Profilul Pietei Turistice Spania [PDF]

Zitiervorschau

Profilul pietei turistice SPANIA

Informatii suplimentare: Biroul National de Turism – Spania Dna. Daniela Cioc, [email protected]

1. Informatii generale: suprafata, populatie, forma de guvernamant, economie.

Spania, a doua mare putere turistica a lumii, are o suprafata de 504.782 Km.2 si o populatie de 39.887.651 locuitori. Din punct de vedere administrativ teritoriul Spaniei este impartit in 17 provincii autonome si doua orase autonome, Ceuta y Melilla fiecare avand guvern propriu, iar din punct de vedere legislativ avand independenta partiala de guvernul de la Madrid. Densitatea medie a populatiei este de 79 locuitori/Km2 Spania ocupa 85% din Peninsula Iberica, 88% din perimetrul sau fiind inconjurat de apa: coasta mediterana masoara 1.660 Km. lungime, iar cea atlantica 710 Km. lungime. Este situata in extremul sudoccidental al continentului, limitata de Marea Cantabrica si Franta in partea de nord, Marea Mediterana in est si sud, Portugalia si Oceanul Atlantic in partea de vest. Clima este de tip mediteranean, marcata de temperaturi extreme, in general, cu precipitatii insuficiente, exceptand partea de nord care este mult mai umeda. Regimul politic al Spaniei este acela de monarhie parlamentara, care, desi actualmente simbolica este o reala forta care unifica natiunea. Familia regala spaniola se bucura de o larga popularitate in randul maselor, datorita comportamentului modest si fara ostentatii. Cei trei fii ai regelui Juan Carlos si ai reginei Sofia au primit o educatie profund civica, neavand nimic comun cu vechea aristocratie. Casatoria mostenitorului tronului, printul Filip cu o tanara ziarista Lelizia Ortíz care nu apartine aristocratiei demonstraza deschiderea catre modernism a Coroanei. Parlamentul este bicameral, format din Congres si Senat, iar alegerile au loc la fiecare patru ani. In martie 2004 au avut loc alegeri guvernametale, acestea fiind castigate de partidul socialist. Puterea reala in stat este detinuta de primul ministru actualmente José Luis Rodríguez Zapatero,, leaderul Partidului Socialist, partid de orientare centru-stanga si care detine majoritatea in coalitia guvernamentala. Partidul popular aflat la putere pana in martie 2004 este cel mai puternic partid din opozitie al carul leader este actualmente Mariano Rajoy. Partidul Popular s-a aflat la putere timp de 8 ani, Prim Ministru fiind José Maria Aznar. Limba oficiala in stat este limba spaniola, dar pe teritoriul Spaniei se vorbesc inca 4 limbi si numeroase dialecte. Trei dintre acestea deriva din latina, respectiv catalana, care se vorbeste in Provincia Catalonia, valenciana, vorbita in Provincia Valencia si in Insulele Baleare, galiega, vorbita in Provincia Galicia. Limba vorbita in Tara Bascilor nu este de origine latina, necunoscandu-se exact de unde provine. Exista o anume asemanare intre aceasta limba si limba georgiana veche, vorbita in Republica Georgia, din Vechea Uniune Sovietica. Pana in 1950 agricultura a fost suportul principal al economiei spaniole, dar, incepand cu aceasta data s-a trecut la industrializarea tarii. Ramurile cu cea mai importanta pondere in PIB sunt: agricultura, pescuitul, turismul, industria, telecomunicatiile. Turismul contribuie cu 12% la PIB.

2.Legislatie turistica.Organizarea sectorului turistic:organizarea institutionala(nivel central si teritorial) asociatii, agentii de turism. Administratia de stat in domeniul turismului in Spania este reprezentata de urmatoarele institutii: -Institutiile Centrale de Stat -Administratia locala

Desi studiul de piata este pe anul 2003, intrucat la inceputul anului au avut loc schimbari guvernamentele si, ca atare modificari in structura administratiei turistice spaniole, voi descrie in continuare noua structura. Din prima categorie fac parte: Secretariatul de Stat pentru Turism Comert, componenta a Ministerului Industriei Turismului si Comertului; Directia Generala de Turism, subordonata Secretariatului de Stat pentru Turism si Comert, si Institutul de Turism(TURESPAÑA), subordonat aceluiasi Secretariat. De mentionat faptul ca urmeaza sa aiba los modificari in ceea ce priveste numele si componenta directiilor si serviciilor din cadrul Secretariatului General pentru Turism. Secretariatului de Stat pentru Turism si Comert ii revine misiunea de a pune in practica, prin cele doua institutii subordonate, politica guvernului in domeniul turismului. Directia Generala de Turism are urmatoarele functii: -elaborarea planurilor generale care sa permita stimularea produselor turistice si sa contribuie la ridicarea calitatii si nivelului tehnic al intreprinderilor turistice si cooperarii dintre acestea. - identificarea de noi resurse turistice, elaborarea de noi strategii in domeniul turismului national. - punerea in practica a politicii guvernului in domeniul turismului, cooperarea cu comunitatile autonome in elaborarea strategiei si planificarii generale a sectorului. - dezvoltarea relatiilor cu organisme supranationale, internationale, publice si private, in domeniul turismului.

Institutul de Turism (TURESPAÑA) este un organism autonom, cu caracter comercial, avand personalitate juridica si indeplinind urmatoarele functii: - planificarea, dezvoltarea si promovarea turismului spaniol pe piata internationala; sprijina comercializarea produselor turistice spaniole in strainatate si coopereaza cu comunitatile autonome, organisme locale si cu sectorul privat in promovarea si comercializarea produselor turistice ale acestora pe piata externa. - gestionarea si exploatarea Palatului Congreselor din Madrid, Palatului Congreselor si Expozitiilor din Costa del Sol (Torremolinos) si lantul hotelier Paradores care numara cca 90 hoteluri. In ceea ce priveste finantarea, Institutul primeste 80% din fonduri de la bugetul statului, 9% din exploatarea lantului hotelier Paradores, 8% din exploatarea lantului Palate si Expozitii, 2% din vanzari de publicatii si 1% din fonduri nefolosite de birourile spaniole de informatii turistice din strainatate. In sprijinul participarii administratiei locale si a agentilor economici din sector la luarea deciziilor la nivel central, in cadrul aceluiasi institut functioneaza un organ administrativ, numit Consiliul Promotor al Turismului, care are urmatoarele functii: - stabileste criteriile de baza si liniile generale ale planurilor si programelor de dezvoltate a sectorului turistic national. - stabileste criteriile de baza si liniile generale ale proiectelor de planuri si programe privind promovarea si comercializarea externa a ofertei turistice spaniole. - coordoneaza actiunile sectorului public si privat in materie de turism. In momentul de fata Consiliul Promotor se afla in restructurare si nu se cunoaste daca va mentine acelasi nume.

Administratia locala este reprezentata de institutiile din domeniul turismului, apartinand celor 17 comunitati autonome. Conform Constitutiei spaniole, comunitatile autonome au competente in ceea ce priveste promovarea si coordonarea turismului la nivel teritorial. Astfel, ca o consecinta a transferului de competenta in domeniul turismului de la nivel central la nivel local, administratiei locale ii revin urmatoarele atributii: - realizarea de campanii publicitare pentru promovarea produselor turistice locale. -autorizarea, coordonarea si controlul activitatii birourilor de informatii turistice situate pe teritoriul comunitatii. - initiativa in privinta declararii zonelor turistice preferentiale si a centrelor si zonelor de interes turistic national. - - aprobarea planurilor de promovare turistica, a centrelor de interes turistic national. - aprobarea planurilor de promovare turistica a centrelor de interes turistic national - studii asupra infrastructurii existente, in vederea sustinerii dezvoltarii zonei. - planificarea activitatii turistice in comunitate. - licentierea si controlul activitatii agentilor economici din turismul local.

Organismul teritorial abilitat sa coordoneze activitatea de turism si care depinde de primariile locale este Consiliul pentru Turism al Comunitatii. La nivelul fiecarei comunitati autonome se elaboreaza planuri strategice de actiune integrata, planuri ce definesc modelul si strategia de dezvoltare turistica a zonei si trebuie sa se integraze in actiunile de dezvoltare regionala, asigurand interactiunea si integrarea in politica turistica a statului si a Uniunii Europene in domeniul turismului. Prin Decretul 2346/1996 se stabileste regimul de ajutoare si sistemul de coordonare si aplicare a Planului-Cadru de Competitivitate a Turismului Spaniol. Planul stabileste ansamblul subventiilor si masurilor administrative pe care statul si comunitatile autonome trebuie sa le aplice pentru imbunatatirea competitivitatii sectorului turism. Sistemul de subventii se stabileste pe baza Directivelor Uniunii Europene ce privesc ajutoarele acordate intreprinderilor mici si mijlocii si se refera la urmatoarele domenii: - formarea resurselor umane in turism - imbunatatirea tehnologiei - dezvoltarea de noi produse turistice Legat de cadrul legislativ al functionarii sectorului turism in Spania, nu exista o lege a turismului cu caracter national, ci fiecare comunitate autonoma isi are propria legislatie in domeniu. Clasificarea structurilor de primire este diferita de la o comunitate la alta; cele mai multe comunitati autonome clasifica structurile de primire astfel: - unitati turistice hoteliere - unitati turistice extrahoteliere Din prima categorie fac parte: hotelurile, hostalurile si pensiunile. Din grupul hotelurilor fac parte hotelurile si hotelurile-apartament. Hotelurile pot fi clasificate de la 5 la 1 stea, apartamentele si hostalurile de la 4 la 1 stea, iar pensiunile de la 3 la 1 stea. Din cea de-a doua categorie fac parte: apartamentele turistice, campingurile, zonele de campare municipale, vilele de vacanta, unitatile agro-turistice, hanurile, taberele scolare si similare. Spania detinea la nivelul anului 2002 peste 9.600.000 de locuri de cazare, din care cca 1.400.000 locuri in cele 18.000 unitati hoteliere. Din totalul locurilor 59% il detin hostalurile si pensiunile, 34% hoteluri de 3,2, si 1 stea si 7% hoteluri de 5 si 4 stele. Comunitatea Autonoma cu cel mai mare numar de locuri de cazare sunt Insulele Baleare care detineau la nivelul anului 2002 22,1% din capacitatea de cazare a Spaniei, urmata de Catalonia cu 18,8%, Andalucia cu 15,1%, Insulele Canare cu 10,9% si Comunitatea Madrid cu 4,9%. Legislatia spaniola in materie de turism este adaptata la cerintele Directivei Uniunii Europene in materie de voiaje combinate nr. 9o/314 din iunie 1990, care prevede protectia turistului in calitate de consumator. Conform acestei directive agentiile de turism au urmatoarele obligatii: - sa ofere turistilor informatii concrete despre serviciile vandute - sa asigure protectia sanatatii si securitatea consumatorilor,oferindu-le o maxima eficienta a banilor cheltuiti. - sa inmaneze turistilor documente justificative la incasarea banilor pentru servicii - sa raspunda pentru natura si tipul produsului turistic pe catre il produc si comercializeaza. Sectorul agentiilor de voiaj, considerat motorul turismului spaniol, numara in prezent cca.3.000 agentii cu 6.589 puncte de vanzare. In Spania, exista 3 tipuri de agentii de voiaj: turoperatoare, vanzatoare si turoperatoare-vanzatoare. Vechimea medie a agentiilor este de 10,5 ani, 78% dintre acestea fiind societati pe actiuni, capitalul social mediu pe agentie fiind de 93.157 euro, in care participarea capitalului strain este de numai 8,5% din total. Capitalul social necesar deschiderii unei agentii de turism turoperatoarevanzatoare este de 180.000 euro,120.000 euro pentru o agentie turoperatoare si 60.000 euro pentru deschiderea unei agentii vanzatoare. Garantia este de 180.000 euro in cazul agentiilor turoperatoarevanzatoare, 120.000 euro agentiile turoperatoare si 60.000 euro pentru agentiile vanzatoare. La aceste sume se mai adauga asigurarea de 150.000 euro pentru fiecare tip de agentie. Din totalul agentiilor de voiaj spaniole 37% sunt de tip turoperatoare si turoperatoarevanzatoare(271 centrale si 1887 sucursale), in timp ce 63% sunt vanzatoare. Principale regiuni unde se afla concentrate agentiile de turism spaniole sunt: Madrid, Catalonia, Insulele Baleare, Insulele Canare, Andalucia, Valencia. Principalele asociatii constituite de sectorul agentiilor de voiaj sunt: Federatia Spaniola a Asociatiilor Agentiilor de Voiaj(FEEAV), care reuneste asociatiile agentiilor de voiaj din toate

comunitatilor autonome si Asociatia Proprietarilor de Agentii de Voiaj(AEDAVE).

3.Piata Turistica locala: sosiri turisti pe nationalitati-incasari valutare(total), plecari turisti pe destinatiiplati valutare(total). Sosiri de turisti pe nationalitati-incasari valutare. Spania este prin excelenta o piata primitoare de turisti. Minunatele plaje, varietatea peisajului, istoria fascinanta, fac ca aceasta tara sa fie destinatia principala a europenilor, detinand suprematia sectorului vacational "soare-plaja" in Europa. Cota de piata ce corespunde Spaniei este de 7% din numarul calatoriilor si 6,5% din valoarea incasarilor din turismul mondial. Sindromul “11 septembrie” a deplasat cererea turistica spre Europa, conjunctura din care Spania a avut de profitat inregistrand cresteri in ceea ce priveste turismul receptor in ultimii 3 ani. In anul 2003 au vizitat Spania 82.592.015 persoane, din care 52.477.553 turisti, numar ce reprezinta o crestetre cu aproape 2% fata de anul anterior(in cifre absolute cresterea fiind cu 2,6 milioane mai multi vizitatori fata de 2002) si care situeaza Spania pe locul doi in lume, dupa Franta din acest punct de vedere. Cresterea numarului de turisti a fost cu 1,5% mai mare fata de anul 2002, crestere superioara mediei mondiale. In privinta incasarilor , Spania a incasat in anul trecut cca 36.000 milioane euro ceea ce a reprezentat 12% din produsul intern brut pe 2003(crestere cu 2,3% fata de 2002), situand-o pe locul doi, dupa SUA. In anul 2003 92,3% din turistii straini care au vizitat Spania au fost europeni, 1,9% americani, 0,9% japonezi, 0,8% brazilieni, 4,1% restul lumii. 47% dintre turisti au fost gazduiti in hoteluri, 38% in locuinte, 10% in rulote, 5% in complexe turistice. Numarul de innoptari realizare de acestia in cursul anului 2003 a fost de 230 milioane, numarul mediu al sejurului fiind de 6 zile.

Principalele piete emitatoare pentru Spania (care reprezinta peste 66% din numarul sosirilor) sunt Marea Britanie 29% din numarul total de de turisti, Germania 17%, Franta 13%, Tarile de Jos 5% Italia 2% . Cheltuiala medie zilnica a acestora in Spania a fost de, 160 euro, structura de primire preferata fiind hoteleul, peste 60% din numarul turistilor. Dupa cum se observa principalul bazin out-going pentru Spania este Marea Britanie, tara cu traditie in privinta calatoriilor.. Dintr-o populatie de 58 milioane persoane, 15,4 milioane au ales ca destinatie de vacanta Spania, 48% dintre acestia fiind gazduiti in hoteluri. De mentionat este faptul ca 13,5% din numarul de turisti britanicii care au calatorit in Spania in 2003 sunt proprietari de locuinte in aceasta tara, ceea ce face ca durata medie a sejurului acestora sa fie mai mare de 4 zile. O alta sursa de turisti pentru Spania este Germania, in anul trecut calatorind in Spania 8,9 milioane turisti germani. Principalele zone alese de acestia au fost Insulele Baleare, Canare, Andalucia. 80% dintre acestia au preferat ca mijloc de transport avionul. Franta, o alta tara emitenta de turisti pentru piata spaniola. Desi Franta a fost in 2003 tara care a primit cel mai mare numar de vizitatori, francezii reprezinta al treilea popor din lume in privinta cheltuielilor in calatorii in strainatate, cca 20.000 milioane euro. Dintr-o populatie de 53 de milioane de francezi, cca 18 milioane au realizat calatorii in strainatate, din care peste 7 milioane au ales Spania ca destinatie, ceea ce presupune cca 38,8% din numarul total de turisti care au calatorit in strainatate. Vecinatatea cu Spania face ca 10% din numarul calatoriilor sa fie vizite la rude, iar 80% sa fie pentru petrecerea vacantei. 47% din numarul francezilor care au calatorit in aceasta tara au preferat ca mijloc de cazare hotelul. De asemenea, trebuie mentionat ca 21% din cei 7 milioane de turisti francezi care au vizitat Spania in 2003 detin o locuinta in Spania. Francezii obisnuiesc sa petreaca cca 10 zile in Spania in perioada de vacanta, folosind ca mijloc de transport automobilul, cca. 45% fata de 26 % care prefera avionul.

4.Plecarile turistilor spanioli pe destinatii, plati valutare In anul 2003 au calatorit in strainatate 3.279.999 turisti spanioli, valoarea platilor efectuate de acestia fiind de cca. 6.600 milioane euro aproximativ, cifra cu mult inferioara incasarilor. Conform datelor primite de la Institutul de Studii Turistice destinatia favorita a acestora a fost Franta, unde au calatorit 926.895 turisti, urmata de Portugalia, cu 493.648 turisti si Italia care a primit 354.180 de turisti spanioli. Dupa cum se observa tarile vecine Spaniei constituie principala atractie pentru turistii spanioli.

Din totalul spaniolilor care calatoresc in strainatate 70% aleg ca destinatie Europa, 27% Caraibe si America Centrala, 1,5% Asia si Pacific, 1,0% America de Nord, 0,5% Africa. In tarile Europei Centrale si de Est au calatorit cca. 850.000 spanioli, destinatiile cele mai cautate fiind Ungaria Cehia Polonia, Croatia, Rusia. Demn de remarcat este faptul ca Polonia a cunoscut in anul 2003 o crestere remercabila fata de 2002 in privinta numarului de vizitatori spanioli, primind in anul trecut cca 75.000 de spanioli. Se estimeaza o importanta crestere in 2004 datorita introducerii incepand cu luna aprilie pe ruta Madrid Varsovia a unei curse aeriene de tip low cost Principalele bazine out-going din Spania sunt comunitatile: Catalonia(29,2%), Madrid(20,1%), Valencia(9,8%), care reprezinta aprox. 60% din numarul total al plecarilor, urmate de Andalucia si Pais Vasco cu peste 8% Catalonia este comunitatea cea mai industrializata a Spaniei, puterea de cumparare a populatiei depaseste media, iar catalonii au un adevarat cult al calatorilor. Cei care calatoresc cel mai des in stainatate sunt tinerii(55% din calatoriile in strainatate), de varste cuprinse intre 25 si 40 de ani, care calatoresc indiferent de sezon si obisnuiesc sa se distreze si sa cheltuiasca in timpul vacantei. Persoanele de varste cuprinse intre 41 si 60 de ani efectueaza anual cca. 28% din totalul calatoriilor in strainatate. Persoanele de varsta a treia calatoresc putin in strainatate(12% din numarul calatoriilor in strainatate), prefera sejururile si voiajele culturale in interiorul Spaniei, datorita numeroaselor reduceri de care beneficiaza prin politica guvernului de protectie a acestei categorii sociale, respectiv reduceri la cazare, transport, intrari la muzee, etc. Turistul spaniol indiferent de varsta, este, in general consumator de servicii, ii plac barurile si discotecile, loisir-ul. Tipul de vacanta preferat de turistul spaniol care calatoreste in strainatate este voiajul cultural(48%) sejurul pe litoral(zona preferata este Marea Caraibelor) 32% turismul alternativ(sport si aventura) 15%, alte genuri 5%. Se remarca in ultima vreme tendinta turistilor spanioli de a calatori pe cont propriu (cca. 45% din calatoriile in strainatate), datorita libertatii de miscare si de organizare a calatoriei, acest segment de turisti preferand structuri de cazare ieftine: pensiuni, bungalouri, campinguri. Decizia in ceea ce priveste destinatia, este luata, de regula, cu o luna inainte de data plecarii, peste 50% din turisti, de catre 25% cu doua saptamani inainte de plecare si numai de 15% cu cateva luni inainte de data initierii calatoriei. In privinta categoriei sociale a clientelei spaniole care calatoreste in strainatate, peste 70% dintre acestia o constituie persoane cu venituri medii, ceea ce face ca elementul pret sa fie decisiv in alegerea destinatiei. Desi marea masa a turistilor spanioli prefera calatoriile ieftine, acestia au devenit in ultimii ani din ce in ce mai exigenti, stiid sa aprecieze daca serviciile se ridica la nivelul pretului platit pentru acestea. 5. Produse turistice solicitate pe piata: evolutia cererii si tendintele acesteia, preferintele publicului. Referitor la vacantele turistilor spanioli in strainatate, se remarca tendinta de fragmentare a vacantelor in mai multe perioade ale anului, de regula o vacanta de 15 zile in lunile iulie-august si o alta vacanta in decembrie(15 zile), datorita flexibilitatii contractelor de munca. O serie de alte sarbatori, cum ar fi cele premergatoare Pastelui, de cca. 4-5 zile, il determina pe turistul spaniol sa aiba chiar o a treia vacanta in timpul unui an. Preferintele spaniolilor in privinta alegerii destinatiilor de vacanta sunt diferite, in functie de categoria sociala, venituri, nivelul intelectual, varsta, etc. O serie de factori de ordin economic si politic pot sa influenteze intr-un sens sau altul evolutia cererii. Razboiul din Irak, conflictul palestino israelian, atentalele din Turcia au scazut interesul turistilor spanioli pentru aceste zone. Politica de liberalizare a sectorului aerian a favorizat in mare masura turismul pe distante medii, putandu-se calatori in Europa la preturi nationale, dar mai ales, a favorizat turismul pe distante lungi, accesibil cu ani in urma numai clasei cu venituri medii. Acest lucru este demonstrat de faptul ca Europa primeste 70% din totalul turistilor spanioli care calatoresc in strainatate, iar zona Caraibe si America Centrala 27%. In ultimii 2-4 ani se manifesta o crestere evidenta a preferintei turistilor spanioli pentru calatorii in zone exotice cum ar fi Tailanda, India Hong Kong, Insulele Maldive, Africa. Destinatiile europene cele mai vizitate de turistii spanioli sunt tarile Uniunii Europene. O vacanta de 10 zile in tarile Uniunii Europene care include cazare si m.d., avion, autocar costa intre

1200 si 1800€ diferind insa in functie de tara, distanta, nivelul de confort. O calatorie in Caraibe cu avion, cazare(sejur 10-12 zile) costa intre 1.500 si 2.000€, iar in America de Nord 9-10 zile avion, cazare excursii de 2-3 zile costa intre 1.700 si 2.000 €. O vacanta intr-o tara din Asia si Pacific costa intre 1.500 si 1.800€(8 -10 zile in regim de pensiune completa, avion si autocar), iar in Africa(mai putin Tarile Magrebului) costa intre 2.000 si 2.300 €(10-12 zile cazare, demipensiune, avion, excursii safari). 6. Pozitia ofertei turistice romanesti pe piata: realizari nr. de turisti pe segmente de piata(litoral, munte- vara/iarna- tratamente, circuite, reuniuni, oameni de afaceri, turism rural), aprecieri parteneriat, reclamatii ale turistilor, interesul si actiunile societatilor comerciale romanesti pe piata. Romania a primit in cursul anului trecut 21.328 vizitatori spanioli, inregistrandu-se o crestere cu 22,9% fata de anul 2002. Cresterea este deasupra mediei europene si deasupra cresterii pe total a vizitatorilor straini. Numarul acestora s-a dublat practic fata de anul 2000, cand ne-au vizitat 11788 spanioli, urmare actiunilor de publicitate cum au fost: participarea la principalele targuri, publicitatea pe 10 autobuze din Madrid, prezentari si intalniri cu agenti de voiaj, presa si alti creatori de opinie. Numai 27,6% din numarul vizitatorilor spanioli au fost turisti cu servicii organizate de turoperatori, ceea ce demonstraza ca tendinta pe aceasta piata este ca turistul sa-si organizeze calatoria pe cont propriu. Turistii care vin in Romania prefera programele culturale care cuprind vizite la pricipalele vestigii istorice, manastiri, castele medievale, sectorul sejur pe litoral fiind slab reprezentat. Dintre programele culturale, cele mai bine vandute sunt programul Romania Completa de 15 zile si Manastirile din Bucovina care se comercializeaza in doua variante: de 11 si de 13 zile(combinat cu Maramuresul). Exista oarecare interes pentru programe de tratament, in special antiage, dar datorita deteriorarii conditiilor in principalele clinici din Romania si disparitiei clinicii hotelului Flora din Bucuresti, turoperatorii spanioli manifesta reticenta in publicarea programelor de tratament. Singura firma spaniola care publica aceste aranjamente este MUNDICLUB, realizarile firmei la acest capitol fiind insa scazute. Sejururile pe litoralul romanesc nu se vand pe piata spaniola; turistii care doresc plaja si soare prefera, fie plajele din Spania, fie cele din zona Caraibelor. De asemenea, exista putine solicitari pentru practicarea ski-ului si altor sporturi de zapada. Principala motivatie este faptul ca partiile de ski din Romania nu se ridica la standardele europene, iar preturile acestor aranjamente sunt peste nivelul Andorrei, Spaniei. De pilda, un program de 8 zile (3 cazari in Bucuresti hotel 3 stele si 4 in Poiana Brasov hotel 2 stele cu program de ski in Poiana Brasov, d. p., avion) costa 756€, iar in Andorra pentru aceeasi perioada, 8 zile cu cazare in hotel de 3 stele, avion, d.p. costa. 812$€. Exista interes din partea publicului spaniol, in special a celui cu venituri peste medie, pentru programe de vanatoare, in special pentru vanatul mare(ursi, mistreti).De patru ani consecutiv programele noastre de vanatoare sunt publicate de firma HALCÓN VIAJES. De mentionat ca foarte multi vanatori spanioli isi organizeaza calatoriile si partidele de vanatoare in Romania pe cont propriu, de aceea este greu de dimensionat numarul acestora.