 21 2.1. Cadrul juridic ..................................................................................................... 21 2.2. Fundamentarea veniturilor bugetare ................................................................. 22 2.3. Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare ...................................... 24 2.4. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare ....... 36

Capitolul 3. Finanţarea institutiilor publice ............................................... 41 3.1. Surse de finanţare a instituţiilor publice ........................................................... 41 3.2. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor publice ........................ 49 3.2.1.Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare – pentru bugetul de Stat ... 50 3.2.2.Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale ......................................... 52 3.3. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăţi pentru cheltuieli .................................................................................................................... 53 3.4. Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare .............. 56

2

Capitolul 1 Organizare şi funcţionalitate

1.1.Scurt istoric Bolniţa "Sf. Spiridon" a fost ctitorită din iniţiativa lui Ştefan Bosie în 1743, cu banii primilor donatori numiţi epitropi: A.V. Kogălniceanu, Vasile Roset şi Anastasie Lipscanul. În 1754 începe zidirea Bisericii "Sf. Spiridon" şi în jurul ei a bolniţei pentru 30-40 bolnavi. În 18 iulie 1755 Matei Ghica recunoaşte Epitropia "Sf. Spiridon", prima atestare documentară aparţinând domnitorului Cehan Racoviţă în 1 ianuarie 1757 "hrisovul" de înfiinţare şi organizare a ospiciului "Sf. Spiridon". În acest document se recunoaşte că la acea vreme aşezământul "Sf. Spiridon" este cel mai mare spital din Moldova şi Ţara Românească şi al doilea ca apariţie după Spitalul Coltea din Bucureşti. În 1881 se propune mărirea capacităţii spitalului de la 140 la 400 paturi având în vedere sporirea numărului de locuitori din Iaşi la 70.000, ceea ce ar fi revenit un pat la 175 locuitori ca în celelalte ţări europene. În decursul anului 1996 s-au internat 33.840 bolnavi, s-au practicat aproape 13.000 intervenţii chirurgicale, majoritatea mari şi foarte mari, care se executa doar în câteva spitale din ţară şi s-au acordat aproape 1.000.000 consultaţii în dispensarele şi policlinicile spitalului. Aşadar, spitalul Sf. Spiridon a fost construit lângă mănăstirea cu acelaşi nume, sub motto-ul: “ de a fi în folosul străinilor slabi şi neputincioşi”.

1.2.Obiect de activitate

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe „ Sf. Spiridon ” Iaşi este cel mai mare spital din Moldova, ce lucrează în regim de spital universitar, fiind centru metodologic pentru multe specialităţi din zonă. Spitalul asigură asistenţă medicală de specialitate ( spitalicească şi ambulatorie ), fiind o unitate sanitară cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică, proprietate publică, care asigură servicii medicale.Serviciile medicale acordate de spital sunt preventive, curative, spitalul participând la asigurarea stării de sănătate a populaţiei 3

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe “ Sf.Spiridon” Iaşi este unitatea sanitară cu personalitate juridică, înfiinţată prin O.M.S. nr.117/1999, completat cu O.M.S. nr.639/2000 în subordinea Autorităţii de Sănătate Publică a Judeţului Iaşi şi administrarea Primăriei Municipiului Iaşi conform H.G.R. 866/2002. Sediul unităţii este în B-dul Independeţei nr.1 Iaşi. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe “ Sf. Spiridon” este organizat în reşedinţa de judeţ, cu o structură complexă de specialităţi medico-chirurgicale, cu unitate de primire urgenţe, care asigură urgenţele medico-chirurgicale şi acordă asistenţă medicală de specialitate, inclusiv pentru cazurile grave din judeţ care nu pot fi rezolvate la nivelul spitalelor locale. Dispune de o structură complexă de specialităţi, dotare cu aparatură medicală corespunzătoare, personal specializat, având amplasament şi accesibilitate pentru teritorii extinse. În structura spitalului de urgenţă funcţionează obligatoriu o structură de urgenţă (U.P.U., C.P.U.) care, în funcţie de necesităţi, poate avea şi un serviciu mobil de urgenţă - reanimare şi transport medicalizat. În spital se pot desfăşura şi activităţi de învăţământ medico-farmaceutic, postliceal, universitar şi postuniversitar, precum şi activităţi de cercetare ştiinţifică medicală. Aceste activităţi se desfăşoară sub îndrumarea personalului didactic care este integrat în spital. Activităţile de învăţământ şi cercetare vor fi astfel organizate încât să consolideze calitatea actului medical, cu respectarea drepturilor pacienţilor, a eticii şi deontologiei medicale. Spitalul asigură condiţii de investigaţii medicale, tratament, cazare, igienă, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor nozocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sanătăţii publice. Spitalul răspunde, în condiţiile legii, pentru calitatea actului medical, pentru respectarea condiţiilor de cazare, igienă, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor nozocomiale, precum şi pentru acoperirea prejudiciilor cauzate pacienţilor. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe “ Sf. Spiridon” efectuează activităţi remarcabile în concordanţă cu obiectul său de activitate, fiind un spital de renume, întrucât în cadrul acestuia s-au înfăptuit numeroase premiere naţionale. Întrucât este o instituţie ce oferă sprijin a milioane de persoane, acesta va fi în permanenţă pregătit pentru asigurarea asistenţei medicale în caz de război, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale şi alte situaţii de criză şi este obligat să participe cu toate resursele la înlăturarea efectelor acestora. Serviciile medicale oferite de către spital pot fi realizate prin următoarele forme de spitalizare: spitalizare continuă; spitalizare de zi; spitalizare de o zi.

4

1.3.Organizare internă

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă « Sf. Spiridon » Iaşi are o structură internă complexă, funcţionând cu un număr semnificativ de angajaţi ce sunt conduşi de către managerul spitalului, conform organigramei aferentă anexei 1. Organizarea internă este aprobată prin Ordinul de Ministru al Sănătăţii nr.61/2007 modificat prin Ordinul de Ministru al Sănătăţii nr.503/2007, aceasta fiind următoarea:  Secţie clinică cardiologie: 50 paturi din care: 

10 paturi compartiment terapie intensivă coronarieni;

 Secţie clinică medicină internă I cu 50 paturi;  Secţie clinică medicină internă II cu 50 paturi din care: 

10 paturi compartiment neurologie;

 Secţie clinică medicină internă III cu 40 paturi din care: 

10 paturi terapie intensivă coronarieni;



10 paturi compartiment cardiologie;

 Secţie clinică chirurgie generală I cu 75 paturi din care: 

5 paturi compartiment ortopedie-traumatologie;

 Secţie clinică chirurgie generală II cu 50 paturi din care: 

15 paturi compartiment chirurgie laparoscopică;

 Secţie clinică chirurgie generală III cu 75 paturi din care : 

10 paturi compartiment chirurgie laparoscopică ;



5 paturi compartiment neurochirurgie;

 Secţie clinică chirurgie generală IV;  Secţie chirurgie vasculară;  Secţie clinică O.R.L. cu 70 paturi din care: 

5 paturi compartiment A.T.I.

 Secţie clinică oftalmologie cu 45 paturi din care: 

5 paturi compartiment A.T.I;



5 paturi compartiment pentru copii;

 Secţie clinică endocrinologie cu 48 paturi;  Secţie clinică diabet zaharat. nutriţie şi boli metabolice cu 35 paturi : 

5 paturi compartiment terapie intensivă; 5

 Secţie clinică dermatovenerologie cu 40 paturi;  Secţie clinică chirurgie maxilo-facială cu 60 paturi din care: 

5 paturi compartiment A.T.I. ;

 Secţie imunologie clinică şi alergologie cu 25 paturi;  Secţie clinică oncologie medicală cu 28 paturi;  Spitalizare de zi oncologie cu 7 paturi;  Secţie clinică radioterapie cu 60 paturi;  Secţie clinică A.T.I. cu 30 paturi;  Secţie clinică hematologie cu 50 pauri;  Unitatea primire urgenţe (U.P.U.) SMURD cu 10 paturi;  Staţii sterilizare cu 2 paturi. Total paturi: 975. În cadrul spitalului funcţionează un comitet director format din :  Manager  Director medical  Director de cercetare-dezvoltare  Director financiar-contabil  Director resurse umane  Director ambulatorii  Director de îngrijiri. În cadrul spitalului funcţionează consilii ce au un rol bine stabilit în desfăşurarea activităţii acestuia :  Consiliul etic ;  Consiliul medical ;  Consiliul ştiinţific ;  Consiliul consultativ. Comitetul Director este cel ce elaborează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al Spitalului urmând să îl prezinte spre aprobare Consiliului Consultativ; de asemenea acesta prezintă periodic informaţii cu privire la execuţia bugetului. Acesta se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie când solicită majoritatea membrilor săi şi managerul spitalului, iar deciziile sunt luate cu cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi, dar cu majoritatea absolut a membrilor prezenţi. 6

Principalele atribuţii ale Comitetului Director sunt următoarele: 

Elaborarea planului de dezvoltare al spitalului, ţine cont de propunerile Comitetului medical şi le supune spre aprobare managerului.



Elaborează planul anual de furnizare a serviciilor medicale;



Elaborează Regulamentul de Organizare şi Funcţionare , Regulamentul Intern al spitalului şi fişa postului aferentă personalului în subordine;



Analizează proiectul de venituri şi cheltuieli elaborat de compartimentul financiar - contabil şi îl propune spre aprobare managerului;



Aprobă la propunerea comitetului medical măsurile ce trebuie luate pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea activităţii spitalului în deplină concordanţă cu nevoile populaţiei;



Întocmeşte, fundamentează şi propune spre aprobare managerului planul anual de achiziţii publice, lista investiţiilor şi a lucrărilor de reparaţii capitale aferentă unui exerciţiu financiar;



Stabileşte şi propune spre aprobare managerului indicatorii de performanţă al managementului secţiei. Managerul, persoană fizică sau juridică, încheie contract de management cu Ministerul

Sănătăţii, pe o perioadă de maximum 3 ani. Acesta are în subordine Compartimentul de audit intern, Compartimentul relaţii cu publicul, Compartimentul juridic, Serviciul de supraveghere şi control al informaţiilor nozocomiale, Compartimentul de statistică şi informaţii medicale, Biblioteca medicală, Compartimentul de mediu, Directorul de îngrijiri, Directorul medical, Directorul ambulatoriu, Directorul de cercetare, Directorul adjunct coordonator, Directorul financiar-contabil şi Directorul de resurse umane. Acesta are atribuţii şi competenţe în:  Domeniul strategiei serviciilor medicale: 

pe baza nevoilor de servicii medicale ale populaţiei elaborează planul de dezvoltare a Spitalului împreună cu ceilalţi membri ai Comitetului director, care apoi este aprobat de Ministerul Sănătăţii Publice.



aprobă formarea şi utilizarea fondului de dezvoltare al Spitalului bazându-se pe propunerile Comitetului director şi a Consiliului medical.



aprobă planul anual de furnizare de servicii medicale, elaborat de comitetul director, la propunerea consiliului medical;

7



aprobă măsurile propuse de comitetul director pentru dezvoltarea activităţii spitalului, în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei;



aplică strategiile şi politica de dezvoltare în domeniul sanitar ale Ministerului Sănătăţii Publice, adecvate la necesarul de servicii medicale pentru populaţia deservită; aplică strategiile specifice de dezvoltare în domeniul medical;etc

 Domeniul managementului economico - financiar: 

Aprobă şi urmăreşte realizarea planului anual de achiziţii publice;



Aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al spitalului şi repartizarea acestuia pe secţii, laboratoare, compartimente pe baza propunerilor realizate de către şefii de secţii, laboratoare şi compartimente din cadrul spitalului;



Urmăreşte execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pe secţii, laboratoare şi compartimente în conformitate cu contractul de administrare încheiat cu şefii acestor structuri ale spitalului;



Identifică surse pentru creşterea veniturilor proprii ale spitalului împreună cu Consiliul Consultativ.

 Domeniul managementului performanţei sau a calităţii serviciilor: 

Răspunde de realizarea unor serviciii de calitate de către personalul medico -sanitar din spital;



Răspunde de asigurarea condiţiilor adecvate de cazare, igienă, alimentaţie.



Urmăreşte aplicarea normelor legale în vigoare privitoare la respectarea drepturilor pacientului şi ia măsuri atunci când acestea sunt încălcate.

 Domeniul managementului resurselor umane: 

Aprobă Regulamentul intern al Spitalului;



Aprobă fişa postului pentru personalul angajat;



Stabileşte şi aprobă numărul de personal pe categorii de locuri de muncă;



Aprobă programul de lucru pe locuri de muncă şi pe categorii de personal pentru personalul aflat în subordine;



Aprobă planul de formare şi perfecţionare a personalului;



Aprobă organizarea concursurilor pentru posturile vacante, numeşte si eliberează din funcţie personalul spitalului

 Domeniul managementului administrativ: 

aprobă şi urmăreşte dacă este respectat Regulamentul de Organizare şi Funcţionare; 8



reprezintă spitalul în relaţiile cu terţe repsoane fizice şi juridice;



este răspunzător de obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare şi a certificatului de acreditare conforme cu condiţiile prevăzute de lege;



în perioada în care nu este în spital propune spre aprobare Direcţiei Medicale din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice un înlocuitor, dar nu transmite drepturile şi obligaţii ce decurg din contractul de management altei persoane, decât în cazuri de indisponibilitate.

Directorul medical are următoarele atribuţii specifice: 

în calitate de preşedinte al consiliului medical, coordonează şi răspunde de elaborarea la termen a propunerilor privind planul de dezvoltare al spitalului, planul anual de servicii medicale, bugetul de venituri şi cheltuieli;



monitorizează calitatea serviciilor medicale acordate la nivelul spitalului, inclusiv prin evaluarea satisfacţiei pacienţilor, şi elaborează, împreună cu şefii de secţii, propuneri de îmbunătăţire a activităţii medicale;



aprobă protocoale de practică medicală la nivelul spitalului şi monitorizează procesul de implementare a protocoalelor şi ghidurilor de practică medicală la nivelul întregului spital;



stabileşte coordonatele principale privind consumul de medicamente şi materiale sanitare la nivelul spitalului, în vederea unei utilizări judicioase a fondurilor spitalului, prevenirii polipragmaziei şi a rezistenţei la medicamente; De asemenea, acesta are în subordine, secţii şi compartimentele cu paturi, laboratoare

paraclinice, serviciul anatomie patologică, structura de primiri urgenţe, farmacia . Directorul de cercetare-dezvoltare este preşedintele Consiliului Ştiinţific, iar competenţele şi atribuţiile acestui consiliu fiind stabilite prin ordinul Ministerului de Sănătate Publică. În principiu, acesta are atribuţia de a elabora „Planul intern de cercetare ştiinţifică ” pentru toţi cercetătorii ştiinţifici încadraţi în spital atât pe proiecte individuale, cât şi în grup pentru fiecare laborator, secţie, departament. Acesta este subordonat direct managerului. Director financiar contabil are în principal, următoarele atribuţii : 

asigură şi răspunde de buna organizare şi desfăşurare a activităţii financiar-contabile a unităţii, în conformitate cu dispoziţiile legale;



organizează şi răspunde de întocmirea lucrărilor de planificare financiară ;

9



organizează contabilitatea în cadrul unităţii, în conformitate cu dispoziţiile legale şi asigură efectuarea corectă şi la timp a înregistrărilor ;



asigură întocmirea la timp şi în conformitate cu dispoziţiile legale a balanţelor de verificare şi a dărilor de seamă anuale şi trimestriale



angajează unitatea prin semnătură, alături de manager, în toate operaţiunile patrimoniale ;



contribuie la elaborarea şi executarea bugetul de venituri şi cheltuieli al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă « Sf.Spiridon »

Iasi în conformitate cu prevederile normelor

metodologice ale Ministerului Sănătăţii. Directorul de resurse umane are în principal următoarele sarcini şi responsabilităţi: 

asigură şi răspunde de buna organizare şi desfăşurare a activităţii serviciului resurse umane a unităţii, în conformitate cu dispoziţiile legale;



coordonează întocmirea statului de funcţiuni, conform normativelor de personal şi a structurii spitalului;



coordonează lucrările de încadrare a personalului de execuţie, de toate categoriile, potrivit statului de funcţiuni şi cu respectarea nomenclatoarelor de funcţii şi salarizare, a indicatoarelor de studii şi stagiu;



controlează evidenţa drepturilor plătite salariaţilor;



asigură întocmirea dărilor de seamă statistice privind numărul de salariaţi şi cheltuielile de personal;



coordonează şi verifică întocmirea de evidenţe şi sinteze privind activitatea de personal a unităţii; Directorul de îngrijiri are responsabilitatea de a controla prin sondaj dacă sunt îndeplinite

atribuţiile care sunt prevăzute în fişa postului de către asistenţii medicale şefi, asistenţii medicali şi personalul auxiliar. Acesta este subordonat direct managerului Spitalului. Consiliul medical are în componenţă şefii de secţii, de laboratoare, farmacistul şef şi asistenţii şefi. Printre principalele atribuţii ale Consiliului medical se numără: 

Realizează evaluarea necesarului de servicii medicale ale populaţie i deservite de spital;



Participă la elaborarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare şi Regulamentul Intern al spitalului;



Evaluează necesarul liniilor de gardă şi îi propune managerului idei referitoare la structura şi numărul acestuia la nivelul spitalului;

10



Are responsabilitate în

acreditarea personalului medical al spitalului şi a

activităţilor

medicale care se desfăşoară în spital; 

Participă la organizarea asistenţei medicale alături de managerul spitalului în cazuri de dezastre, epidemii şi situaţii speciale.



Elaborează Raportul anual de activitate al spitalului şi are în vedere legislaţia în vigoare.

Consiliul Consultativ dezbate problemele principale referitoare la organizarea şi funcţionarea Spitalului „Sf. Spiridon” şi îi face recomandări managerului privitoare la aceste dezbateri. Acesta se întruneşte cel puţin o dată la 3 luni în şedinţă ordinară şi în şedinţe extraordinare ori de câte ori este nevoie, iar deciziile sunt luate în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi, dar cu majoritate absolută a membrilor prezenţi. Printre atribuţiile principale ale Consiliului Consultativ se numără: 

Dă avizul

Regulamentului de Organizare şi Funcţionare şi Regulamentul Intern al

Spitalului; 

Avizează la propunerea managerului structura organizatorică a Spitalului, schimbarea sediului şi a denumirii unităţii;



Avizează bugetul de venituri şi cheltuieli şi urmăreşte modul de executare al acestuia după ce a fost aprobat prin ordinul ministrului Sănătăţii;



Analizează contractele de furnizare a materialelor, instrumentelor medicale, medicamentelor, alimentelor, etc.



Analizează modul de îndeplinire a obligaţiilor comitetului director şi activitatea managerului, şi dispune de măsuri de îmbunătăţire a activităţii;



Analizează eficienţa activităţii unităţii şi stabileşte măsuri pentru îmbunătăţirea organizării muncii;



Stabileşte măsuri pentru aprovizionarea tehnico - materială a unităţii. Membrii consiliului consultativ sunt:  2 reprezentanţi ai Autorităţii de Sănătate Publică;  2 reprezentanţi numiţi de consiliul local, dintre care unul specialist în finanţe publice locale;  managerul spitalului public;  2 reprezentanţi ai Universităţii de Medicină si Farmacie „Gr.T.Popa” Iasi ;  2 reprezentanţi ai mediului de afaceri, nominalizaţi de patronatele reprezentative;

11

Reprezentanţii sindicatelor legal constituite în unitate, afiliate federaţiilor sindicale semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară, au statut de invitaţi permanenţi la şedinţele consiliului consultativ.

1.4.Funcţionalitate (relaţii interne cu accent pe latura financiară)

Serviciul Financiar – Contabil este subordonat direct Directorului Financiar. Cu privire la relaţiile interne Serviciul financiar – contabil întreţine relaţii cu următoarele compartimente ale Spitalului Clinic Judeţean „Sf. Spiridon” Iaşi: Figura nr. 1 Relaţiile stabilite de către serviciului financiar-contabil cu diferite compartimente Managerul

Serviciul TehnicAdministrativ

Farmacia

Secţii clinice

Serviciul financiarcontabil

Biroul AchiziţiiContractări

Serviciul Resurse UmaneSalarizare

Compartimentul Juridic Casieria

1. Relaţii cu managerul: 

Organizează şi ţine la zi evidenţa patrimoniului în conformitate cu prevederile legale;



Asigură organizarea contabilităţii şi prezentarea la termen a situaţiilor financiare;



Realizează analiza lunară a execuţiei bugetare şi remedierea deficienţelor;



Asigură desemnarea persoanelor autorizate care efectuează plăţi pe baza documentelor ordonanţate; 12



Desemnează persoanele care să execute controlul financiar preventiv.



Asigură utilizarea creditelor bugetare pe baza unei bune gestiuni financiare.



Organizează evidenţa programelor naţionale de sănătate şi realizarea indicatorilor aferenţi acestora.

2. Relaţii cu Serviciul Tehnic – Administrativ: 

Îndeplineşte toate formalităţile de

scădere din inventar a tuturor bunurilor conform

condiţiilor prevăzute de lege; 

Întocmeşte raportul tehnic necesar susţinerii Bugetului de Venituri şi Cheltuieli privind activităţile administrative;



Încheie contracte economice cu furnizorii;



Întocmeşte graficul de livrări pentru materialele necesare spitalului;



Asigură aprovizionarea spitalului cu alimente, materiale, aparatură, etc;



Întocmeşte şi execută planul de aprovizionare în conformitate cu baremul în vigoare.

3. Relaţii cu Biroul Achiziţii – Contractări: 

Realizează întocmirea planului anual de achiziţii care stă la baza fundamentării bugetului de venituri şi cheltuieli;



Întocmeşte şi predă lunar serviciului contabilitate bonurile de consum pentru toate bunurile ieşite din gestiune;



Întocmeşte fişa activităţii zilnice a autoturismelor care se contabilizează lunar;



Întocmeşte contractele de achiziţii ca urmare a licitaţiei şi le predă apoi spre a fi semnate de către Directorul Financiar;



Întocmeşte notele de recepţie pentru bunurile care au intrat în gestiune şi o anexează facturii care se predă contabilităţii;

4. Relaţii cu Serviciul Resurse Umane – Salarizare: 

Realizează statele de plată lunară a salariilor, le vizează la Trezorerie şi apoi le predă la Serviciul financiar – contabil pentru a fi înregistrate;



Realizează lunar situaţii financiare cu privire la plăţile salariale cu date preluate din contabilitate;



Realizează propuneri pentru bugetul de cheltuieli de personal;



Stabileşte fondurile de premiere şi lucrările pentru aprobarea premiilor individuale;

13

5. Relaţii cu Casieria: 

Asigură predarea către contabilitate a documentelor care sunt emise de Trezorerie: extrase de cont, acte normative;



Întocmeşte ordinele de plată pe baza ordonanţărilor executate de către contabilitate;



Întocmeşte zilnic registrele de casă pe surse de venituri şi apoi le predă contabilităţii pentru a fi înregistrate.

6. Relaţii cu Compartimentul Juridic: 

Participă la negocierea şi redactarea Contractului Colectiv de Muncă la nivel de spital;



Acordă sprijin compartimentelor funcţionale pentru interpretarea legislaţiei specifice raporturilor de muncă, de personal, salarizare;

7. Relaţii cu Secţii Clinice: 

Secţiile clinice, laboratoarele şi alte compartimente medicale transmit contabilităţii deconturile cu serviciile medicale prestate către alte spitale pentru a le factura;

8. Relaţii cu farmacia: 

Ţine evidenţa gestiunii cantitative şi valorice pentru fiecare produs farmaceutic în parte;



Ţine evidenţa consumului de medicamente pe fiecare unitate sanitară şi transmite lunar consumul de medicamente compartimentului financiar – contabil.

1.5.Stuctura de personal Conform datelor analizate din Ordinul Ministerului Sănătăţii numărul 1224/2010, locurile personalului existent sunt distribuite astfel:  medici - 182 locuri ocupate din 382 locuri normate;  famaciştii – 4 locuri ocupate din 9 locuri normate;  asistent medical cu studii superioare + persoanal sanitar mediu (inclusiv statisticieni şi registratori medicali) – 696 locuri ocupate din 993 locuri normate;  biologi, logoped, sociolog, asistent social – 3 locuri ocupate din 4 locuri normate;  profesor CFM, kinetoterapeut, fiziokinetoterapeut – 2 locuri ocupate din 2 normate;  personal sanitar, auxiliar sanitar (infirmiere, îngrijitoare, brancardieri, şoferi autosanitară) – 304 locuri ocupate din 536 normate;  personal din compartiment de contabilitate-financiar (15 locuri ocupate), resurse umane (10 locuri ocupate), achiziţii (8 locuri ocupate), aprovizionare (5 locuri ocupate), tehnic (3 locuri 14

ocupate), administrativ (4 locuri ocupate), juridic (2 locuri ocupate), securitatea muncii (2 locuri ocupate), audit (1 loc ocupat), informaticieni (3 locuri ocupate), relaţii cu publicul (1 loc ocupat). Total locuri ocupate 54;  bibliotecar din Biblioteca medicală – 1 loc ocupat din 1 loc normat;  muncitori de întreţinere şi bucătărie – 96 locuri ocupate di 106 normate ;  comitet director – 4 locuri ocupate din 4 normate;  personal informatică din farmacie şi ATI – 2 locuri ocupate din 2 normate;  pompieri – 2 locuri ocupate din 2 normate;

1.6.Relaţii cu exteriorul Pentru a-şi exercita activitatea în condiţii optime, Spitalul Clinic Judeţean „Sf. Spiridon” Iaşi intră în contact cu diferite instituţii şi societăţi, printre care evidenţiem: Figura nr. 2 Relaţiile Spitalului Clinic Judeţean „Sf. Spiridon” Iaşi Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi

Furnizorii

Spitalul Clinic Judeţean „Sf. Spiridon” Iaşi

Consiliul Judeţean şi Primăria Municipiului Iaşi, cu Ministerul Sănătăţii

Trezoreria Municipiului Iaşi

1.R elaţia cu Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi Pe baza prevederilor legale, Casa de asigurări de sănătate este obligată să achite serviciile medicale prestate de către spital. Serviciile medicale se contractează la începutul anului pe diferite tipuri de servicii: spitalizare continuă, spitalizare de zi, tratamente în ambulatoriu, servicii paraclinice, analize de laborator şi radiologie, însă pentru un număr limitat de cazuri. Casa de asigurări de sănătate achită spitalului „Sf. Spiridon” Iaşi lunar serviciile realizate pe baza unor situaţii întocmite pe tipuri de servicii şi a facturilor anexă. Spitalul, prin activitatea pe 15

care o desfăşoară asigură servicii medicale pacienţilor. În cadrul spitalului Serviciul Financiar – Contabil întocmeşte facturile cu sumele realizate pe tipuri de servicii medicale pe care o transmite CAS cu obligaţia de plată. Compartimentul de evidenţă medicală întocmeşte situaţiile cu serviciile medicale pe baza foilor de observaţie şi de internare. Acest compartiment colaborează cu Compartimentul primire pacienţi, care întocmeşte foile de internare şi de observaţii pentru fiecare pacient, pentru elaborarea situaţiilor. 2.Relaţia cu Consiliul Judeţean şi Primăria Municipiului Iaşi, cu Ministerul Sănătăţii : Din bugetul statului sunt alocaţi bani pentru reabilitarea spitalului, iar de la Ministerul Sănătăţii primesc fonduri pentru aparatură medicală specializată. 3.Relaţia cu Furnizorii: În conformitate cu normele de reglementare a fluxurilor monetare care se derulează prin Trezorerie, Spitalul Clinic Judeţean „Sf. Spiridon” are obligaţia de a efectua operaţiuni de încasări şi plăţi atât prin ordin de plată, cât şi prin numerar, să deschidă conturi diferite pentru venituri şi cheltuieli. Trezoreria efectuează operaţiuni de încasări şi plăţi, păstrează finanţările primite şi verifică ca toate operaţiunile să fie efectuate pe baza Bugetului de Venituri şi Cheltuieli, aprobat de către Ministerul Sănătăţii. Când are loc primirea ordinului de plată la ghişeul Trezoreriei, aceasta verifică facturile ce sunt menţionate în ordin şi ordonanţările întocmite pe fiecare beneficiar în parte. Apoi trezoreria eliberează extrasul de cont necesar pentru plăţi şi încasări, care dovedeşte transferul fondurilor şi a disponibilului din cont. În cadrul Spitalului „Sf. Spiridon”, Serviciul Resurse Umane Salarizare întocmeşte statele de plată necesare achitării salariilor, realizează controlul acestora şi întocmeşte ordinele de plată aferente salariilor. Serviciul financiar - Contabil întocmeşte ordinele de plată aferente furnizorilor şi înregistrează extrasele de cont. Cea care face legătura între spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe „Sf. Spiridon” Iaşi şi Trezorerie este casieria pentru realizarea plăţilor şi apoi prezintă Trezoreriei documentele aferente. Trezoreria realizează plată către furnizori pentru datorii, către bugetul de stat pentru plata impozitelor pe salarii şi primeşte subvenţii de la acesta, către bugetul asigurărilor sociale pentru plata contribuţiilor salariale. 4.Relaţia cu Trezoreria Municipiului Iaşi: Pentru fiecare tip de sursă financiară şi tip de cheltuială în Trezoreria Municipiului Iaşi, Spitalul Clinic „Sf. Spiridon” are deschise conturi bancare după cum se prezintă în continuare :

16

a) Contul pentru cheltuieli de la bugetul de stat – „ Transferuri „ , respectiv cheltuieli de personal pentru medicii rezidenţi anii 1-2, pentru cadrele medicale din cabinetele şcolare şi studenţeşti şi programele de sănătate; sunt evidenţiate cheltuielile lunare în urma analizei de către Trezorerie a actelor ce privesc eliberarea sumelor în condiţiile legii. Viramentele şi ridicarea cu foaie sau carnet CEC a banilor lichizi sunt eliberate de către Trezorerie cu respectarea legilor. Creditele bugetare alimentează contul de mai sus prin ordin de plată, emis de Direcţia de Sănătate Publică, ca ordanator secundar de credite bugetare. b) Contul privind sumele provenite din fondul de asigurări de sănătate; sumele se repartizează prin ordin de plată, pe baza unei file de buget emise de Casa Naţională de Sănătate, prin intermediul Casei Judeţene

de Sănătate şi în baza facturilor emise lunar de către spital,

reperezentând serviciile medicale realizate, conform legii.

1.7.Structura şi evoluţia principalelor cheltuieli bugetare Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţe „Sf. Spiridon” Iaşi este elaborat de către compartimentul financiar – contabil pe baza propunerilor fundamentate ale conducătorilor secţiilor şi compartimentelor spitalului, acesta fiind analizat de către Comitetul Director şi apoi supus aprobării de către managerul spitalului. Comitetul Director urmăreşte realizarea indicatorilor referitori la execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pe secţii, compartimente, asigurând sprijin şefilor de secţii şi compartimente pentru încadrarea în bugetul alocat. Bugetul de venituri şi cheltuieli este repartizat pe secţii şi compartimente din cadrul Spitalului, iar nivelul acestora este considerat un indicator al contractului de administrare încheiat între manager şi şefii secţiilor şi compartimentelor. Execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se raportează trimestrial. Propunerile de venituri şi cheltuieli se fac luându-se în calcul următoarele: 

reglementarile şi normele în vigoare precum şi structura organizatorică care exixtă la data întocmirii bugetului de venituri şi cheltuieli;



sursele de venituri şi baza legală a încasărilor, nivelul taxelor sau tarifelor, frecvenţa indicatorilor fizici în noul an faţă de anul de bază pentru venituri, iar pentru cheltuieli evoluţia în perspectivă a domeniului de activitate, respectiv nivelul cheltuielilor în anul de bază faţă de anul luat în calcul, influenţată de indicele mediu de creştere al preţurilor şi al inflaţiei;



nivelul preţurilor avute în vedere la stabilirea propunerilor de cheltuieli. 17

Tabel nr. 1 Evoluţia principalelor cheltuieli pe perioada 2008 -2010 2009 Denumire indicator

Cheltuieli de personal

2008

2009

2010

2010

comparativ comparativ cu 2008

cu 2009

(%)

(%)

72294772,00

77356409,00

55644578,10

7,00%

-28,07%

53730944,00

57816931,00

41376181,00

7,60%

-28,44%

3361574,00

3392180,00

2455459,10

0,91%

-27,61%

15202253,00

16147297,00

11812938,00

6,22%

-26,84%

38046485,00

36353879,00

21572814,57

-4,45%

-40,66%

9210314,00

9221359,00

7345964,95

0,12%

-20,34%

631969,00

422251,00

198159,52

-33,18%

-53,07%

1395239,00

1317281,00

1275031,13

-5,59%

-3,21%

25054536,00

24211475,00

14288253,05

-3,36%

-40,99%

749336,00

443026,00

544047,08

-40,88%

22,80%

27885,00

15050,00

2288,72

-46,03%

-84,79%

Cheltuieli salariale în bani Cheltuieli salariare în natură Contribuţii Cheltuieli cu bunuri şi servicii Bunuri şi servicii Reparaţii curente Hrană Medicamente şi materiale sanitare Bunuri de natura obiectelor de inventar Deplasări şi detaşări

18

Materiale de laborator Pregătire profesională Protecţia muncii Alte cheltuieli Total cheltuieli

394456,00

421898,00

208745,82

6,96%

-50,52%

68195,00

26720,00

18869,65

-60,82%

-29,38%

53295,00

34156,00

53964,14

-35,91%

57,99%

461256,00

240661,00

215923,62

-47,82%

-10,28%

409999776,00 207881095,00 157013218,45

-49,30%

-24,47%

Cheltuielile de personal au înregistrat o creştere în anul 2009 faţă de anul 2008, creştere datorată în special indexărilor şi creşterilor salariale stabilite prin Hotărâre de Guvern. Cu toate acestea, în anul 2010 s-a înregistrat o scădere a acestora comparativ cu cheltuielile înregistrate în anul 2008 şi 2009. Cheltuielile cu contribuţiile aferente salariilor, care provin în special din: contribuţia pentru asigurările sociale, contribuţia pentru asigurările de sănătate, contribuţia pentru şomaj, contribuţia de asigurări pentru accidente de muncă au înregistrat o creştere în anul 2009 faţă de anul 2008, însă în anul 2010 s-a înregistrat o scădere comparativ cu nivelul acestora înregistrat în anii precedenţi. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au înregistrat scăderi în anii 2009 şi 2010 comparativ cu anul 2008. Putem observa că doar cheltuielile aferente bunurilor de natura obiectelor de inventar au înregistrat o uşoară creştere în anul 2010 faţă de anul 2009 cu 22,80%, alături de cheltuielile cu materiale de laborator care au înregistrat o creştere de 6,96% în anul 2009 faţă de anul 2008. Cheltuielile cu pregătirea profesională au înregistrat scăderi radicale în anii 2009 şi 2010 comparativ cu anul 2008, respectiv 60,82% în anul 2009 faţă de anul 2008 şi 29,38% în anul 2010 faţă de anul 2009. Cheltuielile cu medicamente şi materiale sanitare au scăzut în anul 2009 faţă de anul 2008 cu 3,36%, datorită creşterii numărului de pacienţi, a creşterii preţurilor la materialele sanitare chirurgicale din import şi a creşterii diversităţii produselor medicale, în general. În anul 2010, de asemenea acestea au înregistrat o scădere semnificativă (40,99%) comparativ cu anul 2009.

19

Valoarea cheltuielilor totale au scăzut progresiv din anul 2008 până în anul 2010, scădere determinată de reducerea înregistrată la nivelul tuturor categoriilor de cheltuieli, astfel: la categoria cheltuielilor de personal s-a înregistrat o scădere cu aproximativ 35% în anul 2010 comparativ cu anul 2008, la categoria cheltuielilor cu bunuri şi servicii cu aproximativ 50% şi de asemenea la categoria alte cheltuieli s-au înregistrat scăderi semnificative (47,82%) în anul 2009 faţă de anul 2008 şi 10,28% în anul 2010 faţă de anul 2009. (figura nr. 3) Figura nr. 3 Evoluţia cheltuielilor în perioada 2008-2010

Evoluția cheltuielilor în perioada 2008-2010 Cheltuieli de personal

Cheltuieli cu bunuri şi servicii

Bunuri şi servicii

77356409.00

72294772.00

55644578.10 38046485.00

36353879.00 21572814.57

9210314.00

2008

9221359.00

7345964.95

2009

2010

20

Capitolul 2. Fundamentarea indicatorilor financiari 2.1. Cadrul juridic Fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli este reprezentată de un ansamblu de analize şi decizii prin care managerul evaluează sursele de venituri şi dimensiunea tuturor cheltuielilor pe o bază reală, care trebuie să susţină realizarea în anul curent a volumului de activitate al unităţii sanitare pe care o administrează. La baza fundamentării bugetului de venituri şi cheltuieli stă principiul specializării bugetare, conform căruia veniturile şi cheltuielile sunt înscrise pe surse de provenienţă şi pe categorii de cheltuieli, iar gruparea acestora se face după natura lor economică şi după destinaţia acestora. Pentru anul bugetar legea bugetară anuală prevede şi autorizează, veniturile şi cheltuielile bugetare, precum şi reglementările specifice exerciţiului bugetar. Aceste legi bugetare anuale pot fi modificate pe parcursul anului bugetar până la data de 30 noiembrie prin legi de rectificare cărora li se vor aplica aceleaşi proceduri ca şi legilor bugetare anuale iniţiale, exceptându-se termenele din calendarul bugetar. Sumele care s-au aprobat la partea de cheltuieli prin bugetele anuale reprezintă limite maxime ce nu pot fi depăşite. Angajarea cheltuielilor din cadrul acestor bugete se face doar în limita creditelor bugetare aprobate, însă angajarea şi utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate în limitele legii atrag răspunderea celor angajaţi. Creditele bugetare care sunt aprobate se utilizează pentru finanţarea funcţiilor administraţiei publice, acţiunilor şi obiectivelor prioritare şi potrivit scopurilor care sunt prevăzute de legi şi reglementări. Aceste credite sunt angajate şi folosite în corelare cu gradul previzionat de încasare a veniturilor bugetare. Rezultatele fiecărui exerciţiu bugetar sunt aprobate prin:  Legea privitoare la contul general anual de execuţie a bugetului de stat;  Legea privind contul general de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat; Cheltuielile se desfăşoară pe structura clasificaţiei bugetare şi pune în evidenţă consumul de valori materiale şi băneşti care sunt necesare pentru îndeplinirea activităţilor spitalului. Cheltuielile care sunt înscrise în buget se reevaluează prin estimarea sumelor care pot fi obţinute pentru serviciile medicale furnizate în conformitate cu metodologia de calcul al decontării serviciilor medicale aprobate prin normele metodologice de aplicare a contractului cadru în cadrul sistemelor

21

asigurărilor sociale de sănătate (tarif pe caz ponderat, plata pe serviciu medical, tarif pe zi de spitalizare). Cheltuielile bugetare sunt determinate de autorităţile cuprinse în legi bugetare anuale şi legi specifice şi au o destinaţie precisă şi limitată. Nu poate fi înscrisă nici o cheltuială în buget şi nici angajată şi efectuată din aceste bugete dacă nu există bază legală pentru acea cheltuială. La elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli s-au luat in considerare :  Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice;  Codul Fiscal al României din 22.12.2003, versiune actualizată la 14.05.2010;  Legea nr. 125 din 12 mai 2005 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului contractual din unităţile sanitare publice din sectorul sanitar;  Legea nr. 193/2006 privind acordarea tichetelor cadou şi tichetelor de creşă. Comitetul director împreună cu şefii de secţii şi compartimente efectuează fundamentarea cheltuielilor urmărind:  Utilizarea resurselor materiale şi băneşti pentru cheltuielile oportune şi strict necesare;  Reducerea cheltuielilor pentru utilităţi, stabilindu-se norme proprii de consum;  Aprovizionarea

cu materiale şi medicamente

în limita cerinţelor actelor medicale ,

evitându-se formarea de stocuri;  Stabilirea necesarului de lucrări de întreţinere bazându-se pe studii de fundamentare şi documentaţii tehnice în cadrul unor strategii de îmbunătăţire a calităţii actului medical;  Stabilirea la nivelul spitalului de proceduri pentru actele medicale furnizate de fiecare secţie, de liste proprii de medicamente, materiale sanitare şi reactivi, aprobate de comitetul director;  Întărirea controlului intern asupra consumurilor pe secţii şi compartimente;  Reducerea cheltuielilor prin externalizarea unor servicii şi activităţi conform normelor legale;  Evaluarea produselor din gestiuni şi eliberarea acestora în funcţie de cerinţele actelor medicale şi de respectarea scopului pentru care au fost achiziţionate.

2.2. Fundamentarea veniturilor bugetare La întocmirea planului de venituri trebuie avute în vedere adoptarea unor măsuri organizatorice, printre care: 

întocmirea unor grafice de desfăşurare a acţiunii de elaborare a planurilor de venituri care să cuprindă sarcini concrete ce survin fiecărui obiectiv;



stabilirea căilor şi mijloacelor de realizare a veniturilor; 22



acoperirea eventualelor surse ce au rămas neplanificate în anul de bază;



metodologia determinării prin calcul a indicatorilor înscrişi în planul transmis la forul ierarhic superior;



executarea controlului şi autocontrolului pe tipul desfăşurării lucrărilor de întocmire a planului de venituri bugetare. Instituţiile ierarhic superioare au sarcina să verifice cu deosebită atenţie centralizarea

planurilor de venituri primite de la unităţile din subordine. Capitolul venituri cuprinde: a) venituri proprii; b) transferuri de la bugetul de stat. a) Veniturile proprii cuprind: - venituri din contracte încheiate cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Suma se evaluează de Direcţia de Buget şi Finanţe din Ministerul Sănătăţii pe bază de elemente specifice de fundamentare care se comunică fiecărei unităţi; - alte venituri proprii obţinute de la persoane fizice şi juridice - se stabilesc de către fiecare unitate sanitară şi reprezintă încasări de la persoane fizice şi juridice ca urmare a prestării serviciilor medicale contra-cost în condiţiile legii, precum şi din donaţii şi sponsorizări. Veniturile proprii din activităţile unităţilor sanitare prevăzute în lege cuprind: - consultaţii, tratamente, investigaţii; - prestaţii medico-sanitare pentru regii autonome, societăţi comerciale, instituţii publice ori alte persoane juridice sau fizice, potrivit reglementărilor în vigoare; - examene medicale şi psihologice pentru obţinerea de certificate medicale, cu excepţia certificatelor pentru incapacitate temporară de muncă şi a celor solicitate de categorii de persoane scutite de la plata acestor examene; - taxele pentru examene medico-legale; - taxele pentru examene şi concursuri organizate de unitatea sanitară; - eliberarea de autorizaţii, avize şi alte acte oficiale, conform legii, pentru persoane fizice şi juridice. Sumele realizate din încasările proprii urmează să fie utilizate conform prevederilor legale, pe destinaţiile aprobate prin legea bugetului de stat. 23

b) Transferurile de la bugetul de stat reprezintă sumele alocate din credite bugetare de la titlul „Transferuri” în vederea finanţării unor acţiuni ca: programe de sănătate, activităţi de cercetare etc. Volumul transferurilor din bugetul de stat cu defalcarea pe acţiuni se comunică fiecărei unităţi de către Direcţia de Buget şi Finanţe din Ministerul Sănătăţii.

2.3. Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare Pentru a estima cheltuielile este necesară efectuarea unor calcule pentru a se stabili consumul real de resurse umane, materiale şi de capital. Separat se stabilesc cheltuielile directe, indirecte şi cheltuielile generale care sunt necesare pentru realizarea serviciilor medicale. La stabilirea principalelor trepte de cheltuieli sunt avute în vedere prevederile legale care reglementează fiecare natură de cheltuieli, astfel: a. Cheltuieli de personal; b. Cheltuieli materiale; c. Cheltuieli de capital. Fundamentarea cheltuielilor în anul de bază se realizează în cadrul cheltuielilor curente (cheltuieli de personal şi cheltuieli cu bunuri şi servicii) pe fiecare articol şi cheltuială bugetară. Se porneşte de la prevederile anului de bază şi se continuă cu corectarea acestora în funcţie de influenţele cunoscute ce au acţionat până la data eliberării proiectului de buget. Procesul de fundamentare a cheltuielilor se realizează în funcţie de următorii indicatori: 

Indicele de utilizare a paturilor =

nr. de paturi ocupate nr. fizic de paturi



Media utilizării paturilor din spital = nr. de paturi nr. de asistaţi



Durata de spitalizare

= nr. de zile dintr-o perioadă nr. de bolnavi



Cheltuiala pe bolnav = cheltuieli efective nr. de bolnavi



Cheltuiala medie pe zi de spitalizare = cheltuieli efective nr. zile de spitalizare



Alte cheltuieli cu procurarea de medicamente, materiale sanitare, laboratoare, sânge şi plasmă, radiologii. 24

a) Fundamentarea cheltuielilor de personal În domeniul politicii de personal şi cel al structurii organizatorice, managerul stabileşte şi aprobă numărul de personal pe categorii şi locuri de muncă. Calculul numărului de personal şi a necesarului de cheltuieli de personal se realizează pe baza statutului de funcţii aprobat

prin

evaluarea drepturilor de personal, pe baza organigramei unităţii pe fiecare secţie şi compartiment al spitalului. Cuantumul cheltuielilor de personal nu trebuie să depăşească 60% din totalul cheltuielilor cuprinse în bugetul de venituri şi cheltuieli. Cheltuielile de personal sunt structurate pe trei titluri:  Cheltuieli salariale în bani care cuprind: 

Salarii de bază;



Salarii de merit;



Indemnizaţii de conducere;



Sporuri;



Ore suplimentare;



Prima de vacanţă;



Premii cuvenite salariaţilor;



Fonduri pentru posturi ocupate prin cumul, pentru plăţi cu ora;



Indemnizaţii plătite unor persoane în afara unităţii, de detaşare, de delegare;



Alocaţii pentru transportul la şi de la locul de muncă, pentru locuinţe.

 Cheltuieli salariale în natură care includ drepturi neimpozabile care sunt cuvenite salariaţilor: tichete de masă.  Contribuţii pentru: 

Asigurări sociale de stat;



Asigurările de şomaj;



Asigurările sociale de sănătate;



De asigurare de viaţă plătite de angajator pentru angajaţi;



Concedii şi indemnizaţii;



La fondul de garantare a creanţelor salariale.

a. Cheltuielile cu salariile în bani sunt reprezentate de cheltuielile cu: 25

1. Salariul de bază este diferenţiat pe funcţii, grade şi trepte profesionale. Astfel pentru personalul cu funcţii de conducere salariul de bază se obţine adăugând la salariul corespunzător funcţiei de execuţie o indemnizaţie

de conducere, diferenţiată în funcţie de complexitatea şi

răspândirea ce revine funcţiei respective. Aceste indemnizaţii sunt prevăzute în Ordonanţa de urgenţă nr.115/2004 în anexa 5. Personalul didactic medico-farmaceutic poate desfăşura o activitate integrată în activităţile sanitare şi primeşte pentru aceasta o indemnizaţie de 50% din salariul de bază corespunzător funcţiei şi gradului profesional. Fondul de salarii = nr. mediu scriptic de salariaţi * salariul mediu brut lunar * nr. de luni Numărul de luni = se ia în calcul toate lunile anului cu excepţia zilelor de concediu, deoarece acestea sunt retribuite diferit. Salariul de bază se acordă diferenţiat tuturor categoriilor de personal în funcţie de numărul de ore lucrate, aşa cum reiese din foile de pontaj (documente primare privind munca tuturor angajaţilor). Pentru medici, asistente şi infirmiere salariul de bază se diferenţiază în funcţie de gradaţii, de trepte profesionale, gărzi, etc., pentru îngrijitoare şi pentru personalul administrativ salariul va fi mai mic, iar pentru personalul muncitor salariu se acordă numai pe trepte profesionale (I-III) şi pe categorii (1-5). Salariul de bază = salariul tarifar + indemnizaţii de conducere Salariul de bază reprezintă 60% din totalul cheltuielilor salariale 2. Salariul de merit – este salariul pentru rezultatele deosebite obţinute din activitatea desfăşurată. Se poate acorda un salariu de merit de până la 15% din salariul de bază şi constituie bază de calcul pentru sporuri şi alte drepturi ce se acordă în raport cu salariul de bază. Cheltuielile cu Salariu de merit = nr. posturi * p1(%) * salariu mediu brut * p2(%) * nr. luni * (1+k), unde: p1 = nr de posturi maxime ce beneficiază de salariu de merit; p2 = cota din salariu de merit. 3. Indemnizaţii de conducere

acordate sub formă de procent la salariul tarifar al

persoanelor cu funcţii de conducere. Acestea reprezintă aproximativ 0,05% din totalul cheltuielilor salariale. 4. Sporurile de care pot beneficia salariaţii din cadrul Spitalului Clinic Sf. Spiridon sunt:

26



Sporul de vechime în muncă de până la 25% din salariu de bază, corespunzător timpului lucrat în programul normal de muncă. Sporul de vechime = 25% * salariul de bază

Tabel nr. 2 Modificarea cotei din salariu în funcţie de tranşa de vechime



Tranşa de vechime

Cota din salariu

3 - 5 ani

5%

5 - 10 ani

10%

de la 10 la 15 ani

15%

de la 15 la 20 ani

20%

peste 20 ani

25%

Sporul de noapte se acordă pentru munca prestată în timpul nopţii (între orele 22: 00 şi 6:00) de până la 25% din salariul de bază. Acest spor se acordă doar dacă se efectuează cel puţin 3 ore lucru de noapte. Sporul de noapte = până 25%* salariul de bază



Sporuri pentru muncă suplimentară (muncă prestată pese durata timpului normal de lucru) se acordă dacă nu a fost posibilă în următoarele 30 de zile compensarea muncii suplimentare cu timp liber şi dacă munca suplimentară a fost dispusă de şeful ierarhic. Plata orelor suplimentare se face în luna următoare, cu un spor aplicat la salariul de bază de

75% pentru primele 2 ore de muncă suplimentară şi 100% pentru următoarele ore de muncă suplimentară. 

Sporul pentru titlul ştiinţific de doctor este de 15% din salariul de bază şi se acordă daca activitatea se desfăşoară în domeniul respectiv. Sporul pentru titlul ştiinţific de doctor = 15% * Salariu de bază Personalul sanitar cu pregătire superioară din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţe

Iaşi care efectuează gărzi pentru a asigura asistenţa medicală înafara normei legale de muncă în zilele lucrătoare i se acordă un spor de până la 50% din tariful orar al salariului de bază, cu excepţia indemnizaţiei de conducere, dar nu mai mic de 25%. Gărzile efectuate de persoanele cu pregătire superioară în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care potrivit legii nu se lucrează se salarizează cu un spor de până la 100% din salariul de bază, exceptând indemnizaţia de conducere, însă nu mai mic de 50%.

27



Sporuri pentru condiţii deosebite de muncă:

 Pentru condiţii periculoase sau vătămătoare: un spor de până la 15% din salariul de bază;  Pentru activitate ce solicită o încărcare psihică deosebită: un spor de 15% din salariul de bază;  Pentru activitatea ce se desfăşoară în serviciile de ambulanţă, de primire a urgenţelor, anestezie şi terapie intensivă: un spor de până la 25% din salariul de bază;  Pentru condiţii grele de muncă: un spor de până la 15% din salariul de bază;  Pentru condiţii deosebit de periculoase: anatomie patologică, TBC, SIDA, dializă, psihiatrie, medicină legală, epidemii deosebit de grave: un spor de 50 -100% din salariul de bază;  Pentru personalul sanitar ce lucrează în unităţi sanitare din localităţi cu condiţii deosebite de muncă: un spor de până la 60% din salariul de bază.  Pentru personalul ce îşi desfăşoară activitatea cu surse de radiaţii sau generator de radiaţii: un spor de până la 30% din salariul de bază, diferenţiat pe categorii de risc radiologic: 10% pentru categoria I, 15% pentru categoria II, 20% pentru categoria III şi 30% pentru categoria IV. Cheltuielile cu sporurile reprezintă aproape 27% din totalul cheltuielilor salariale. 5. Premiile se acordă persoanelor din cadrul spitalului Sf. Spiridon Iaşi pentru activitatea desfăşurată, fiind primite la sfârşitul anului sub forma unui salariu lunar de bază. Pentru cei care nu au lucrat pe toată perioada anului respectiv se acordă proporţional cu perioada lucrată. Cei care au săvârşit abateri sau au fost sancţionaţi în perioada anului în care se face premierea nu primesc premii. Se pot acorda şi premii lunare în limita a 2% din cheltuielile cu salariile aferente personalului contractual. Acestea se acordă persoanelor care au desfăşurat activităţi cu rezultate deosebite ca valoare. Nu sunt luate în calculul fondului de premiere anuală elemente de salarizare care nu sunt de natura salariului de bază, precum: 

sporul de vechime;



sporul pentru condiţii deosebite de muncă;



indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă;



compensaţia în sumă fixă.

28

6. Cheltuieli de delegare, detaşare, deplasare: Pentru a stabili acest necesar de cheltuieli se ţine cont de numărul celor care fac deplasări în interes de serviciu, de graficul de aprovizionare, de derularea unor contracte cu furnizori din ţară care nu expediază produsele pe care spitalul le contractează, de valoare diurnei stabilită prin lege, de costul unui bilet CFR, de costul unui abonament la mijloacele de transport locale, de costul unei camere la hotel, etc.  Cheltuieli cu alte drepturi salariale: 

Maxim 20 de tichete de masă:

Chelt. cu tichetele de masă = nr. tichete * valoare tichet Nr. tichete = nr. zile lucrate de persoană. 

Control medical gratuit;



Locuinţa de serviciu folosită de salariat şi de familia sa;



Prioritate la acordarea consultaţiilor medicale, la internarea în unităţile medicale cu paturi.

 Cheltuieli cu contribuţiile salariale: Spitalul Clinic Sf. Spiridon Iaşi plăteşte lunar următoarele contribuţii aferente fondului de salarii, calculate în procente diferite la fondul total de salarii: 1) Contribuţiile pentru asigurările sociale de stat pentru angajator de la 1 februarie 2009 sunt: 

Pentru condiţii normale de muncă: 20,8%;



Pentru condiţii deosebite de muncă: 25,8%;



Pentru condiţii speciale de muncă: 30,8%.

Aceste cote procentuale se aplică la fondul total de salarii din care se scade valoarea indemnizaţiilor pentru boală, maternitate. CAS pentru condiţii normale de muncă = 20,8% * (fond de salarii – indemnizaţii).  Contribuţii pentru asigurările sociale de şomaj se calculează în procent de 0,5% din totalul fondului de salarii. Şomaj = 0,5% * total fond de salarii  Contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate sunt în proporţie de 5,2% din fondul total de salarii CASS = 5,2% * total fond de salarii  Contribuţii la Fondul de garantare calculate în procente de 0,25% la fondul de salarii total. Fond de garantare = 0,25% * total fond de salarii 29

 Contribuţii pentru concedii şi indemnizaţii calculate în procente de 0,85% din fondul total de salarii. Contribuţii concedii şi indemnizaţii = 0,85% * total fond de salarii Toate drepturile salariale cuvenite personalului, prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli se acordă în baza unei evaluări anuale a activităţii desfăşurate de aceştia. Această evaluare se întocmeşte de către şeful direct şi este aprobată de managerul spitalului. În funcţie de numărul de puncte obţinut în evaluare, salariul personalului poate creşte sau descreşte. Activitatea Spitalului Sf. Spiridon se consemnează zilnic în condica de prezenţă pe secţii şi compartimente de muncă, cu trecerea orei de începere a programului şi ora de terminare a programului. Condica de prezenţă este verificată zilnic de medicul şef, care are obligaţia de a confirma prin semnătură concordanţa prezenţei din secţie cu cea din condică.

Timpul de lucru reprezintă timpul pe care salariatul îl foloseşte pentru a-şi îndeplini sarcinile de munca. Durata normală de lucru este de 8 ore/zi. De asemenea, se mai poate opta în anumite condiţii şi la alte forme speciale de organizare a activităţii şi anume la 12 cu 24. Programul de lucru, inclusiv gărzile sunt stabilite de conducerea unităţii, respectându-se legislaţia în vigoare. Se consideră munca prestată în timpul nopţii, munca prestată în intervalul 22:00-06:00 cu posibilităţi de abatere o oră în plus sau în minus, faţă de aceste limite, în cazuri excepţionale. Programarea concediilor de odihnă este făcută de către conducerea secţiilor la începutul anului, astfel încât să se asigure atât buna funcţionare a activităţii, cât şi interesele salariaţilor şi cu aprobarea conducerii unităţii. Concediul anual de odihnă se poate fracţiona, la cererea salariatului, una din tranşe neputând fi mai mică de 15 zile lucrătoare. Conform codului civil atr.56 deducerea personală este acordată unei persoane fizice cu un venit lunar brut:  de până la 1.000 ron inclusiv: 

pentru contribuabili care nu au persoane în întreţinere – 250 ron



pentru contribuabili care au o persoană în întreţinere - 350 ron



pentru contribuabili care au 2 persoane în întreţinere – 450 ron



pentru contribuabili care au 3 persoane în întreţinere – 550 ron



pentru contribuabili care au 4 sau mai multe persoane în întreţinere – 650 ron

 între 1.001 – 3.000 ron deducerile se stabilesc prin ordinul ministerului finanţelor publice;  peste 3.000 venit brut lunar nu se acordă deducere personală.

30

Exemplu de calcul al salariului unui angajat al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţe Sf. Spiridon Iaşi - noiembrie 2010 Funcţia: Medic chirurg 

Zile lucrate: 25



Ore lucrate: 200



Vechime: 16 ani



Spor condiţii periculoase: 15%*salariu de bază.



Ore gardă: 25 ore în cursul săptămânii (40%*salariu de bază)



Salariul pe oră = 16,00

Salariul tarifar = nr. ore lucrate*salariul orar = 200*16,00 = 3.200 Ron Salariul de merit = 15% * salariul tarifar = 15% * 3.200 = 480 Ron Salariul de bază = salariul tarifar +salariul de merit = 3.200 + 480 =3.680 Ron Spor de vechime = 20%* salariul de bază = 20% * 3.680 = 736 Ron Spor condiţii periculoase = 10% * salariul de bază = 10% * 3.680 = 368 Ron Tarif orar aferent salariului de bază = salariul de bază = 3.680/200 = 18,4 Ron; nr. de ore lucrate Suma gardă = nr. ore de gardă * tariful orar aferent = 25 * 18,4 = 460 Ron salariului de bază Salariul brut = salariul de bază + spor de vechime + spor de condiţii periculoase + spor de gardă = 3.680 + 736 + 368 + 460 = 5244 Ron. Salariul brut =5244 Ron Contribuţii : C.A.S.

= 9,5% *5244 = 498,18 Ron

C.A.S.S.

= 5,5% * 5244= 288,42 Ron

Şomaj

= 0,5% *5244 = 26,22 Ron

Deduceri personale – conform Ordinului emis de ministrul finanţelor publice din 10 ianuarie 2005 privind aprobarea deducerilor personale lunare, pentru un venit brut lunar din salarii peste 3000 RON, deducerea personala lunara este 0. Salariul impozabil = Salariul brut - C.A.S. - C.A.S.S - Şomaj - deduceri personale =5244 – 498,18 – 288,42 – 26,22 = 4431,18 Ron Impozit = 16% * salariul impozabil = 16% * (salariul brut – C.A.S. – C.A.S.S – Şomaj – deduceri personale) = 16% * (5244 – 498,18 – 288,42 – 26,22) = 16% *4431,18 = 708,98 Ron 31

Salariul net = salariu brut - C.A.S. - C.A.S.S. - Şomaj - Impozit = 5244 – 498,18 – 288,42 – 26,22 – 708,98= 3722,2 Ron.

Salariul net (Rest de plată ) = 3722,2 Ron b) Fundamentarea cheltuielilor materiale Cheltuielile materiale sunt fundamentate pentru dimensionarea bugetului de venituri şi cheltuieli, acestea se bazează pe planul de achiziţii întocmit şi aprobat la începutul anului şi pe unii indicatori fizici: suprafaţa de curăţenie, volumul încăperilor pentru încălzire, numărul de utilizatori, numărul de autoturisme, numărul de pacienţi. În cadrul cheltuielilor materiale se încadrează: 

Cheltuieli cu bunuri şi servicii;



Cheltuieli cu reparaţii curente;



Cheltuieli cu medicamente şi materiale sanitare;



Cheltuieli cu bunuri de natura materialelor de inventar;



Cheltuieli cu deplasări, detaşări, transferuri;



Cheltuieli cu materiale de laborator;



Cheltuieli de cercetare – dezvoltare;



Cheltuieli cu pregătirea profesională;



Cheltuieli cu protecţia muncii;



Alte cheltuieli.

Cheltuieli cu bunuri şi serviciile cuprind: 1.

Cheltuieli cu furnituri de birou cuprind costul rechizitelor de birou (creioane,

cerneală, hârtie de scris, dosare, plicuri, bibliorafturi, hârtie cu antet necesară corespondenţei, materiale utilizate la copiatoare), costul hârtiei pentru imprimante, dischete, CD-uri folosite la calculatoarele din compartimentul administrativ şi financiar – contabil, fişe şi alte imprimante tipizate utilizate în cadrul activităţii financiar – contabile şi a celei administrative (adeverinţe de salariat, note de angajare, transfer sau lichidare). Se calculează pe baza numărului de utilizatori (compartimente) şi a mediei volumului de rechizite folosit pe parcursul unui an. Cheltuielile cu

= Cantitatea de rechizite * Preţ mediu lei

Furniturile de birou 2.

pe sortimente

Cheltuielile cu materiale pentru curăţenie se fundamentează plecând de la

suprafaţa de curăţenie impusă (suprafaţa de saloane, suprafaţa totală a spitalului), materialele de curăţenie necesare, cantitatea din fiecare material de curăţenie: detergenţi, mături, soluţii pentru 32

curăţare şi degresare, tarifele practicate şi evoluţia anterioară a cheltuielilor. Acestea se calculează la metri pătraţi de suprafaţă de curăţat: Cheltuieli pentru = Suprafaţa de * Soluţii de * Preţ mediu lei curăţenie 3.

curăţat (mp)

curăţat (litri)

Cheltuielile pentru iluminat, încălzit şi forţă motrică are în componenţă valoarea

energiei termice furnizată de către Termoficare, valoarea energiei electrice consumată şi facturată şi costul corpurilor de iluminat, al prizelor şi al altor materiale. Cheltuielile pentru iluminat şi cele pentru forţă motrică se fundamentează plecând de la suprafaţa totală de iluminat, de preţul energiei electrice şi de evoluţia cheltuielilor pe perioada anterioară. În calcul este luat: iluminatul din saloane, de pe culoare, din grupurile sanitare, din laboratoare şi din spaţiile administrative. Acestea se calculează astfel: Chelt. cu iluminat = nr.ore * nr.corpuri * Consum energie * Tarif şi forţă motrică

iluminat

iluminate pe corp

pe 1 kw

În cadrul cheltuielilor cu încălzirea se iau în considerare suprafaţa de încălzire, evoluţia cheltuielilor de încălzire pe perioada anterioară, contractele cu furnizorii şi execuţia bugetară a anului trecut corectată cu rata inflaţiei. Se achiziţionează combustibil solid sau lichid necesar încălzirii localurilor, a apei pentru spălătorii , prepararea hranei, grupuri sanitare şi în alte scopuri. Acestea se calculează astfel: Chelt. cu energia = Volumul de * consum agent * Tarif/gcal termică 4.

termic/m³

încălzit

Cheltuielile cu apă, canal, salubritate se previzionează bazându-se pe consumurile

medii anterioare şi pe preţirile medii. Se calculează: Chelt. cu apa

= consum m³ * (tarif/ m³ + tarif cana- + tarif serv.)

canal, salubritate 5.

apă

lizare/an

salubrizare

Cheltuieli cu carburanţi şi lubrefianţi cuprind cantitatea de benzină şi motorină

consumată de către autoturismele din dotare. Aceasta se calculează ca produs între: cantitatea medie de carburanţi consumată într-o lună, numărul de autoturisme şi preţul în lei pentru 1 litru de carburant. 6.

Cheltuiellei cu piese de schimb cuprind valoarea pieselor achiziţionate şi

înlocuite la aparatura medicală în regie proprie. Chelt. cu piese = valoarea medie cu * numărul de aparate de schimb

piese de schimb

33

medicale

7.

Cheltuielile cu transportul cuprind valoarea cheltuielilor cu transportul pacienţilor

între unităţi sanitare din localitate sau din afara localităţii, este specific unităţilor de ambulanţă. 8.

Cheltuielile cu poştă, telecomunicaţii, radio, TV, internet sunt fundamentate pe

baza contractelor de furnizare şi a costurilor medii, pornind de la numărul de posturi telefonice, faxuri, număr televizoare, aparate video, număr aparatură medicală şi tarife practicate de societatea practicantă ( cheltuieli medii cu convorbirile telefonice, tarif pentru abonament pentru servicii telefonice, tarif pentru abonamente radio si TV, cheltuieli cu corespondenţa poştală internă) şi evoluţia cheltuielilor din perioada anterioară. Chelt. cu posta, telefon, = abonament * nr. luni + nr. impulsuri * tarif 9.

Cheltuielile cu alte bunuri şi servicii de întreţinere şi funcţionare au în

componenţă totalitatea bunurilor pentru întreţinere de achiziţionat ce nu se regăsesc pe articole distincte şi servicii prestate de către terţi: cheltuieli de expediţie prin curieri, cheltuieli ocazionale cu acţiunile social-culturale desfăşurate de instituţie, cheltuieli pentru diverse reparaţii, cheltuieli cu materialele nestocate si alte cheltuieli. Aceste cheltuieli sunt stabilite bazându-se pe contractele încheiate cu potenţialii furnizori de bunuri şi servicii.

Cheltuielile cu reparaţiile curente sunt executate la clădiri, stabilite anual şi sunt previzionate pe baza unor devize estimative întocmite anticipat de către un potenţial executant.

Cheltuielile cu hrana cuprind cheltuielile cu hrana pentru oameni şi sunt fundamentate plecând de la numărul de bolnavi internaţi şi în funcţie de dinamică cheltuielilor efectuate cu hrana într-o perioadă anterioară de obicei de 1 sau 2 ani. Se au în vedere nivelul alocaţiei zilnice de hrană (inclusiv ambalajele), regimul alimentare corespunzător fiecărui pacient. Cantina împreună cu Serviciul Administrativ întocmesc lista necesarului de alimente. Chelt. cu = hrana

Alocaţia zilnică de hrană

*

nr. mediu de zile de spitalizare dintr-un an bugetar

Cheltuieli cu medicamente Necesarul de cheltuieli cu medicamente şi materiale sanitare este stabilit pentru fiecare secţie a spitalului în parte după doar după ce au fost trecute în condica de medicamente ţinută la nivelul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţe Sf. Spiridon Iaşi. Aceste cheltuieli sunt înregistrate în contabilitate pe baza facturilor referitoare la medicamentele sau alte materiale sanitare furnizate prin întocmirea unei note de recepţie şi înregistrarea unui bon de consum. În cadrul acestor cheltuieli sunt incluse: 34



Costul medicamentelor acordate gratuit pentru tratamentul bolnavilor spitalizaţi, cât şi pentru cei din ambulatoriu;



Cheltuieli cu procurarea vaccinurilor şi a serurilor;



Costul resurselor radioactive utilizate în tratamentul bolnavilor;



Preparatele dietetice folosite în alimentaţia artificială a pacienţilor;



Materiale sanitare, produse tehnico – medicale consumabile;



Soluţii perfuzabile şi alte produse preparate medicamentoase;



Filme radiologice, seringi, alcool sanitar, ace pentru seringi, pansamente sterile, materiale stomatologice;



Costul protezelor interne implantabile – ortopedice sau cardiace;



Plante medicinale folosite în tratamentul de balneofizioterapie; Aceste cheltuieli se calculează astfel:

Chelt. cu medicamente=nr. de paturi * Chelt. medii cu medicamente/pat în anul precedent

Cheltuielile cu materialele sanitare sunt fundamentate prin luarea în calcul a unui necesar estimat pe fiecare sector medical, în funcţie de numărul de pacienţi internaţi şi cei externaţi într-o lună înmulţit cu un preţ mediu.

Cheltuielile cu reactivi sunt calculate pe fiecare laborator, pe tipuri de aparate şi în funcţie de numărul de pacienţi şi numărul de analize efectuate pentru un pacient pe parcursul unei luni înmulţit cu un preţ mediu.

Cheltuielile cu dezinfectanţi cuprind toate categoriile de dezinfectanţi: pentru instrumentar, pentru aparatura medicală, pentru mâini, pentru suprafeţe. Aceste cheltuieli sunt calculate pe fiecare categorie în parte, după concentraţia stabilită de normele sanitare pe litru * cu metri pătraţi de suprafaţă sau volumul obiectului * cu un preţ mediu.

Cheltuielile cu bunuri de natura obiectelor de inventar au în vedere un necesar în funcţie de numărul personalului medical, numărul de pacienţi internaţi * un preţ mediu. Acestea cuprind: uniforme şi echipament medical, lenjerie şi accesorii de pat (pături, saltele, cearceafuri, feţe de pernă) şi toate celelalte bunuri de natura obiectelor de inventar.

Cheltuielile cu deplasări, detaşări, transferuri sunt fundamentate pe baza unui număr de deplasări estimat ce urmează să se efectueze * cu un preţ mediu pe o distanţă dus – întors sau se calculează consumul de benzină pentru deplasările cu autoturismul.

35

Chelt. cu deplasări = (chelt. cazare/zi/pers. + chelt. diurnă/zi/pers.)* nr. zile* detaşări

* nr pers. + chelt. transport/pers. * nr. persoane

Cheltuieli cu materialele de laborator sunt calculate după valoarea necesară pentru fiecare laborator în parte înmulţită cu un preţ mediu.

Cheltuieli cu cărţi, publicaţii şi materiale documentare achiziţionate pentru bibliotecile instituţiilor sanitare, costul abonamentelor la publicaţiile periodice din ţară şi din străinătate la care au dreptul unităţile sanitare, costul abonamentelor la Monitorul Oficial, colecţii de acte normative, standarde.

Aceste cheltuieli sunt estimate în funcţie de solicitările unor

compartimente.

Cheltuielile cu pregătirea profesională iau în calcul doar cursurile de specialitate şi cele impuse de reglementările în vigoare.

Cheltuielile cu protecţia muncii cuprind cheltuielile cu materialele utilizate pentru protejarea spaţiilor, persoanelor, taxe şi autorizaţii de specialitate.

Categoria alte cheltuieli cuprinde cheltuielile cu anunţurile publicitare, chiriile pentru spaţii sau aparatură, prime de asigurare medicală, taxe şi autorizaţii.

c) Fundamentarea cheltuielilor de capital Cheltuielile de capital sunt cheltuieli de investiţii care sunt propuse pentru a se cuprinde în buget în urma unor documente tehnico – economice aprobate de Ministerul Finanţelor şi după ce se stabileşte sursa de finanţare: din bugetul de stat pe baza transferurilor, din bugetul local, din fonduri speciale sau din sponsorizări. Lista de investiţii este întocmită doar după ce sunt îndeplinite toate aceste condiţii, fiind anexă a bugetului şi aprobată odată cu acesta.

2.4. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare Pentru fundamentarea capitolului de cheltuieli bugetare este necesar ca pe lângă compartimentele din cadrul Spitalului Sf. Spiridon Iaşi să participe şi compartimente ale altor instituţii din afara acestuia. În acest scop se desfăşoară următoarele etape: 1. Negocierea şi contractarea serviciilor medicale cu Casa de Asigurări de Sănătate pe tipuri: spitalizare zi, paraclinici şi ambulatoriu. Spitalul la începutul fiecărui an prezintă Casei de Asigurări de Sănătate o situaţie cu numărul de pacienţi internaţi, trataţi şi externaţi pentru a încheia contractul de furnizare a serviciilor medicale. 36

După analizarea situaţiei transmise de către Spital şi pe baza valorilor din anii trecuţi Casa de Asigurări aprobă valoarea contractului. La negociere participă din partea Spitalului managerul şi directorul financiar – contabil, iar din partea Casei de Asigurări de Sănătate, preşedintele, directorul executiv şi şeful serviciului contractări. Figura nr. 4 Flux informaţional nr. 1 privind negocierea şi contractarea de servicii medicale Compartimentul Evidenţă medicală

Serviciul Financiar-Contabil

Casa de Asigurări de Sănătate

(1)- Întocmirea situaţiei statistice cu numărul de pacienţi internaţi, trataţi şi externaţi. (2)-Negocierea contractului de furnizare de servicii medicale.

2. Deschiderea creditelor bugetare finanţate de către Ministerul Sănătăţii Ministerul Sănătăţii, ca ordonator principal de credite repartizează Spitalului Sf. Spiridon Iaşi credite bugetare pe capitolul de cheltuieli. Spitalul Sf. Spiridon Iaşi transmite Ministerului Sănătăţii un necesar de fonduri care este împărţit pe destinaţii; Ministerul Sănătăţii analizează şi apoi aprobă deschiderea de credite bugetare şi în final după aprobarea creditelor bugetare Spitalul solicită finanţarea efectivă a cheltuielilor pe baza unei cereri.

37

Figura nr. 5 Flux informaţional nr. 2 privind deschiderea de credite bugetare finanţate de către Ministerul Sănătăţii Publice Ministerul Sănătăţii Publice

Spitalul Sf. Spiridon Iaşi

Serviciul Financiar-Contabil

Director Financiar-Contabil

(1)- Serviciul Financiar – Contabil întocmeşte necesarul de fonduri pe destinaţii şi îl transmite Directorului Financiar – Contabil; (2)- Directorul Financiar – Contabil transmite necesarul de fonduri către managerul Spitalului; (3)- Spitalul transmite necesarul de fonduri Ministerului Sănătăţii. 3. Fundamentarea cheltuielilor bugetare pe destinaţii Compartimentele de specialitate medicală realizează un necesar de fonduri şi îl transmit Biroului de Achiziţii Contractări pentru centralizare şi realizarea planului de achiziţii. După ce are loc definitivarea planului de achiziţii Biroul Achiziţii Contractări îl prezintă Directorului Financiar – Contabil şi Comitetului Director pentru aprobare.

38

Figura nr. 6 Etapele realizării planului de achiziţii Compartimente medicale

întocmeşte necesarul de bunuri Biroul Achiziţii Contractări

întocmeşte planul de achiziţii Plan de achiziţii

aprobă planul de achiziţii Directorul Financiar Contabil

Comitetul Director

4. Fundamentarea cheltuielilor bugetare pe baza contractelor cu CAS, cu diverşi beneficiari de servicii medicale pe baza creditelor aprobate de Ministerul Sănătăţii şi a planului de achiziţii. Pentru definitivarea cheltuielilor bugetare pe destinaţii participă Directorul Financiar – Contabil, Directorul Administrativ, Managerul şi Comitetul Director.. Compartimentul financiar - contabil întocmeşte statele de plată ale salariaţilor şi realizează centralizarea lor, centralizează consumurile de materiale şi celelalte cheltuieli ale spitalului şi veniturile obţinute de unitate din diverse surse. Compartimentul resurse umane întocmeşte anual statul de funcţii al spitalului, se ocupă de personalul angajat şi de noii angajaţi.

39

Figura nr. 7 Flux informaţional nr. 3 privind fundamentarea cheltuielilor cu medicamentele la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe Sf. Spiridon Iaşi

Furnizor de medicamente

factură

factură

Virarea banilor

Serviciul financiar

Fluxul informaţional al

Farmacia Spitalului

Notă de recepţie

Contabilitate

cheltuielilor cu medicamentele la Spitalul Sf. Spiridon Iaşi se

realizează astfel: (1)- Furnizorul de medicamente trimite factura aferentă medicamentelor la Farmacia spitalului; (2)- Farmacia Spitalului trimite factura către compartimentul contabilitate. (3)- În cadrul compartimentului contabilitate se înregistrează factura, se întocmeşte nota de recepţie aferentă acesteia şi bonul de consum şi o transmite serviciului financiar al Spitalului; (4)- Serviciul financiar realizează virarea sumei din factură prin ordin de plată la furnizorul de medicamente.

40

Capitolul 3. Finanţarea institutiilor publice 3.1. Surse de finanţare a instituţiilor publice Finanţarea reprezintă alocarea de mijloace băneşti din bugetul de stat şi bugetul local la dispoziţia instituţiilor publice, cu titlu definitiv şi cu destinaţii precise, în deplină concordanţă cu sumele care sunt înscrise în bugetele de venituri şi cheltuieli ale fiecărei instituţii în parte. Legea Finanţelor publice nr. 500/2002 prevede elaborarea în mod obligatoriu de către conducerea unităţilor sanitare, anual, bugetul propriu de venituri şi cheltuieli. Astfel în cadrul veniturilor se înscriu: 

venituri proprii realizate din contractele încheiate cu casele de asigurări de sănătate necesare furnizării de servicii medicale,



sumele obţinute de la persoanele fizice şi juridice;



venituri din activităţi economice;



venituri din alocaţii bugetare cu destinaţie specială;



venituri din asocieri investiţionale în profit medical;



sume alocate de la bugetul de stat conform legii prin Ministerul Sănătăţii Publice aprobate în fiecare an prin legea bugetară anuală;



sume provenite din donaţii şi sponsorizări.

Evoluţia veniturilor totale la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe Iaşi pe perioada 2008 – 2010 Tabel nr. 3 Evoluţia veniturilor totale pe perioada 2008-2010 Creştere sau descreştere în 2010

Indicatori

2008

2009

faţă de

2010 2008

2009

%

%

Total venituri

181.622.294

77.908.870

106.069.881

-57,10%

36,15%

Venituri curente

92.773.915

38.998.879

60.376.284

-57,96%

54,82%

88.848.379

38.909.991

45.693.597

-56,21%

17,43%

Venituri din capital

După cum se poate observa din graficul realizat anterior, constatăm că la Spitalul Sf. Spiridon veniturile totale au scăzut brusc cu o diferenţă semnificativă în 2009 faţă de 2008, însă în 41

2010 acestea au înregistrat o creştere cu 36,15 % comparativ cu anul 2009, această creştere fiind datorată creşterii veniturilor curente cu 54, 82 % faţă de anul 2009. (figura nr. 8) Figura nr. 8 Evoluţia veniturilor totale în perioada 2008-2010

Principala sursă de venituri a Spitalului Sf. Spiridon Iaşi este cea din contractul de furnizare de servicii medicale negociat şi încheiat cu Casa de Asigurări de Sănătate. Spitalul Sf. Spiridon Iaşi beneficiază şi de surse de finanţare şi anume: 1. Finanţarea din venituri proprii

utilizată pentru acoperirea cheltuielilor de funcţionare a

spitalului. Veniturile proprii provin din:  consultaţii, tratamente, investigaţii acordate în ambulatoriu persoanelor care nu beneficiază de gratuitate conform legii;  acordarea asistenţei medicale în unităţile cu paturi, la cererea celor care conform legii nu beneficiază de gratuitate;  examene medicale şi psihologice pentru obţinerea certificatelor medicale, exceptând incapacităţile temporare de muncă;  prestaţii medico-sanitare realizate în centrale de medicină preventivă pentru regii autonome, societăţi comerciale, instituţii publice sau alte persoane fizice sau juridice;  venituri din taxe pentru organizarea de concursuri şi examen pentru personalul din cadrul spitalului;  venituri din taxe pentru examenele medico-legale conform prevederilor legale; 42

 venituri din taxe pentru prestaţiile realizate în vederea alcătuirii şi verificării documentaţiei necesare emiteri certificatului de înregistrare a unor medicamente;  venituri din activitatea de cercetare din sistemul de sănătate publică;  alte venituri din activitatea unităţilor sanitare, exceptând cele rezultate din casarea mijloacelor fixe, amenzilor şi penalizări. Ministerul Sănătăţii Publice şi Casa de Asigurări de Sănătate în calitate de ordonatori principali de credite proiectează, implementează şi finanţează programe, subprograme de sănătate cu scopul realizării unor obiective de sănătate. Sumele alocate pentru aceste programe şi subprograme sunt incluse în bugetul propriu de venituri şi cheltuieli al Spitalului Clinic Sf. Spiridon Iaşi şi sunt utilizate în conformitate cu destinaţiile stabilite. Veniturile proprii realizate

de către Spitalul Clinic de Urgenţe Sf. Spiridon Iaşi se

depersonalizează în cadrul bugetului, sumele încasate nu au o anumită destinaţie şi pot fi utilizate pentru cheltuielile curente şi cheltuielile de capital, exceptând veniturile din sumele alocate de la bugetul local şi de la bugetul de stat. În funcţie de sursele de venituri care sunt prevăzute în buget are loc stabilirea cheltuielilor pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare pentru asigurarea funcţionării fiecărei unităţi sanitare pe perioada exerciţiului financiar respectiv, astfel:  Cheltuielile

utilizate din veniturile proprii pentru acordarea

de servicii medicale

persoanelor bolnave se fac pe baza bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat;  Cheltuielile realizate

din bugetul de stat se fac în limita sumelor aprobate pentru

programe de sănătate, construcţii noi ale unităţilor sanitare, modernizarea, transformarea şi extinderea construcţiilor sanitare existente, precum şi consolidarea clădirilor, aparatură medicală de performanţă, acţiuni sanitare şi alte cheltuieli prevăzute de lege;  Cheltuielile efectuate din bugetele locale pentru cheltuieli de întreţinere şi gospodărie, reparaţii, consolidări, extinderi şi modernizări, în limita bugetului aprobat de Consiliul local, ce completează finanţarea realizată din contractele de asigurări de sănătate şi din alocaţiile de la bugetul de stat. 1.

Finanţarea prin Casa de Asigurări de Sănătate Pentru estimarea veniturilor din contractele încheiate cu Casa de Asigurări de Sănătate

pentru furnizarea serviciilor medicale sunt luate în considerare:  Numărul de servicii de spitalizare continuă, de zi estimat a se realiza şi finanţa;

43

 Condiţiile prevăzute în contractul-cadru cu privire la condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, normele de aplicare ale acestuia şi celelalte reglementări în domeniu;  Modalitatea de plată: plata pe caz externat, pe zi de spitalizare, etc;  Analiza valorii serviciilor din anul curent faţă de anul precedent şi în acelaşi timp identificarea plusurilor şi a minusurilor constatate. Contractul de furnizare de servicii medicale se negociază de către manager cu conducerea Casei de Asigurări de Sănătate, în funcţie de indicatorii stabiliţi în contractul-cadru, normele de aplicare a acestuia şi necesarul estimat al unităţii pentru furnizarea serviciilor medicale ce urmează a fi contractate. Se definitivează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli şi se aprobă după semnarea contractului de furnizare de servicii medicale cu Casa de Asigurări de Sănătate. La încheierea contractelor şi efectuarea operaţiunilor de decontare dintre Spitalul Sf. Spiridon Iaşi şi Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi se iau în considerare norme metodologice prin care se iau în calcul:  sursele de venituri şi baza legală a încasărilor, nivelul taxelor, frecvenţa indicatorilor fizici din noul an faţă de anul de bază pentru venituri;  consumurile specifice de materiale, hrană, combustibili;  fundamentarea cheltuielilor din anul de bază se realizează pe baza cheltuielilor curente pentru fiecare articol de cheltuieli bugetare pornindu-se de la prevederile anului de bază şi corectarea acestora cu influenţele cunoscute care au acţionat până la data elaborării proiectului de buget.

44

Tabel nr. 4 Evoluţia veniturilor din contractele cu casele de asigurări de sănătate pe perioada 2008 – 2010. Creştere sau descreştere(%)

Indicatori

2008

2009

2010

în 2010 faţă de 2008

Venituri din contracte cu casele de asigurări de sănătate

2009 -

75.320.159

112.636.024 84.184.283 11,77% 25,26%

Venituri din Servicii -

medicale ambulatoriu 11.160.488

19.139.318

9.122.012

Venituri din investiţii paraclinice

15.164.132

-

13.117.711 13,41% 13,50%

Venituri din servicii medicale recuperare ambulatoriu

18,27% 52,34% -

15.149.855

-

10.183.363

11.216.363

8.337.511

20.793.453

21.116.211

19.607.049 -5,71%

-

18,13% 25,67%

Venituri din servicii spitaliceşti

-7,15%

Putem observa că în anul 2010 veniturile din contractele cu casele de asigurări de sănătate au crescut cu aproximativ 11,77% faţă de anul 2008 şi au scăzut cu aproximativ 25,26 % faţă de 2009. Au scăzut în special veniturile din servicii medicale recuperare ambulatoriu în anul 2009 faţă de anii 2007 şi 2008 şi de asemenea au scăzut şi veniturile din servicii medicale ambulatoriu şi veniturile din investiţii paraclinice. (figura nr. 9)

45

Figura nr. 9 Evoluţia veniturilor în perioada 2008-2010

Evoluția veniturilor în perioada 20082010 120,000,000 100,000,000 80,000,000 60,000,000 40,000,000 20,000,000 0

2008 2009 2010

Finanţarea de la Casa de Asigurări de Sănătate se realizează pe bază de contracte pe care furnizorii de servicii le încheie cu aceştia. Capitalul în calitate de furnizor de servicii medicale urmăreşte ca pe baza contractelor încheiate să-şi acopere cheltuielile necesare pentru acordarea asistenţei medicale. Din fondurile obţinute se finanţează: 

asistenţa primară;



asistenţa de specialitate sub forma investigaţiilor paraclinice, consultaţii şi tratamente;



servicii medicale spitaliceşti şi servicii medicale de urgenţă prespitaliceşti;



medicamente;



dispozitive medicale.

Casa de Asigurări de Sănătate decontează lunar, sumele pentru serviciile medicale realizate şi facturate de Spital. La acestea se anexează raportările statistice cu numărul de cazuri externate (spitalizare continuă) precum şi numărul de servicii realizate (spitalizare de zi) cu încadrarea în valorile contractate. Finanţările virate în contul Spitalului se utilizează atât pentru cheltuielile de personal, cât şi pentru cheltuielile materiale în limita bugetului aprobat.

46

Finanţarea de la bugetul de stat

2.

Bugetul de stat finanţează cheltuielile proprii ale spitalului şi cele de capital. Transferurile de la bugetul de stat reprezintă sumele alocate din credite bugetare de la titlul Transferuri cu scopul finanţării pentru: 

cheltuieli proprii de întreţinere şi funcţionare a spitalului;



programe naţionale de sănătate în limitele prevăzute anual prin legea bugetului de stat;



construcţii noi, modernizări, transformarea, extinderea construcţiilor, consolidarea lor;



achiziţionarea de aparatură medicală de înaltă performanţă;



activitatea de cercetare şi învăţământ din cadrul spitalului;



unele reparaţii capitale.

Tabel nr. 5 Evoluţia Subvenţiilor primite de la bugetul de stat pe perioada 2008 -2010. Indicator Subvenţii de la bugetul de stat

2008

2009

2010

31.638.900

35.848.379

32.309.000

După cum se poate constata şi din grafic veniturile din subvenţii de la bugetul de stat au crescut progresiv din anul 2009 faţă de 2008, însă în 2010 au înregistrat o valoare mai mică decât în anul 2009, însă mai mare comparativ cu anul 2008.(figura nr. 10) Figura nr. 10 Evoluţia subvenţiilor de la bugetul de stat în perioada 2008-2010

Subvenţii de la bugetul de stat 37,000,000 36,000,000 35,000,000 34,000,000 33,000,000

Subvenţii de la bugetul de stat

32,000,000 31,000,000 30,000,000 29,000,000 2008

2009

2010

47

Din fondurile primite de la bugetul local se poate asigura finanţarea pentru finalizarea construcţiilor noi de interes local, precum si a cheltuielilor pentru întreţinere şi gospodărire, realizarea de reparaţii curente şi capitale, consolidare, extindere şi modernizare. 4. Finanţarea externă Finanţarea externă poate fi constituită din:  împrumuturi acordate pentru finanţarea reformelor în cadrul donaţiilor definite. Acestea se contractează de către Guvern în numele instituţiilor beneficiare, care preiau şi obligaţiile de gestionare a împrumuturilor, inclusiv de rambursare şi de plată a dobânzilor, a comisioanelor;  finanţare nerambursabilă a unor programe internaţionale, din cadrul unor organisme multistatale;  alte surse. Potrivit art.38 din Legea nr. 500/2002, cheltuielile pentru investiţii publice şi alte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice sunt cuprinse în proiectele de buget, în baza programelor de investiţii publice care se prezintă ca anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite. În programele de investiţii se nominalizează obiectivele de investiţii grupate pe: investiţii în continuare, investiţii noi, iar alte cheltuieli de investiţii pe categorii de investiţii. Finanţarea investiţiilor prin trezoreriile statului se efectuează de către ordonatorii de credite, potrivit normelor metodologice astfel: ordonatorii principali de credite, finanţaţi din bugetul de stat şi din fondurile speciale, au obligaţia să repartizeze pentru instituţiile subordonate şi pentru activitatea proprie obiectivele de investiţii aprobate, cuprinse în anexa la legea anuală a bugetului de stat. Donaţiile făcute instituţiilor publice nu presupun cheltuieli de acoperit prin sursa de finanţare deoarece nu s-au făcut şi cheltuieli cu această achiziţionare de bunuri. Dacă s-au făcut şi cheltuieli, acestea se evidenţiază ca atare prin sursa de finanţare şi se adună la valoarea mijloacelor fixe stabilită la cursul de schimb al zilei operaţiunii de recepţionare. Repartizarea investiţiilor are loc pe baza listei obiectivelor de investiţii cu finanţarea integrală sau parţiala de la bugetul de stat. La Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe Iaşi pe perioada 2008–2010 s-a înregistrat următoarea evoluţie cu privire la veniturile obţinute din donaţii şi din sponsorizări.

48

Tabel nr. 6 Venituri obţinute din donaţii şi sponsorizări Indicator

2008 (RON)

2009 (RON)

2010 (RON)

Venituri din donaţii şi sponsorizări

113.000

114.000

115.000

Pe perioada 2008 – 2010, veniturile din donaţii şi sponsorizări ale Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sf. Spiridon Iaşi au înregistrat creşteri progresive de la 113.000 Ron în 2008 la 115.000 Ron în 2010. (figura nr 11) Figura nr. 11 Evoluţia veniturilor din donaţii şi sponsorizări în perioada 2008-2010

Venituri din donaţii şi sponsorizări 115,500 115,000 114,500 114,000

Venituri din donaţii şi sponsorizări

113,500 113,000 112,500 112,000 2008

2008

2010

3.2. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor publice Finanţarea cheltuielilor bugetare reprezintă alocarea de mijloace băneşti, pe baza bugetelor publice ca balanţe financiare aprobate, la dispoziţia consumatorilor de fonduri autorizaţi (ordonatori de credite) pentru destinaţii precis stabilite, ca expresie a nevoilor publice recunoscute ca atare. În finanţarea cheltuielilor pe seama veniturilor din bugetul de stat se disting două situaţii tehnice succesive ca acţiune, şi anume: 

deschiderea de credite bugetare;



repartizarea de credite bugetare. Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi

bugetele fondurilor speciale sunt utilizate, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai după 49

deschiderea de credite, repartizarea creditelor bugetare şi/sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise pe seama acestora la trezorerie. Aprobarea deschiderii de credite se face în limita creditelor bugetare aprobate pe capitole, subcapitole, titluri de cheltuieli sau alte subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare, după caz, în raport cu gradul de folosire a fondurilor puse la dispoziţie anterior, cu respectarea dispoziţiilor legale. Deschiderile de credite pentru transferurile către bugetele locale se efectuează de Ministerul Finanţelor Publice prin direcţiile generale ale finanţelor publice, la cererea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale şi în funcţie de necesităţile execuţiei bugetare cu respectarea destinaţiei.

3.2.1.Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare – pentru bugetul de Stat Deschiderea de credite bugetare reprezintă

autorizarea pe care o dă instituţia care

gestionează bugetul public (finanţatorul) către unitatea operativă a Trezoreriei Finanţelor Publice din Bucureşti prin care se dispune ca o anumită sumă de bani cu titlu de credit bugetar să treacă din contul bugetar în contul ordonatorului principal de credite bugetare (la solicitarea acestuia). La unitatea operativă a trezoreriei din Bucureşti sunt deschise conturi atât pe fiecare buget public al statului cât şi pentru ordonatorii de credite bugetare cu sediul în localitate. Ministerul Sănătăţii ca ordonator principal de credite întocmeşte trimestrial o cerere de deschidere de credite bugetare în 3 exemplare şi o adresează finanţatorului. Cererea cuprinde informaţii despre suma solicitată, cu acordul prevederilor aprobate din bugetul ordonatorului principal de credite şi capitolul de cheltuieli la care se încadrează. O dată cu cererea, ordonatorii principali de credite prezintă o notă justificativă şi dispoziţiile bugetare pentru repartizarea creditelor către ordonatori secundari cu structurare pe: cheltuieli proprii, cheltuielile ordonatorilor secundari din subordine, cheltuielile ordonatorilor de credite terţiari direct subordonaţi. În „nota justificativă” sunt cuprinse referiri cu influenţă asupra: 

cheltuielilor bugetare aprobate (cumulate de la începutul anului);



creditele bugetare deschise (cumulat de la începutul anului);



plăţi de casă la finele lunii precedente celei în care are loc solicitarea deschiderii de credite;



cheltuieli preliminate pentru luna în curs;



cheltuieli preliminate pentru perioada pentru care se solicită deschiderea de credite bugetare solicitate a fi deschise.

50

Repartizarea creditelor bugetare se realizează pe baza dispoziţiilor bugetare menţionate în urma deschiderii de credite. În acţiunea iniţiată de către ordonatorul principal (Ministerul Sănătăţii) de credite intervin unităţile operative ale trezoreriei care au rolul de a informa şi de a prezenta dispoziţii bugetare de repartizare către ordonatorii secundari şi terţiari de credite direct subordonaţi. Repartizarea creditelor se efectuează pe seama spitalului, pe baza dispoziţiilor bugetare în perioada 25-30 a lunii în curs pentru luna următoare, repartizare efectuată din conturi deschise la unitatea teritorială de trezorerie. În momentul primirii dispoziţiei bugetare, Trezoreria înregistrează creditele bugetare repartizate de ordonatorul principal de credite, în contul „Credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanţaţi din bugetele locale”, care se desfăşoară în conturi analitice pe titluri, corespunzător repartizării creditelor bugetare. Trezoreria comunică spitalului, primirea dispoziţiilor bugetare privind repartizarea creditelor bugetare de către ordonatorul principal de credite, eliberând şi extrase de cont. Fig. nr. 12 Flux informaţional nr. 4 privind deschiderea şi repartizarea de credite bugetare Ministerul Sănătăţii Publice OPC

Ministerul Finanţelor Publice (finanţator)

1 2

3

4

Trezorerie Buget de stat Cont OPC Cont Spital

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe Iaşi 5

(1)- Ministerul Sănătăţii transmite Ministerului Finanţelor Publice cererea de deschidere a creditelor bugetare împreună cu nota explicativă şi dispoziţia de repartizare. (2)- Ministerul Finanţelor Publice informează Ministerul Sănătăţii cu privire la deschiderea şi repartizarea de credite bugetare. (3)- Ministerul Finanţelor transmite informaţiile Trezoreriei în vederea deschiderii creditelor bugetare. (4)- Ministerul Sănătăţii transmite Trezoreriei dispoziţiile bugetare de repartizare. (5)- Trezoreria informează Spitalul Sf. Spiridon Iaşi cu privire la repartizarea creditelor bugetare. 51

3.2.2.Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale Alimentarea cu mijloace băneşti sau alocarea de fonduri din bugetele locale prezintă drept particularitate faptul că în acest caz, acoperirea cheltuielilor se face în limita disponibilităţilor care există în cont. Astfel spus, pentru unităţile administrativ - teritoriale sunt deschise la trezorerie conturi de disponibil în care se consemnează încasările din venituri proprii şi cele provenite pe seama

veniturilor de echilibrare (sume defalcate din unele venituri ale bugetelor de stat şi

transferuri din acelaşi buget în completare). Ministerul Sănătăţii Publice determină cuantumul creditelor bugetare, în limita cărora urmează să se deschidă pentru luna respectivă pe baza unei „note privind determinarea necesarului de credite bugetare”, luând în calcul o serie de elemente ca: soldul la începutul anului, veniturile proprii în bugetul local prevăzute a se încasa de la începutul anului, cheltuieli efectuate de la începutul anului, cheltuieli ce urmează a se efectua în luna de referinţă, creditele bugetare deschise de la începutul anului, credite bugetare solicitate a fi deschise. Documentul cu necesarul de credite se întocmeşte în două exemplare şi se prezintă spre verificare compartimentului specializat în gestiunea bugetului respectiv. După ce are loc verificarea asupra determinării necesarului de credite bugetare, Ministerul Sănătăţii întocmeşte către unitatea operativă a trezoreriei o „comunicare de deschidere de credite” în care se precizează luna pentru care se solicită deschiderea de credite bugetare, instituţia pe seama căreia se face deschiderea de credite bugetare (Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe Iaşi) suma solicitată, capitolul de cheltuieli, contul în care urmează să apară suma, precum şi structura cheltuielilor (curente, de personal şi materiale, de capital). Din creditele bugetare deschise, Ministerul Sănătăţii repartizează creditele bugetare pe seama instituţiilor subordonate. Repartizarea creditelor bugetare se efectuează prin „dispoziţia bugetară” întocmită pe capitol de cheltuieli cu defalcarea pe categorii de cheltuieli şi se prezintă o dată cu „comunicarea de deschidere a creditelor”.

52

Fig nr. 13 Flux informaţional nr. 5 generat de alimentarea cu fonduri a Spitalului Clinic Sf. Spiridon Iaşi Fondul de asigurări sociale

Ministerul Finanţelor

Ministerul Sănătăţii

Direcţia de buget şi finanţe a Ministerului Sănătăţii

Casa de Asigurări de Sănătate

Contract-cadru de furnizare de servicii medicale

Persoane fizice, juridice

Donaţii, sponsorizări

Programe de sănătate Spitalul Judeţean Sf. Spiridon Iaşi

3.3. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăţi pentru cheltuieli

Pentru efectuarea unei cheltuieli sunt necesare anumite faze: angajarea, lichidarea, ordonanţarea, plata. Operaţiunile specifice angajării, lichidării şi ordonanţării cheltuielilor se află în competenţa managerului, ca ordonator de credite, şi se efectuează pe baza propunerilor compartimentelor de specialitate ale Spitalului Sf. Spiridon Iaşi. Trebuie respectate anumite reguli care derivă din legislaţia finanţelor publice pentru a se putea efectua cheltuieli bugetare: 

utilizarea fondurilor în conformitate cu destinaţia stabilită prin bugetul de venituri şi cheltuieli, în limita creditelor bugetare aprobate pe an şi pe trimestru;



utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuieli legal aprobate;



aprobarea şi efectuarea cheltuielilor numai cu avizul conducătorului compartimentului financiar-contabil. 53

1.Angajarea cheltuielilor bugetare Sumele care sunt aprobate la partea de cheltuieli din buget, în cadrul cărora se angajează, ordonanţează şi se efectuează plăţi sunt limite maxime care nu pot fi depăşite pe perioada unui an. Ordonatorii de credite sunt obligaţi să angajeze şi să utilizeze credite bugetare doar în limita prevederilor legale şi dispoziţiilor aprobate pentru cheltuieli strict legate de activitatea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţe Iaşi. Angajarea cheltuielilor din fonduri publice îmbracă două forme de angajamente:  angajamentul legal – reprezentând orice act juridic din care rezultă sau ar putea rezulta o obligaţie pe seama fondurilor publice. Angajamentul legal trebuie să se prezinte sub forma scrisă şi să fie semnat de ordonatorul de credite. Acesta ia forma unui contract de achiziţie publică, comandă, convenţie, contract de muncă, acte de control, acord de împrumut. Managerul înainte de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare trebuie să să se asigure că au fost respectate principiile unei bune gestiuni financiare, ale unui management financiar sănătos şi gradul de eficienţă al cheltuielilor. În vederea realizării unui angajamentul legal se parcurg următoarele etape:

1.Elaborarea proiectului angajamentului legal  acesta se realizează de către serviciul financiar-contabil 2. Întocmirea propunerii de angajare a cheltuielii  Proiectul de angajament împreună cu propunerea de angajare a cheltuielii sunt supuse controlului financiar preventiv realizat de către Directorul financiar contabil. 3. Obţinerea vizei de control preventiv

4.Aprobarea de către ordonatorii de credite  Proiectele angajamentului legal reprezintă decizii ale managerului Spitalului Sf. Spiridon Iaşi şi implică o obligaţie de efectuare a unei cheltuieli faţă de o terţă persoană. 5. Transmiterea angajamentului pentru înregistrare

54

 După ce are loc semnarea angajamentului legal se transmite acesta către compartimentul de contabilitate cu scopul de a se înregistra în evidenţa cheltuielilor angajate.

Angajarea cheltuielilor se realizează în tot cursul exerciţiului bugetar, în aşa fel încât să existe certitudinea că bunurile şi serviciile care fac obiectul angajamentelor vor fi livrate/prestate şi se vor plăti în exerciţiul bugetar respectiv. În cazul în care, din motive obiective, angajamentele legale de cheltuieli nu pot fi plătite până la sfârşitul anului, acestea se vor plăti din creditele bugetare ale exerciţiului bugetar următor.  angajamentul bugetar – reprezintă orice act prin care o autoritate competentă, potrivit legii, afectează fonduri publice unor anumite destinaţii, în limita creditelor bugetare aprobate. Angajamentul bugetar prin care au fost rezervate fonduri publice unei anumite destinaţii precede angajamentul legal. Aceste angajamente pot fi de două feluri: 

individuale-care sunt specifice unor anumite operaţiuni

noi care urmează a fi

efectuate; 

globale-care sunt folosite pentru cheltuieli de natură administrativă care se efectuează repetat pe parcursul aceluiaşi exerciţiu bugetar.

2.Lichidarea cheltuielilor Aceasta este etapă care are ca obiect verificarea realităţii datoriei şi stabilirea sumei de plată în realitate. Procedura execuţiei cheltuielilor cuprinde două operaţiuni: constatarea serviciului operaţiunii de efectuat şi efectuarea propriu-zisă a acesteia, pe baza documentelor justificative (factură fiscală, proces verbal de recepţie, notă de recepţie şi constatare de diferenţe, etc.). 3.Ordonanţarea cheltuielilor Aceasta este etapă în procesul execuţiei bugetare în care are loc confirmarea că livrările de bunuri au fost realizate şi că plata poate fi realizată. După ce persoana desemnată de ordonatorul de credite a confirmat existenţa unei obligaţii certe şi cu o sumă datorată şi exigibilă la o data stabilită ordonatorul de credite emite ordonanţarea de plată necesară pentru efectuarea plăţii. Ordonanţarea de plată este documentul intern prin care ordonatorul de credite dă dispoziţie Directorului financiar-contabil să întocmească instrumentele de plată a cheltuielilor. Sediul operaţiunii este acelaşi compartiment financiar - contabil al ordonatorului de credite bugetare. Ordonanţarea de plată conţine informaţii cu privire la: 

exerciţiul bugetar în care se înregistrează plată; 55



subdiviziunea bugetară la care se înregistrează plata;



suma de plată;



datele de identificare ale beneficiarului plăţii;



natura cheltuielilor;



modalitatea de plată.

4.Plata cheltuielilor Plata cheltuielilor se asigură de către şeful compartimentului financiar - contabil în limita fondurilor disponibile, având la bază instrumentele de plată semnate de contabil şi

de şeful

compartimentului financiar – contabil şi însoţite de documente justificative. Este necesar ca aceste documente să certifice exactitatea sumelor de plată. Execuţia bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an şi orice cheltuială angajată, lichidată şi ordonanţată şi neplătită până la această dată se va plăti în contul bugetului pe anul următor, iar creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt anulate.

3.4. Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare Cheltuielile bugetare sunt finanţate în special de către Ministerul Sănătăţii şi de către Casa de Asigurări de Sănătate, aşadar prin finanţarea acestora sunt generate fluxuri informaţionale între spital şi alte instituţii. 1. Finanţarea cheltuielilor bugetare de către Ministerul Sănătăţii 1. Cererea lunară cu necesarul de fonduri pe destinaţii 2. Situaţia cu indicatorii 3. Finanţarea prin ordine de plată

56

Fig nr. 14 Flux informaţional nr. 6 generat de finanţarea cheltuielilor bugetare de către Ministerul Sănătăţii Serviciul Financiar - Contabil

1 Spitalul Sf. Spiridon Iaşi

2

Trezorerie 3

Ministerul Sănătăţii

(1)- Serviciul Financiar – Contabil predă cererea lunară cu necesarul de fonduri pe destinaţii Spitalului Sf. Spiridon Iaşi; (2)- Spitalul Sf. Spiridon Iaşi prezintă situaţia cu indicatori Ministerului Sănătăţii, pentru a analiza dacă spitalul poate beneficia de finanţare şi cuantumul acesteia; (3)- Ministerul Sănătăţii transferă fonduri spitalului prin intermediul Trezoreriei, care la rându-i are obligaţia să le transfere spitalului.

57

2. Finanţarea prin Casa de Asigurări de Sănătate Fig. nr. 15 Flux informaţional nr. 7 generat de finanţarea prin Casa de Asigurări de Sănătate Compartimentul de evidenţă medicală

Serviciul Financiar Contabil

Spitalul Sf. Spiridon Iaşi

Casa de Asigurări de Sănătate

Trezorerie

Finanţarea Spitalul Sf. Spiridon Iaşi prin Casa de Asigurări de Sănătate este realizată conform fluxului prezentat anterior, fiind desfăşurată astfel : 

Serviciul Financiar Contabil transmite situaţiile statistice spitalul, iar Compartimentul de evidenţă medicală situaţiile valorice ;



Pe baza informaţiilor primite Spitalul Sf. Spiridon Iaşi realizează situaţiile serviciilor medicale, pe care le trimite Casei de Asigurări de Sănătate;



După analizarea situaţiilor transmise de către spital, Casa de Asigurări de Sănătate, trimite Trezoreriei fondurile aferente ;



Trezoreria, la rându-i, trimite spitalului fondurile de care beneficiază de la Casa de Asigurări de Sănătate şi astfel se încheie procesul de finanţare.

58