Organizarea Si Etica Profesiilor Juridice [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

Universitatea „Danubius” Galați Facultatea de Drept Forma de învățământ ID An II, semestrul I Organizarea și etica profesiilor juridice Student: Săcăluș Oana Daniela TEMA 1

Redactează un eseu structurat pe 60-70 rânduri (12 Times New Roman la 1,5 rânduri), în care să dezvolţi, pe lângă idei şi informaţii din alte surse, următoarele aspecte: a) Admiterea în magistratură şi formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor. Organizarea și desfășurarea concursului de admitere în magistratură, prin Institutul Național al Magistraturii. Soluții din practica judiciară. Admiterea la Institutul Național al Magistraturii se face cu respectarea principiilor transparenței și egalității, exclusiv printr-un concurs, pe baza competenței profesionale, a aptitudinilor și a bunei reputații. Consiliul Superior al Magistraturii aprobă, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Regulamentul privind concursul de admitere care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de desfășurare a concursului de admitere, precum și media minimă de admitere. Numărul de cursanți, evidențiat în mod distinct pentru judecători și procurori, este stabilit tot de Consiliul Superior al Magistraturii, prin secțiile corespunzătoare, în funcție de posturile de judecători și procurori vacante, precum și de cele care vor fi înființate. Concursul de admitere se organizează anual la data și locul stabilite de Institutul Național al Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. Data, locul, modul de desfășurare a concursului de admitere și numărul de locuri scoase la concurs se publică în Monitorul Oficial al României, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 6 luni înainte de data stabilită pentru concurs. Pentru a fi admis la Institutul Național al Magistraturii, orice candidat trebuie să îndeplinească următoarele condiții: trebuie să aibă cetățenia română, domiciliul în România și capacitate deplină de exercițiu; trebuie să fie licențiat în drept; nu trebuie să aibă antecedente penale sau cazier fiscal și trebuie să se bucure de o bună reputație; trebuie să cunoască limba 1

română și trebuie să fie apt, din punct de vedere medical și psihologic, pentru exercitarea funcției. După publicarea datelor referitoare la concurs, se verifică îndeplinirea condiţiei bunei reputaţii şi a condiţiei de a fi apt din punct de vedere psihologic şi medical pentru exercitarea funcţiei, pentru persoanele care îşi exprimă intenţia de a participa la concurs. În vederea evaluării psihologice, persoana interesată plăteşte o taxă al cărei cuantum se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii. Condiţia de a fi apt din punct de vedere medical se dovedește prin certificat medical eliberat de un medic specializat în medicina muncii, la cererea fiecărui candidat. Calificativul „admis” obținut la evaluarea psihologică este valabil şi la concursurile de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii sau de admitere în magistratură organizate ulterior, dacă de la data evaluării psihologice şi până la data publicării anunţului de organizare a concursului în Monitorul Oficial al României nu au trecut mai mult de 2 ani. Persoanele care îndeplinesc condiţia bunei reputaţii şi sunt apte din punct de vedere psihologic şi medical pentru exercitarea funcţiei se pot înscrie la concurs. Pentru înscrierea la concurs, candidatul plăteşte o taxă al cărei cuantum se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţie de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului. Rezultatele concursului se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii. Voi prezenta și comenta în continuare soluția dată de Curtea de Apel Bacău într-o speță ce are ca obiect examinarea psihologică efectuată în cadrul unui concurs de admitere în magistratură. Reclamantul V.B.C. a participat la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii organizat în perioada 25 iunie - 24 septembrie 2010, fiind declarat „admis", conform tabelului privind rezultatele finale, acesta figurând la poziţia 61 cu media finală 7,176, obţinând la proba eliminatorie nota 5,325 cu 71 puncte, la raţionamentul logic a realizat 68 de puncte şi nota 1,020, la interviu 90,6 puncte - nota 0,906. Ulterior publicării tabelului privind rezultatele finale, în perioada 26 septembrie 2010-2 octombrie 2010, candidaţii declaraţi admişi au susţinut teste psihologice în urma cărora reclamantul a primit calificativul respins. împotriva acestui calificativ a formulat contestaţie, fiind reexaminat pe data de 8 octombrie 2010, iar în urma reexaminării a primit acelaşi calificativ. 2

Prin Hotărârea nr. 886 din 14 octombrie 2010, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât la art. 4, că reclamantul nu îndeplineşte condiţiile cumulative prevăzute de art. 12 şi art. 14 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 303/2004, prin aceeaşi hotărâre constatându-se la art.3 că numai candidaţii din Anexa 2 îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute de articolele menţionate mai sus. Prin cererea de chemare în judecată reclamantul V.B.C. a solicitat în contradictoriu cu Consiliul Superior al Magistraturii: - anularea parţială a Hotărârii Plenului CONSILIULUI SUPERIOR al MAGISTRATURII nr. 886 din 14 octombrie 2010 privind validarea rezultatelor concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, desfăşurat în perioada 25 iunie - 24 septembrie 2010, prin care se constată neîndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de art. 12 şi art. 14 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 303/2004, republicată cu modificările şi completările ulterioare; - constatarea nelegalităţii testării psihologice, precum şi a reexaminării psihologice, care au fost efectuate după susţinerea concursului de admitere la INM şi după declararea reclamantului ca admis la concursul de admitere la INM, contrar prevederilor art. 14 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, a art. 2 din Hotărârea CSM nr. 439/2006 de aprobare a regulamentului privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a INM, dar şi cu încălcarea principiilor fundamentale privind transparenţa şi egalitatea, consacrate de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 şi de art. 1 alin. (2) din Hotărârea CSM nr. 439/2006; - obligarea CSM la validarea dosarului reclamantului de candidat admis la concursul de admitere la INM şi înscrierea în lista definitivă a candidaţilor declaraţi admişi la concursul de admitere la INM din Anexa nr. 2 la hotărâre, conform art. 27 din Hotărârea CSM nr. 439/2006 de aprobare a Regulamentului privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a INM şi recunoaşterea tuturor drepturilor ce decurg din calitatea de candidat admis la concursul de admitere în INM. Prin sentinţa nr. 37 din 28 februarie 2011 a Curţii de Apel Bacău a fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamantul V.B.C. în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, în sensul că a fost constatată nelegalitatea art. 27 şi art. 29 din Hotărâre CSM nr. 439/2006 de aprobare a Regulamentului privind concursul de admitere şi examenul de absolvire la INM, precum şi nelegalitatea testării psihologice şi a reexaminării psihologice a reclamantului, efectuate după susţinerea concursului de admitere la INM desfăşurat în perioada 25 iunie - 24 septembrie 2010; 3

Instanţa a dispus anularea parţială a Hotărârii Plenului CSM nr. 886 din 14 octombrie 2010 privind validarea rezultatelor concursului de admitere la INM, respectiv a art. 4, doar cu privire la constatarea neîndeplinirii cumulative a condiţiilor prevăzute de art. 12 şi art. 14 alin. (2), lit. e) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare de către reclamantul V.B.C. şi a obligat pârâtul la înscrierea reclamantului pe lista definitivă a candidaţilor admişi la INM din Anexa 2 la hotărâre, la validarea dosarului acestuia şi la recunoaşterea tuturor drepturilor ce decurg din calitatea de candidat admis la concursul de admitere la INM. Îndeplinirea cumulativă a condiţiilor enumerate la art. 14 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 este cerută la înscriere şi condiţia prevăzută la lit. e) în art. 14, respectiv ca persoana să fie aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, nu poate fi socotită separat de celelalte condiţii cerute a fi îndeplinite cumulativ cu aceasta, ca fiind o condiţie transformată individual într-o probă eliminatorie. De altfel, îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 este atributul comisiei de admitere, conform dispoziţiilor art. 15 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, dispoziţie care conduce la aceeaşi teză, respectiv că prin această lege s-a stabilit că testarea din punct de vedere medical şi psihologic face parte din condiţiile cumulative ce trebuie îndeplinite înaintea susţinerii şi promovării concursului de admitere la INM. Cu toate că dispoziţiile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 nu lasă posibilitatea interpretării, în art. 27 din Hotărârea nr. 439/2006 a CSM se stabileşte că vor fi programaţi candidaţii admişi pentru a se prezenta la vizita medicală şi la testarea psihologică, iar la alin. (2) se stabileşte că Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte cu privire la îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) şi validează rezultatele concursului. Candidaţii inapţi pentru exercitarea funcţiei, din punct de vedere medical, din punct de vedere psihologic, precum şi cei care nu se bucură de o bună reputaţie sunt declaraţi respinşi. De asemenea, dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Hotărârea nr. 439/2006 a CSM menţionează că testarea psihologică constă în susţinerea unui test scris şi a unui interviu în faţa unui psiholog desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii din rândul specialiştilor din cadrul Consiliului, curţilor de apel, precum şi din tabelul psihologilor acreditaţi de Colegiul Psihologilor din România. Rezultatele testării psihologice sunt concretizate într-un raport, care cuprinde profilul psihologic al fiecărui candidat, precum şi calificativul "Admis" sau "Respins", iar la alin. (5) se prevede: Calificativul acordat de comisia de reexaminare psihologică este definitiv şi se publică în condiţiile alin. (2). 4

Verificarea aptitudinilor psihologice ale candidaţilor la concursul de admitere la INM, reprezintă o condiţie prealabilă şi nu o probă eliminatorie ulterioară susţinerii concursului de verificare a cunoştinţelor profesionale, cu toate că legiuitorul a înţeles să reglementeze existenţa unor aptitudini psihologice specifice funcţiei de judecător sau procuror, ca pe o condiţie prealabilă, alături de celelalte condiţii menţionate la art. 14 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, pentru înscrierea la concursul de admitere la INM. Curtea a apreciat că sunt fondate criticile reclamantului referitoare la nelegalitatea testării psihologice, a reexaminării psihologice, operaţiuni care au avut la bază prevederile din Hotărârea CSM nr. 439/2006, respectiv ale art. 27 şi art. 29, dispoziţii nelegale şi este, de asemenea, întemeiată cererea privind anularea parţială a Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 886 din 14 octombrie 2010 privind validarea rezultatelor concursului de admitere la INM, desfăşurat în perioada 25 iunie - 24 septembrie 2010. Ca o consecinţă a admiterii primelor două capete de cerere, urmează a fi admise cererile reclamantului privind înscrierea acestuia pe lista definitivă a candidaţilor admişi la INM din Anexa 2 la hotărâre, la validarea dosarului reclamantului de către CSM şi la recunoaşterea tuturor drepturilor ce decurg din calitatea de candidat admis la concursul de admitere la INM. Chiar dacă lipseşte avizul psihologic, instanţa nu se substituie comisiei de organizare a concursului sau celei de testare psihologică, ci raportat la dispoziţiile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, precum şi ale dispoziţiilor art. 12 din aceeaşi lege, instanţa apreciază că reclamantul a promovat concursul şi nu i se poate imputa acestuia culpa pârâtei în nerespectarea dispoziţiilor legale privitoare la modalitatea de organizare a concursului.

b) Independența, imparțialitatea și integritatea – valori deontologice specifice magistraților. Independența judiciară se referă la independența necesară, atât la nivel individual, cât și instituțional, pentru luarea de decizii. Prin urmare, independența judiciară reprezintă atât o stare de spirit, cât și o serie de aranjamente instituționale și operaționale. Conceptele de „independență” și „imparțialitate” sunt strâns legate. „Imparțialitatea” se referă la o stare de spirit sau la o atitudine. Aceasta denotă absența părtinirii. „Independența” reflectă valoarea constituțională tradițională a independenței. Aceasta definește relația justiției cu alte puteri sau instituții alte statului, de exemplu, cu ramura executivă a guvernului.

5

În cadrul sistemului judiciar românesc, valorile deontologice specifice magistraților sunt definite și reglementate de Legea 303/2004 privind la statutul judecătorilor și procurorilor și de Codul Deontologic al judecătorilor și procurorilor. Cele două acte precizează că este de așteptat și chiar necesar ca magistratul să fie primul care apără independența sistemului judiciar, stabilește standardele și valorile care îl ghidează pe magistrat în exercitarea atribuțiilor sale și indică mijloacele instituționale pe care magistratul poate / trebuie să le activeze atunci când independența sa este pusă în pericol. La nivel practic, magistratul are obligația: - de a activa mijloace subiective pentru a contracara influențele și presiunile necorespunzătoare; - de a se asigura că activitatea sa profesională respectă valorile obiectivității și imparțialității; - de a utiliza mijloacele instituționale necesare pentru a proteja independența sistemului judiciar. Magistratul trebuie să adopte o atitudine rezervată în raport cu ideile sau organizațiile politice. În practică, magistratul poate și trebuie să analizeze critic motivele pentru care ar putea participa la activități politice, precum și modul în care acțiunile sale ar fi interpretate de către publicul larg. Magistratul trebuie să fie întotdeauna conștient de consecințele activităților sale extrajudiciare asupra îndeplinirii atribuțiilor sale de serviciu. Se impune ca magistratul să distingă clar între sfera profesională, pe de o parte, și sfera privată sau publică, pe de altă parte. Comportamentul magistratului trebuie să fie întotdeauna determinat de necesitatea de a asigura independența sistemului judiciar. Imparțialitatea magistraţilor este esențială pentru îndeplinirea corespunzătoare a funcției. Acesta se aplică nu numai la hotărârea judecătorească sau actul procurorului ca atare, ci și la procesul prin care se ajunge la ea. Imparţialitatea semnifică atitudinea magistratului în raport cu probele şi părţile dintr-un proces, capacitatea magistratului de a conştientiza factori de presiune internă/externă, de a-i respinge şi de decide fără părtinire, precum și absenţa oricărei prejudecăţi ori idei preconcepute, privitoare atât la procesul prin care este luată decizia, cât şi la decizia în sine.

6

Imparțialitatea este tratată în Legea 303/2004 privind la statutul judecătorilor și procurorilor, la art. 73, 75 alin. (1) și este legată și de capitolul II din același act normativ privind incompatibilitățile (de exemplu art. 5, 8 și 9). Acele dispoziții sunt menite să asigure imparțialitatea judecătorului. Codul deontologic are, de asemenea, o altă prevedere referitoare la imparțialitate la art. 20. Potrivit Codului deontologic, magistraţii trebuie să fie imparţiali în îndeplinirea atribuţiilor profesionale, să decidă obiectiv, liber de orice influenţe, să se abţină de la orice comportament care ar fi de natură să altereze încrederea cetăţenilor în imparţialitatea lor. Integritatea magistratului se referă la faptul că imparţialitatea, corectitudinea, onestitatea nu îi sunt clintite de nici un fel de practici necorespunzătoare. Integritatea se definește ca fiind calitatea personală care îi permite magistratului să se sustragă oricărui fel de influenţă asupra procesului prin care el caută, admite probe şi deliberează Sub aspectul integrităţii, se va aprecia dacă un magistrat: 

apără independenţa justiţiei, descurajând orice imixtiune în activitatea judiciară;



este obiectiv şi imparţial în exercitarea funcţiei;



aduce la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii orice presiuni sau ingerinţe în actul de justiţie;



garantează prin atitudinea şi activitatea sa supremaţia legii;



garantează prin atitudinea şi activitatea sa egalitatea cetăţenilor în faţa legii, demnitatea părţilor;



asigură ordinea şi solemnitatea şedinţelor de judecată;



nu dezvăluie informaţiile cu caracter confidenţial;



este preocupat de creşterea performanţei profesionale;



nu săvârşeşte acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în funcţie sau societate;



apară prestigiul autorităţii judecătoreşti;



dovedeşte respect şi bună credinţă în relaţiile cu colegii;



îndeplineşte competent îndatoririle profesionale;



respectă obligaţiile cu caracter administrativ.

7

BIBLIOGRAFIE 1. Cristi Danileț, Concurs de admitere la INM și Magistratură 2014. Proba 3. Interviul. Etică și deontologie judiciară, Editura C.H. Beck, București, 2014; 2. Cristi Danileț, Concurs de admitere la INM și Magistratură 2013. Proba 3. Interviul. Etică și deontologie judiciară, Editura C.H. Beck, București, 2013; 3. Pivniceru M., Luca C., Deontologia profesiei de magistrat. Repere contemporane, Ed. Hamangiu, București, 2008; 4. Legea nr. 303 din 28 iunie 2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor – Republicare; 5. Codul deontologic din 24 august 2005 al judecătorilor şi procurorilor; 6. Cristi Danileț (traducere și adaptare) - Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară și comentariu asupra principiilor de la Bangalore privind conduita judiciară, traducere disponibilă la https://www.luju.ro/static/files/2012/septembrie_2012/28/PRINCIPII_BANGALORE.pdf; 7. Ion Copoeru (coordonator), Bert Maan, Iver Huitfeldt și Tron Gundersen – Ghid practic de etică profesională pentru judecători și procurori, disponibil la www.inm-lex.ro/ fisiere/d_2010/Ghidul%20practic%20de%20etica%20profesionala%20pentru%20judecato ri%20si%20procurori.pdf; 8. Ana Cristina Lăbuș, Tamara Manea - Independența și imparțialitatea magistratului. Legislație, doctrina, jurisprudență, articol disponibil la https://www.juridice.ro/38387/independenta-si-impartialitatea-magistratului-legislatiedoctrina-jurisprudenta.html.

8