Raport Evaluare Initiala [PDF]

Zitiervorschau

Raport privind evaluarea iniţială la disciplina Limba şi literatura română pentru anul şcolar 2011-2012 În cadrul catedrei de limba şi literatura română s-a stabilit următorul grup de lucru în vederea realizării testelor iniţiale la limba şi literatura română, precum şi a baremului de corectare, pentru clasele de gimnaziu conform modelelor oferite de MECTS:  Limba şi literatura română: . Clasa a V-a – prof. Pescaru Alina . Clasa a VI-a – prof. Pescaru Alina . Clasa a VII-a – prof. Pescaru Alina . Clasa a VIII-a – prof. Pescaru Alina Pentru clasele gimnaziale (V-VIII), în selecţia temelor/conţinuturilor de evaluat, cât şi a competenţelor, s-a ţinut seama de trăsăturile şi condiţiile specifice ale unei astfel de evaluări iniţiale de un nivel mediu de dificultate, care să permită analiza ulterioară a rezultatelor prin raportare la evaluările finale şi de cele de la ieşirea dintr-un ciclu de învăţământ (evaluare naţională). S-au avut în vedere competenţele specifice din programa aferentă anului anterior de studiu, corelate cu cele din programa pentru anul de studiu curent. În elaborarea testelor iniţiale au fost luate în calcul ca instrumente de evaluare mai multe tipuri de itemi, după cum urmează: Pentru clasele a V-a – a VIII-a: Partea I foloseşte ca suport un text literar la prima vedere/ studiat, pe baza căruia se formulează itemi obiectivi şi/sau semiobiectivi cu răspuns scurt şi cu răspuns elaborat. (48 de puncte) . secvenţa A conţine 5 itemi obiectivi şi/sau semiobiectivi cu răspuns scurt şi cu răspuns elaborat, referitori la fonetică, lexic, ortografie şi punctuaţie, morfologie, sintaxă. (6 puncte x 5 = 30 de puncte) . secvenţa B conţine 3 itemi obiectivi/ semiobiectivi care vizează înţelegerea textului şi elemente de stilistică. (6p x 3 = 18 de puncte) Itemii semiobiectivi cu răspuns scurt presupun formularea succintă a răspunsului, limitat ca spaţiu şi conţinut. Deşi elevul nu poate reorganiza informaţia primită, aceşti itemi permit evaluarea unui număr mare de cunoştinţe, solicitând un anumit grad de coerenţă în realizarea răspunsului. Întrebările structurate – sunt sarcini de lucru care pornesc de la un material-stimul (un fragment extras dintr-un text literar), urmat de un set de cerinţe. Formularea cerinţelor permite verificarea unei game variate de cunoştinţe, cu accent crescut pe nivelurile cognitive superioare. Partea a II-a conţine un item subiectiv, care presupune redactarea unei scurte compuneri. (30 de puncte) Itemii cu răspunsuri deschise din cadrul evaluării au vizat originalitatea, creativitatea, caracterul personal al răspunsului. Pentru redactarea întregii lucrări, s-au acordat 12 puncte. Durata testului a fost de 45 de minute.

RAPORT ÎN URMA EVALUĂRII INIŢIALE

CLASA

DISCIPLINA

NIVEL GIMNAZIAL NR. DE NR. DE NR. TOTAL DE NOTE ELEVI ELEVI ÎNSCRIŞI CARE AU SUB 5 579-10 SUSŢINUT 6.99 8.99 TESTUL

MEDIA OBŢINUTĂ PE CLASĂ

a V-a

Limba română

13

13

2

4

7

-

6,40

a VI-a a VII-a a VIII-a Total

Limba română Limba română Limba română Limba română

13 12 10 48

13 12 10 48

1 3 3 9

6 6 3 19

3 1 3 14

3 2 1 6

6.85 5.98 6.26 6,37

Analiza performării, prin raportare la obiectivele de evaluare la limba şi literatura română

În urma corectării testelor iniţiale la limba şi literatura română, s –au constatat următoarele: Puncte tari -

identificarea adecvată a sinonimelor; identificarea sensului propriu şi figurat al cuvintelor; recunoaşterea temelor literare; indicarea corectă a figurilor de stil; identificarea unor secvenţe de text precizate în cerinţă; despartirea corecta in silabe a unor cuvinte

Puncte slabe -

-

unii elevi manifestă nesiguranţă în selectarea dintr -un vocabular de referinţă, a unor termeni adecvaţi tipului de comunicare impus; - anumiţi elevi nu recunosc formele corecte ale unor cuvinte; unii elevi nu respectă, din necunoaştere, neatenţie sau din neglijenţă regulile ortografice ale limbii române (scriu fără cratimă, fără semne diacritice) şi nici regulile de punctuaţie; există elevi care nu cunosc elementele de construcţie a comunicării şi nici mecanismul de funcţionare a limbii (nu fac acordul predicatului cu subiectul, al adjectivului cu substantivul determinat, nu folosesc corect modurile şi timpurile verbelor, nu aplică, acolo unde este cazul, concordanţa timpurilor verbale la indicativ); exprimare greoaie şi încâlcită, înţesată de stereotipii verbale; nu toţi elevii identifică semnificaţiile textului suport; mulţi elevi nu dovedesc creativitate şi originalitate şi manifestă reţinere atunci când

trebuie să exprime un punct de vedere personal, deşi aceasta este o cerinţă expresă sau abordează necorespunzător tema eseului; - există elevi care interpretează schematic figurile de stil; - nu toţi elevii se încadrează în limita de spaţiu impusă . - unii elevi manifesta dificultate in recunoasterea valorilor morfologice ale unor cuvinte Oportunităţi - orientare pentru alegerea strategiilor educative menite să asigure progresul şcolar. Ameninţări - lipsa motivaţiei elevilor; - renunţarea la lectură în favoarea altor activităţi; - supraîncărcarea programei şcolare; - numărul tot mai mic de ore din planurile-cadru alocate pentru studierea disciplinei limba şi literatura română

Concluzii privitoare la testul de evaluare (aplicare şi barem) Observând rezultatele testelor de evaluare iniţială, se poate spune că obiectivele de evaluare au fost atinse, în sensul că au permis măsurarea gradului de însuşire a cunoştinţelor recapitulate conform planului de recapitulare care a fost întocmit la nivelul catedrei de limba şi literatura română la începutul anului şcolar. Itemii au fost aleşi într-o ordine crescătoare din punctul de vedere al dificultăţii. Astfel, itemii 1 şi 2 (obiectivi), de la Subiectul I au avut un grad redus de dificultate, ceea ce a determinat răspunsuri corecte din partea elevilor, într -o proporţie importantă. Erorile semnalate au avut la bază confuzia, neatenţia. Itemii semiobiectivi de la Partea I sunt de o dificultate medie spre mare, întrucât solicită un anumit grad de coerenţă în formularea răspunsurilor, punând accent pe nivelurile cognitive superioare. La Partea a II-a, singurul item aplicat a fost de tip subiectiv, compunere (gimnaziu) sau eseu respectând structura textului de tip argumentativ . Puţini elevi au obţinut la acest item punctajul maxim, acesta fiind de o dificultate mai mare, în care se verifică mai multe aspecte ale limbii: atât noţiunile de teorie literară, cât şi lexicul, noţiunile de gramatică necesare exprimării corecte sau capacitatea de argumentare a elevilor. De aceea, pentru acest item baremul are alocate puncte şi pentru creativitate, originalitate, exprimarea unui punct de vedere personal, exemplificarea, respectarea rigorilor unui text argumentativ bine structurat. Toate acestea sunt greu de îndeplinit în condiţiile în care mai există încă anumite deficienţe de remediat. În cadrul testului s -au acordat punctaje favorizante obţinerii notei minime de promovare, iar punctajele de la itemul subiectiv aveau menirea de a departaja corespunzător pe elevii care au cunoştinţe de limbă, comunicare şi competenţe medii sau superioare. Faptul că numărul elevilor care au obţinut la gimnaziu note sub limita promovabilităţii este relativ redus, arată că testul nu a fost de o mare dificultate, că elevii au cunoştinţe medii, că au resurse intelectuale şi că există posibilitatea ameliorării situaţiei lor la învăţătură, la disciplina Limba şi literatura română.

Modalităţi de remediere Pentru clasele de gimnaziu, doamna profesoara propune ca măsuri de remediere pregătirea suplimentară a elevilor de clasele a VIII-a la limba şi literatura română. De asemenea se intenţionează pregătirea elevilor cu rezultate bune, în vederea participării la olimpiadele şi concursurile şcolare prevăzute în calendarul activităţilor extraşcolare aprobate de MECTS. Pentru a verifica eficienţa planului de remediere propus, membrii catedrei au decis o constantă analiză comparativă a rezultatelor obţinute de elevi la testele iniţiale cu cele din testele sumative ulterioare.

Director

Profesor limba si literatura romana Pescaru Alina