Proiect de Lectie Articolul de Presa [PDF]

Zitiervorschau

PROIECT DE LECŢIE DATA: 21.11.2011 ŞCOALA ,,Ştefan Luchian”, Moineşti PROFESOR ÎNV. PRIMAR-Dumea Anca CLASA: a IV-a C OBIECTUL: limba şi literatura română-lectura UNITATEA: Magia textului TEMA LECŢIEI: ARTICOLUL DE PRESA TIPUL LECTIEI: de consolidare şi sistematizare a cunoştinţelor prin simulare/joc DURATA: 50 minute OBIECTIVE CADRU: Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura) Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă OBIECTIVE OPERAŢIONALE Cognitive OC1- să respecte elementele esenţiale care privesc articolul de presă în redactarea textelor proprii destinate publicării în ziar OC2- să lectureze corect, cu intonaţia adecvată textul creat OC3- să explice rolul ilustraţiilor ce însoţesc un text OC4- să manifeste interes şi spirit critic faţă de redactarea diverselor tipuri de texte- reguli Afective: OA1- să aprecieze obiectiv lucrarea proprie şi a colegilor OA2- să manifeste un comportament adecvat în activitatea pe grupe Motrice: OM1- să mânuiască corect ustensilele de lucru; OM2- să se deplaseze în spaţiul clasei pentru a soluţiona sarcinile primite OM3- să adopte o poziţie corectă a corpului în timpul scrisului şi pe tot parcursul orei RESURSE a. Materiale: fişe cu articolul de ziar, dicţionare explicative, flanelograf b. procedurale: conversaţia, explicaţia, lectura, aprecierea verbală, exerciţiul, expunerea c. forme de organizare: frontal, individual, pe grupe BIBLIOGRAFIE Cârstocea, Elena, Limba şi literatura româmă. Pregătire completă, Editura Art, Bucureşti, 2010. Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu- structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, Piteşti, 2003. Parfene, Constatin, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Polirom , Iaşi, 1999.

Nr. Etapa lecţie crt 1. Enunţarea temei şi a obiectivelor

2.

3.

Ob.

Dura Activitate profesor/elev ta 2 Articolul de presă -alcătuirea unei pagini de ziar cu tipuri diferite de articole de presă care să reflecte universul copilăriei Organizarea OM2 2 -elevii sunt grupaţi pe condiţiilor ,,secţii”: conducerea redacţiei,editorii şi jurnaliştii. - se va simula vizita intr-o OA2 redacţie -musafirii sunt vizitatorii; elevii le vor explica cum se pregăteşte o pagină de ziar Recapitularea OC1 Articolul de presă succesivă a -definitie problemelor - structura teoretice / -caracteristici consolidare şi -tipuri de articole sistematizare a Joc cunoştinţelor prin OC2 să construiască pe baza simulare OC4 planului de idei propriu un text oral scurt: -exerciţii de identificare a elementelor semnificative ce trebuie transmise prin mesaj; -exerciţii de reformulare a unui mesaj; -exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată; -activităţi de comunicare pe baza unui plan de idei realizat anterior; să sesizeze legătura logică dintre secvenţele unui mesaj oral (raporturi cauză-efect etc.) -formulare de întrebări pentru sesizarea raporturilor logice de tipul: din ce cauză? cu ce condiţie?; -exerciţii de discriminare a elementelor esenţiale de cele de detaliu din mesajul comunicat/receptat; să rostească mesaje, utilizând pronunţarea şi intonaţia adecvată

Resurse materiale Articole de ziar/ model

Resurse procedurale

,,pagini”de polistiren pe care se vor expune textele elevilor -fişe de caracterizare a articolelor de ziar

Conversaţie Simulare

Fişe -explicaţia individuale demonstraţia completate acasă pe baza indicaţiilor expunerea date in orele deja parcurse(text de completat, plan de idei, structura dată, cuvinte,text de reformulat, intrebări/răspuns

-dicţionar -

exerciţii de rostire corectă a cuvintelor cu probleme de accentuare; -desenul de - exerciţii de reglare a presă intonaţiei, a tonului şi a vitezei proprii de a vorbi; să sesizeze rolul ilustraţiilor ce însoţesc un text - exerciţii de recunoaştere a corespondenţei dintre mesajul transmis de ilustraţie şi cel transmis de texte; - exerciţii de asociere a unor momente dintr-o naraţiune cu ilustraţiile corespunzătoare; - exerciţii de identificare a elementelor prezente în ilustraţii care completează informaţia transmisă de diverse texte, afişe sau articole din revistele pentru copii; să redacteze diverse texte de mică întindere adaptându-le destinaţiei şi scopului comunicării - antrenament de structurare a textului scris în cele trei părţi: introducere, cuprins şi încheiere etc.; - exerciţii de selectare a vocabularului adecvat; -exerciţii de înlocuire a unor expresii şi cuvinte cu echivalentele cerute de context; -

OC3

4.

Aprecieri parţiale/ recuperări

OC4 OA1 OA2

5

5.

Sinteza OA2 generală/aprecieri

5

să manifeste interes şi spirit critic faţă de redactarea diverselor tipuri de texte -exerciţii de formulare a unor opinii şi puncte de vedere proprii referitoare la modul de redactare şi de prezentare a textelor etc. -,,Este articolul de ziar text literar”?R: există similitudini-diferă în f. de poeticitatea textului/de

-,,bun de tipar”/de refăcut

,,Pentru a face o poezie dadaistă”,

-conversaţie -

6.

Tema pt. acasă

1

rubrică/intertextualitate..vezi Luminiţa Roşca.....text literar/text jurnalistic.....vezi Tristan Tzara -autoapreciere şi notare ,,bun de tipar” ,, Ţara poveştilor”, M.Sadoveanu/39

cum un text poetic poate fi făcut cu un material ziaristic

Explicaţii/ Exerciţii: ZIARUL = „publicaţie periodică, de obicei cotidiană, în care se tipăresc ştiri, informaţii (politice, sociale, culturale) de actualitate (DEX). = gazetă, jurnal. - mijloc de informare, de comuniune (apartenenţa la grup), de divertisment (benzi desenate, foiletoane, jocuri, cuvinte încrucişate, viaţa personalităţilor, fapt divers, fapt politic........), de formare (informaţii pentru viaţa cotidiană, evenimentele sunt comentate social, moral) - titlul  Ziarul este o marfă – să atragă cititorii - să facă publicitate (bani) - să informeze = ,,cuvântul, textul pus în fruntea unei lucrări sau a unei părţi a acesteia, cu rol de a indica rezumativ sal sugestiv cuprinsul acesteia (DEX). - Forma titlului - tipografic – forma literelor, mărime, ânclinaţie, distanţa dintre litere - topografic - lungime - însoţit de imagine, supratitlu, subtitlu, şapou - explicit ( informativ) + aluziv - să atragă, să şocheze, să trezească emoţia, curiozitatea - autorul textului – acelaşi eveniment- mai mulţi autori = puncte de vedere - limbajul jurnalistic diferit de limba vorbită - punctuaţia tilurilor nu urmează aceleaşi reguli cu ale textului (nu există punct final) Exerciţii: 1. Găsiţi titluri pentru articolul dat. 2. Puneţi semnele de punctuaţie în titlurile de mai jos. 3. Puneţi semnele de punctuaţie în articolul de mai jos. 4. Sinonime: ziar = jurnal, gazetă = cotidian. 5. Ce exprimă titlurile date:  Informaţie  Exclamaţie  Întrebare  Surpriză  Aluzii 6. Grupaţi articolele care prezintă acelaşi eveniment: 7. Cărui articol i s-ar potrivi titlul: ................................. Cărei publicaţii? 8. Căutaţi:  Legenda pentru imaginea dată  Imaginea pentru legenda dată

9. Daţi exemple de periodice şi de cotidiene din Moineşti  Subliniaţi greşelile de tipar şi daţi forma corectă a cuvintelor.... 10. Ce ziar/revistă cumpăraţi de obicei?  Ce căutaţi de obicei în ziar? Să aprofundaţi ce vă place? Să vă distraţi? Să va puneţi la curent? Să aflaţi despre cineva? 11. Cât de des citiţi un cotidian?  În fiecare zi  Mai multe ori pe săptămână  O dată pe săptămână  Rar  Niciodată 12. Identificaţi cuvintele aparţinând vocabularului:  Cultural  Economic  Politic  Social 13. Imaginaţi-vă supratitluri, subtitluri, şapouri. 14. Despre ce credeţi că este vorba în articolul? 15. Analizaţi tipografic şi topografic titlul din pagina primită. 16. Identificaţi greşeli de ortografie în textul de mai jos. 17. Identificaţi:  Titlul  Paragrafele  Ordinea paragrafelor 18. Clasaţi titlurile: negative/pozitive. ARTICOLUL = expunerea scrisă, de proporţii reduse, au caracter publicistic, pe o temă politică, economică, ştiinţifică etc. (DEX). - supratitlul permite situarea evenimentului în timp şi spaţiu. - titlul anunţă evenimentul. - descrierea evenimentului (neutru). - menţiune (,, de la trimisul nostru special”). - spaţii albe, semne, cerculeţe – pt. a relansa atenţia cititorului. - obiectivitatea presei – faptele să fie separate de opinia autorului - alegerea faptului: - caracter ieşit din comum (impactul asupra cititorilor) - starea opiniei (receptivitatea cititorilor) - revelator cultural ( aşteptarea publicului) - tipuri de articol: anchetă, cronică, curier, dosar, editorial, foileton, notiţe, rubrică mondenă, reclamă, reportaj. - CURIERUL = ,,nume dat unor publicaţii periodice (cu caracter informativ) sau unor rubrici din aceste publicaţii”. - această rubrică este um dialog între ziar şi cititori pe diferite forme (politice, economice, sociale, culturale); emiţătorul poate deveni receptor; = un spaţiu al exprimării personale şi al dialogului .

“Pagina cetăţeanului”, “Părerea cititorilor”, “Răspunsuri la scrisori” (“corespondenţe”) - în funcţie: - de forma sa – monolog = enunţuri extrase din scrisori care prezintă reacţia cititorilor la actualitate, opiniile lor, atitudinile faţă de articolele apărute în publicaţia respectivă, cazuri personale. - dialog = cititorii primesc răspuns din partea responsabilului de rubrică sau a altor persoane. - de tema sa- curierul inimii, curierul economic, juridic, politic. - Există în toate publicaţiile ( pentru că cititorii şi editura sunt parteneri ) -Editorial “articolul de ziar, de revistă etc. , de obicei nesemnat care exprimă părerea conducerii unei publicaţii faţă de o problemă actuală importantă”. - poate fi semnat sal nu - axat în majoritatea cazurilor, pe probleme de actualitate internă sau internaţională - înţelegerea mesajului depinde de cunoaşterea contextului socio-politic, economic, cultural. - nu doar transmite o informaţie ci o comentează, interpretează, analizează aspecte ale actualităţii. - = enunţ în care prezenţa emiţătorului este discretă. Unele editoriale se mărginesc să analizeze evenimentul, fără a implica nicio reacţie sau o luare de poziţie. Exerciţii: 1. În presa sportivă apar zeci de porecle ( nume descriptiv dat pe lângă nume unei persoane, loc, lucru) Identificaţi pe cei de mai jos:  „prinţul” – Adrian Cristea – fotbalist U. Cluj.  „Câinii roşii” – Dinamo.  „cobra” – Adrian Ilie – fost fotbalist.  „moartea din carpaţi” – Cătălin Moroşanu – lupte. 2. Redactaţi răspunsul la sesizarea de mai jos, ca şi cum aţi fi responsabilul rubricii:  „Sunt o pensionară şi am o sugestie: pensionarii de peste 65 de ani să poată călători gratuit cu mijloacele de transport în comun”. Răspuns posibil: Cf. Hot. Cons. Local nr. 161/_____2011 privind înlesnirile la transportul în comun pentru anul 2012 este prevăzută gratuitatea persoanelor peste 70 de ani. Vom avea în vedere propunerea dumneavoastră pentru anul viitor. 3. Care este atitudinea editorialistului faţă de condiţia omului în editorialul de la pg..... - Faceţi un scurt rezumat al editorialului de la pg. .... - Care este tema editorialului de la pg..... - Ce se înţelege prin muncă de Sisif? - Găsiţi mărcile prezenţei enunţiatorului. - FAPTUL DIVERS -“poveştirea” = “ rubrică de ziar care prezintă succint întâmplările şi evenimentele petrecute în cursul zilei” (DEX). - suprafaţa destinată diferă – răspunde nevoii şi sensibilităţii oamenilor - reflecţia /a-şi pune întrebări. - tematică – diversă – evenimente care ies din comun – surpriza. - motivul: a informa, a distra, a educa, a seduce (accident, apariţia unui monstru, OZN, bârfă, crimă, deturnarea unui avion, răpire, record, furt, incident politic, longevitate, maree neagră, spargere). - structura – de regulă:  Supratitlu  Titlu  Subtitlu sau şapou



Articolul alcătuit din 3 părţi: - introducerea-rezumat (în care îşi exprimă părerea). - descrierea stării personajelor a comportamentului dinainte şi după eveniment. - povestea faptului divers propriu- zis. - faptul divers este organizat în funcţie de întrebările: Cine? Ce? Când? Unde? Cum? De ce? - stilul şi viziunea ziaristului trebuie să respecte linia publicaţiei. - Îngroşarea aspectelor insolite, excepţionale- titlu. Exerciţii: 1. Citiţi cu atenţie faptele diverse de mai jos. Identificaţi tematica, apoi faceţi din fiecare o ştire. 2. Identificaţi pasajele din faptul divers de mai jos care răspund la întrebările: Cine? Ce? Când? Unde? Cum? De ce? 3. Citiţi cu atenţie faptul divers de mai jos, apoi redactaţi şapoul adecvat. 4. Redactaţi câte um scurt fapt divers pornind de la titlurile de mai jos. 5. Identificaţi timpurile verbale explicaţi folosirea lor în faptul divers de mai jos. 6. Decupaţi (între linii) în trei părţi componente faptul divers de mai jos. 7. Transformaţi vorbirea indirectă în vorbire directă. 8. Identificaţi termenii care indică faptul divers în textul de mai jos (cantitatea, contrastul, discordanţa între cauză şi efect, coincidenţa). 9. Povestiţi sub forma unui fapt divers operaţiunile de căutare a unei fetiţe care s-a rătăcit în pădure, la care participă jandarmii, părinţii şi sătenii utilizînd cuvintele şi expresiile de mai jos:  Căutate  Câini poliţişti  Drumuri fără ieşire  Găsită teafără  În zori  Jandarmerie  La căderea nopţii  Labirint  Părinţi neliniştiţi  Populaţia satului  Tânăr  Vecini 10. Faceţi din ştirea de mai jos um fapt divers: 11. Alegeţi um basm care vă place şi faceţi din el un fapt divers, respectând regulile specifice acestui gen ziaristic. 12. Redactaţi un fapt divers pornind de la o “poveste” dintr-un cântec, film, roman, dramă, fabulă, nuvelă: - ...........de la imaginea de mai jos / ..............la care aţi fost martor la grădiniţă, şcoală,................. - BANDA DESENATĂ (comicsul)- povestiri prezentate sub formă de desene seriale – publicate în reviste, broşuri- însoţite de texte scurte (DEX). - poate apărea şi fără comentarii (imaginile vorbesc de la sine). - dar majoritatea au:- text introductiv, concluziv - text înscris: în bandă (filacteră), în bulă, în balon.

- caracteristici proprii:  Decupajul acţiunii într-un număr limitat de secvenţe.  Alegerea anumitor unghiuri din care sunt prezentate imaginile (asemănătoare cu cele de la cinema)  Utilizarea unui sistem de semne grafice reprezentând mişcările sal sentimentele personajelor.  Utilizarea unui important registru de onomatopee pentru a evoca zgomotele. - Banda desenată: 1. Imagine, 2. Text. 1. Imaginea = element esenţial pt. că arată:  aspectul personajelor (îmbrăcăminte, mimică, sex vârstă etc.),  locul derulării scenei,  personajul care vorbeşte - gesturile vobesc despre trăirile personajelor : cap, mâini, picioare, mimică - linii, culoare (galben la faţă/boală.....roşu /mânia) -idiograma=pictograma - interpretată după un cod (inima frântă) 2. Textul – înscris în fâşii sau bule  bule – clasică (rotundă, ovoidă, colţuroasă) legată de personajul care vorbeşte - serie de bule = reflecţia intensă - cu linie întreruptă = personaj cu voce joasă. BANDA DESENATĂ PENTRU COPII - creată pentru a distra şi a spune poveşti - mai explicită: - nu sunt produse inferioare - mijloc de petrecere a timpului liber. BANDA DESENATĂ PENTRU ADUŢI - alte obiective. EXERCIŢII BENZI DESENATE 1. se decupează, se copiază, se desenează imaginile eroilor din diferite comicsuri şi apoi se stabilesc: - caracteristici vizuale folosite pentru redarea binelui (ochi albaştri, păr blond) ori răului (ochi migdalaţi, adânciţi în orbite, privire pătrunzătoare, nas lung,chelie, cap pătrat, o ţigară în colţul gurii. - stări sufleteşti: agresiv, prietenos, furios etc. (felul cum sunt redate grafic) 2. Să completeze bulele. 3. Transformaţi comicsul într-o povestire. 4. Continuaţi în scris comicsul dat. 5. Desenaţi comicsuri după textul dat. 6. Găsiţi cuvântul/onomatopeea pentru a reda zgomotul. 7. Delimitaţi textul dat în episoade care pot fi prezentate în imagini. 8. Transformaţi un text în comics 9. Priviţi comicsul şi răspundeţi la întrebările: (vezi pag. ...). 10. Faceţi rezumatul benzii desenate. 11. Imaginaţi continuarea benzii desenate. 12. Reconstituiţi imaginea conform textului vinietei. 13. Cum aţi colora imaginea? De ce?

DESENUL DE PRESĂ = ,,reprezentarea grafică a unui obiect, a unei figuri, a unui peisaj pe o suprafaţă plană sau curbă, prin linii, puncte, simboluri etc.” (DEX) = alt mod de a comenta realitatea. - Nu descrie, nu informează, COMENTEAZĂ cu ajutorul stereotipurilor figurative existente în momentul apariţiei într-un anumit cadru cultural (se perimează foarte repede) - imaginea (desenul) = este „legenda” textului ( arată sensul ascuns al evenimentelor despre care vorbeşte articolul. - + textul (dimensiuni relativ reduse, tipărit în apropierea desenului, ancorează desenul în actualitate şi reduce ambiguitatea interpretărilor. - caracteristici: contururi clare, absenţa fondului, absenţă perspectivei. - 2 tipuri: - umoristic + desen cu tematică politică/socială. 1. Desenul umoristic - scop: destinderea cititorului, plasat, de regulă, în paginile care conţin jocuri, concursuri etc. - nu este întotdeauna legat de realitatea cotidiană ci mai degrabă de situaţiile general umane, pe care le ridiculizează cu ajutorul ironiei. - material figurativ: decor, obiecte, personaje. 2. Desenul de presă cu tematică politică/socială – amplasat, cel mai adesea pe prima pagină sau în imediata apropiere a articolelor, astfel încât conţinuturile acestora să se completeze reciproc. Exerciţii: 1. Ce descrie/comentează desenul de presă dat. 2. Daţi un titlu desenului. 3. Rezumaţi în câteva fraze mesajul desenului. 4. Ce vedeţi Interpretare (denotaţie) (conotaţie) 5. Daţi exemplu de semne particulare pentru următoarele personaje .............ale apartenenţei la anumite popoare (turban – turc). 6. Scrieţi legenda posibilă pentru desenul dat. 7. Coloraţi desenele de presă date. 8. Realizaţi un desen de presă legat de viaţa de elev în care să abordaţi: - indiferenţa locatarilor unui bloc faţă de starea imobilului în care locuiesc. - necunoaşterea drepturilor consumatorului Rubrica DISPARIŢII conţine un gen de articol cu structură proprie:  Formă relativ fixă, dar..........  Formule şi secvenţe la alegere.  4 secvenţe (de regulă) – 1. Situaţia (X, domiciliat în.....anunţă dispariţia copilului/fiicei/mamei....de acasă/de la şcoală). 2. Semnalmente fizice 3. Semnalmente vestimentare 4. Mesajul adresat cititorului (Cine îl/o recunoaşte poate da informaţii) relaţii la poliţia oraşului...).  Verbele sunt la prezent.  În cazul persoanelor grav bolnave se dau detalii suare în acest sens. Exerciţii: - Redactaţi un anunţ prin care semnalaţi dispariţia bunicii , animalului preferat, unui obiect.

HOROSCOPUL =”reprezentarea grafică a poziţiei stelelor, după care astrologii prezic soarta cuiva, în raport cu data naşterii sale (DEX). = o rubrică amplasată, de regulă, spre sfârşitul publicaţiei, alături de alte rubrici „minore”. = textul poate fi însoţit de sugestii care să contracareze „revelaţiile” neplăcute + semnul zodiei + fotografia astrologului. Exerciţii: 1. Ce sinonime ale semnelor zodiacale cunoaşteţi? 2. Comparaţi cele 2 horoscoape date (asemănări/deosebiri) - care sunt elementele ce pot (in)dispune citiorul (predicţii pozitive/negative). 3. Recitiţi-vă horoscopul pentru săptămâna anterioară. Comparaţi predicţiile cu ceea ce vi s-a întâmplat în realitate. - Ce concluzii puteţi formula? 4. Comparaţi predicţiile din mai multe ziare pentru ziua de 21 oct. Ce concluzii puteţi formula? MICA PUBLICITATE = „rubrică în care se publică anunţuri personale” (DEX). - rol de punere în contact a 2 persoane (pt. tranzacţii imobiliare, mobiliare etc.). - text abreviat / costul publicării + decodare uşoară / timp. Exemple:  Catv = cablu TV  P = parter  E = etaj - uneori trebuie specificate caracteristicile obiectului de vândut. - anunţurile pot fi interpretabile – umor. - tipuri:  Anunţul judiciar = tip special de anunţ care trebuie înserat în ziare (schimbări survenite în viaţa intreprinderilor, a persoanelor private).  Anunţul monden = face cunoscute diferite evenimente cu caracter monden sau prezintă mulţumiri personalităţilor vieţii medicale, juridice etc. - în câteva dintre cotidienele centrale/ mai mult în regionale locale (aniversări, decese, logodne, căsătorii, mulţumiri, sărbători, dezbateri, reuniunietc.) - limba fixă şi formală. Exp. (x anunţă cu o imensă durere / cu profund regret........moartea subită/ decesul / pierderea crudă.......) Exerciţii: 1. Analizaţi structura „ Micii publicităţi” din ziarul... 2. Inventariaţi apoi decodaţi abrevierile din rubrica de „ Mică publicitate”. 3. Fă „portretul” economic al oraşului după ofertele de muncă publicate în ziarul local. 4. Redactaţi anunţuri pentru a vinde/cumpăra o casă la 3 Km de oraşul ......... Dar dacă aceasta este veche/ cu igrasie? 5. Care este sursa umorului? 6. Care este obiectul anunţului judiciar? RECLAMA = „articol dintr-o publicaţie afiş, panou etc. prin care se urmăreşte câştigarea interesului public asupra anumitor mărfuri, a unor cărţi, a unui spectacol, a folosirii unor servicii etc.. - recomandă un anumit produs pt. calităţile şi utilitatea sa. - schimbă opinii.

a) Sloganul = „formulă concisă care exprimă ţelurile unui grup”. Exp.: „ Persil spală mai alb” = funcţia: să „ agaţe” cititori/cumpărători „Sănătatea care se vinde” - procedee pt. a atrage atenţia şi a fi reţinut:  Aluzia (referire la o persoană, situaţie fără a le numi direct. - „Dezlegare la gust”. - „Rai de murflatar. Îndulceşte-ţi viaţa!” b) Imaginea publicitară (text + desen, fotografie) - mesaje:  Lingvistic – prin legenda marginală şi etichete.  Simbolic – conotat prin semne: un pachet de paste făinoase, câteva roşii, ceapă, ciuperci într-o plasă = întoarcerea de la piaţă + Pastele Panzani = paste + sos  Iconic (fotografic) c) Mesajul publicitar  Modelul salvării : 1. Aserţiune (enunţ afirmativ) afirmaţie banală. 2. Situaţia dificilă 3. Agentul salvator 4. Intervenţia benefică „Există solidaritate. E greu să învingi singur greutăţile, Aşa că am ales Banca Populară. Şi aşa am aflat că suntem puternici împreună”.  Modelul paradoxului 1. Afirmaţia paradoxului 2. Enunţarea salvării 3. Rezolvarea 4. Generalizarea rolului benefic al agentului salvator „ Nu vă putem numi director general, dar vă putem tripla salariul. Aveţi nevoie de bani pentru o maşină? Cu un cont la banca X vă puteţi permite orice. Dacă aveţi nevoie, vă putem vărsa în cont 3 salarii în mod discret şi rapid. Mai mult decât o bancă – un aliat care vă aşteaptă cu braţele deschise.” d) RECLAMA  Modelul enigmei 1. Enunţarea enigmei 2. Prezenţa agentului salvator 3. Rezolvarea enigmei 4. Generalizarea beneficiului. „Cunoaşteţi mulţi oameni care zâmbesc atunci când le cereţi bani? La banca X puteţi întâlni mulţi asemenea oameni. Şi mai înţelegători decât vă puteţi imagina. Ştiaţi că un credit ipotecar poate acoperi 80 % din proiect, cu rate progresive, mici la încput şi mai mari mai târziu? Veniţi la banca X. Vă vom întâmpina cu zâmbetul pe buze şi vă vom răspunde la toate întrebările”. e) Limbajul publicitar - seduce (creează iluzia valorii) / scop: a vinde - creează un univers paralel, fericit / explorare obiectivă, critică. Exerciţii: 1. Redactaţi sloganuri publicitare pentru următoarele bunuri:  Sejur propus turiştilor străini de către o agenţie de voiaj din oraş.  Obiecte confecţionate de voi.

VREMEA = „Starea atmosferei la un moment dat şi într-un loc anumit, determinată prin totalitatea elementelor meteorologice” (DEX). = numele unei rubrici frecvent întâlnită în cotidiene. - Pune în contact o instituţie (A.N.M.) cu oricare dintre cei care de nevoie să ştie cum va evolua vremea într-o perioadă mai apropiată sau mai îndepărtată de timp, fie din interes profesional, fie pentru petrecerea vacanţei. - „Meteo” „X vă prezintă vremea” „Vremea” - Textul este întotdeauna însoţit de o hartă ( ţară, regine) care prezintă, cu ajutorul unor semne convenţionle (legenda) tendinţele generale ale vremii. - Termenii legaţi de vreme; înţelegerea lor depinde de gradul de cunoaştere în meteorologie.  Aversă – furtună  Avalanşă – cădere de zăpadă - opuse:  Nor- senin, cald – frig, în scădere – în creştere. - cuplate:  Ploaie – ploios, polei – lunecuş, topire – inundaţii. Bibliografie: Maria Palicica, Presa scrisă şi lecţia, Editura MIRTON, TIMISOARA, 2006