Organizarea Si Function Area Gestiunii Re A Primariei Municipiului Iasi [PDF]

Zitiervorschau

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iasi FAcultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Organizarea si functionarea primariei municipiului iasi

Student: dobos maria Specializarea: administratie publica Anul III Seria 1 grupa 3

Primăria Municipiului Iaşi

Capitolul I: Organizarea si funcţionarea Primăriei Municipiului Iasi

1.1 Scurt istoric Orasul Iaşi se numără printre cele mai vechi şi mai importante aşezări ale ţării, în care a pulsat mereu, puternic, o autentică viaţă românească. Capitală a Moldovei, oraşul a dat patrimoniului naţional inestimabile valori materiale şi spirituale, a înscris în istoria ţării pagini glorioase, rămase durabil în conştiinţa poporului. Situat în apropierea graniţei de est a României, important centru universitar, cu peste 60.000 studenţi anual în 5 universitaţi de stat şi 3 universităţi private, Iaşul este de asemenea şi un puternic centru cultural (sintagma de “capitala culturală a României” fiind frecvent utilizată) şi istoric (în 2008 se sărbătoresc 600 ani de atestare documentară a Iaşului). Patrimonul cultural şi religios al oraşului este de asemenea impresionant - peste 50 de biserici, între care Biserica Trei Ierarhi, simbol al oraşului. Oraş multicultural, în Iaşi activează numeroase Centre Culturale străine (francez, german, al Americii Latine, British Council, ) alături de Comunitatea Elenă, Comunitatea. Italiană, Comunitatea Evreilor. Astăzi Iaşul este cel mai important centru social, economic şi cultural al Moldovei, remarcânduse prin trecutul lui care se amestecă remarcabil cu prezentul. Vechile clădiri, acoperite de timp se îmbină armonios cu noile construcţii, oraşul cunoscând o dezvoltare puternică datorită învăţământului şi economiei locale.

2

Documentul care atestă înfiinţarea Primăriei municipiului Iaşi este Legea comunală din 1864, votată de Adunarea generală a României (Parlamentul) în ziua de 9 martie 1864 şi promulgată sub nr. 394 de către Alexandru Ioan Cuza la data de 31 martie 1864. Astfel, un nou capitol se deschidea în istoria administraţiei comunale moderne prin înfiinţarea Primăriei. Primul primar al Iaşilor a fost Dimitrie Gusti care a condus municipiul în cinci mandate, de numele său fiind legate multe din realizările edilitare ale acelor vremuri. Actualul sediu al primăriei este fostul Palat Roznovanu, situat în inima Iaşului, în apropierea celor mai semnificative monumente ale oraşului. Clădirea impresionantă prin somptuozitate şi fastul interioarelor, a fost construită în deceniile 7 - 10 ale sec. XVIII-lea şi restaurată între 1830 - 1833 de către cunoscutul arhitect Johan FREYWALD, cel care a proiectat şi Catedrala Mitropolitană. Clădirea a jucat un rol deosebit pe scena istoriei mai ales în Primul Război Mondial, între 1916 1918 când a gazduit sediile ministerelor ale conducerii politice refugiate de la Bucureşti. In încăperea în care se află acum Cabinetul Primarului îşi avea biroul M.S. Regele Ferdinand, iar în actuala Sala de şedinte a Consiliului Local s-a întrunit în 1918 Consiliul de Razboi al României. In deceniile 2-4 ale secolului nostru, Palatul cunoaşte din nou stralucirea vieţii mondene de altădată, pentru ca, din 1944 să devină sediul Comitetului Orăşenesc de Partid şi din 1970 sediul Primăriei Oraşului. După 1990 s-au perindat prin Sala Mare cele mai semnificative personalităţi ale vieţii politice româneşti, membrii ai Casei Regale, ambasadori şi reprezentanţi ale statelor din toate colţurile lumii. Ca structură funcţională cu activitate permanentă, primăria este constituită din primar, viceprimar, secretar şi aparatul propriu al consiliului local şi duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii. Primăria Municipiului Iaşi este organizată şi funcţionează ca autoritate a administraţiei publice locale.

1.2 Obiect de activitate Aparatul propriu al Primăriei Municipiului Iaşi este organizat în conformitate cu dispoziţiile Legii nr.215/2001 (cu modificările ulterioare) privind administraţia publică locală. Primăria municipiului Iaşi contribuie la asigurarea realizării în judeţ a strategiei şi obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare. Principalele obiective decurg din sarcinile pe care le au departamentele din cadrul instituţiei. Deşi atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale, expres prevăzute în lege,

3

sunt diferite, au drept scop soluţionarea problemelor colectivităţii locale. Această soluţionare a problemelor colectivităţii locale se realizează prin: 1. elaborarea şi aprobarea bugetelor locale la termenele stabilite; 2. stabilirea, încasarea şi urmărirea impozitelor şi taxelor locale; 3. stabilirea şi urmărirea modului de prestare a serviciilor publice locale; 4. administrarea bunurilor din proprietate publică sau privată a municipiului Iaşi; 5. angajarea de împrumuturi pe termen scurt, mediu şi lung; 6. administrarea resurselor financiare; 7. elaborarea, aprobarea, modificarea şi urmărirea realizării programelor de dezvoltare; 8. asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale; 9. cooperarea pe plan intern şi internaţional. Misiunea primăriei municipiului Iaşi include oferirea de servicii publice de calitate în domeniul administraţie publice locale. Primăria Municipiului Iasi, ca membră a Asociatiei Muncipalitatilor din România are ca viziune satisfacţia permanentă a clienţilor (persoane fizice si juridice), a angajaţilor, apreciaţi ca şi colaboratori şi a societăţii civile, urmărind să devină un lider regional şi naţional. Obiectivele urmărite de primărie privesc patru direcţii: Perspectiva financiară – cu obiectivul optimizării utilizării resurselor financiare având la bază taxele si impozitele locale şi de furnizare de servicii, clar definite şi asigurarea pe termen lung a fondurilor de investiţii necesare îmbunătăţirii acestora. Perspectiva clientului – cu obiectivul de a exista permanent în preajma clientului actual şi potenţial, cu perceperea dorinţelor, necesităţilor lui şi creşterea gradului de responsabilitate/ promptitudine vis-à-vis de CLIENT – se urmăreşte satisfacerea aşteptărilor clientului, referitor la serviciile oferite, fiind uniţi într-un crez, într-o idee: serviciile noastre sunt cele mai bune, Parteneriatul cu clientul (cetăţenii şi agenţii economici) Perspectiva proceselor interne – integrarea în cadrul administraţiei publice, mai precis în domeniul administraţiei publice locale, şi folosirea permanentă a efectului sinergetic; cooperarea în sistem de parteneriat cu clienţii noştri (persoane publice şi juridice), încercând să obţinem avantaje din valoarea, perspicacitatea, inteligenţa serviciilor acestora; acţionarea în cadrul unui sistem de management, bazat pe standarde internaţionale, care este implementat şi îmbunătăţit continuu. În domeniul calităţii, este decisă să implementarea sistemul de management actual pe baza ISO 9001: 2000 şi obţinerea certificării acestuia; se urmăreşte maximizarea competitivităţii .

4

Perspectiva învăţării - dezvoltării - a fost demarată dezvoltarea unei strategii de formare, educare şi de responsabilizare a personalului municipalităţii, în ideea atragerii lor permanente spre interesele societăţii; se doreşte mărirea autoresponsabilizării acestora, favorizând astfel reacţiile din cadrul organizaţiei şi uşurarea modului de aplicare în practică, trecând de la modul de lucru prin subordonare la cooperare şi colaborare internă. Primarul, viceprimarul, secretarul, împreună cu aparatul propriu de specialitate al Consiliului Local constituie o structură funcţională cu activitate permanentă denumită Primăria Municipiului Iaşi. Aceasta duce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local, dispoziţiile primarului şi are următoarele drepturi: să instituie şi să perceapă impozite şi taxe locale, să elaboreze şi să aprobe bugetele de venituri şi cheltuieli, să coopereze şi să se asocieze cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale din ţară sau din străinătate, să încheie acorduri între ele, să participle prin alocare de fonduri la iniţierea şi la dezvoltarea unor programe de dezvoltare regională, să administreze sau să dispună de resursele financiare şi de bunurile proprietate publică sau privată ale municipiului, în conformitate cu principiul autonomiei locale. Consiliul local, în frunte cu primarul sunt autorităţi ale administraţiei publice locale şi au ca scop principal funcţionarea, soluţionarea şi gestionarea, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, a treburilor publice, în condiţiile legii:  Servicii publice cu caracter statal: serviciul de pază asigurat de Corpul Gardienilor Publici, serviciul public de protecţie civilă, serviciul de autorizare a construcţiilor, serviciul public de stare civilă;  Servicii publice edilitare: serviciul public de electricitate, de alimentare cu apă, serviciul de transport public local de călători, de întreţinere a spaţiilor verzi, de salubrizare a localităţii, întreţinerea, repararea şi exploatarea drumurilor publice;  Servicii publice comerciale: licenţierea transportului privat de călători, organizarea şi funcţionarea cimitirelor;  Serviciul public pentru activităţi culturale;  Serviciul public pentru relaţii externe: al administraţiei locale în România în contextual autonomiei locale, funcţia de protocol extern, negocierea contractelor externe, funcţia de cooperare internaţională;  Serviciul public financiar.

5

În relaţiile dintre autorităţile publice locale şi Consiliul Judeţean nu există raporturi de subordonare. Consiliul Local reprezintă autoritatea deliberativă care adoptă acte juridice numite hotărâri, iar primarul reprezintă autoritatea executivă şi este şeful administraţiei publice locale şi al aparatului propriu de specialitate. Consiliul Judeţean coordonează activitatea Consiliilor Locale, acordă asistenţă Consiliilor Locale în ceea ce priveşte organizarea şedinţelor Consiliului Local, lucrări de secretariat, legalitatea proiectelor de hotărâri şi a dispoziţiilor, întocmirea catelor notariale, elaborează programe. 

Propune măsuri pentru crearea condiţiilor necesare petrecerii timpului liber şi pentru

asigurarea condiţiilor optime de desfăşurare a activităţilor ştiinţifice, culturale, artistice, sportive şi de agrement; 

Asigură colaborarea cu organizaţii nonguvernamentale în vederea realizării condiţiilor

optime de desfăşurare a activităţilor ştiinţifice, culturale, sportive şi de agreement; 

Urmăreşte actualizarea entităţilor de date privind instituţiile de învăţământ, culturale ,

artistice, sanitare, sportive şi de agrement de pe raza administrativă; 

Organizează vizite periodice de informare şi control cu privire la buna desfăşurare a acelor

unităţi subordonate şi aduce aceste probleme la cunoştinţa conducerii Primăriei; 

Întocmeşte şi aduce la zi lista tuturor chioşcurilor sau altor amplasări din imediata

apropiere a unităţilor şcolare , sanitare, de cultură (la mai puţin de 50 m), care, prin aspectul inestetic sau activitatea lor afectează activitatea educativă, culturală a complexului respective; 

Semnalează serviciile de specialitate, Consiliul Local pentru orice încălcare a actelor cu

caracter normative adoptate în Consiliul Local, precum şi a legilor, care împiedică buna desfăşurare a activităţii în domeniile menţionate; 

Comisia de specialitate din acest domeniu colaborează permanent cu instituţiile în cauză.

Locul Instituţiei Primăriei in sistemul administraţiei publice locale Conform reglementărilor aflate in vigoare, primăria face parte din adminstraţia publică locală. Autorităţile şi instituţiile care contribuie la realizarea administraţiei publice locale sunt: 1.

Autorităţi locale cu putere deliberativă:

a.

Consiliile Comunale;

b.

Consiliile Orăşeneşti;

c.

Consiliile Municipale;

d.

Consiliile sectoarelor şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

6

2.

Autorităţi locale cu putere executivă

a.

Primăriile Comunale;

b.

Primăriile Orăşeneşti;

c.

Primăriile Municipale;

d.

Primăriile sectoarelor şi a Municipiului Bucureşti;

e.

Primăria şi Primarul General al capitalei.

3.

Reprezentanţii autorităţilor centrale ale administraţiei publice in unitatea administrativ-

teritorială – prefectul si subprefectul. 4.

Serviciile publice ale ministerelor şi ale celorlalte instituţii centrale din unităţile

administrativ-teritoriale - Ministerele şi unele instituţii centrale organizează, potrivit principiului desconcentrării, în unităţile administrativ-teritoriale structuri pentru realizarea serviciilor publice la acest nivel. Aceste servicii funcţionează la nivel local, dar nu se afla sub autoritatea Consiliilor Locale. 5.

Instituţiile şi serviciile publice locale

Pentru satisfacerea cerinţelor colectivităţilor locale, autorităţile administraţiei publice locale înfiinţează instituţii, regii autonome, societăţi comerciale, direcţii prestatoare de servicii publice. Se va urmări ca serviciile publice furnizate să aibă un nivel calitativ superior şi costuri cât mai mici. Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe sunt consiliile locale,-comunale şi orăşeneşti-, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive. Primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică. El asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local; dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, ale prefectului, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean, în condiţiile legii. Pentru punerea în aplicare a activităţilor date în competenţa sa prin actele normative primarul beneficiază de un aparat de specialitate, pe care îl conduce. Aparatul de specialitate al primarului este structurat pe compartimente funcţionale, în condiţiile legii. Compartimentele funcţionale ale acestuia sunt încadrate cu funcţionari publici şi personal contractual.

7

Primarul conduce serviciile publice locale şi reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum şi în justiţie. Primarul îndeplineşte următoarele categorii principale de atribuţii: a)

atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului - primarul îndeplineşte funcţia

de ofiţer de stare civilă şi de autoritate tutelară şi asigură funcţionarea serviciilor publice locale de profil, atribuţii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor, referendumului şi a recensământului, precum şi alte atribuţii stabilite prin lege; b)

atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local - prezintă consiliului local, în primul

trimestru, un raport anual privind star elaborează proiectele de strategii privind starea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale şi le supune aprobării consiliului local ea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale; c)

atribuţii referitoare la bugetul local - exercită funcţia de ordonator principal de credite,

întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului local, iniţiază, în condiţiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi emiterea de titluri de valoare în numele unităţii administrativ-teritoriale etc. d)

atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor - coordonează realizarea

serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local, ia măsuri pentru prevenirea şi, după caz, gestionarea situaţiilor de urgenţ, numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum şi pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes local, asigură elaborarea planurilor urbanistice prevăzute de lege, le supune aprobării consiliului local şi acţionează pentru respectarea prevederilor acestor, emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege şi alte acte normative şi alte atribuţii prevăzute de lege. Pentru exercitarea corespunzătoare a atribuţiilor sale, primarul colaborează cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, precum şi cu consiliul judeţean.

8

1.3 Organizarea interna a Primăriei Municipiului Iaşi a) structura organizatorica  Personal de conducere: 

Primar: ec. ing. Gheorghe Nichita



Viceprimari: Romeo Olteanu



Secretar: cons. jr. Lăcrămioara Vernica

Posturi din aparatul propriu P.M.I.: Director general Directori executivi Directori executivi adj. Şefi servicii Şefi birouri Personal de execuţie Organigrama Primăriei Municipiului Iaşi este una piramidală, specifică unei structuri organizatorice de tip ierarhic - funcţional. Organizarea este evidenţiată în documentele de formalizare a structurii organizatorice, respectiv Regulamentul de organizare şi funcţionare, organigrama şi fişele de post. Relatiile de sobordonare dintre diferitele compartimente , servicii si directii ale Primariei Iasi sunt prezentate in schema de mai jos: Primar Gheorghe Nichita Viceprimar Directia Investitii Serviciul Investitii Proprii Serviciul Investitii Invatamint Directia Dezvoltare Urbana - arh. sef Tudor Vericeanu Serviciul Urbanism Secretar cons. jr. Lacramioara Vernica Serviciul Juridic Viceprimar Romeo Olteanu Directia Tehnica

9

Serviciul Comunitar de Utilitati Publice Serviciul Logistica Directia de Administrare a Patrimoniului Public si Privat Serviciul Administrare Patrimoniu Public si Privat Directia Piete Serviciul Administrare Piete Complex Hotelier Municipal Directia Economica si Finante Publice Locale Activitatea Economica Serviciul Financiar Activitatea Finante Publice Locale Serv. Constatare, Impunere, Control Fiscal si Executare Creante Bugetare P.J. Serv. Constatare, Impunere, Control Fiscal si Executare Creante Bugetare P.F. Directia Control Directia Comunicare Centrul de Informatii pentru Cetateni Directia de Programe si Servicii pentru Comunitate Serviciul de Relatii cu Societatea Civila Servicii Direct Subordonate Primar Serviciul Informatizare

b) structura de personal Dupa cum se poate observa din Organigrama, structura de personal a Primăriei municipiului Iasi se prezinta astfel:  Personal de conducere: 

Primar 1



Viceprimari 1 ( chiar daca in structura organigramei sunt mentionati doi viceprimari, in

prezent , in cadrul institutiei activeaza doar unul) 

Secretar 1 Total personal: 3

 Personal din aparatul propriu de specialitate: 

Director executiv 6



Director executiv adj. 1



Sefi servicii 26

10



Sefi birouri 20



Personal de executie 417 Total personal: 470

 Nr. Posturi functii publice: 

Director executiv 6



Director executiv adj. 1



Sefii servicii 24



Sefi birouri 19



Personal de executie 381 Total personal: 431

 Nr. Posturi salariati contract de munca: 

Directori –



Sefi servicii 2



Sefi birouri 1



Personal de executie 36 Total personal: 39 Total personal din cadrul Primariei Municipiului Iasi: 1046 Din analiza organigramei si totodată a structurii de personal se poate observa prezenta unui

număr de personal foarte mare in aceasta instituţie precum si o structura supra - ierarhizata, ceea ce poate afecta funcţionalitatea instituţiei si celeritatea de care ar trebui sa dea dovada in relaţia PrimarieCetatean. O structura de personal mai aplatizata ar imbunatati modul de organizare al activitatii in interiorul institutiei, precum si inter-relatiile de personal ale institutiei. Aceasta masura ar avea efecte pozitive si in gestionarea fondurilor destinate intretinerii instituţiei, precum si fondurile de salarii pentru personalul instituţiei c) relatii functionale interne si externe In cadrul unei instituţii publice, ca şi în raporturile acesteia cu alte organisme locale sau centrale, se pot întâlni mai multe tipuri de relaţii: de colaborare, de subordonare şi de coordonare.

11

Potrivit criteriilor de constituire în sistem a sarcinilor publice corespunzator tipurilor de servicii cunoscute se pot identifica, în cadrul aceleeaşi instituţii, relaţii obligatorii, care sunt reglementate de anumite acte juridice sau relaţii facutative. Ca relaţii interne se pot identifica : •

relaţiile dintre agentul agricol şi compartimentul impozite şi taxe, ca urmare a datelor care

se furnizează în registrul agricol despre fiecare contribuabil şi despre averea acestuia (clădiri, terenuri) care constituie sursa de stabilire din oficiu a impozitelor si taxelor ; •

relaţiile dintre compartimentul impozite şi taxe şi compartimentul cheltuieli, ca urmare a

datelor furnizate de primii necesare in fundamentarea bugetului de venituri si cheltuieli ; •

relaţiile dintre compartimentul asistenţă socială şi compartimentul cheltuieli, ca urmare a

datelor furnizate despre dosarele întocmite pentru ajutorul minim

garantat, pentru sustinerea

persoanelor cu handicap şi protecţie a copilului ; •

relaţiile dintre compartimentul urbanism şi compartimentul impozite si taxe. Relaţii între consiliul local şi primar sunt relaţii de autoritate deoarece primarul este

autoritate executivă iar consiliul local deliberativă. In acelaşi timp, din punct de vedere al modului de formare, ambele autorităţi sunt constituite prin votul cetăţenilor, ceea ce le conferă in egală măsură legitimitate, deosebirea intre ele fiind de natura juridică. Astfel, se poate vorbi de existenţa unor relaţii de cooperare şi control prin delegare, atât Consiliul Local având competenţe de control asupra primarului cât şi acesta, la rândul său asupra Consiliului Local prin competenţele pe care le are in virtutea dublului său rol de autoritate locală şi în acelaşi timp agent al statului (controlul de legimitate şi dreptul de a sesiza prefectul). In ceea ce priveşte fluxul informaţional, se pot întâlni mai multe situaţii: comunicare verticală descendentă, comunicare verticală ascendentă, comunicare oblică şi comunicare orizontală. Tipuri de relaţii între compartimentele funcţionale ale primăriei sunt prezentate în cele ce urmează:

12

Figura nr. 1: Comunicarea verticală descendentă

PRIMAR

VICEPRIMAR

DIRECŢIA DE INVESTIŢII

BIROUL ACHIZIŢII PUBLICE

SERVICIUL INVESTIŢII PROPRII

SERVICIUL INVESTIŢII ÎNVĂŢĂMÂNT Figura nr. 2: Comunicarea verticală ascendentă

PRIMAR

VICEPRIMAR

DIRECŢIA DEZVOLTARE URBANĂ

SERVICIUL CONTROL URBANISM

13

Figura nr. 3: Comunicarea orizontală

SERVICIUL ADMINISTRARE SPAŢII CU DESTINAŢIE DE LOCUINŢE

BIROUL VANZĂRI LOCUINŢE

BIROUL EVIDENŢĂ SOLICITĂRI LOCUINŢE

Figura nr . 4: Comunicarea oblică

PRIMAR SECRETAR SERVICIUL URBANISM, AMENAJAREA TERITORIULUI, CADASTRU

SERVICIUL SECRETARIAT CONSILIU LOCAL – ARHIVĂ

COMPARTIMENTUL APLICARE LEGEA 10

14

SERVICIUL JURIDIC

COMPARTIMENT ALICARE LEGE FOND FUNCIAR

Figura 5: Relaţiile interne din cadrul Direcţiei Economice şi Finanţe publice locale

Serviciul Informatizare -prelucrare date -intocmire stat plata

Serviciul Buget

angajament bugetar

state plata borderou posta mandate

-evidenta salariatilor +stabilire drepturi salariale

date drepturi salariale

Retineri salariale

Serviciul Resurse Umane

Serviciu Financiar -verificare state plata

State plata State plata aprobate

PRIMAR

Relaţiile dintre autorităţile publice centrale şi autorităţile publice locale sunt extrem de variate şi complexe, ele manifestându-se ca relaţii de autoritate ierarhică cu instituţiile superioare. Relaţiile dintre autoritatea de vârf a administraţiei publice şi autorităţile locale ale administraţiei publice sunt de relaţii de autoritate ierarhică, generate de competenţa generală pe care o are guvernul de a conduce administraţia publică locală la nivel naţional. Expresia acestui tip de relaţii de autoritate este dreptul de control al legalităţii pe care îl are prefectul, ca reprezentant al Guvernului în teritoriu, precum şi dreptul guvernului de a emite acte juridice obligatorii pentru aceste autorităţi locale. Autoritatea guvernului asupra consiliilor locale trebuie exercitată strict în limitele legii şi cu respectarea autonomiei funcţionale a acestora, principiul autonomiei administrative şi al descentralizarii serviciilor publice fiind inscrise în Constituţie. Autorităţile administraţiei publice locale au relaţii externe cu următoarele instituţii : - cu Directia Generală a Finanţelor Publice a judeţului din care face parte instituţia respectivă, cu privire la dările de seamă contabile (trimestriale şi anuale), a contului de execuţie ;

15

- cu Consiliul Judeţean, in legătura cu transferul şi subventiile de credite bugetare de la aceasta instituţie către administraţiile publice locale ; - cu Trezoreria Finanţelor Publice referitor la aprobarea de către aceasta a deschiderii de credite bugetate conform bugetului de venituri si cheltuieli, a efectuării de plăţ conform deschiderii făcute a efectuării de incasări în contul instituţiei publice locale de la diferite instituţii publice şi de la contribuabili ; - cu alte instituţii publice (Direcţia de Sănătate Publică, Casa Judeţeană de Pensii, bugetul de stat) în calitate de contribuabil ; - cu contribuabilii (agenţii economici, instituţii publice şi persoane fizice) cu privire la încasarea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor la bugetul local; - cu furnizorii de bunuri şi servicii. De asemenea administraţia publică locală are relaţii externe şi cu contribuabilii. Aceste relaţii pot fi : - relaţii de cooperare (colaborare), relaţii de utilizare a serviciilor publice (servicii efectuate de către administraţie pentru cetăţeni), relaţii de subordonare a cetăţenilor faţă de organele administraţiei publice locale. Relaţiile de colaborare între autorităţile administraţiei publice locale şi cetăţeni trebuie să ocupe rolul cel mai important, atât din punct de vedere al ponderii cât şi al valorii conţinutului. Relaţiile de colaborare a administraţiei publice locale cu cetăţenii sunt o expresie a accesului participativ al populaţiei la realizarea treburilor publice. Aceste relaţii subliniază sprijinul acordat de către cetăţeni administraţiei publice locale pentru îndeplinirea misiunii acesteia. Aceste relaţii pot fi : relaţii de colaborare directă sau indirectă şi relaţii de prestări servicii. Relaţiile de colaborare directă vizează acţiunile cetăţenilor, care participă la realizarea unui interes general al comunităţii locale împreună cu structurile administraţiei publice locale. Relaţiile de colaborare indirectă apar in cazul in cetăţenii sprijină acţiunea autorităţilor publice locale fără să participe direct. Relaţiile de prestări servicii vizează organizarea de către autorităţile publice locale a unor servicii publice care să presteze activităţi în beneficiul cetăţenilor. Acest aspect de serviciilor de servire a cetăţenilor este mai evident la administraţia publică locală dar şi la serviciile descentralizate ale administraţiei publice locale. Serviciile aduse cetăţenilor de către administraţia publică locală au o specializare diferenţiată, ceea ce determină o pregătire corespunzătoare a

16

personalului din acest domeniu. Slaba calitate a prestaţiilor oferite de către administraţiile locale cetăţenilor lezează interesele acestora şi ale statului. Din punct de vedere juridic relaţiile dintre administraţia publică locală si cetăţeni pot fi : relaţii care au la bază normele de drept administrativ şi relaţiile care au la bază normele de drept civil. Relaţiile de tip administrativ au la bază norma juridică sau actul normativ care stabileşte competenţele autorităţilor administraţiei publice locale. In aceasta situaţie cetăţeanul are dreptul, în temeiul unui act normativ, să se adreseze administraţiei publice locale pentru a-şi rezolva probleme personale. Administraţia publică locală va rezolva problema cetăţeanului numai dacă solicitarea acestuia îndeplineşte anumite condiţii prevăzute de actul normativ. Relaţiile de tip civil au la bază normele de drept civil, şi apar în situaţia în care cetăţeanul utilizează servicii publice precum transport in comun, telefon etc, în baza unor contracte încheiate între prestatorii acestor servicii şi beneficiarii lor. Relaţiile de autoritate, de subordonare a cetăţenilor fata de autorităţile administraţiei publice locale vizează hotarâri luate în mod unilateral de care autorităţi, pe care cetăţeanul este obligat sa le respecte. Din punct de vedere juridic relaţiile de autoritate pot fi stabilite prin legi sau prin decizii administrative. Astfel de relaţii sunt prezentate mai jos: Figura nr. 5:Comunicarea externă

PRIMĂRIE

D.G.F.P.C.F.S.

M.F.P.

AUTORITĂŢILE APL TREZORERIE SERVICIUL BUGET CONTABILLITATE PERSOANE FIZICE

CASERIE 17

PERSOANE JURIDICE

TREZORERIE

MINISTERUL FINANŢELOR DIRECŢIA GENERALĂ A TREZORERIEI

SEDIILE GENERALE ALE FINANŢELOR PUBLICE ŞI CONTROLUL FINANCIAR DE STAT DIRECŢII JUDEŢENE DE TREZORERIE

ADMINISTRAŢII FINANCIARE ALE MUNICIPIILOR TREZORERII MUNICIPALE



CIRCUMSCRIPŢII FINANCIARE ALE ORAŞELOR SERVICII DE TREZORERIE

Relatia Consiliului Judetean Iasi cu Primaria Municipiului Iasi În relaţiile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi consiliul judeţean, pe de o parte, precum şi între consiliul local şi primar, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare. Raporturile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi autorităţile administraţiei publice de la nivel judeţean se bazează pe principiile autonomiei, legalităţii, responsabilităţii, cooperării şi solidarităţii. Autonomia locală conferă autorităţilor administraţiei publice locale dreptul ca, în limitele legii, să aibă iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celor care sunt date în mod expres în competenţa altor autorităţi publice. Consiliul Judeţean Iaşi este ordonatorul principal de credite, iar principalele relaţii, pe linie financiară, dintre CJI şi primăria Municipiului Iaşi sunt următoarele :

18

Consiliul Judeţean Iaşi 1

2 Primăria Municipiului Iaşi

Relaţiile cu Consiliul Judeţean Iaşi 1. De la Consiliul Judeţean Iaşi se primesc la începutul anului toate informaţiile privind sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat conform Legii privind bugetul de stat pentru anul în curs. Pentru fundamentarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare pentru anul în curs se va ţine cont de sumele repartizate de CJI sub forma: 1. Sume defalcate din impozitul pe venit, încasat la bugetul de stat( se alocă lunar, în termen de 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care s-a încasat acest impozit) pentru echilibrarea bugetului local folosit pentru a acoperi creditele bugetare privind: • protecţia socială privind asigurarea ajutorului social, ajutorul pentru încălzirea locuinţei şi susţinerea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap; • sume defalcate din impozit pe venit pentru echilibrarea bugetului local; 2. Sume defalcate din impozitul pe venit aflate la dispoziţia Consiliului Judeţean pentru echilibrarea bugetelor locale; 3. Sume defalcate din cote TVA pentru: • cheltuieli personal învăţământ preuniversitar de stat, burse şcolare(idem); • creşa – cheltuieli de personal; • centre de consultaţie agricolă – cheltuieli de personal şi materiale; • subvenţii pentru diferenţe de preţ la energia termică livrată populaţiei; 4. Transferuri de la bugetul de stat pentru realizarea diferitelor obiective privind: •

retehnologizarea centralelor termice şi electrice de termoficare;

•

dezvoltarea sistemului energetic;

19



•

actualizarea planurilor urbanistice;

•

reducerea riscului seismic pentru construcţiile cu destinaţie locuinţă;

•

lucrări de cadastru imobiliar; Aceste sume sunt defalcate pe trimestre, pentru fiecare obiectiv în parte. Pe baza informaţiilor

primite de la Consiliul Judeţean Iaşi se realizează Bugetul de Venituri şi cheltuieli pentru anul în curs. Potrivit convenţiilor încheiate între primărie şi Consiliul judeţean Iaşi primăria virează în conturile de venituri ale C.J. Iaşi:  Contribuţia de 25% din costul anual pe copil conf. H.G. nr. 457/2000;  40% din taxa asupra mijloacelor de transport mai mari de 12 tone. Relaţiile cu Administraţia Financiarǎ şi DGFP Iasi Primǎria Municipiului Iaşi are relaţii cu cele douǎ instituţii în faza de elaborare şi aprobare a bugetului local.Astfel ordonatorul principal de credite al bugetului local (primarul) trebuie sǎ prezinte proiectul bugetului local al DGFP pânǎ la data de 15 mai a fiecǎrui an.Pânǎ la 1 iulie Ministerul Finanţelor comunicǎ DGFP limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat,transferurile cu destinaţie specialǎ şi criteriile de repartizare în vederea definitivǎrii proiectelor bugetelor locale.Pe baza limitelor sumelor primite,primarul elaboreazǎ şi depune la DGFP noile propuneri pentru proiectul bugetului local,pânǎ la 20 iulie.De asemenea bugetul aprobat de Consiliul local al municipiului Iaşi este transmis Administraţiei Financiare şi DGFP ,buget pe baza cǎruia se lucreazǎ la deschiderea de credite bugetare pentru toate activitǎţile prevǎzute,acordându-se şi subvenţii pentru protecţie socialǎ,pentru energie termicǎ şi transport cǎlǎtori. O altǎ accepţiune pentru relaţiile dintre cele douǎ pǎrţi este reprezentatǎ de atribuţiile de control

administrativ

şi

de

specialitate

exercitat

de

Ministerul

Finanţelor,prin

organele

specializate,Direcţia Generalǎ a Controlului Financiar de Stat şi Garda Financiarǎ.La nivel local controlul se exercitǎ prin Direcţii ale Controlului Financiar de Stat,având în structurǎ secţii ale Gǎrzii financiare.In cazul de faţǎ,controlul vizeazǎ administrarea şi folosirea de fonduri de la bugetul local de cǎtre instituţiile publice şi agenţii economici,realizarea veniturilor bugetului local şi combaterea evaziunii fiscale.  Relaţiile cu Trezoreria Finanţelor Publice Iaşi Consiliul local al municipiului Iaşi are relaţii cu Trezoreria Finanţelor Publice,efectuând operaţiuni de încasǎri şi plǎti şi pǎstrând disponibilitati banesti numai la Trezoreria municipiului Iasi.Pe baza Legii finantelor publice sistemul bugetar a fost reorganizat,atat in ceea ce priveste eliminarea 20

centralizarii excesive prin administrarea printr-un singur buget,cat si in ceea ce priveste executia propriu-zisa a bugetului.Astfel,executia bugetului de stat revine Ministerului Finantelor,ca organ de specialitate.Aparatul Ministerului Finantelor Publice in teritoriu cuprinde :Directiile Generale ale Finantelor Publice si Controlul Financiar de Stat,Administratiile Financiare,Circumscriptiile Fiscale orasenesti si Perceptiile fiscale rurale,ingloband si activitatea de trezorerie.Componentele sistemului Trezoreriei Finantelor Publice sunt :Trezoreria centrala,Trezoreriile Judetene si a municipiului Bucuresti,Trezoreriile municipale,Trezoreriile orasenesti,Trezoreriile perceptiilor ruralr,inglobate structurilor de mai sus. Trezoreria Finantelor Publice indeplineste urmatoarele functii : 

Executia bugetuuli de stat,bugetului asigurarilor sociale de stat si a bugetelor locale ;



Casier al statului ;



Gestionarea datoriei publice interne si externe ;



Controlul financiar preventiv ;



Operatiile de decontare in contul institutiilor publice si pastrarea disponibilitatilor

acestora ; 

Efectuarea de plasamente financiare pe termen a disponibilitatilor statului existente in

conturile trezoreriei ; 

Evidenta contabila a operatiunilor privind executia de casa a bugetului etc. Veniturile bugetului local care se incaseaza prin Trezorerie de la agentii economici si

institutiile publice sunt :impozitul pe profit,impozitul pe salarii,accizele,taxe vamale de la persoane fizice si juridice,TVA,contributia pentru asigurarile sociale,fondul pentru pensia suplimentara,fondul pentru ajutorul de somaj,fondul special pentru sanatate,precum si impozitele si taxele locale a caror plata se realizeaza prin virament. Incasǎrile în numerar la acest tip de impozite şi taxe se realizeazǎ prin Serviciul Fiscal din cadrul Primǎriei Municipiului Iaşi care are obligaţia sǎ dispunǎ de plǎţi din credite bugetare deschise la Trezorerie,din mijloacele extrabugetare şi din fondurile speciale numai pentru cheltuieili şi acţiuni strict necesare şi autorizate prin relementǎrile în vigoare,asigurând utilizarea economicoasǎ şi cu maxim de eficienţǎ a fondurilor.Pentru majoritatea operaţiunilor,Primǎria Municipiului Iaşi are legǎturi cu Trezoreria,însǎ decontǎrile privind investiţiile se realizeaza prin Banca Românǎ de Dezvoltare.

21

Birou Impunere Persoane Juridice Ordin de plată

2

1 Caserie

Biroul Contabilitate

CASERIE CENTRALĂ

Monetar

TREZORERIA MUN. IAŞI

3

1- Registru de Casă 2- Foaie de Vărsământ 3- Extras de cont Relaţiile Primăriei cu organismele financiar - bancare Prin sistemul de deschidere şi modificare a conturilor de venituri se asigură urmărirea în cadrul fiecărei trezorerii a veniturilor pe capitole şi subcapitole de venituri şi de plătitori. Cheltuielile primăriei se efectuează în limita prevederilor din bugetul local cu repartizarea pe trimestre care se acoperă cu veniturile proprii şi transferurile din bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului local respectiv. Plăţile dispuse de ordonatorii de credite se efectuează prin Trezorerie numai după deschiderea creditelor bugetare din bugetul local respectiv. Ordonatorii principali de credite vor stabili lunar cheltuielile ce urmează să se efectueze din bugetul local, avându-se în vedere prevederile de cheltuieli aprobate prin bugetul de stat. În limita volumului creditelor bugetare urmează să se efectueze plăţi prin trezorerie din mijloacele bugetului local atât pentru activitatea proprie cât şi pentru instituţiile publice din subordine. Primăria Municipiului Iaşi are relaţii cu următoarele organisme financiar bancare: Trezoreria Municipiului Iaşi, Banca Comercială Română, Banca Română de Dezvoltare - Groupe Societe Generale, Banca Ion Ţiriac, Raiffeissen Bank, FinansBank, C.E.C., coop. Viitorul.

22

Primăria prin Direcţia Economică şi Finanţe Publice Locale asigură contabilizarea zilnică a veniturilor pe fiecare fel de venit bugetar, conform extraselor de cont şi documentelor justificative ridicate de la Trezoreria Municipiului Iaşi, verifică zilnic execuţia emisă de Trezorerie, disponibilul existent în conturile de la Trezorerie. Prin intermediul băncilor comerciale, Primăria Iaşi realizează plăţi către furnizorii ce au conturi deschise la acestea, către proprii salariaţi prin intermediul cardurilor şi către alte instituţii sau societăţi cu care lucrează. Figura nr.7: Relaţiile Primăria Municipiului Iaşi cu organismele financiar - bancare Trezoreria Mun. Iaşi

B.C.R. plati

B.R.D.- G.S.G.

c.e.c

O.P.

plati

plati

Primăria Primaria Municipiului Municipiului Iaşi Iasi

C.E.C.

plati

Coop. Viitorul

plati

plati plati

Raiffeissen Bank

Banca Ion Ţiriac FinansBank

Printre instituţiile subordonate Primăriei Iaşi se numără: 

Termoservice



Salubris



Citadin



CET



Direcţia de Servicii Publice Municipale



Poliţia comunitară



Direcţia locală de evidenţă a persoanelor



Direcţia de Asistenţă Comunitară. 23

Asadar, relatiile primariei cu exteriorul pot fi sintetizate in schema de mai jos:

Cetateni

Bănci

Furnizori

Primăria Municipiului Iaşi

Trezoreria Iaşi

Invatamant

Strazi Transporturi Comunicatii

Iluminat Salubritate

DGFP

MFP

24

Sport Cultură

Ajutoare sociale

Functionalitatea institutiei Atât la nivel de compartimente, cât şi de posturi sunt delimitate atribuţiile, responsabilităţile şi competenţele fiecărui angajat. Atribuţiile, responsabilităţile şi competenţele organismelor ce asigură funcţionarea primăriei sunt evidenţiate în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi în Legea administraţiei publice locale. Câteva dintre acestea vor fi prezentate în continuare.  Primăriile sunt conduse de către primari aleşi de cetăţeni cu drept de vot. Principalele atribuţii ale primarilor sunt:  atribuţii în domeniul exercitării autorităţii de stat;  atribuţii de gestionare şi administrare a patrimoniului public;  atribuţii de conducere, îndrumare, control a activităţii, serviciilor locale.  Întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de închidere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare Consiliului Local.  aprobă sarcinile de serviciu şi fişa de evaluare;  Potrivit legii 215/2001, o parte din atribuţiile primarului pot fi delegate viceprimarului ales din rândul membrilor Consiliului Local. Dintre atribuţii pe care le poate exercita viceprimarul amintim:  poate exercita funcţia de ordonator principal de credite; 

poate lua măsuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor, împreuna cu organele specializate ale statului; Schimbarea din funcţie a viceprimarului se poate face de consiliul local, la propunerea motivată

a unei treimi din numărul consilierilor sau a primarului, prin hotărâre adoptata cu votul a doua treimi din numărul consilierilor în funcţie.  Lista hotărârilor Consiliului local adoptate în şedinţe:  adoptă bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul în curs;  a aprobat verificările de credite de la capitolul 63- Srevicii şi dezvoltarea publică şi locuinţei, la capitolul 57- Învăţământ;  aprobă impozitele şi taxele pentru anul următor;  a aprobat utilizarea fondurilor de rulment pentru acoperirea temporară a golului de casă şi pentru investiţii;

25

 stabileşte că dacă sponsorizarea pentru sport este mai mare ca taxa sport datorată anual, atunci această taxă se consideră achitată de către persoanele juridice plătitoare; Caracterizarea Consiliului local este dată de atribuţiile ce îi revin, prevăzute în Legea administraţiei publice locale şi de Legea finanţelor dintre atribuţii amintim:  Aprobă studii, prognoze de dezvoltare economico- financiare, de organizare şi amenajare a teritoriului.  La propunerea primarului, aprobă organigrama, statul de funcţii şi numărul de personal.  Aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite bugetare şi modul de utilizare a rezervei bugetare.  Aprobă centrul de încheiere a exerciţiului bugetar.  Stabileşte impozite şi taxe locale.  Secretarul se bucura de stabilitate în funcţie. Secretarul îndeplineşte, următoarele atribuţii principale:  avizează proiectele de hotărâre ale primăriei, asumându-si răspunderea pentru legalitatea acestora, contrasemnând hotărârile pe care le considera legale;  pregăteşte lucrările supuse dezbaterii primăriei;  asigura aducerea la cunoştinţa publică a hotărârilor si dispoziţiilor cu caracter normativ; 

legalizează semnături de pe înscrisurile prezentate de părţi şi confirma autenticitatea copiilor cu actele originale, în condiţiile legii. Eliberarea din funcţie, precum şi sancţionarea disciplinară a secretarului se fac de către prefect,

numai la propunerea consiliului local, adoptată cu votul a cel puţin două treimi din numărul consilierilor în funcţie, ca urmare a iniţiativei primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor, pe baza concluziilor reieşite din desfăşurarea unei cercetări administrative. Din punctul de vedere al prezentului studiu de caz prezintǎ importanţǎ organizarea,atribuţiile şi funcţionarea a trei servicii :Contabilitate,Buget şi Fiscal. Serviciul Contabilitate cuprinde 2 birouri :Contabilitate venituri şi Contabilitate cheltuieli. Atribuţiile Serviciului Contabilitate sunt urmǎtoarele : -rǎspunde de legalitatea tuturor operaţiunilor contabile;

26

-rǎspunde de întocmirea corectǎ şi la timp a balanţei de verificare pe total instituţie (în colaborare cu serviciul buget, financiar, contabilitatea veniturilor) şi va fi înaintatǎ serviciului buget pentru întocmirea Situaţiilor financiare şi a Bilanţului; -rǎspunde de înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor cronologic şi sistematic potrivit planului de conturi şi normelor emise de Ministerul Finanţelor folosind modelele Registrelor şi formularelor comune privind activitatea contabilǎ respectând normele metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora; -rǎspunde de înregistrarea contabilǎ pe bazǎ de documente justificative înaintate de compartimentele de specialitate cu vizele şi aprobǎrile persoanelor autorizate şi cu respectarea normelor interne privind angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor; -rǎspunde de organizarea contabilitǎţii sintetice şi analitice a mijloacelor fixe şi a stocurilor cât şi a bunurilor aflate în administrare cu utilizarea conturilor şi procedurilor contabile în vigoare; -organizeazǎ şi verificǎ contabilitatea patrimoniului public atât pentru domeniul de proprietate privatǎ ,cât şi pentru domeniul de proprietate publicǎ; -rǎspunde de calculul amortizǎrii, a planului de amortizare şi reevaluarea bunurilor ori de câte ori se impune prin acte normative; -verificǎ evidenţa timbrelor fiscale, poştale şi judiciare, bonurile valorice, chitanţiere; -organizeazǎ şi verificǎ evidenţa conturilor de ordine şi evidenţa în afara bilanţului : o Contul 8060 Credite bugetare aprobate o Contul 8066 Angajamente bugetare o Contul 8067 Angajamente legale -asigurǎ activitatea de verificare a legalitǎţii, regularitǎţii operaţiunilor efectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, înainte de aprobarea acestora de ordonatorul de credite sau persoanele desemnate pentru operaţiunile şi documentele prevǎzute în dispoziţia de organizare a controlului financiar preventiv propriu pentru şef serviciu contabilitate; -asigurǎ finalizarea operaţiunilor de inventariere anualǎ a patrimoniului Primǎriei; -asigurǎ completarea scripticului în listele de inventariere şi înregistreazǎ rezultatele inventarierii (+,-); -verificǎ şi ţine evidenţa contabilǎ a cheltuielilor pentru Hotelul Municipal în baza bugetului aprobat cu încadrarea în veniturile obţinute pentru aceastǎ activitate; -verificǎ notele contabile şi asigurǎ transpunerea datelor în calculator în vederea preluǎrii automate; -asigurǎ şi rǎspunde de înregistrarea achiziţiilor, consumului şi stocului de materiale necesar instituţiei;

27

-întocmeşte documentele de închidere a anului financiar în baza Normelor emise de Ministerul Finanţelor; -rǎspunde de organizarea şi reorganizarea serviciului fǎcând propuneri cu mǎsurile ce se impun pentru realizarea sarcinilor ce-i revin serviciului; -pǎstreazǎ secretul de serviciu şi confidenţialitate în legǎturǎ cu datele,informaţiile sau documentele de care sǎ ia cunoştinţǎ în executarea atribuţiilor ce-i revin; -rǎspunde de legalitatea şi realitatea datelor înscrise în documentele pe care le emite şi le semneazǎ; -asigurǎ respectarea normelor PSI şi de protecţia muncii; Atribuţiile Serviciului Buget sunt urmǎtoarele: - asigurǎ respectarea legalitǎţii tuturor operaţiunilor economice ; - acordǎ viza de control financiar preventiv pentru operaţiunile menţionate în ROF pentru Şef Serviciul Buget. - rǎspunde de urmǎrirea şi întocmirea execuţiei bugetului local pe parcursul unui an bugetar în condiţiile de echilibru bugetar pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare ; - asigurǎ deschiderea şi repartizarea de credite bugetare ; - asigurǎ modificarea repartizǎrii pe trimestre şi pe subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare, a creditelor aprobate inclusiv prin virǎri de credite în condiţiile legii ; - asigurǎ evidenţa creditelor pentru deschideri şi finanţǎri, lucrǎri şi obiective prevǎzute a se suporta din fondurile de investiţii ; - verificǎ notele contabile şi asigurǎ transpunerea datelor în calculator pentru prelucrarea automatǎ ; - verificǎ zilnic execuţia emisǎ de Trezoreria Municipiului Iaşi şi eventualele neconcordanţe le rezolvǎ în termen de 5 zile ; - prezintǎ zilnic conducerii direcţiei disponibilul existent în conturile de la Trezorerie ; - stabileşte la finele anului sinteza încasǎrii veniturilor pe surse şi a cheltuielilor pe capitole ; - asigurǎ elaborarea şi centralizarea proiectelor, bugetelor de venituri şi cheltuieli ale unitǎţilor din subordine precum şi a bugetelor de venituri şi cheltuieli pe activitǎţi autofinanţate ; - participǎ la întocmirea raportului de analizǎ pe bazǎ de bilanţ cu privire la execuţiile bugetului local cu ocazia întocmirii Dǎrii de seamǎ trimestriale şi anuale ; - efectuarea modificǎrilor ce intervin în structura bugetului local ca urmare a aprobǎrii unor acte normative în sfera finanţelor publice ;

28

- participǎ la lucrǎrile de închidere a anului financiar contabil în baza normelor emise de Ministerul Finanţelor Publice ; - ţine evidenţa deschiderii de credite pe capitole, destinaţii, cu respectarea bugetului aprobat şi a legislaţiei în domeniu; - rǎspunde de finanţarea unitǎţilor din subordine în baza sumelor aprobate cu respectarea destinaţiei şi prevederilor legale ; - prezintǎ conducerii direcţiei în vederea supunerii spre aprobare de cǎtre ordonatorul principal de credite a bugetului de venituri şi cheltuieli pe total an, pe trimestre şi pe capitole, subcapitole, articole şi aliniate cu încadrarea în sumele alocate. Dupǎ aprobarea de cǎtre ordonatorul de credite întocmeşte proiectul de buget care va fi supus aprobǎrii în CL ; - urmǎreşte execuţia bugetului prin întocmirea de rapoarte zilnice, situaţii, plǎţi şi estimǎri ori de câte ori este necesar pentru informarea conducerii direcţiei şi a Primarului; - respectǎ procedurile de aprobare a virǎrilor de credite şi înaintarea spre aprobare a solicitǎrilor subunitǎţilor cu respectarea legislaţiei. - rǎspunde de organizarea şi reorganizarea serviciului fǎcând propuneri de mǎsurile ce se impun pentru realizarea sarcinilor ce-i revin serviciului ; - asigurǎ respectarea legalitǎţii tuturor operaţiunilor economice; - asigurǎ respectarea disciplinei financiare; - verificǎ lunar sau zilnic necesarul de cheltuieli în baza notei de fundamentare model ”anexa 10” pentru deschiderea de credite în limita bugetului aprobat pe capitole şi activitǎţi, precum şi încadrarea în creditele repartizate pe trimestre; - verificǎ întocmirea decadalǎ sau ori de cate ori este necesarǎ, situaţia plǎţilor efectuate pe capitole şi subcapitole faţǎ de planul aprobat; - verificǎ întocmirea bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat şi repartizarea pe trimestre, urmǎreşte executarea lui pe parcursul anului bugetar; - verificǎ întocmirea materialelor şi anexelor pentru rectificǎrile de buget din cursul anului şi pentru aprobarea executǎrii bugetului de cheltuieli pentru anul precedent; - verificǎ centralizarea trimestrialǎ a situaţiilor financiare ale: activitǎţii proprii a Primǎriei Municipiului Iaşi, Direcţia de Servicii Publice Municipale, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Iaşi, Sǎnǎtate – Direcţia Crese, Direcţia de Asistenţǎ Comunitarǎ, Poliţia Comunitarǎ, Casa de Culturǎ a Municipiului Iaşi, Editura ”Junimea”, Ateneul Tǎtǎraşi;

29

- solicitǎ şi centralizeazǎ proiectele bugetelor de venituri şi cheltuieli pentru unitǎtile subordonate şi finanţate din bugetul local; - asigurǎ transmiterea bugetelor de venituri şi cheltuieli unitǎţilor subordonate Primǎriei Municipiului Iaşi; - furnizeazǎ datele necesare întocmirii balanţelor lunare şi bilanţului contabil; - sesizeazǎ eventualele nereguli referitoare la buna gospodǎrire şi utilizare a creditelor bugetare; - verificǎ toate notele contabile şi situaţiile întocmite de salariaţii Serviciului Buget; - verificǎ centralizarea situaţiilor financiare raportate trimestrial de unitǎţile din Subordine ; - depune situaţiile financiare centralizate, execuţia bugetului local şi a bugetului din activitǎţi autofinanţate, atât la partea de venituri cât şi la partea de cheltuieli, cu viza Trezoreriei Municipiului Iaşi, la Direcţia Generalǎ a Finanţelor Publice a Judeţului Iaşi; - verificǎ dispoziţiile bugetare întocmite de salariaţii Serviciului Buget pentru finanţarea unitǎţilor din subordinea Primǎriei Municipiului Iaşi ; - verificǎ situaţiile întocmite pentru contul 50.21 „case naţionalizate” – din punct de vedere a încasǎrii veniturilor şi a plǎţilor cǎtre bugetul de stat a cotelor legale în vigoare; - verificǎ şi semneazǎ plǎţile în conformitate cu prevederile Legii 500/2002 şi Ordinul 1792/2002; - verificǎ şi vizeazǎ documentele şi proiectele de operaţiuni care se supun controlului financiar preventiv conform dispoziţiei de organizare şi exercitare a controlului financiar preventiv propriu; - asigurǎ şi verificǎ organizarea evidenţei pe structura clasificaţiei bugetare, pe capitole, articole şi aliniate pentru lucrǎrile serviciului buget; - verificǎ evidenţa Serviciului Buget privind creditele bugetare aprobate în exerciţiul bugetar curent şi a modificǎrilor intervenite evidenţiate în conturile în afara bilanţului: 8060,8061,8062,8066 ; - verificǎ zilnic disponibilul bugetului local conform execuţiei elaborate de Trezoreria Municipiului Iaşi; - pǎstreazǎ secretul de serviciu şi confidenţialitate în legǎturǎ cu datele, informaţiile sau documentele de care sǎ ia cunoştinţǎ în executarea atribuţiilor ce-i revin ; - rǎspunde de legalitatea şi realitatea datelor înscrise în documentele pe care le emite şi le semneazǎ . In exercitarea atribuţiilor ce-i revin,Biroul Buget colaboreazǎ cu urmǎtoarele instituţii,conform figurii urmǎtoare :

30

Administratia Financiara a Municipiului Iasi

Institutii de Asistenta Sociala

Institutii de Invatamant

Trezoreria Municipiului Iasi

Institutii Sanitare

Biroul Buget

Institutii Culturale

DGFP Iasi

Atribuţiile Serviciului Financiar sunt urmǎtoarele : - rǎspunde de legalitatea operaţiunilor economice şi respectarea disciplinei financiare; - rǎspunde de deschiderea de conturi bugetare, extrabugetare şi speciale; - rǎspunde de decontarea sumelor prin bancǎ şi prin casierie, întocmind instrumentele de platǎ, pentru plǎţile pe care le efectueazǎ în cadrul serviciului, cu ordin de platǎ sau cu numerar ; - rǎspunde de întocmirea statelor de platǎ de la brut la rest de platǎ, pentru salariaţii din aparatul propriu cât şi pentru cei de la Hotel Municipal; - rǎspunde de plata la timp a drepturilor de naturǎ salarialǎ, a viramentelor cǎtre bugetul de stat; - rǎspunde de evidenţa şi de efectuarea plǎţilor de naturǎ salarialǎ pentru aparatul propriu (A.P.L., Direcţia Pieţe, Direcţia Patrimoniu, Hotel) în baza documentelor semnate, vizate, aprobate şi înaintate de compartimentul de specialitate (Serviciul Resurse Umane); - rǎspunde de întocmirea declaraţiei pentru eliberarea drepturilor salariale şi de prezentarea cu o zi înainte de data plǎţii salariilor pentru efectuarea controlului salariilor; - organizeazǎ şi rǎspunde de evidenţa cheltuielilor de personal, pe structura clasificaţiei bugetare; - rǎspunde de întocmirea adeverinţelor de venit, la solicitarea salariaţilor;

31

- rǎspunde de evidenţa şi de efectuarea plǎţilor din donaţii şi sponsorizǎri, în condiţiile legii, în baza documentelor întocmite de compartimentele de specialitate cât şi a disponibilitǎţilor în valutǎ, a deplasǎrilor în strǎinǎtate; - rǎspunde de evidenţa cheltuielilor de deplasare în ţarǎ, atât pentru transport, cât şi pentru cazare şi diurnǎ, în conformitate cu prevederile legale; - rǎspunde de înregistrarea constituirii fondului de stimulente, întocmirea statelor şi plata acestora cu respectarea prevederilor legale, în baza documentelor întocmite în conformitate cu prevederile legale semnate, vizate, aprobate şi înaintate în termen pentru platǎ; - rǎspunde de remedierea eventualelor neconcordanţe existente în extrasele de cont, în termen de 3 zile, pentru toate conturile a cǎror evidenţǎ este asiguratǎ la Serviciul Financiar, pentru care efectueazǎ plata; - rǎspunde de evidenţa garanţiilor materiale pentru gestionarii instituţiei în baza contractelor de garanţie verificând întocmirea şi actualizarea acestora ori de câte ori intervin modificǎri, în baza comunicǎrilor de la persoanele responsabile cu evidenţa gestiunilor; - rǎspunde de organizarea casieriei centrale în baza normelor şi instrucţiunilor legale, prin care se deruleazǎ operaţiuni de încasari şi plǎţi în numerar; - rǎspunde de controlul inopinat al casieriei centrale, întocmind procese verbale de verificare în care sǎ fie prevǎzute eventualele diferenţe, mǎsurile luate şi sancţiunile aplicate; - verificǎ întocmirea zilnicǎ a Registrului de casǎ şi soldul casei, atât în lei cât şi în valutǎ, în baza registrului de casa întocmit zilnic de casieria centralǎ; - rǎspunde de depunerea în termen a încasǎrilor în numerar zilnic, prin întocmirea la casieria centralǎ a foilor de vǎrsǎmânt, pe fiecare cont bancar; - rǎspunde de ridicarea cu CEC a numerarului (lei şi valutǎ) de la Trezoreria Municipiului Iaşi în vederea efectuǎrii de plǎţi dispuse de ordonatorul principal de credite, conform documentelor predate la casierie de compartimentele cu atribuţii financiar-contabile; reprezintǎ instituţia în relaţiile de decontare cu Trezoreria şi cu alte unitǎţi bancare dupǎ caz, atât pentru plǎţi cu numerar cât şi prin virament; - rǎspunde de asigurarea casieriei centrale cu sistem de siguranţǎ în ceea ce priveşte pǎstrarea, transportul şi plata sumelor; - aduce la cunoştinţa conducerii direcţiei şi conducerii instituţiei eventualele încǎlcǎri ale disciplinei de casǎ, propunând mǎsuri de remediere a acestora; - rǎspunde de întocmirea corectǎ şi la timp a declaraţiilor lunare privind impozitul, CAS, CASS, şomaj, etc.;

32

- exercitǎ control financiar preventiv pentru operaţiunile prevǎzute în dispoziţia internǎ pentru şef serviciu financiar; - rǎspunde de plata tuturor operaţiunilor înaintate de compartimentele de specialitate din instituţie cu respectarea Legii 500/2002, cât şi existenţa semnǎturilor, vizelor şi aprobǎrilor persoanelor autorizate cu numerar şi ordin de platǎ; - rǎspunde de evidenţa conturilor de evidenţǎ în partida simplǎ: 8060 “Credite bugetare”; 8066 “Angajamente bugetare” şi 8067 “Angajamente legale”; - rǎspunde de utilizarea creditelor bugetare în conformitate cu destinaţia pentru care sunt prevǎzute în buget; - rǎspunde de întocmirea corectǎ şi la timp a necesarului de numerar pentru luna urmǎtoare pe conturi şi zile pânǎ la data de 20 a lunii pentru luna urmǎtoare, în conformitate cu O.M.F.P. 1235/2003 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului; - rǎspunde de ducerea la îndeplinire a mǎsurilor din graficele de implementare ca urmare a recomandǎrilor auditorilor interni cât şi ai controlorilor financiari ai Curţii de Conturi, pentru Serviciul Financiar; - rǎspunde de întocmirea corectǎ şi la timp a balanţei de verificare, pânǎ la data de 25 a fiecǎrei luni pentru luna precedentǎ (pentru conturile a cǎror evidenţǎ este asiguratǎ în cadrul serviciului); - rǎspunde de întocmirea anexelor la bilanţ, colaborând cu celelalte servicii din direcţie pentru întocmirea lor; - rǎspunde de evidenţa debitorilor şi creditorilor din relaţii nefiscale (sintetic şi analitic) dând relaţii terţilor (interni şi externi) în legǎturǎ cu plata efectuatǎ; se preocupǎ de recuperarea debitorilor; - rǎspunde de întocmirea documentelor necesare închiderii anului financiar contabil în baza normelor de închidere emise de Ministerul Finanţelor Publice; - rǎspunde de organizarea şi reorganizarea serviciului fǎcând propuneri de mǎsurile ce se impun pentru realizarea sarcinilor ce-i revin serviciului; - pǎstreazǎ secretul de serviciu şi cofidenţialitatea în legǎturǎ cu datele, informaţiile sau documentele de care ia cunoştinţǎ în executarea atribuţiilor ce-i revin; - rǎspunde de legalitatea şi realitatea datelor înscrise în documentele pe care le emite şi le semneazǎ; - este subordonat directorilor executivi ai DEFPL; - sesizeazǎ eventualele nereguli referitoare la buna gospodǎrire şi utilizare a creditelor bugetare;

33

- se conformeazǎ dispoziţiilor date de Primar, viceprimari şi secretarul consiliului local,cu excepţia cazurilor în care se considerǎ cǎ sunt ilegale. În acest caz este obligat sǎ motiveze în scris ; - este obligat sǎ respecte normele de conduitǎ prevǎzute în Codul de Conduitǎ a funcţionarilor publici; - este direct responsabil de modul de rezolvare al sesizǎrilor în regim de audienţe adresate primarului şi viceprimarilor, prin toate sursele: emisiuni TV, audiente administrative, reclamaţii primite prin poştǎ şi prin e-mail. Are obligaţia de a prelua automat sesizǎrile, de a rǎspunde petenţilor şi de a rezolva problema sesizatǎ ; - rǎspunde disciplinar, contravenţional, material, civil sau penal dupǎ caz, pentru încǎlcarea cu vinovǎţie a îndatoririlor de serviciu; - asigurǎ baza de date pentru transpunerea datelor în calculator şi ori de câte ori se ivesc disfuncţionalitǎţi în programul informatic cât şi a tehnicii de calcul aduce la cunoştinţa conducerii şi responsabilului din partea serviciului informatizare; - asigurǎ pǎstrarea şi arhivarea documentelor.

1.4 Structura si evolutia veniturilor proprii la Primaria Municipiului Iasi in perioada 2004-2006 mii RON Denumire indicator

2004 Valoare absolută

Venituri proprii Total I.Venituri curente A.Venituri fiscale A1.Impozite directe Impozit pe profit Impozite si taxe de la populatie Taxa pe teren Impozite pe cladiri si terenuri de la persoane juridice Alte impozite directe A2.Impozite indirecte Impozite pe spectacole Alte impozite indirecte B.Venituri nefiscale Varsaminte de la institutii publice Diverse venituri II.Venituri din capital

2005 Valoare relativă

Valoare absolută

2006 Valoare relativă

Valoare absolută

Valoare relativă

116.218.38 4 54.681.041 35.729.649 23.276.650 833.146 10.069.061 27.729

53,66% 25,25% 16,50% 10,75% 0,38% 4,65% 0,01%

132.658.312 62.107.112 40.622.683 29.050.467 180.672 11.948.316 33.377

52,32% 24,49% 16,02% 11,46% 0,07% 4,71% 0,01%

178.666.873 344.861.077 330.601.966 34.697.862 1.136.642 12.641.278 34.449

50,82% 98,08% 94,03% 9,87% 0,32% 3,60% 0,01%

10.428.044 1.918.670 12.202.997 105.462 12.097.535 18.951.392 2.174.972 16.776.420 6.323.055

4,81% 0,89% 5,63% 0,05% 5,59% 8,75% 1,00% 7,75% 2,92%

15.114.878 1.773.224 11.572.216 96.177 11.476.039 21.484.428 2.388.080 19.096.348 4.712.415

5,96% 0,70% 4,56% 0,04% 4,53% 8,47% 0,94% 7,53% 1,86%

20.254.853 630.640 411.947 82.306 329.641 14.259.111 14.244.084 15.027 4.037.936

5,76% 0,18% 0,12% 0,02% 0,09% 4,06% 4,05% 0,00% 1,15%

34

Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului IV.Prelevari din bugetul de stat Cote si sume defalcate din impozitul pe venit Cote defalcate din impozitul pe salarii Sume defalcate din taxa pe valoare adaugata pentru bugetele locale VI.Subventii Subventii primite din bugetul de stat Subventii primite de la alte bugete VII.Donatii si sponsorizari VIII.Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate IX.Imprumuturi TOTAL VENITURI

6.323.055 153.474.88 4

2,92%

4.712.415

1,86%

4.037.936

1,15%

70,86%

186.462.560

73,54%

269.741.930

76,72%

70.833.142

32,71%

65.828.083

25,96%

96.674.106

27,50%

86.627

0,04%

10.702

0,00%

139.514

0,04%

82.555.115 2.000.000

38,12% 0,92%

120.623.775 150.000

47,57% 0,06%

172.928.310 2.696.170

49,18% 0,77%

2.000.000

0,92%

150.000

0,06%

2.696.170

0,77%

0 97.132

0,00% 0,04%

0 134.119

0,00% 0,05%

0 42.820

0,00% 0,01%

0 0 216.576.11 4

0,00% 0,00%

0 0

0,00% 0,00%

0 0

0,00% 0,00%

100,00%

253.566.206

100,00%

351.595.183

100,00%

Surse: Contul de execuţie a bugetului local al Municipiului Iaşi la 31 decembrie 2004 Contul de execuţie a bugetului local al Municipiului Iaşi la 31 decembrie 2005 Contul de execuţie a bugetului local al Municipiului Iaşi la 31 decembrie 2006

35