Proiect de Lectie [PDF]

Zitiervorschau

PROIECT DE LECŢIE Data: 15.01.2014 Clasa: a VI-a Disciplina: Geografia Europei Profesor: Badea Viorica Tema capitolului: Europa Centrală Subiectul lecţiei: Ungaria Competențe generale: C1. Stimularea dorinţei de a cunoaşte noi detalii şi particularităţi cu privire la geografia Ungariei; C2. Dezvoltarea capacităţilor cognitive, de înţelegere, analiză, comparaţie şi evaluare; C3. Dezvoltarea şi consolidarea deprinderilor de citire şi interpretare a hărţii din manual; C4. Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de cunoaştere, cultură şi civilizaţie. Competențe specifice: a) de cunoaştere şi analiză: - să precizeze poziţia geografică a Ungariei; - să precizeze vecinii Ungariei; - să caracterizeze cadrul natural al Ungariei; - să expună informaţii generale privitoare la populaţia şi aşezările omeneşti din Ungaria; - să prezinte caracteristicile generale privind resursele naturale şi economia Ungariei. b) psihomotorii: - să localizeze pe hartă conţinutul elementelor lecţiei şi să folosească atlasul geografic cu precizie c) afectiv – atitudinale: - să manifeste interes pentru conţinutul lecţiei Strategia didactică: dirijată, cognitivă, euristică Metode şi procedee: expunerea, explicaţia, comparaţia, conversaţia, problematizarea, lucrul cu harta şi manualul Mijloace de învăţământ: manualul, atlasul geografic, harta fizică a Europei, imagini. Tipul lecţiei: de verificare şi dobândire de cunoştinţe Organizarea activităţii elevilor: frontală, individuală Evaluarea: continuă, formativă Conţinutul informativ al lecţiei Ungaria Aşezare - în Europa Centrală Vecinii - în N: Slovacia, Ucraina - în S: Croaţia, Iugoslavia - în E: România - în V: Austria, Slovenia, Croaţia Relieful - este jos, predomină câmpia: - Câmpia Panonică cuprinde: - Alföldul mic (în NV)

-

- Alföld (în centru şi est), străbătută de Tisa şi Dunăre - porţiunea străbătută de Tisa = Câmpia Tisei munţii au înălţimi mici: - M. Matra (1014m) şi M. Bükk (în N) - M. Bakony (în V) - M. Mécsek (în S)

Clima - temperat-continentală, cu ierni geroase şi veri calde şi secetoase Hidrografia - ape curgătoare: Dunărea, Tisa (cu afluenţii: Someş, Criş, Mureş), Drava (formează graniţa cu Croaţia) - lacuri: Balaton Vegetaţia şi fauna - stepă (pustă) - silvostepă - păduri de foioase Populaţia şi aşezările - 10,2 mil. locuitori - unguri, germani, români - Oraşe: Budapesta, Debrecen, Pecs, Szeged, Györ Resurse naturale - bauxita, gaze naturale, minereuri neferoase, terenuri arabile Agricultura - se cultivă cereale, legume, sfeclă de zahăr, pomi fructiferi, viţă de vie. - se cresc porcine, păsări Industria - ind. energetică - ind. aluminiului - ind. siderurgică - ind. construcţiilor de maşini Căile de comunicaţie - se concentrează spre Budapesta - navigaţia fluvială : pe Dunăre, Tisa, Lacul Balaton Turismul - atracţii turistice: Lacul Balaton – principala atracţie turistică, Budapesta. Condiţii iniţiale de realizare: nivelul clasei corespunde cerinţelor programei şcolare Locul de desfăşurare: cabinetul de geografie Durata lecţiei: 50 minute Bibliografie: Daniela Strat, Manuela Popescu, manual pentru clasa a VI-a (Geografia Europei), Editura Teora ETAPELE ACTIVITATEA PROFESORULUI ACTIVITATEA LECŢIEI ELEVULUI 1.Organizarea Se verifică prezenţa mijloacelor de învăţământ necesare lecţiei, Pregătesc maclasei tabla; se notează absenţii. nualele, caietele = 1 min. de notiţe 2.Reactualiza- Se adresează frontal elevilor mai multe întrebări: Sunt atenţi

rea cunoştinţelor din lecţia anterioară „Germania” =10 min.

Care este poziţia geografică a Germaniei? Răspund Care sunt formele de relief ale Germaniei? Identificaţi-le pe harta! Care sunt tipurile de climă ale Germaniei? Care sunt principalele ape curgătoare ale Germaniei? Identificaţi-le pe hartă! Care sunt tipurile de vegetaţie ale Germaniei? Câţi locuitori are Germania? Care este capitala Germaniei? Identificaţi pe hartă si alte oraşe! Care este cel mai mare port fluvial din lume? Care este cel mai mare aeroport al Germaniei?

3.Anunţarea lecţiei noi şi a obiectivelor operaţionale propuse =1 min. 4. Dirijarea învăţării şi dobândirea de noi cunoştinţe

Se notează titlul lecţiei:”Ungaria” şi se expun oral obiectivele Notează în caiete ce reflectă conţinutul lecţiei Sunt atenţi

Se cere elevilor să identifice regiunea Europei în care se află Ungaria. Se notează pe tablă. Se cere elevilor să urmărească harta fizică a Ungariei inclusă în atlasul geografic sau în manual. =30 min. Se cere elevilor să identifice vecinii Ungariei. Se notează pe tablă. Se cere elevilor să identifice pe harta din manual, apoi pe harta din atlas, unităţile de relief ale Ungariei. Se prezintă elevilor imagini cu unităţile de relief. Se notează pe tablă. Se precizează tipurile de climă ale Ungariei. Se notează pe tablă. Se cere elevilor să identifice principalele ape curgătoare şi lacuri. Se notează pe tablă. Se prezintă elevilor imagini cu Dunărea şi Lacul Balaton. Se precizează tipurile de vegetaţie din Ungaria. Se prezintă elevilor imagini cu specii vegetale din stepă, silvostepă, păduri de foioase. Se noteză pe tablă. Se precizează elevilor numărul de locuitori ai Ungariei Se notează pe tablă.

Sunt atenţi Identifică Notează Urmăresc Identifică Notează Identifică Urmăresc Sunt atenţi Notează Sunt atenţi Identifică Notează Urmăresc Sunt atenţi Urmăresc Notează Sunt atenţi Notează

Se precizează capitala Ungariei şi principalele oraşe. Se cere elevilor să le identifice pe harta din manual şi pe harta din atlas. Se notează pe tablă. Se prezintă imagini cu principalele oraşe. Cu ajutorul elevilor se prezintă principalele tipuri de culturi şi principalele grupe de animale. Se notează pe tablă. Se precizează principalele resurse naturale. Se notează pe tablă. Se precizează principalele ramuri industriale. Se notează pe tablă. Se precizează zonele în care sunt concentrate căile de comunicaţie. Se notează pe tablă. Cu ajutorul elevilor se precizează principalele atracţii turistice. Se notează pe tablă. 5.Fixarea Se distribuie elevilor o fişă de lucru, care cuprinde următoarele cunoştinţelor întrebări: =8 min. Care este poziţia geografică a Ungariei? Care sunt principalele unităţi de relief ale Ungariei? Care sunt principalele ape curgătoare ale Ungariei? Care sunt speciile de vegetaţie specifice Ungariei ? Care este capitala Ungariei? Care este principala atracţie turistică a Ungariei? 6.Tema pentru Învăţarea lecţiei, folosindu-se manualul, atlasul geografic şi acasă caietul de notiţe.

Notează Notează Sunt atenţi Identifică Identifică Notează Sunt atenţi Notează Sunt atenţi Notează Identifică Notează Identifică Notează Răspund

Receptează

PROIECT DE LECŢIE

Data: 04.11.2013 Clasa: a VII-a F Disciplina: Geografia continentelor extraeuropene Profesor: Badea Viorica Tema capitolului: Asia – prezentare geografică generală Subiectul lecţiei: Relieful Competenţe generale:  C1: Utilizarea limbajului specific în prezentarea continentelor şi bazinelor oceanice;  C2: Raportarea realităţii geografice la un suport cartografic;  C3: Dobândirea deprinderilor de citire şi interpretare a hărţii şi a schiţelor din manual. Competenţe specifice: Cunoştinţe:  să clasifice treptele de relief ale Asiei;  să identifice unităţile tectonice ale Asiei;  să identifice tipurile de relief ale Asiei;  să identifice principalele unităţi montane ale Asiei pe hartă;  să identifice principalele podişuri ale Asiei pe hartă;  să identifice principalele câmpii ale Asiei pe hartă;  să identifice principalele zone deşertice ale Asiei pe hartă; Abilităţi:  Să transfere informaţia de pe suport cartografic în limbaj oral sau scris  să localizeze pe hartă conţinutul elementelor lecţiei şi să folosească atlasul geografic cu precizie Atitudini:  Înţelegerea necesităţii utilizării metodelor de analiză cartografică a realităţii înconjurătoare ca abilitate de bază în învăţarea pe parcursul întregii vieţi;  să manifeste interes pentru conţinutul lecţiei. Strategia didactică: dirijată, cognitivă, euristică Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, comparaţia, expunerea, lucrul cu harta şi manualul Mijloace de învăţământ: manualul, harta fizică a Asiei, imagini, fişe de lucru Tipul lecţiei: de verificare şi dobândire de cunoştinţe Organizarea activităţii elevilor: frontală, individuală Evaluarea: continuă, formativă

Conţinutul informativ al lecţiei: Relieful Trepte de relief - treapta câmpiilor - treapta podişurilor - treapta munţilor - treapta munţilor cu altitudini mai mari de 3000 m (Himalaya, Pamir, Podişul Tibet – 5000 m) Cea mai mare altitudine din Asia: vf. Everest (M. Himalaya) 8848 m, vf.K2 (M. Karakorum) 8610 m. Unităţi tectonice Primele nuclee continentale se numesc „scuturi”: - în nord – Scutul Siberian şi în est – Scutul Sinic, China (Laurasia) - în sud şi sud-vest - scuturile India şi Arabia (Gondwana) Asia este formată din fragmente ale unor continente, „sudate” prin apariţia sistemului montan alpino-himalayan. Unităţi majore de relief Munţii şi podişurile înalte: Munţi mai vechi, de tip masive izolate: M. Ural, M. Altai Munţi tineri, de tip alpin, se desfăşoară de la vest la est, de la Marea Neagră până în Pen. Indochina În vest: Podişul Anatoliei, Munţii Pontici, Munţii Zagros În centru: partea cea mai masivă a Terrei: Pamir-Tibet-Himalaya Câmpiile şi podişurile joase: - sunt dispuse la nord şi la sud de aliniamentul himalayan. Câmpiile şi podişurile nordice: Câmpia Siberiei de Vest; Podişul Siberiei Centrale; Câmpia Turanului Câmpiile şi podişurile sudice şi sud-estice: - Podişul Arabiei; Câmpia Mesopotamiei; Podişul Deccan; Câmpia Indo-Gangetică - pe coasta pacifică: Marea Câmpie Chineză; Câmpia Mekong. Condiţii iniţiale de realizare: nivelul clasei corespunde cerinţelor programei şcolare Locul de desfăşurare: cabinetul de geografie Durata lecţiei: 50 minute Bibliografie: Octavian Mândruţ, Manual pentru clasa a VII-a (Geografia continentelor extraeuropene), Editura Corint

ETAPELE LECŢIEI 1.Organizarea clasei -1min. 2.Reactualizarea cunoştinţelor din lecţia anterioară: „Poziţia geografică a Europei” =10 min.

ACTIVITATEA PROFESORULUI

ACTIVITATEA ELEVULUI Se verifică prezenţa mijloacelor de învăţământ Pregătesc manuanecesare lecţiei, tabla; se notează absenţii. lele, caietele. Se adresează frontal elevilor mai multe întrebări: Sunt atenţi - Care sunt limitele Asiei? Răspund - Care sunt peninsulele din sudul Asiei? Identificaţi-le pe hartă. - Care sunt peninsulele din estul Asiei? Identificaţile pe hartă. - Care sunt insulele din estul Asiei? Identificaţi-le pe hartă. - Care sunt peninsulele din vestul Asiei? Identificaţi-le pe hartă.

3.Anunţarea lecţiei noi şi a obiectivelor operaţionale propuse 1 min. 4.Dirijarea învăţării şi dobândirea de noi cunoştinţe =30 min.

Se prezintă elevilor un rebus, iar prin rezolvarea Rezolvă rebusul acestuia se descoperă titlul lecţiei noi: ”Relieful” şi se expun oral obiectivele ce reflectă conţinutul Notează în caiete lecţiei. Se solicită elevilor o reactualizare a cunoştinţelor din lecţiile anterioare cu privire la formele de relief. Se trece la redactarea schiţei pe tablă. Se prezintă elevilor treptele de relief ale Asiei. Se prezintă elevilor cele mai înalte vârfuri montane din Asia. Se cere elevilor să le localizeze pe hartă. Se notează pe tablă. Se prezintă elevilor unităţile tectonice ale Asiei. Se notează pe tablă. Sunt prezentate elevilor tipurile de munţi, după vârstă. Cu ajutorul elevilor sunt identificaţi munţii mai vechi pe harta din manual şi pe harta din clasă. Se notează pe tablă. Cu ajutorul elevilor sunt identificaţi munţii şi podişurile înalte din partea de vest pe harta din manual şi pe harta din clasă. Se notează pe tablă. Cu ajutorul elevilor sunt identificaţi munţii şi podişurile înalte din partea centrală pe harta din

Răspund Notează Sunt atenţi

Localizează Notează Sunt atenţi Identifică Notează Sunt atenţi Identifică Notează Sunt atenţi

5.Fixarea cunoştinţelor - 8 min. 7.Tema pentru acasă

manual şi pe harta din clasă. Se notează pe tablă. Notează Cu ajutorul elevilor sunt identificate câmpiile şi podişurile joase din partea de nord pe harta din manual şi pe harta din clasă. Se notează pe tablă. Cu ajutorul elevilor sunt identificate câmpiile şi podişurile joase din partea de sud pe harta din manual şi pe harta din clasă. Se notează pe tablă. Se prezintă elevilor imagini cu unităţile majore de relief ale Asiei. Se distribuie elevilor fişa de lucru, după care se Răspund verifică rezolvarea acesteia. Învăţarea lecţiei, folosindu-se manualul, harta şi Receptează caietul de notiţe.

Conţinutul fişei de lucru: FIŞĂ DE EVALUARE CONTINUĂ RELIEFUL ASIEI

 Se acordă 10 puncte din oficiu SUBIECTUL I ___ (90 puncte) A. Completaţi spaţiile libere cu informaţia care lipseşte: 1. Scutul din nordul Asiei se numeşte Scutul ……..……. . 2. Un scut care face parte din vechiul continent Gondwana este Scutul ……………… . 3. Cea mai mare înălţime din Asia se află în Munţii ……………. . B Identificaţi pe harta fizică a Asiei unităţile de relief notate cu cifre. 1 - …………………. 2 - ………………………... 3 - ……………………….. 4 - …………………. 5 - ………………………… 6 - ………………………..

PROIECT DE LECŢIE

Data:15.11.2013 Clasa: a VII-a D Disciplina: Geografia continentelor extraeuropene Student: Badea Viorica Tema capitolului: Asia Subiectul lecţiei: Hidrografia Competenţe generale:  C1: Utilizarea limbajului specific în prezentarea fluviilor şi lacurilor Asiei;  C2: Raportarea realităţii geografice la un suport cartografic;  C3: Dobândirea deprinderilor de citire şi interpretare a hărţii şi a schiţelor din manual. Competenţe specifice: Cunoştinţe:  să identifice zonele lipsite de ape curgătoare şi pe cele cu scurgere endoreică;  să precizeze cele patru mari sisteme hidrografice teritoriale ale Asiei;  să identifice fluviile siberiene;  să identifice fluviile care curg spre şărmul de sud-est;  să identifice fluviile care curg spre Oceanul Indian;  să identifice fluviile care se varsă în Golful Persic;  să clasifice lacurile Asiei după modul de formare;  să manifeste interes pentru conţinutul lecţiei. Abilităţi:  Să transfere informaţia de pe suport cartografic în limbaj oral sau scris  să localizeze pe hartă conţinutul elementelor lecţiei şi să folosească atlasul geografic cu precizie Atitudini:  Înţelegerea necesităţii utilizării metodelor de analiză cartografică a realităţii înconjurătoare ca abilitate de bază în învăţarea pe parcursul întregii vieţi;  să manifeste interes pentru conţinutul lecţiei. Strategia didactică: dirijată, cognitivă, euristică Metode şi procedee: expunerea, explicaţia, comparaţia, conversaţia, problematizarea, lucrul cu harta şi manualul Mijloace de învăţământ: manualul, atlasul geografic, harta fizică a Asiei, fişe de lucru, imagini. Tipul lecţiei: de verificare şi dobândire de cunoştinţe Organizarea activităţii elevilor: frontală, individuală Evaluarea: continuă, formativă Conţinutul informativ al lecţiei Hidrografia Asiei În Asia există: - regiuni lipsite de ape curgătoare (areice) = 22% - regiuni cu scurgere endoreică (fără ieşire la ocean) = 34% Sisteme hidrografice: - Fluviile siberiene: - Obi (cu afluentul Irtîş, cel mai lung dintre fluviile siberiene, 5570 Km)

- Enisei (cu Angara) - Lena - Fluvii care curg spre Oceanul Pacific: - Amur - Huang He (Fluviul Galben) - Yangtze (Chang Jiang sau Fluviul Albastru): cel mai lung din Asia 6300 Km; 900 mil tone aluviuni/an; 22000 mc/s - Irravaddy, Mekong. - Fluvii care curg spre O. Indian: - Gangele (40 000 mc apă si aluviuni/sec) cu afluentul Brahmaputra - Indus - Fluvii care se varsă în Golful Persic: - Tigru şi Eufrat, reunite în Shatt al Arab Lacuri: - tectonice: L. Baikal (cel mai adânc din lume, 1620 m, cel mai mare volum de apă dulce 23000 kmc), Marea Moartă (nivelul -396 m, salinitatea cea mai mare 325 g/l) - lacuri rezultate prin fragmentarea unei mări mai întinse: Marea Caspică (cel mai întins lac), L. Balhaş - lacuri hidroenergetice – pe fluviile mari. Condiţii iniţiale de realizare: nivelul clasei corespunde cerinţelor programei şcolare Locul de desfăşurare: cabinetul de geografie Durata lecţiei: 50 minute Bibliografie: Octavian Mândruţ, manual pentru clasa a VII-a (Geografia continentelor extraeuropene), Editura Corint ETAPELE LECŢIEI 1.Organizarea clasei = 1 min. 2.Reactualizarea cunoştinţelor din lecţia anterioară „Clima Asiei” =10 min. 3.Anunţarea lecţiei noi şi a obiectivelor operaţionale propuse =1 min. 4. Dirijarea învăţării şi dobândirea de

ACTIVITATEA PROFESORULUI

ACTIVITATEA ELEVULUI Se verifică prezenţa mijloacelor de învăţământ necesare lecţiei, Pregătesc matabla; se notează absenţii. nualele, caietele de notiţe Se adresează frontal elevilor mai multe întrebări: Sunt atenţi Care sunt factorii care influenţează clima Asiei? Răspund Care tipurile de climă ale Asiei? Localizaţi pe hartă tipurile de climă! Se notează titlul lecţiei: ”Hidrografia Asiei” şi se expun oral Notează în caiete obiectivele ce reflectă conţinutul lecţiei. Sunt atenţi

Se explică elevilor repartiţia regiunilor areice şi endoreice Se notează pe tablă. Se prezintă elevilor cele marile bazine hidrografice

Sunt atenţi

PROIECT DE LECŢIE Data: 15.11.2013 Clasa: a VIII-a F Disciplina: Geografia României Profesor: Badea Viorica Tema capitolului: Relieful Subiectul lecţiei: Carpaţii Occidentali – caracteristici generale. Munţii Banatului Competenţe generale:  C1: Utilizarea limbajului specific în prezentarea caracteristicilor Carpaţilor Occidentali;  C2: Raportarea realităţii geografice la un suport cartografic;  C3: Dobândirea deprinderilor de citire şi interpretare a hărţii şi a schiţelor din manual. Competenţe specifice: Cunoştinţe:  să identifice poziţia geografică a Carpaţilor Occidentali;  să identifice limitele Carpaţilor Occidentali;  să precizeze caracteristicile generale ale Carpaţilor Occidentali;  să enumere grupele Carpaţilor Occidentali;  să localizeze grupele Carpaţilor Occidentali;  să identifice limitele Munţilor Banatului;  să precizeze caracteristicile reliefului Munţilor Banatului;  să enumere si să localizeze culmile muntoase şi depresiunile Munţilor Banatului;  să manifeste interes pentru conţinutul lecţiei Abilităţi:  Să transfere informaţia de pe suport cartografic în limbaj oral sau scris  să localizeze pe hartă conţinutul elementelor lecţiei şi să folosească atlasul geografic cu precizie Atitudini:  Înţelegerea necesităţii utilizării metodelor de analiză cartografică a realităţii înconjurătoare ca abilitate de bază în învăţarea pe parcursul întregii vieţi;  să manifeste interes pentru conţinutul lecţiei. Strategia didactică: dirijată, cognitivă, euristică Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, comparaţia, expunerea, lucrul cu harta şi manualul Mijloace de învăţământ: manualul, Harta fizică a României, imagini Tipul lecţiei: de verificare şi dobândire de cunoştinţe Organizarea activităţii elevilor: frontală, individuală Evaluarea: pe parcursul lecţiei, finală Conţinutul informativ al lecţiei Carpaţii Occidentali - caracteristici generale. Munţii Banatului Carpaţii Occidentali Poziţia geografică: în partea de vest a Depresiunii Colinare a Transilvaniei

Limite: -între Valea Dunării (S) şi Valea Someşului (N) Caracteristicile reliefului: - s-au format în orogeneza alpină, prin cutare şi erupţii vulcanice; - sunt alcătuiţi din toate tipurile de roci (şisturi cristaline, roci vulcanice, roci sedimentare), dispuse sub formă de mozaic petrografic; - sunt fragmentaţi de văi şi depresiuni (aspect discontinuu); - sunt cei mai scunzi dintre ramurile Carpaţilor; - altitudinea maximă: 1849 m în vf Bihor (M. Bihor); - este foarte bine dezvoltat relieful carstic, pe calcare, reprezentat prin chei, peşteri şi cursuri subterane Diviziuni: - Munţii Banatului - Munţii Apuseni Munţii Banatului Poziţia geografică: în sudul Carpaţilor Occidentali Limite – sunt situaţi între Valea Dunării, în sud şi Valea Mureşului, în nord Caracteristicile reliefului -sunt formaţi din rocile dure (şisturi cristaline) şi calcare -au altitudini mici, abia depăşind 1400 m (vf. Semenic, 1446 m) -sunt fragmentaţi de văi şi depresiuni -pe calcare se dezvoltă relief carstic, reprezentat prin peşteri (peştera Comarnic), chei (cheile Nerei, cheile Caraşului) Diviziuni: - M. Semenic - M. Aninei - M. Dognecei - M- Almăj - M. Locvei - Munţii Poiana Ruscă - sunt formaţi din rocile dure (şisturi cristaline) care dau aspect masiv - au altitudini mici, Vf. Padiş 1374 m - au cele mai mari resurse de fier şi marmură - Depresiunea Almăj, pe Valea Nerei - Depresiunea Caraş Ezeriş, pe Valea Caraşului Condiţii iniţiale de realizare: nivelul clasei corespunde cerinţelor programei şcolare Locul de desfăşurare: cabinetul de geografie Durata lecţiei: 50 minute Bibliografie: Silviu Neguţ, Gabriela Apostol, Mihai Ielenicz, Manual pentru clasa a VIII a (Geografia României), Editura Humanitas Educational

ETAPELE LECŢIEI 1.Organizarea activităţii

ACTIVITATEA PROFESORULUI

ACTIVITATEA ELEVULUI Se verifică prezenţa mijloacelor de învăţământ Pregătesc manecesare lecţiei, tabla; se notează absenţii nualele, caietele

=1 min. 2.Reactualizarea cunoştinţelor din lecţia anterioară: „Grupa Parâng. Grupa RetezatGodeanu” =10 min.

de notiţe Răspund

Se adresează frontal elevilor mai multe întrebări: -Care sunt limitele grupei Parâng? -Care sunt caracteristicile reliefului Grupei Parâng? -Care sunt culmile muntoase care intră în alcătuirea grupei? -Care sunt depresiunile din Grupa Parâng? -Care sunt pasurile şi trecătorile din Grupa Parâng? -Care sunt limitele Grupei Retezat-Godeanu? -Care sunt caracteristicile reliefului Grupei RetezatGodeanu? -Care sunt culmile muntoase care intră în alcătuirea grupei? -Care sunt pasurile din Grupei Retezat-Godeanu? 3.Anunţarea Se notează titlul lecţiei:”Carpaţii Occidentali- Notează în caielecţiei şi a o- caracteristici generale.Munţii Banatului” şi se expun te biectivelor oral obiectivele ce reflectă conţinutul lecţiei. propuse 4.Dobândirea Se prezintă limitele C.Occidentali şi se cere elevilor Sunt atenţi de noi cunoş- să le identifice pe hartă. Identifică tinţe Se notează pe tablă. Notează =30 min. Sunt prezentate caracteristicile generale ale C. Sunt atenţi Occidentali. Se notează pe tablă. Notează Se cere elevilor să identifice pe hartă vf. Bihor. Identifică Se precizează grupele care intră în alcătuirea C. Occidentali. Sunt atenţi Se cere elevilor să le localizeze pe hartă. Localizează Se notează pe tablă. Notează Se prezintă limitele Munţilor Banatului şi se cere Sunt atenţi elevilor să le identifice pe hartă. Identifică Se notează pe tablă. Notează Se prezintă caracteristicile Munţilor Banatului. Sunt atenţi Se precizează culmile muntoase ce intră în componenţa grupei şi caracteristicile acestora. Se cere elevilor să le identifice pe hartă. Identifică Se notează pe tablă, precizându-se altitudinea Notează maximă a grupei. Se prezintă elevilor depresiunile şi li se cere să îl Sunt atenţi localizeze pe hartă. Localizează Se notează pe tablă Notează 5.Fixarea Se distribuie elevilor o fişă de lucru şi se cere Răspund cunoştinţelor rezolvarea acesteia. =8 min.

Conţinutul fişei de lucru: FIŞĂ DE LUCRU Analizând harta de mai jos, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Numele grupelor montane notate cu A şi B A = ........................... B = ............................... 2. Numele râurilor notate cu 1, 2 şi 3. 1 = .................... 2 = ........................ 3 = ........................... 3. Cel mai înalt vârf din Carpaţii Occidentali este vârful ............... 4. În Munţii Banatului predomină rocile numite ........................ 5. Valea Nerei traversează depresiunea ....................... 6. Cei mai înalti munţi din Munţii Banatului sunt munţii ................ 1. Relieful carstic este dezvoltat pe rocile numite ............................

PROIECT DE LECŢIE

Data: 12.12.2013 Clasa: a VII-a C Disciplina: Geografia continentelor extraeuropene Student: Săvoiu Daniel Tema capitolului: Asia – prezentare geografică generală Subiectul lecţiei: Japonia Competenţe generale:  C1: Utilizarea limbajului specific în prezentarea caracteristicilor geografice ale Japoniei;  C2: Raportarea realităţii geografice la un suport cartografic;  C3: Dobândirea deprinderilor de citire şi interpretare a hărţii şi a schiţelor din manual. Competenţe specifice: Cunoştinţe:  să localizeze Japonia pe harta Asiei;  să identifice vecinii Japoniei;  să localizeze pe hartă principalele insule ale Japoniei;  să precizeze unităţile de relief ale Japoniei;  să precizeze tipurile de climă ale Japoniei;  să precizeze tipurile de vegetaţie ale Japoniei;  să identifice principalele oraşe ale Japoniei;  să identifice resursele naturale ale Japoniei;  să identifice principalele tipuri de culturi şi grupele de animale specifice Japoniei;  să identifice activităţile industriale ale Japoniei;  să identifice tipurile de transporturi. Abilităţi:  să transfere informaţia de pe suport cartografic în limbaj oral sau scris  să localizeze pe hartă conţinutul elementelor lecţiei şi să folosească atlasul geografic cu precizie Atitudini:  înţelegerea necesităţii utilizării metodelor de analiză cartografică a realităţii înconjurătoare ca abilitate de bază în învăţarea pe parcursul întregii vieţi;  să manifeste interes pentru conţinutul lecţiei. Strategia didactică: dirijată, cognitivă, euristică Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, comparaţia, expunerea, lucrul cu harta şi manualul Mijloace de învăţământ: manualul, harta fizică a Asiei, imagini, fişe de lucru Tipul lecţiei: de verificare şi dobândire de cunoştinţe Organizarea activităţii elevilor: frontală, individuală Evaluarea: continuă, formativă

Conţinutul informativ al lecţiei: Japonia Aşezare - în vestul Pacificului, lângă Asia Vecinii: Oc. Pacific (E),Marea Japoniei (V), Marea Ohotsk (N), Marea Chinei de Est (S) Relieful - stat insular (peste 6000 insule), dintre care cele mai mari: Hokkaido, Honshu, Sikoku, Kyushu - relief predominant muntos, cu multe vârfuri care trec de 2000 m - cea mai mare înălţime: vf. Fuji, 3776 m - peste 150 vulcani, dintre care 77 sunt activi -dealurile și câmpiile ocupă suprafețe reduse - frecvente cutremure, 4-5 zilnic Clima - tropicală – în Ryukyu - temperată în rest - în SE, vânturi musonice, la începutul toamnei se produc taifune Vegetaţia - pădurile acoperă 2/3 din suprafaţă: conifere, cedrul japonez, pinul roşu, magnolii, arborele de camfor Populaţia şi aşezările - 127 mil. locuitori - Densitate mare, 300 loc/kmp, una dintre cele mai ridicate din lume - Populația urbană = 80% - Culte: șintoism, budism, creștinism - Oraşe: Tokyo (capitala, cel mai mare oraș din lum, 28 mil locuitori împreună cu orașele din jur), Nagoya, Osaka, Kyoto, Kobe, Hiroshima Economia – locul 2 mondial, deși dispune de resurse naturale puține Resurse naturale - cărbuni, hidroenergie, plumb, zinc, sulf - importă petrol, fier, cărbuni, bauxita Agricultura - se cultivă orez (pe aproape 50% din suprafața agricolă), bumbac, citrice, trestia de zahăr, tutun, ceai (în sud), grâu, orz, cartof, sfecla de zahăr (în nord) - se cresc viermi de mătase (este principala producătoare mondială de mătase naturală); se practică pescuitul, marecultura. Industria - se bazează pe importul de materii prime - domină pe plan mondial la: automobile, nave, motociclete, maşini de cusut, instrumente muzicale, ciment Căile de comunicaţie

-

tunele submarine – dintre Honshu și Kyushu, dintre Honshu și Hokkaido(cel mai lung din lume 53 km) - Tokaido – una dintre cele mai rapide garnituri de tren, între Tokyo şi Osaka - Flota comercială- primul loc mondial - porturi, aeroporturi Turismul - atracţii turistice: peisaje de munte, vulcani, temple, grădini miniaturale Condiţii iniţiale de realizare: nivelul clasei corespunde cerinţelor programei şcolare Locul de desfăşurare: cabinetul de geografie Durata lecţiei: 50 minute Bibliografie: Octavian Mândruţ, Manual pentru clasa a VII-a (Geografia continentelor extraeuropene), Editura Corint ETAPELE ACTIVITATEA PROFESORULUI ACTIVITATEA LECŢIEI ELEVULUI 1.Organizarea Se verifică prezenţa mijloacelor de învăţământ necesare lecţiei, Pregătesc maactivităţii tabla; se notează absenţii. nualele, caietele = 1 min. de notiţe 2.Reactualiza- Se adresează frontal elevilor mai multe întrebări: Sunt atenţi rea cunoştin- Care este poziţia geografică a Chinei? Răspund ţelor din lecţia Care sunt vecinii Chinei? anterioară Care sunt formele de relief ale Chinei? Identificaţi-le pe hartă! „China” Care sunt tipurile de climă ale Chinei? =10 min. Care sunt principalele fluvii ale Chinei? Identificaţi-le pe hartă! Care sunt tipurile de vegetaţie ale Chinei? Câţi locuitori are China? Care este capitala Chinei? Identificaţi pe hartă şi alte oraşe! 3.Anunţarea Se notează titlul lecţiei:”Japonia” şi se expun oral obiectivele Notează în caiete lecţiei noi şi a ce reflectă conţinutul lecţiei Sunt atenţi obiectivelor propuse =1 min. 4.Dobândirea Se cere elevilor să prezinte poziţia geografică a Japoniei şi li se Sunt atenţi cunoştinţelor cere să o identifice pe hartă. Identifică =35 min. Se notează pe tablă. Notează Se cere elevilor să urmărească harta fizică a Asiei inclusă în Urmăresc atlasul geografic sau în manual. Se cere elevilor să identifice vecinii Japoniei. Identifică Se notează pe tablă. Notează Cu ajutorul elevilor sunt identificate cele patru mari insule ale Identifică Japoniei. Se notează pe tablă. Notează

Se prezintă elevilor principalele forme de relief. Se precizează cea mai mare înălţime a Japoniei. Se notează pe tablă. Se prezintă imagini cu cel mai înalt vârf, Fujyama. Sunt amintite fenomenele care se înregistrează în Japonia: cutremure şi vulcanism Se prezintă elevilor tipurile de climă şi caracteristicile acestora Se noteză pe tablă. Se prezintă elevilor principalele tipuri de vegetație Se prezintă imagini cu specii ale vegetaţiei. Se precizează elevilor numărul de locuitori ai Japoniei şi se prezintă zonele mai populate. Se notează pe tablă. Se precizează elevilor procentul populației urbane și se prezintă principalele culte Se notează pe tablă. Se precizează capitala Japoniei şi principalele oraşe. Se notează pe tablă. Se prezintă imagini cu principalele oraşe. Se precizează principalele resurse naturale. Se notează pe tablă. Cu ajutorul elevilor se prezintă principalele tipuri de culturi şi principalele grupe de animale. Se notează pe tablă. Se precizează principalele ramuri industriale. Se notează pe tablă. Se precizează zonele în care sunt concentrate căile de comunicaţie. Sunt prezentate elevilor caracteristici ale căilor de comunicație Se notează pe tablă. Cu ajutorul elevilor se precizează principalele atracţii turistice. Se notează pe tablă. Se distribuie elevilor fişa de lucru, după care se verifică rezolvarea acesteia.

Sunt atenţi Notează Sunt atenţi

Notează Urmăresc Sunt atenţi Notează

Sunt atenţi Notează Sunt atenţi Notează Identifică

Sunt atenţi Sunt atenţi Notează Identifică

5.Fixarea Răspund cunoştinţelor =5 min. 6.Tema pentru Învăţarea lecţiei, folosindu-se manualul, atlasul geografic şi Receptează acasă caietul de notiţe. Conţinutul fişei de lucru: FIŞĂ DE EVALUARE CONTINUĂ

Japonia

A. Completaţi spaţiile libere cu informaţia care lipseşte: 1. Japonia se învecinează în est cu ……………….. 2. Cea mai mare înălţime din Japonia se află în vârful ……………. . 3. Un tip de climă întâlnit în Japonia este ……………………. 4. Capitala Japoniei este oraşul …………………… 5. Alte două oraşe mari din Japonia sunt: …………………… şi ……………………… 6. Două atracţii turistice din Japonia sunt: ………………….. şi ………………………. B. Notaţi pe harta alăturată cele mai mari insule ale Japoniei: 1. Honshu 2. Shikoku 3. Hokkaido 4. Kyushu

PROIECT DE LECŢIE

Data: 12.12.2013 Clasa: a VIII-a C Disciplina: Geografia României Student: Săvoiu Daniel Tema capitolului: Relieful Subiectul lecţiei: Delta Dunării Competenţe generale:  C1: Utilizarea limbajului specific în prezentarea caracteristicilor Deltei Dunării;  C2: Raportarea realităţii geografice la un suport cartografic;  C3: Dobândirea deprinderilor de citire şi interpretare a hărţii şi a schiţelor din manual. Competenţe specifice: Cunoştinţe:  să identifice poziţia geografică a Deltei Dunării;  să identifice limitele Deltei Dunării;  să precizeze caracteristicile generale ale Deltei Dunării;  să enumere braţele Deltei Dunării;  să localizeze braţele Deltei Dunării;  să localizeze grindurile din cadrul Deltei Dunării;  să localizeze laguna Razim-Sinoe; Abilităţi:  Să transfere informaţia de pe suport cartografic în limbaj oral sau scris  să localizeze pe hartă conţinutul elementelor lecţiei şi să folosească atlasul geografic cu precizie Atitudini:  Înţelegerea necesităţii utilizării metodelor de analiză cartografică a realităţii înconjurătoare ca abilitate de bază în învăţarea pe parcursul întregii vieţi;  să manifeste interes pentru conţinutul lecţiei. Strategia didactică: dirijată, cognitivă, euristică Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, comparaţia, expunerea, lucrul cu harta şi manualul Mijloace de învăţământ: manualul, Harta fizică a României, fişe de lucru Tipul lecţiei: de verificare şi dobândire de cunoştinţe Organizarea activităţii elevilor: frontală, individuală Evaluarea: pe parcursul lecţiei, finală Conţinutul informativ al lecţiei Delta Dunării Este cea mai nouă şi mai joasă regiune a ţării, fiind situată la vărsarea Dunării în Marea Neagră. A. Braţele Deltei: a) în nord: - braţul Chilia, cel mai lung şi cu debitul cel mai mare; - la vărsare se formează în prezent o nouă deltă (Delta secundară a Chiliei, ce aparţine Ucrainei). b) în centru: - braţul Sulina, cel mai scurt, dar singurul navigabil pentru vasele maritime;

- a fost îndreptat şi canalizat cu peste un secol în urmă. c) în sud: - braţul Sfântul Gheorghe, al doilea ca lungime şi debit. B. Relieful Deltei Dunării: a) terenuri joase (braţe, lacuri, gârle, mlaştini, bălţi, canale) situate sub nivelul mării şi inundate; b) terenuri înalte (grinduri şi ostroave); - grindurile reprezintă potţiunile mai înalte, neinundabile; - grinduri fluviale, grinduri fluvio-maritime (Letea, Caraorman, Sărăturile) şi grinduri continentale (Chilia, Stipoc). - altitudinea maximă în deltă este de 12 m în grindul Letea; - adâncimea maximă - 30 m, în lungul braţelor; - altitudinea medie 0,5 m. C. Laguna Razim – Sinoe Este cea mai întinsă suprafaţă lacustră din ţara noastră şi se consideră că aparţine Deltei Dunării. Ea reprezintă un fost golf despărţit de mare printr-un cordon de nisip. D. Delta Dunării – cea mai nouă regiune a ţării Formarea Deltei Dunării este determinată de: - existenţa unei cantităţi mari de aluviuni aduse de Dunăre; - lipsa mareelor; - panta redusă a fluviului şi a platformei continentale (care favorizează depunerea aluviunilor) - curenţii circulari ai Mării Negre. Condiţii iniţiale de realizare: nivelul clasei corespunde cerinţelor programei şcolare Locul de desfăşurare: cabinetul de geografie Durata lecţiei: 50 minute Bibliografie: Octavian Mândruţ, Manual pentru clasa a VIII a (Geografia României), Editura Corint ETAPELE LECŢIEI 1.Organizarea activităţii =1 min. 2.Reactualizarea cunoştinţelor din lecţia anterioară: „Câmpia Română” =10 min.

ACTIVITATEA PROFESORULUI

ACTIVITATEA ELEVULUI Se verifică prezenţa mijloacelor de învăţământ Pregătesc manecesare lecţiei, tabla; se notează absenţii nualele, caietele de notiţe Se adresează frontal elevilor mai multe întrebări: Răspund -Care sunt limitele Câmpiei Române? -Cum s-a format Câmpia Română? -Care este altitudinea medie a Câmpiei Române? -Care sunt altitudinile minime şi maxime din Câmpiei Române? -Care sunt tipurile de câmpii? -Care este grosimea maximă a stratului de loess? -Care sunt diviziunile Câmpiei Române?

3.Anunţarea lecţiei şi a obiectivelor propuse 4.Dobândirea de noi cunoştinţe =30 min.

Se notează titlul lecţiei: ”Delta Dunării” şi se expun Notează în caieoral obiectivele ce reflectă conţinutul lecţiei. te Se cere elevilor să identifice poziţia geografică a Deltei Dunării. Se prezintă limitele Deltei Dunării şi se cere elevilor să le identifice pe hartă. Se notează pe tablă. Sunt prezentate braţele Dunării şi caracteristicile acestora. Se notează pe tablă. Se cere elevilor să identifice pe hartă braţele Dunării. Se prezintă elevilor imagini cu braţele Dunării. Se prezintă elevilor formele de relief întâlnite în Delta Dunării. Se cere elevilor să le localizeze pe hartă. Se notează pe tablă. Se prezintă elevilor imagini cu terenuri joase şi cu terenuri înalte ale Deltei. Se prezintă altitudinile medii, minime şi maxime din Deltă. Se notează pe tablă. Se prezintă caracteristicile lagunei Razim-Sinoe. Se cere elevilor să o identifice pe hartă. Se prezintă elevilor imagini cu laguna Rayim-Sinoe. Se prezintă elevilor cauzele care au dus la formarea Deltei Dunării. Se notează pe tablă. Se distribuie elevilor o fişă de lucru şi se cere rezolvarea acesteia.

Identifică Sunt atenţi Identifică Notează Sunt atenţi Notează Identifică Sunt atenţi Localizează Notează Sunt atenţi Identifică Notează Sunt atenţi Identifică Sunt atenţi Localizează Notează

5.Fixarea Răspund cunoştinţelor =8 min. 6.Tema pentru Învăţarea lecţiei, folosindu-se manualul, caietul de Receptează acasă notiţe şi atlasul geografic. =1 min.

Conţinutul fişei de lucru: FIŞĂ DE EVALUARE CONTINUĂ Delta Dunării

A. Completaţi spaţiile libere cu informaţia care lipseşte: 1. O deltă secundară s-a format în dreptul braţului……….. 2. Singurul braţ navigabil se numeşte …………….. 2. Cele mai înalte suprafeţe de uscat din Delta Dunării se numesc ………………. 3. Altitudinea maximă din Delta Dunării se numeşte ……………… 4. Doi factori care au contribuit la formarea Deltei Dunării sunt: ………………………………. şi ……………………………………………………… B. Notaţi cu cifre pe harta alăturată braţele Deltei Dunării: 1. Chilia 2. Sf. Gheorghe 3. Sulina

PROIECT DE LECŢIE

PROIECT DE LECŢIE Data: 15.01.2014

Clasa: a V-a Disciplina: Geografie generală Student: Săvoiu Daniel Tema capitolului: Hidrosfera Subiectul lecţiei: Apele curgătoare Competențe generale:  C1. însuşirea fondului de noţiuni, concepte legate de apele curgătoare;  C2. stimularea dorinţei de a cunoaşte noi detalii şi particularităţi ale apelor curgătoare;  C3. dezvoltarea şi consolidarea deprinderilor de citire şi interpretare a hărţii şi a schiţelor din manual;  C4. dezvoltarea capacităţilor cognitive, de înţelegere, analiză, comparaţie şi evaluare; Competențe specifice: a) de cunoaştere şi analiză:  să precizeze cele două categorii de ape continentale;  să definească apele curgătoare;  să clasifice tipurile de ape curgătoare după mărime;  să enumere apele curgătoare temporare;  să enumere apele curgătoare permanente;  să enumere elementele unui râu;  să localizeze elementele unui râu pe schema bazinului hidrografic;  să definească elementele unui râu.  să precizeze cele mai mari fluvii de pe Glob;  să localizeze pe harta lumii principalele fluvii. b) psihomotorii: - să localizeze pe planşă şi hartă conţinutul elementelor lecţiei c) afectiv-atitudinale: - să manifeste interes pentru conţinutul lecţiei Strategia didactică: dirijată, cognitivă, euristică Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, comparaţia, expunerea, lucrul cu harta şi manualul Mijloace de învăţământ: manualul, Harta fizică a lumii, imagini Tipul lecţiei: de verificare şi dobândire de cunoştinţe Organizarea activităţii elevilor: frontală, individuală Evaluarea: continuă, formativă Conţinutul informativ al lecţiei: Apele curgătoare Apele continentale se împart în: - ape curgătoare - ape stătătoare Apele curgătoare = apele care de deplasează din punctele mai înalte ale reliefului spre punctele mai joase După mărime, se împart în: - ape de şiroire - torenţi - pâraie - râuri

- fluvii Ape curgătoare temporare: - apele de şiroire - torenţii Apele temporare duc la degradarea terenurilor. Măsuri de combatere: împăduririle Ape curgătoare permanente: - pâraiele - râurile - fluviile Elementele unui râu: 1. izvorul = punctul cel mai înalt, de unde râul îşi începe cursul 2. gura de vărsare = punctul cel mai coborât, prin care râul se varsă într-un alt râu, fluviu, lac, mare sau ocean 3. cursul râului, cuprins între izvor şi vărsare; se împarte în 3 sectoare: superior, mijlociu, inferior 4. afluent = un rîu care se varsă în râul principal 5. confluenţa = locul de unire a două râuri 6. bazinul hidrografic = suprafaţa de pe care râul îşi adună apele Localizarea principalelor fluvii: Africa: Nilul (cel mai lung din lume, 6671 km) America de Nord: Mississippi America de Sud: Amazon Europa: Volga, Dunărea Asia: Obi, Chang Jiang (Fluviul Albastru), Huang He (Fluviul Galben) Australia: Darling Condiţii iniţiale de realizare: nivelul clasei corespunde cerinţelor programei şcolare Locul de desfăşurare: cabinetul de geografie Durata lecţiei: 50 minute Bibliografie: Dorina Cheval, Constantin Furtună, Manual pentru clasa a V-a (Geografie generală), Editura Teora ETAPELE LECŢIEI 1.Organizarea clasei =1min. 2.Reactualizarea cunoştinţelor din lecţia anterioară:

ACTIVITATEA PROFESORULUI

ACTIVITATEA ELEVULUI Se verifică prezenţa mijloacelor de învăţământ Pregătesc manuanecesare lecţiei, tabla; se notează absenţii. lele, caietele de notiţe Se adresează frontal elevilor mai multe întrebări: Sunt atenţi - Ce sunt oceanele? Răspund - Câte oceane există pe Terra?

„Oceanele şi mă- - Care sunt caracteristicile Oceanului Pacific ? rile” - Care sunt caracteristicile Oceanului Atlantic ? =10min. - Care sunt caracteristicile Oceanului Indian? - Care sunt caracteristicile Oceanului Arctic ? - Ce sunt mările? - Cum comunică mările cu oceanele? - Care sunt tipurile de mări? - Care sunt proprietăţile apelor oceanice? 3.Anunţarea lecţiei noi şi a obiectivelor operaţionale propuse = 1min. 4.Dirijarea învăţării şi dobândirea de noi cunoştinţe =30min.

Se notează titlul lecţiei: ”Apele curgătoare” şi se Notează în caiete expun oral obiectivele ce reflectă conţinutul lecţiei.

Se solicită elevilor o reactualizare a cunoştinţelor din lecţiile anterioare cu privire la apele continentale de suprafaţă. Se trece la redactarea schiţei pe tablă. Se anunţă elevilor categoria de ape continentale analizată pe parcursul orei şi anume apele curgătoare. Se notează pe tablă. Se explică elevilor ce sunt apele curgătoare. Se notează pe tablă. Se prezintă elevilor tipurile de ape curgătoare, după mărime. Se notează pe tablă. Cu ajutorul elevilor sunt identificate apele curgătoare temporare. Se notează pe tablă. Se explică elevilor efectele torenţilor şi măsurile ce se iau pentru a diminua efectele acestora. Se notează pe tablă. Cu ajutorul elevilor sunt identificate apele curgătoare permanente. Se notează pe tablă. Cu ajutorul elevilor se identifică pe desenul din manual elementele unui râu apoi se cere elevilor să le identifice şi pe planşa din faţa clasei. Se notează pe tablă. Sunt prezentate elevilor pe harta fizică a lumii cele mai mari fluvii de pe glob Se cere elevilor să identifice continentul pe care se află fiecare dintre fluviile prezentate Se notează pe tablă.

Răspund

Sunt atenţi Notează Sunt atenţi Notează Sunt atenţi Notează Identifică Notează Sunt atenţi Notează Sunt atenţi Notează Identifică Notează Sunt atenţi Identifică Notează

5.Fixarea cunoştinţelor = 8min.

Se distribuie elevilor fișa de lucru și se verifică Rezolva rezolvarea acesteia.

7.Tema pentru acasă

Învăţarea lecţiei, folosindu-se manualul şi caietul de Receptează notiţe.

Conţinutul fişei de lucru: FIŞĂ DE EVALUARE CONTINUĂ Apele curgătoare

1. Identificaţi pe desenul de mai jos elementele unui râu și și notați-le cu următoarele cifre : 1 - izvorul; 2 - gura de vărsare; 3 – afluent; 4 – confluenţa; 5 - bazinul hidrografic.

2. Identificați pe harta de mai jos fluviile notate cu cifre:

PROIECT DE LECŢIE Data: 29.11.2013

Clasa: a VII-a A Disciplina: Geografia continentelor extraeuropene Profesor: Badea Viorica Tema capitolului: Asia Subiectul lecţiei: Turcia Competenţe generale:  C1: Utilizarea limbajului specific în prezentarea caracteristicilor Turciei;  C2: Raportarea realităţii geografice la un suport cartografic;  C3: Dobândirea deprinderilor de citire şi interpretare a hărţii şi a schiţelor din manual. Competenţe specifice: Cunoştinţe: - să precizeze poziţia geografică a Turciei; - să precizeze vecinii Turciei; - să caracterizeze cadrul natural al Turciei; - să expună informaţii generale privitoare la populaţia şi aşezările omeneşti din Turcia; - să prezinte caracteristicile generale privind resursele naturale şi economia Turciei. Abilităţi:  Să transfere informaţia de pe suport cartografic în limbaj oral sau scris;  să localizeze pe hartă conţinutul elementelor lecţiei şi să folosească atlasul geografic cu precizie. Atitudini:  Înţelegerea necesităţii utilizării metodelor de analiză cartografică a realităţii înconjurătoare ca abilitate de bază în învăţarea pe parcursul întregii vieţi;  să manifeste interes pentru conţinutul lecţiei. Strategia didactică: dirijată, cognitivă, euristică Metode şi procedee: expunerea, explicaţia, comparaţia, conversaţia, problematizarea, lucrul cu harta şi manualul Mijloace de învăţământ: manualul, atlasul geografic, harta fizică a Asiei, fişe de lucru Tipul lecţiei: de verificare şi dobândire de cunoştinţe Organizarea activităţii elevilor: frontală, individuală Evaluarea: continuă, formativă Conţinutul informativ al lecţiei Turcia Poziţia geografică Turcia se întinde pe două continente: Asia şi Europa - în Asia de Vest şi Sud-Vest Vecinii - în N: Marea Neagră, Georgia - în S: Marea Mediterană, Siria, Irak - în E: Armenia, Iran - în V: Bulgaria, Grecia, Marea Mediterană Relieful - predomină relieful înalt de munţi şi podişuri - în N: Munţii Pontici - în S: Munţii Taurus - în E: M. Armeniei, cu vf. Ararat 5197 m.

Aceşti munţi închid între ei Pod. Anatoliei, cu altit. medii de 800 m. Câmpiile litorale sunt înguste. Clima - mediteraneeană (aridă în interior şi ploioasă în zonele litorale) Hidrografia - ape curgătoare: Kizil Irmak, Tigru, Eufrat - lacuri: Van, Tuz Vegetaţia şi fauna - mediteraneană– în apropierea ţărmurilor - stepă– în Pod. Anatoliei Populaţia şi aşezările - 64,8 mil. locuitori - Turci, armeni,, arabi, kurzi Oraşe: Ankara, Istanbul, Izmir, Antalya Resurse naturale - modeste: crom, oţel, minereuri neferoase, ciment, îngrăşăminte chimice Agricultura - se cultivă grâu, tomate, miere, ceai, lămâi, struguri - se cresc ovine Industria - predomină ramurile extractive Căile de comunicaţie - transporturile navale şi rutiere au imoprtanţă deosebită datorită poziţiei Turciei în tranzitul dintre Asia şi Europa Turismul - atracţii turistice: oraşele mari, ţărmul Mediteranei Condiţii iniţiale de realizare: nivelul clasei corespunde cerinţelor programei şcolare Locul de desfăşurare: sala de clasă Durata lecţiei: 50 minute Bibliografie: Octavian Mândruţ, manual pentru clasa a VII-a (Geografia continentelor extraeuropene), Editura Corint ETAPELE LECŢIEI 1.Organizarea clasei = 1 min. 2.Reactualizarea cunoştinţelor din lecţia anterioară „Asia de Vest şi Sud Vest. Israel” =10 min.

ACTIVITATEA PROFESORULUI

ACTIVITATEA ELEVULUI Se verifică prezenţa mijloacelor de învăţământ necesare lecţiei, Pregătesc matabla; se notează absenţii. nualele, caietele de notiţe Se adresează frontal elevilor mai multe întrebări: Sunt atenţi Care sunt regiunile Asiei? Răspund Care sunt ţările care fac parte din Asia de Vest şi Sud Vest? Precizaţi capitalele acestora. Care sunt vecinii Israelului? Care sunt formele de relief ale Israelului? Identificaţi-le pe harta! Care este tipul de climă din Israel?

Care sunt principalele ape curgătoare ale Israelului? Identificaţi-le pe hartă! Câţi locuitori are Israelul? Care este capitala Israelului? Identificaţi pe hartă si alte oraşe! Care sunt principalele culturi agricole? Care sunt principalele grupe de animale care se cresc în Israel? 3.Anunţarea Se notează titlul lecţiei:”Turcia” şi se expun oral obiectivele ce Notează în caiete lecţiei noi şi a reflectă conţinutul lecţiei Sunt atenţi obiectivelor operaţionale propuse =1 min. 4. Dirijarea Se cere elevilor să identifice regiunea Asiei în care se află Sunt atenţi învăţării şi do- Turcia. Identifică bândirea de Se notează pe tablă. Notează noi cunoştinţe Se cere elevilor să urmărească harta fizică a Turciei inclusă în Urmăresc atlasul geografic sau în manual. =30 min. Se cere elevilor să identifice vecinii Turciei. Identifică Se notează pe tablă. Notează Se cere elevilor să identifice pe harta din manual, apoi pe harta Identifică din atlas, unităţile de relief ale Turciei. Se prezintă elevilor imagini cu unităţile de relief. Urmăresc Se notează pe tablă. Se precizează tipul de climă ale Turciei. Sunt atenţi Se notează pe tablă. Notează Se cere elevilor să identifice principalele ape curgătoare şi Sunt atenţi lacuri. Identifică Se notează pe tablă.. Notează Se precizează tipurile de vegetaţie din Turcia. Urmăresc Se prezintă elevilor imagini cu specii vegetale din zona mediteraneană. Sunt atenţi Se noteză pe tablă. Urmăresc Se precizează elevilor numărul de locuitori ai Turciei. Se notează pe tablă. Notează Se precizează capitala Turciei şi principalele oraşe. Sunt atenţi Se cere elevilor să le identifice pe harta din manual şi pe harta Identifică din atlas. Se notează pe tablă. Notează Se prezintă imagini cu principalele oraşe. Urmăresc Cu ajutorul elevilor se prezintă principalele tipuri de culturi şi Sunt atenţi principalele grupe de animale. Se notează pe tablă. Notează Se precizează principalele resurse naturale. Sunt atenţi Se notează pe tablă. Notează Se precizează principalele ramuri industriale. Sunt atenţi Se notează pe tablă. Notează

Se precizează zonele în care sunt concentrate căile de Sunt atenţi comunicaţie. Se notează pe tablă. Notează Cu ajutorul elevilor se precizează principalele atracţii turistice. Se notează pe tablă. Se distribuie elevilor o fişă de lucru şi se cere rezolvarea Răspund acesteia.

5.Fixarea cunoştinţelor =8 min. 6.Tema pentru Învăţarea lecţiei, folosindu-se manualul, atlasul geografic şi Receptează acasă caietul de notiţe.

Conţinutul fişei de lucru: FIŞĂ DE LUCRU Răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Care sunt vecinii din vestul şi nordul Turciei? 2. Care sunt formele de relief ale Turciei? Daţi câte un exemplu pentru fiecare formă de relief. 3. Care sunt tipurile de climă din Turcia? 4. Precizaţi două ape curgătoare din Turcia. 5. Care este capitala Turciei? Precizaţi alte două oraşe din Turcia. 6. Care sunt principalele culturi agricole? 7. Care sunt principalele zone turistice ale Turciei?