Proiect de Lectie [PDF]

Zitiervorschau

PROIECT DIDACTIC Inspecţie specială I pentru Gradul didactic II Candidat: Data: Clasa: Şcoala Aria curriculară: Matematică şi Ştiinţe ale naturii Disciplina: Matematică Unitatea de învăţare: Unităţi de măsură Subiectul: Unităţi de măsură pentru timp Tipul lecţiei: Consolidare

OBIECTIVE CADRU: I.

CUNOAŞTEREA ŞI UTILIZAREA CONCEPTELOR SPECIFICE MATEMATICII APLICATE ÎN REZOLVAREA UNOR SITUAŢII PRACTICE

IV.

FORMAREA

UNOR

DEPRINDERI

DE

APLICARE

ÎN

PRACTICĂ

A CUNOŞTINŢELOR MATEMATICE

OBIECTIVE DE REFERINȚA: II.7. Să recunoască şi să utilizeze în situaţii de viaţă unităţi de măsură a timpului; IV.1. Să aplice cunoştinţele matematice însusite în rezolvarea unor probleme practice;

OBIECTIVE OPERAȚIONALE : COGNITIVE: OC1 OC2 OC3 OC4 -

să precizeze unităţile de măsură pentru timp; să citească ceasul, urmărind acul minutarului şi acul orarului; să poziționeze corect acul minutarului şi acul orarului pe cadranul ceasului; să realizeze corespondența dintre oră și activitatea corespunzatoare din programul lor zilnic;

PSIHO-MOTORII: O P-M1 -

să menţină postura corporală corectă în timpul scrisului şi pe tot parcursul orei;

AFECTIVE OA1 - vor participa cu interes la activitate; OA2 - îsi vor dezvolta atitudini pozitive faţă de maematică;

STRATEGIA DIDACTICĂ: 1. RESURSE PROCEDURALE : a) Metode şi procedee : explicaţia, conversatia, metoda ciorchinelui, exerciţiul, turul galeriei. b) Forme de organizare : activitate frontală, activitate frontală. 2. RESURSE MATERIALE: ceas, clepsidră, calendar, manual, fise de lucru, ppt „ Povestea ceasului cu inima”. 3. FORME ŞI TEHNICI DE EVALUARE : aprecieri verbale, observare sistematică, autoevaluarea, interevaluare. 4. BIBLIOGRAFICE: - Curriculum Naţional Programe şcolare pentru învăţământul primar, - Cîrjan F., Begu C., Metodica predării-învăţării matematicii la ciclul primar, Ed. Paralela 45, Braşov, 2001. - Săvulescu D., Lupu C. şi colaboratorii, Metodica predării-învăţării matematicii la ciclul primar, Ed. „Gheorghe Alexandru”, Craiova, 2006.

5. RESURSE TEMPORALE : 45 minute MANUALUL ALTERNATIV : Manual de matematică , clasa a II-a , Editura Aramis, Autori: Stefan Pacearca, Mariana Mogos

Scenariu didactic Momentele lecţiei

Ob. Timp Op. (min)

Elemente esenţiale de conţinut Activitatea profesorului

Activitatea elevilor

Strategia didactică Metode

1.Moment organizatoric

OA1

1

Asigur ordinea şi pregătesc materialele necesare pentru lecţie.

Se pregătesc pentru ora de matematică.

2.Captarea atenţiei

OA1

2

Spun elevilor următoarea ghicitoare: ,,N-are mâini şi totuşi bate, Bate-ntr-una zi şi noapte. Şade oriunde l-ai pune De-l priveşti, timpul ţi-l spune.” Cine este? Aţi ghicit?

Ascultă cu atenţie şi dezleagă ghicitoarea. Instrumentul de măsură este ceasul, cu ajutorul lui ştim ora exactă

Conversatia

3. Enunţarea subiectului şi a obiectivelor lecţiei

OA1

2

Recepţionează mesajul transmis.

Explicaţia

4.Acualizarea cunostintelor

OC1 OA1

5

Se anunţă titlul lecţiei “ Unităţi de măsură pentru timp” . Se explică pe înțelesul elevilor obiectivele lecției, și anume că ei vor trebui la sfârșitul orei să cunoasca care sunt unităţile de măsură pentru timp, să citească ceasul, urmărind acul minutarului şi acul orarului, să pozitioneze corect numerele pe cadranul ceasului, să realizeze corespondenta dintre ora si activitatea corespunzatoare din programul lor zilnic. Pentru actualizarea cunoştinţelor elevii vor completa o fisa de lucru. (Anexa 1) Voi solicita elevii să răspundă la câteva întrebări dupa ce au completat fisa de lucru pentru a verifica daca au completat corect: Ce unitati de măsură pentru timp mai mari decat ziua cunoasteti? Ce unitati de măsură pentru timp mai mici decat ziua cunoasteti?

-saptamana, luna, anul; -secunda, minutul, ora;

Forme de organizare Activitate frontală

Conversatia Explicaţia Răspunsul aşteptat de la elevi este :

Mijloace

Evaluare

Ceas

Activitate frontală

Aprecieri verbale

Activitate frontală

Ceasuri Clepsidră Calendar

Activitate individuală

Aprecieri verbale

Ce instrumente de masura pentru timp cunoasteti?

Elevii vor icercui instrumentele de masura pentru timp ceasul, clepsidra,etc folosind metoda ciorchinelui. Rezolva exercitiile propuse.

Metoda ciorchinelui

Explicaţia Conversatia

Manual

Activitate frontală

Observare sistematică

Conversatia Exerciţiul Explicaţia

Fise de lucru ceas

Activitate individuală

Aprecieri verbale

Işi evaluează colegii şi se autoevaluează.

Turul galeriei Conversaţia Explicaţia

Fise de lucru

Activitate frontală

Autoevaluarea Interevaluare

Rezolva exercitiile propuse.

Fise de lucru

Activitate individuală

Aprecieri verbale

Activitate frontală

Aprecieri verbale

Ppt„ „Povestea ceasului cu inima”

Activitate frontală

Aprecieri verbale

5.Prezentarea continutului

OC1 OC2 OA1

5

Prezint elevilor exercitiile de la pg. 98 din manual. (Anexa 5)

6.Dirijarea învăţării

OC2 OC3 OA1

12

Se vor face cateva exercitii de citire a orei prin diferite pozitionari ale acelor de ceas . Prezint elevilor fisele de lucru (Anexa 3) : 1.Desenati acele indicatoare ale fiecărui ceas, după model, respectând ora indicată în casete; 2. Completati orele indicate de cadranele ceasurilor; 3. Observă imaginile si arată prin desen orele la care crezi că se întâmplă aceste activităţi. Se va realiza prin metoda “Turul galeriei” in care elevii vor verifica modul de completare al fişei rotind fişele intre ei, apoi se vor autoevalua. Elevii vor avea de rezolvat exercitiile din fisa de lucru (Anexa 4):

Rezolva exercitiile propuse.

Fac aprecieri asupra modului de lucru individual şi pe grupe. cu trimitere la obiectivele lecţiei. Propun elevilor sa urmareasca „Povestea ceasului cu inima” (Anexa2)

Recepţionează mesajul transmis

Conversatia Exerciţiul Explicaţia Conversaţia Explicaţia

Elevii urmaresc povestea.

Conversaţia

7.Obţinerea performanţei

OC2 OC3 OA1

5

8. Asigurarea feed-back

OC2 OC4 OA1

6

9.Evaluarea activităţii

OA1

1

10. Retenția și transferul

OA1

6

Completeaza dupa cerinta.

Explicaţia

ANEXA 1

FIŞĂ DE LUCRU 1.Incercuiti raspunsul corect: Ce unitati de măsură pentru timp mai mari decat ziua cunoasteti? secunda

anul

saptamana

luna

Ce unitati de măsură pentru timp mai mici decat ziua cunoasteti? anotimpul

minutul

luna

secunda

ora

2.Ce instrumente de masura pentru timp cunoasteti? Recunoaşte şi încercuieşte obiectele cu ajutorul cărora se măsoară timpul.

ISTRUMENTE DE MĂSURĂ PENTRU TIMP

ANEXA 2 Povestea ceasului cu inima “Trăia odată un ceasornicar bătrân. Într-o zi, plimbându-se printr-o pădure de la marginea orașului, văzu un ceas aruncat la rădăcina unui stejar. Era mare cât un băiat sau o fetiță de patru ani, avea limbile de aur și cifrele de pietre scumpe. Niciodată nu mai văzuse ceasornicarul un asemenea ceas! Îl privi pe toate părțile însă ceasul nu mergea. Îl luă acasă și îl desfăcu să îl repare. Pe vremea aceea, în fiecare ceas locuia un pitic. El era cel care mișca roțile dințate și bătea cu un ciocănel, făcând tic – tac, tic – tac… Ceasul pe care îl găsise meșterul nu avea pitic. Avea însă un pitic într-un sertar, de la un ceas care fusese strivit din greșeală de stăpânul său. Repară ceasornicarul ceasul și îl așeză în vitrină, doar, doar o veni păgubitul după el. Într-o zi trecu pe acolo împăratul care văzând ceasul dori să-l cumpere. Îl duse la palat și îl așeză în sala tronului păzit de doi ostași.Din ziua aceea se petrecu un lucru tare ciudat.... De câte ori venea la palat câte un boier să se plângă că-l necăjesc țăranii, abia îi spunea împăratul: “Vorbește! Îți dau voie să vorbești o oră…” că ceasul cu limbi de aur și arăta că ora trecuse! Pleca boierul supărat, fără să apuce să deschidă gura. Dacă venea însă o văduvă, care îl învinuia pe boier că-i fură și ultima bucățică de pâine, împăratul îi spunea: – Ei, vorbește și tu! Îți dau voie o clipă… Și iată că după ceasul cu limbă de aur, clipa ținea, ținea și nu se mai sfârșea… Pleca văduva numai când spusese tot ce avea pe inimă! Dacă au văzut așa, s-au strâns boierii într-o zi și s-au dus la împărat. – Măria ta, nu se mai poate… Ceasul Măriei tale ne face viaţa amară. Nu merge bine, Măria–ta! L-a chemat împăratul pe ceasornicar și i-a dat ceasul să-l repare. (…)Ajuns acasă, ceasornicarul scoase piticul din ceas și îl întrebă ce se întâmplă. – Meștere, meștere – oftă piticul – ce să fac dacă am o inimă? Inima ține cu oamenii nevoiași și nu-i iubește pe boierii hrăpăreți… Atunci pun ceasul să meargă mai repede sau mai încet după cum cred eu că e bine. Meșterul dădu din cap. Doar avea și el o inimă și-l înțelegea tare bine pe piticul cel inimos! (…)Pentru a ieși din impas, ceasornicarul apelă la ajutorul altui meșter, care dorind să fie pe placul împăratului, construi un pitic de fier, fără inimă, care să pună ceasul în mișcare ca și piticul adevărat. Tare s-au bucurat boierii și împăratul de noul ceas! L-au așezat în sala tronului și, de atunci, din nou vorbiră boierii câte o oră, iar nevoiașii câte o clipă… Apoi, îmbătrânind, piticii din ceasornice se mutară, rând pe rând, în țara poveștilor și în locul lor fură așezați pitici de fier, sau arcuri, lanțuri, pendule și cuci. Până în zilele noastre se cunosc ceasuri cu arc, cu lanț,cu pendule sau cu cuc, dar ceasuri cu pitic sau cu inimă nu se mai cunosc decât în poveștile pentru copii.” Vladimir Colin (1 mai 1921 – 6 decembrie 1991),

Povestea ceasului cu inimă

ANEXA 3

FIŞĂ DE LUCRU 1. Desenează acele indicatoare ale fiecărui ceas, după model, respectând ora indicată în casete.

ORA 08:00

ORA 10:00

2.Completaţi orele indicate de cadranele ceasurilor:

ORA 12:00

ORA 20:00

3.Observă imaginile, descrie-le, denumind fiecare acţiune a copilului. Arată prin desen orele la care crezi că se întâmplă aceste activităţi.

ANEXA 4

Fișă de lucru OBIECTIV: Ordine temporală. Momentele zilei. Ceasul. CERINŢE: Cum numim partea din zi când ne sculăm? Cum numim partea din zi când ne culcăm? Povesteşte în ordine cronologică ce-ai făcut azi! Care sunt formulele de politeţe, adecvate momentelor zilei?

Anexa 5 Observati orele indicate pe ceas și răspundeți:

Paul s-a trezit la ora 7. A început cursurile la ora 8. Aplecat acasa la ora 12. Cât timp a stat Paul la școală? Ceasul este instrumentul pentru masurarea timpului. El masoara trecerea timpului în ore si minute. 1 ora = 60 minute

Acul mai lung se numeste minutar. El indică minutele.

Acul mai scurt se numeste orar. El indică orele. Priviti cadranele si cititi orele si minutele indicate pe ceasul electronic:

Obsevați aceleași ore indicate pe ceasurile din imagine

Este ora sapte și un sfert

Este ora 7 și jumatate

Este ora 8 fără 25 de minute

Este ora 8 fără un sfert.