Amenajarea Unei Statiuni Turistice [PDF]

Zitiervorschau

AMENAJAREA UNEI STATIUNI TURISTICE PRINCIPIUL RENTABILITATII DIRECTE Capacitatea de a discerene din tot ce inseamna investitii, maniera de a elabora un proiect. Care este partea care revine economistului si care este partea celorlalti specialisti? referindu-ne in special la relatia dintre amenajare-mediu, sistem teritorial turistic si dezvoltarea unui anumit model, avem de a face obligatoriu cu un principiu indus economic(nu poti sa dezvolti o anumita amenajare pe turism fara a analiza rentabilitatea economica)PRINCIPIUL FLEXIBILITATII (distingem din rentabilitatea directa roulul pe care pot sa il aiba pachetele turistice diferite pentru a se transforma cu timpul pt a creste rentabilitatea directa). Cel mai adesea rentabilitatea directa trebuie vazuta nu ca doar o dimensiune stricta bazata pe ceea ce se propune din start pentru obiectivul respective ci trebuie privita in scop dinamic, in scopul modificarilor survenite prin amenajare si maniera in care amenajarea in sine sufera de la nivelul atitudinii economice de dezvoltare a strategiilor urmate si atunci de crestere a rentabilitatii economice. Dezvoltarea turismului si aplicarea principiilor care guverneaza aceasta dezvooltare nu poate fi facuta fara un status sucicient de bun alocat, specificat cel mai adesea dezvoltarii industriale generale, dezvoltarii agricole, sistemului de transport, a circulatiei marfurilor, a comertului, a relatiilor internationale. ROLUL PE CARE IL JOACA ECONOMIA GENERALA A UNEI TARI SAU REGIUNI GLOBALIZAREA SI MONDIALIZAREA FENOMENELOR SOCIALECONOMICE IN DEZ. TURISMULUI SI A UNEI STATIUNI TURISTICE POTENTIALUL TURISTIC-DINAMICI STRUCTURANTE ALE PEISAJELOR 1 Peisaj geografic este direct raspunzator de peisajul cultural. Peisajul geografic si cultural reprezinta o frecventa cu structura analitica 2 Peisajul cultural -structura -functionalitatea -dinamica 3 Dinamica peisajului a jucat si joaca rol important in perceptia asupra unui loc si mai ales incarcatura pozitiva care o poate da atractivitatii turistice

Ce rol au ciclurile economice in dezvoltarea si amenajarea turistica? Turismul este legat de niste resurse sau potential. Din aceasta perspectiva existenta unor resurse turistice bazate pe un potential natural sau cultural inseamna o analiza din perspectiva locatiei, localizarii, din perspectiva unor situri, dar si din perspectiva manierei de accesare de existenta lor si capacitatea de a folosi resursele respective. Turismul va avea un impact in dezvoltarea economica. Peisajul geografic si cultural trebuie sa gaseasca un rol foarte important in dezvoltarea turismului. Dinamica peisajului, modificarile si schimbarile care intervin la nivelul structurilor teritoriale economice, dinamica peisajului are un rol foarte important deoarece schimbarile de planuri si viziune pot creste sau crea un dezechilibru in dezvoltarea turismului. In ce masura locatia, peisajul intra in analiza noastra de amenajare turistica. Trebuie sa intrebam unde o vom amplasa si ce perspectiva are, si in ce masura peisajele geografice vor avea un rol in dezvoltarea si amenajarea turistica ulterioara. Riscurile in amenajarea turistica- poluare, peisaje destructurante, de mediu, si de perceptia zonelor. Dimensiuni de analiza ale teritoriului -fizico geografica -economica -juridica -enviromentala -sentimentala Dinamica peisajului geografic este rodul evolutiei ciclurilor economice a jucat si joaca un rol important in dezvoltarea turismului fie in sens de extindere de dezvoltare de evolutie pozitiva fie in sens de defavorabil, restrictiv, de restrangere a activitatilor ca urmare a unui anumit tip de utilizare. Este de mentionat la activitati pozitive pentru turism: 1. pastrarea unor situri rurale cu gospodarii dispersate in tarile arealului montan (Tara Dornelor, Tara Barsei, Tara Nasaudului, Maramuresului etc) 2. existenta ariilor protejate care au o contributie fundamentala in dezvoltarea unor tipuri de amenajari specifice (poteci tematice, puncte de belvedere, trasee montane, amenajari turistice de primire sau de servicii) 3. Identificarea unor axe sau centre de polarizare turistica legata de peisajele cutlurale dar si obiective de interes in turismul cultural 4. areale cu o vegetatie putin tranformata uman, de regula forestiera 5. alte elemente ale sitemului teritorial montan (relief, ape, izvoare minerale, turbarii, tinoave) care pot intra intr-un circuit al ariilor protejate

Efectele negative remarcate in peisaj si care genereaza disfunctionalitati si disporportii de atractivitate: 1. arii de risc tehnologic (vechiile exploatari miniere: Iacobeni, Fundul Moldovei, Mestecanis, Crucea, Calimani) si care au un rol turistic restrans, dar pe viitor conservarea si grija fata de mediu ar putea transforma frisele miniere intr-un areal de interes turistic 2. areale defrisate, destabilzate bio-geografic natural sau antropic si care constituie un element repulsiv in amenajarea turistica (deseori partiile de schi urmaresc traseele unor astor de areale cu doboraturi de vant) cel mai grav este ca ciclurile economice care au afectat Bucovina au inclus perioade de exploatatie forestiera intensa anii 50, 90, dupa 2000 care au destabilizat echilibrul ecologic, geosistemic, in special in zonele montane dar mai ales la contactul dintre intravilan si teritoriile adiacente lor (vezi harta depresiunii Dornelor) 3. existenta unor alunecari de teren cu peisaje destructurate in zona frisului capatic ca urmare a defrisarilor. Interventia antropica in scopul amenajarilor turistice poate contura, confirma, stabiliza un peisaj geografic. Poate sa il puna in valoare sau dinpotriva poate destabiliza spatiul geografic sistemul teritorial si poate genera elemente de restrangere potentiala a activitatilor agricole si turistice iar in circuitul acesta cand padurea este destbilizata reprezinta o succesiune naturala. Din acest proces natural cu actiuni antropice, amenajarea turistica poate accentua sau dinpotriva poate stopa sau stagna circuite dinamice paesagistice intr-un anumit spatiu geografic. ROLUL PEISAJULUI GEOGRAFIC IN DEZVOLTAREA TURISMULI SI AMENAJARILOR TURISTICE Politiica peisajului: Strategii, restructuriari, perspective, management paisagistic, planificare teritoriala. Ceea ce vedem in spatiul forestier in care au aparut pensiuni inseamna peisaj cultural. Peisajul cultural este expresia teritoriala a unui mod de viata economic social de exploatare a unor resurse, transpus vizibil prin elemente de durata, constructii, tipuri de culturi agricole, forme de organizare a spatiului comucational, si care poarta de asemenea pecetea unor configurari si reconfigurari spatiale ca urmare a unui timp istoric scurs si a unor etape istorice de dezvoltare specifice. Fiecare ciclu economic prin care a trecut Bucovina sau alt teritoriu montan a avut reverberatii in organizari si reorganizari spatiale, in conturarea unui anumit peisaj. Amenajarea turistica trebuie sa fie o componenta a peisajului cultural de incadrare armonioasa functionala, echilibrata in acest peisaj cultural sau peisaj puternic antropizat.

Actorii: Administratia, cetatentii sau antreprenorii, specialistii In spatiul montan peisajul cultural trebuie privit ca o resursa. Peisaj cultural construit + peisaj cultural natural. Cultura teritoriului sau teritorializarea culturii -cultura teritoriului -peisajul identitar -potential destructurat asociat fragilistatii spatiului Spatializarea culturii vs cultura unui anumit teritoriu: Bucovina-cultura spatiului: -intre destructurare si recompunere -mozaic cultural spatial -temporalitatea Tipologiile peisagistice in Bucovina -secvente spatiale -catene si axe eco-teme -axe culturale si convergente structurale peisagistice -secventele temporale culturale TIPOLOGIA AMENAJARILOR TURISTICE STRUCTURI SPATIALE -Spatiul geografic de dominanta turistica alba -Spatiul geografic de dominata turistica albastra (litorala) -Spatiul geografic de dominanta turistica verde (munte, arie protejata) -Spatiul geografic de dominata turistica culturala (obiectivele turismului cultural sau legate de peisajul cultural dar si spatiul rural/urban) -Spatiul geografic de dominanta turistica mixta (o anumita resursa specifica care poate fi de natura balneara, climat etc) Lista acestor tipuri de spatii geografice este justificata de 2 particularitati: -amenajarea teritoriului si amenajarea turistica este dirijata in perspectivele de organizare ale spatiului geografic si de amenajare aduc permanent in discutie faptul ca turismul se organizeaza se desfasoara foarte mult in conditionare cu aceasta maniera de pozitionare de localizare a resursei turistice. Pt ca elementul pe care noi mizam il reprezinta (unde se afla resursa turistica) Specificitatea amenajarilor turistice din spatiul geografic de dominanta turistica alba: -obiectivele sunt clar determinate de abrodare deoarece spatiul montan are un specific asociat determinarii generatei climatic-fizico-geografic dupa cum urmeaza: nivele lipsometrice superioare, energie de relief ridicata, pante accentuate, climate etajate reci

umede cu ierni prelungite fata de alte zone dar mai ales un spatiu geografic organizat antropic de la nivelul vailor tarilor, la nivleul ariilor de convergenta si nodurilor, nodurilor hidrografice, apoi satele si asezarile urbane sunte centrate in depresiuni sau pe vai dar si la nivelul culmilor existand 2 tipuri dominante de asezari respectiv a dispersiei pe culmi. Are specific un domeniu de locuire dispersat sau disociat. Peisajele culturale in spatiul de dominata alba aduc in discutii mai ales pentru aceste zone montane cu domeniu schiabil, caracterul asezarilor rurale de organizare dar si specificul statiunilor cu izvoare minerale din aria montana. Atunci cand vb de arealul montan aplicam toate exemplificarile specifice dar cand discutam despre domeniul schiabil si spatiul cu dominanta alba ne gandim la : 1 posibilitatea de a identifica versanti montani cu pante accentuate capabil sa mentina stratul de zapada mai mult timp (versanti umbriti), avem in vedere energia de relief dar si capacitaea de a consturii si pune in opera echipamente adecvate sporturilor de iarna, partii de schi/schi fond, piste pentru sanii, echipamente adecvate altor sporturi de iarna. 2 dotarile legate de cazarea turistilor, unitati de cazare si de servicii diverse 3 conditionarea legata de accesibilitate 4 crearea unor compatibilitati locale intre dezvoltarea turismului la standarde specifice si conditiile locale sau premizele de dezvoltare turistice create anterior Elemente cu caracter secundar 1 asezarile rurale pre-existente-compatibilitati de amenajare prin implementarea unor structuri turistice in arealul in care utilizarea terenurilor si simtul proprietatii este foarte acut 2 o compatibilizare cu locuintele in domeniul de dispersie 3 caracterul ecologic generat prin amenajari turistice in zona montana Trebuei urmarite obligatoriu principiile amenajarilor turistice legate de locatie apoi urmeaza vele rezultate din integrarea armonioasa peisagistica dar se cele de functionalitate la nivel de profit. Sunt printre cele mai scumpe forme de amenajari turistice cele realizate in spatiu geografic de dominanta alba deoarce scot din spatiu agricol sau forestier suprafete impresionante deoarece partiile de schi si celalate amenajari au nevoie de suprafete impresionante de la minim 200 m pana la 500 m latime. Schimbarea destinatiei utilitatii terenului are si o perspectiva de abordare obligatorie de natura energetica si informationala la aceasta avem in vedere faptul ca o partie de schi plus infrastructura pentru un drenaj corect sub forma unor amenajari hidrotehnice. Spatiiile geografice de dominanta alba justifica in investitii de anvergura faptul ca este o amenajare mai mult sau mai putin punctuala dar beneficiile aduse de aceasta amenajare liniara se repercuteaza asupra unei zone mult mai largi dar si asupra intregii localitati pentru cazare in plin sezon. Problema este sezonalitatea si din acest motiv statiunile au prevazute obligatoriu si amenajari legate de principiul atractiei principale si destinatii secundare si al principiului flexibilitatii de amenajare.

In categoria dotarilor pentru spatiul ALB trebui tinut cont ca dimensiunile echipamentelor si ansamblurile acestora uneori sunt de mai mare dimensiune decat partia in sine. In regulile de urbanism se fac precizari foarte clare vis-a-vis de aceste elemente asociate spatiului geografic montan de dominanta alba si anume gasirea unor solutii tehnice pentru diverse categorii de paante, inclusiv identificare unor posibilitati de contrapanta sau de serpuire a partiei pentru a micsora vitezele de deplasare, apoi locuri pentru sistemele de protectie marginale partiilor de schi sau altor echipamente, crearea unor masuri de protectie adecvate practicarii altor sporturi de iarna (snowbord, sau schi fond, biatlon,) sau cele care includ interala alpina sau slalom urias ca forme de practicare. Catalogarea acestor echipamente intra in atributiile ministerelor de sport si de dezvoltare locala si trebuie sa fie in concordanta si cu amenajarile de servicii turistice sau coroborate cu unitatile de cazare. Produsul turistic in aceste regiuni incarca sa diversifice oferta. Acestea se refera la bazina de inot sauna cazinouri, sporturi nautice, centre de fitness sau componenta culturala : Sali de expozitie, festivaluri, care includ activitatiile specifice domeniului schiabil si de agrement. Armonizarea si articularea diferitelor activitati cu cele specifice numai acestui domeniu inseamna functionalizarea principiului flexibilitatii. E vb de flexibilitatea ofertei turistice unde se discuta despre capacitatea de a amenaja o statiune sau un obiectiv tinand cont de alte oferte de produse turistice decat cele primordiale. Cel mai mare element disfunctionalizant din sistem e reprezentat de sezonalitate dar si dependenta de perioada de ninsori sau de timp extrem. Statiunile care persista in oferte in acest domeniu au o principala calitate, aceea de a conserva suficient de bine prin amplasara partiilor de schi si de a oferi 4-5 luni capacitatea de a mentine deschisa partia. PUG-urile localitatilor trebuie sa se subordoneze strategiilor de dezvoltare ale turismului pentru practicarea sporturilor de iarna. Amenajarea turistica este in felul acesta deschisa tot anul pentru ca muntele include resurse suficiente de la practicarea sporturilor extreme (tiroliana, rafting, a drumetiilor, a pistelor pentru mountain bike) si de asemenea indentifica deseori componenta culturala a unei statiuni. Pe de alta parte ariile turistice, statiunile sau obiectivele in spatiul ALB sunt frecvent asociate cu arii protejate de patrimoniu natural (rezervatii nationale, parcuri nationale, obiective conservare a unor elemente de vegetatie) existand astfel o functionalitate colaborativa intre cele 2 categorii de tipuri de amenajare. Cea naturala asociata domeniului schiabil si cea de patrimoniu natural devin complementare. In acest context apar niste observatii: 1 genereaza tipuri de turism diferite ( ecoturism) 2 genereaza uneori conflicte si tensiuni intre cei care doresc sa acceada ariile protejate cu mijloacele specifice zonelor domeniului schiabil 3 amenajarile pentru cazare trebuie sa fie usor diferite chiar daca apartin aceluiasi areal (diferente dintre turistii care cauta sport,drumeti, relaxare etc)

Identificarea dimensionala perceptuala a fluxurilor turistice ca sezonalitate, ca numar, ca scop, ca durata a sejurului. Ele sunt diferite atat timp cat scopul urmarit este diferit. PLAN DE MANAGEMT PARC NATIONAL CALIMANI In apropierea ariei protejate amenajarile turistice trebuie sa respecte niste norme chiar daca nu sunt prevazute in planurile de management ale ariei protejate precum: -caracterul arhitectural -materialele de constructie folosite -tipul si regimul de inaltime al constructiei -forma si dimensiunile adecvate -sistemul de iluminare si incalzire folosit -sistemul de evacuare a apelor menajere ( fose septice) -sistemul de evacuare a deseurilor -pana la identificarea particularitatiilor culinare specifice asezarilor din aceste arii dar cu protejarea elementelor de flora si fauna. COMPONENTE PENTRU AMENAJAREA TURISTICA

VALORI GENERALE ALE MANAGEMENTULUI Obiectivul statiunii spatial Infrastructura Resursele financiare Managementul structurii Clientii ( structura fluxului turistic) Aprovizionarea (furnizorii) Resurse umane Functionalitatea optima-trebuie legata de principiul flexibilitatii pentru a maximiza beneficiul. Mecanismele care optimizeaza dezvoltarea si investitiile reprezinta doar o parte a etapelor premergatoare a bunei functionari a unei amenajari tustice. Avem 2 componente foarte clare: 1. contextul local si regional de dezvoltare 2. contextul continental 3. riscurile care apar pentru dezvoltarea unui anumit tip de amenajari Managementul abordeaza problema amenajarii sub forma componentelor care interactioneaza prin mecanisme specifice cu scopuri foarte precise si cel mai justificat este abordarea unu management dentritic(cel care justifica actiuni pe anumite cai, luarea in calcul a unor posibilitati generate de o decizie care va genera fie un tip de actiune A1 A2 care la randul lor vor genera fie alte categorii de actiuni si care este posibil sa genereze functionalitati complexe. Un management coerent si constient

aplicat inseamna actiuni infrastructuri si personal. Exista instrumente manageriale in scopul (repararea unor conexiuni nefunctionale de ex. Lamurirea unor probleme intre membrii echipei si deciderea a celor mai bune solutii de dezvoltare) identificarea mecanisemelor de interactionare iar managerul nu trebuie sa faca altceva decat sa identifice acest sitem de piese si relatii asemenea unui tablou de bord, actionand optim ca timp si ca loc pentru eliminarea disfunctionalitatii. Scopul poate sa insemne nu numai functionalitate optima dar si crearea unui mediu corect de functionare al ansamblului amenajarii (fata de mediu, de clientie de autoritati etc.) Managementul inseamna inlocuirea unor piese necorespunzatoare, furnizori angajati echipamente, sau inlocuirea a receptiei unor categorii de turisti care au un comportament neadecvat, Managementul inseamna elimanrea unor piese din sistem Redimensionarea resurselor in functie de dinamica specifica amenajarii Tinta oricarui manager valoros este acea de a crea mecanisme optime de functionare bazandu-se pe componente de calitate intr-o cantitate optima . Concluzia.....integrarea principiilor in dezvoltarea unor amenajari turistice de diferite dimensiuni, presupune atat reglarea prin mecanisme de piata nivelul de dezvoltare economica si reglarea de asemenea a relatiei care genereaza investitia, caracterul antreprenorial al dezvoltarii cu locatia cu situl cu spatiul geografic in care apare.: Antreprenorul are 3 parghii fundamentale pentru a devenii antreprenor -oportunitatea -identifica locatia -reuseste sa dimensioneze investitia Intelegerea mecanismelor dupa care se dezvolta o amenajare teritoriala presupune nu doar cunoasterea in detaliu a specificului cultural al peisajului geografic dar si specificul cultural a nivelului de trai a preocuparilor si nevoilor populatiei in care se dezvolta respectiva amenajare alaturi de maniera pe care o creaza acea dezvoltare a colectivitatii in care s-a dezvoltat. E vorba de interfata dintre spatiul nud spatiul geografic pre investitii si populatie creata de acea amenajare turistica OBIECTIVELE GENERALE DE AMENAJARE TURISTICA (PENTRU ELABORAREA CORECTA SI CONSTIENTA A UNEI STRATEGII ) Identificate in mai multe studii incepand cu anii 70 ( Sessa). Este stiut ca existena unei anumite amenajari are in spate o strategie a dezvoltarii, crearea unor mecanisme prin care turismul devine o componenta importanta a valorificarii unui potential local uman cultural economic general. Aceste obiective sunt:

1. Prognozarea cererii la diferite nivele. Sessa mentiona justeta identificarii cererii si chiar nevoia de a lega datele de posibile prognoze de fluxuri de cele de oferte turistice. Un marketing corect aplicat din start la initierea actiunilor antreprenoriale poate creste mult din start raspunsul la ecuatia cerere oferta din punct de vedere turistic. Presupune stabilirea unui punct de echilibru intre capacitatea de receptie a fluxurilor turistice si capacitatea de a integra oferta intrun ansamblu local al integrarii juste a amenajarii turistice. 2. estimarea coeficientilor de utilizare a capacitatilor de amenajare turistica intra in aceasta discutie 3. Un obiectiv important este dimensionarea corecta a necesarului financiar de dezvoltare a infrastructurii turistice si modalitatilor de finantare a investitiilor in acest domeniu. De obicei antreprenorii nu sunt de la nivelul local, acestia nu stiu mereu specificul traditional de conceptualizare a unei dezvoltari si se creaza disproportii investitionale intre caracterul functional al amenajarii si caracterul logic specific local de amenajare propriu-zisa. A 2 dimensiune este finantarea insuficienta mai ales in cazul antreprenorilor locali creand o sincopa de dezvoltare pentru ca uneori nu vor putea sa justifice pretentile pe care le au fata de nivelul financiar de care dispun 4. Necesarul de resurse umane. Se vor crea structuri educationale capabile regional sa pregateasca resursa umana pentru turism sau alte activitati economice. Aceste masuri sunt pe hartie darforta de munca locala este mult prea putin folosita in cele mai multe dintre amenajarile turistice deoarece e vb de nivelul de pregatire de educare a resursei umane, tendinta de a disocia locului de munca de resedinta de imbatranire a populatiei in mediul rural, de incapacitatea autoritatilor locale de a se implica in antreprenoriatul public-local 5. Efectele asupra balantei financiare in sepcial de plati externe in raport cu evolutia prevazuta a cererii externe de servicii turistice nationale si a cererii nationale de servicii externe. 6. Previziunea cererii straine ca urmare a actiunilor promotionale 7. crearea unor mecanisme previzionate de politica elastica a preturilor pentru servicii turistice in raport de ceea ce reprezinta dimensiunea fluxului turistc etc. Aici intra in discutie tipul de amenajare de la cel de tip univoc in care exista o singura amenajare intr-un anumit spatiu la cele plurivoce in care sunt mai multe si de existenta unei piete concurentiale locale pentru oferirea unor servicii turistice. In acest obiectiv se implica creditorii, dezvoltatorii dar si administratia locala 8. Sezonalitate si asezonalitate Sessa afirma ca prelungirea unui timp de sejur si a sezonalitatii unei statiuni in functie de factorii climaterici de distantele spatiilor emitatoare si de atractiile oferite ar fi bine sa fie un desiderat foarte important in abordarea fenomenului turistic. Cert este ca aceasta extindere a sezonului turistic presupune identificarea cailor prin care pachetele produselor turistice vor trebui sa cuprinda si activitati de extrasezon de baza. De fiecare data cand vb de principiul destinatiei secundare si atractiei principale se pot crea relatii teritoriale de amenajare al spatiului, tensionale sau de tip disfunctional intre diferite categorii de amenajare pana la diferite tipuri de activitati turistice. Prelungirea sezonalitati

poate fi uneori o dimensiune a extinderii riscului turistic, a transformarii tipului de turism pentru care era creata initial zona. 9. Localizarea polilor de dezvoltare turistica in raport cu ritmurile de dezvoltare a diferitelor sectoare de economie cu planul general de amenajare a teritoriului national, a teritoriului local sau regional. 10. Conturarea elementelor care intra in circuitul patrimoniului natural si cultural si care sunt cele mai importante din punctul de vedere a atractivitatii turistice.

SITRUCTURA SISTEMULUI ECOTURISM -ECOTURISM ENVIRONMENTALAre 4 componente: -sisteme teritoriale complexe cu relatii contructive si distructive cu administratia parcului national. Este asociat prin relatii de colaborare cu accesibilitatea si administratia comunitatii. Fiecare acceseaza printr-o serie de mecanisme precum Sisteme teritoriale complexe cu peisaje complexe cu situri culturale etc. Accesibilitatea inseamna elaborarea unei strategii de dezvoltare nationale sau regionale si cai de comunicatii si infrastructuri si rolul dimensionarii accesului. Intre accesibilitatea zone ariei protejate apar relatii constructive intre administratii comunitati si . Un sit natura 2000 poate include si elemente culturale specifice zonei alpine (stane) Administratia locala elaboreaza strategii PUG-uri dar permite si economii abrazive care induc anumite atractivitati locale si care intra uneori in contradictie cu ceea ce reprezinta cateogoriile de administratie pentru ariile parcurilor. Ecoturismul montan are 3 componente de amenajare -specificitate naturala sociala culturala economica, o dorinta fireasca a oamenilor de a respecta zona practicand un anumit tip de turism. Pentru ca turistul provine dintr-un mediu urban si doreste o apropiere de natura, pentru ca este o adevarata explozie a pietei ecoturstice mai ales dupa 2004. La toate aceste elemente mai adaugam o organizare a spatiului montan romanesc specifica si aduce din nou in discutie practicarea unor forme de turism asociate ariei montane.(carpatii orientali- bine umanizati, dimensiunea spatiala-extindere a palierelor hipsometrice locuite, o lucuire la nivel de tari si vai, spatiu dominant forestier) este foarte importanta din perspectiva dezvoltarii turismului. Asistam ca pe 1/3 din teritoriu national sa regasim cea mai ampla cuprindere a unor posibilitati de amenajari turistice. Turismul montan si ecologic sunt 2 componente ale spatiului geografic de dominanta turistica montana, totusi spatiul rural romanesc montan a suferit transformari suficiente pentru al proiecta intr-o lumina de atractivitati turistice culturale de mai mare anvergura decat spatiul rural colinar sau de campie de la nivelul Romaniei.

Transformarile de structuri teritoriale se imbina armonios cu caracteristicile fondului teritoria. In momentul cand accesam o strategie de amenajare turistica trebuie sa ne gandim daca cele 2 nivele de abordare, structurala si evolutiva, intra in discutie pentru amenajarea turistica. Dimensionalitatea complexa a fenomenului prin riferire la structuri teritoriale-altele decat cele abordate fecvent (tarile si vaile) O amenajare turistica pe vale poate sa ocupe 2 secvente in principal: -in conditiile normale unei vai pensiune sau amenajarea turistica poate avea 2 pozitionari fie in amonte sau aval fie pe o axa secunodara vis-a-vis de vale. Morfologia montana a organizarii spatilor locuite presupune intre altele desfasurarea unor activitati turistice specifice si mai ales crearea unui peisaj corespondent atractivitatii principale. Accesibilitatea are un rol foarte important in creionarea locatiilor optime pentru vai ca element structurant major amenajarea turistica va ocupa fie elementul central al asezarii de vale, fie extremitatile ei pe cand in cazul tarilor amenajarea turistica va cauta sa surprinda in special perspectivele care le deschide tara respectiva De cele mai multe ori in cadrul spatiului montan va cuprinde obligatoriu si dimensiunea economica de utilizare a spatiului unde perspectivele se asociaza foarte bine cu axele de comunicatii. In cazul arealului montan, elementele care genereaza un anumit tip de evolutie, un anumit tip de dinamica , sunt cele care justifica asocierea unei anumite tendinte economice de dezvoltare cu un anumit tip de spatiu geografic de tip montan cu rol deosebit in sistemul teritorial. Presiunea antropica in crestere-destructurare economica constanta transformare economiilor neprofitabila si atunci este justificat riscul tehnologic la care este supusa zona montana si apoi o ridicare a nivelului de locuire (altitudine) rezultand in cele din urma sisteme teritoriale montane distincte care comporta riscuri dar si alimentari specifice categorii specifice de teritorii pentru amenajari turistice.

RISCURILE PENTRU AMENAJARE TURISTICA

Leg. Cu Administratia Conjunctural Legislativ Organizare interna RISCURI contructiilor)

- urbanism (principiul integrarii armonioase, incalcare regimului

-

Economice

-

Sociale

-

Enviromentale x (utilitati, arhitectural, peisaj, deseuri, activitati si actiuni) actiuni care afecteaza calitatea apei aerului mediului in ansamblul sau, solului, vegetatiei etc,,,

-

Culturale

-

Finaciare

-

Naturale

x

x

Riscurile in colaborarea cu autoritatile. -birocratia, circuitul anevoios a documentatiei, timpul pentru avize si inceperea lucrarii. -lipsa de flexibilitate

RISCURILE DE PIATA Dimensionarea corecta a amenajarii in functie de fluxul turistic. Elaborarea unei strategii turistice adecvate. Marketing si concurenta loiala pe piata turismului. Riscurile vizeaza nu numai investitorii, nu numai elementul receptor a produsului turistic ci si turistul care ar putea sa acceada intr-o anumita amenajare si sa se confrunte cu probleme de disfunctionalitate. Riscurile geopolitice.

Toate obiectivele de patrimoniu se pot constituii ca riscuri de abordare turistica conasiderandu-se riscuri culturale daca avem in vedere utilizarea improprie a acestei resurse pt amenajari turistice. Dar deopotriva trebuie sa discutam de faptul ca din perspectiva dezvoltarii fluxurilor turistice existenta unor grupuri umane a unor culturi traditionale a unor grupuri etnice confesionale a unor mentalitati locale sa fie de fapt un posibil risc cultural. Legislatia in viguare pt clasificarea structurilor de cazare turistica 1. structuri oficiale de cazare si unitati de primire care sunt clasificate. 2. structuri de cazare primire in afara circuitului legal care se adapteaza unui anumit standard. De obicei in documntatiile de urbanism se iau in calcul doar cele oficiale dar este recunoscut faptul ca fluxurile turistice mai ales pe litoral beneficiaza in procent substantial de structuri de primire si cazare neoficiale. De asemenea capacitatea de cazare se poate clasifica in : 1. cea instalata sau existenta, locuri de cazare in spatii omologate si clasate ca atare 2. capacitatea de cazare disponibila sau in functiune ( capacitatea de cazare in functie de numarul de zile in care sunt deschise unitatile turistice, respectiv in preajma obiectivelor turistice cu activitate sezoniera) Tipuri de structuri turistice catalogate in functie de anumite clasificari. HOTELURI- structura de primire turistica, amenajata in constructii cu acest scop, asigura prestari de servicii specifice si dispune de receptie si spatii de servicii adecvate. Pune la dispozitia turistilor, camere garsoniere apartemente si se incadreaza intr-o varietate de tipuri de structuri de cazare. Sunt localizate in statiuni, localitati cu destinatie turistica, in diferite tipuri de localitati. (una din reglementarile de la comuna la oras o reprezenta numarul de locuri de cazare pentru turisti). Hotelul apartament- hoteluri compuse din apartamente sau garsoniere, dotate cu posibilitati de pregatire a meselor, cu bucatarii complet echipate. Localizarea in statiuni turistice sau orase. Hotelul apartaement este acea locatie turistica care a fost construita cu alt scop si a fost transformata apoi intr-o amenajare turistica. Nu au o clasificare. MOTELURI. Unitate hoteliera in afara localitatii, unitate turistica in apropierea apropiata a drumurilor intens circulate, asigura servicii de cazare-masa si spatii adecvate de parking. Poate fi pana la 3 stele. HOTELURI PENTRU TINERET(HOSTELURI)-structuri cu dotari simple care asigura servicii de cazare , masa si agrement pe baza unor regulamente interne specifice. Numarul foarte mare de locuri in camere, dotari si amenajari minimale. Hostelurile inseamna spatiu de cazare- structuri de primire a turistilor cu o capacitate minima de 3 camere de regula in saptii cu alte destinatie decat cea cu exclusiv cu cazare turistica. Are o mini-receptie, 3-4 paturi in camere, pot fi grupuri sanitare comune. Nu includ servici de masa mic dejun sau holuri.

VILELE-structuri de primire turistica cu capacitate relativ redusa, cu arhitectura si amenajari interioare proprii, specifice, sunt situate mai ales in statiuni balneoclimaterice sau in alte localitati de interes turistic, in apropierea unor atractii turistice deosebite si reprezinta o tranzitie intre hotel si pensiune. Dotarile sunt foarte variate de regula din gama celor de top dar nu e obligatoriu. BUNGALOURILE-structuri turistice de capcitate redusa, realizate din materiale specifice locatiei, au anumite particularitati arhitecturale, sunt in imediata apropiere a unor atractii turistice litorale, lacustre sau montane, mai rar pot fi construite din zidarie. Marea majoritate apar in interiorul campingurilor in apropierea hotelurilor sau a satelor de vacanta. Asigura cazarea turistilor si alte servicii ca si unitate de baza si functioneaza de regula cu activitate sezoniera. PENSIUNILE TURISTICE- structura foarte veche de primire. Au pana la 10 camere, totalizand un maxim de 30 de locuri in rural si pana la 20 in mediul urban. Functioneaza in gospodarii taranesti sau in imediata vecinatate a unor cladiri cu destinatie rezidentiala de locuinta. Asigura atat cazare cat si conditii pentru pregatirea mesei. Exista pensiuni rurale si urbane, ele se supun regimului de analiza principiala amenararii turistice cu spatii de cazare. CAMPINGURILE- structuri destinate sa asigure cazarea turistilor in corturi sau rulote, amenajate incat sa permita asocierea parcarii cu posibilitatea de a amplasa cortul personal sau siste de parcare racordabil la utilitati a rulotelor turistice. SATUL DE VACANTA-ansamblu de cladiri amplasat intr-un saptiu adecvat cu destinatie adecvata si bine delimitat, pazit, in care sunt bungalouri, vile, asigura servicii de cazare, alimentate si practicarea unor sporturi. Apare in marginea statiunilor, pe litoral sau in jurul unor obiective izolate cum ar fi in zona Dobrogei POPASUL TURISTIC-structura de capacitate redusa formata din casute si sau bugalouri amplasate intr-un perimetru bine delimitat in care se asigura parcare alimentatie si servici de cazare. Popasul turistic apare in lungul marilor artere de comunicatie, la intersectia unor drumuri situate in afara localitatii. SPATII DE CAZARE IN GOSPODARIILE POPULATIEI-structuri de primire turistice in incinta prevazuta cu aceasta destinatie a gospodariei, pot aparea atat in urban cat si in rural dar in incinta curtii este un spatiu care asigura camparea, instalarea de corturi. Marimea acestor spatii este variabila dar echiparea sanitara este identica cu a campingurilor unde sunt capacitati de pana la 5 minim parcele intr-un grup sanitar. Cu acces la bucatarie si la servicii de utilitate in comun. Cele mai multe spatii de campare apar in apropierea statiunilor turistice, CASUTILE-spatii de dimensiuni mici compuse dintr-o camera o mica terasa sau un antreu si au grup sanitar propriu.

CABANELE TURISTICE-structuri cu arhitectura specifica care asigura cazarea si alimentatia si alte servicii specifice necesare turistilor aflati in drumetie in zone montane inapropierea ariilor protejate, in apropierea statiunilor balneare sau in apropierea terenurilor de vanatoare a obiectivelor turistice, a zonelor de pescuit amenajari piscicole etc. REFUGIILE TURISTICE sunt structuri de primire turistice, izolate, greu accesibile, in areal montan la altituidini mari cu capacitate redusa, cu grad minim de confort, cu sau fara personal de deservire, fara clasificare. CABANELE DE VANATOARE SI DE PESCUIT-au aceasta destinatie, turist cinegetic si pescuit sportiv, sunt aplasate in apropierea fonduriler cinegetice si de pescuit si asigura conditii de cazare si servicii./ pot fi amplasate atat in zona montana cat si in lunci in zona deltei, in areale cu un bogat fond ciengetic dar cuprin amenajari adiacente constructiei de cazare precum spatii de depozitare a ustensilelor de vanatoare, spatii pentru cainii de vanatoare pentru parkinguri etc. Cabanele de pescuit sunt amplasate in apropierea raurilor cu fond piscicol, lacurilor sau pe litoral, in delta Dunarii si au dotari adecvate practicarii acestui sport. PROBLEME DE AMENAJARI TURISTICE IN SPATIILE DE DOMINANTA TURISTICA ALBASTRA-ARIE LITORAL Restrictivitatea spatiului litoral- resursa conferita de mare de plaja si un anumit mediu geografic: -Amenajari turistice aferente vecinatatii cu plaja. -Amenajari turistice din aria plajei -Amenajari turistice costiere. Spatiu de dominanta albastra pt ca inseamna ca micro-climatul specific litoralului, ariei costiere joaca un rol fundamental in conturarea unui turism specific litoral existand urmatoarele riscuri naturale: 1. cele enviromentale sunt foarte puternice deoarece in cazul falezelor inalte exista un permanent pericol energetic, exista un continu flux de materiale transportae la nivelul plajei dar si un continu transfer posibil de materiale prin rostogoliri de la nivelul falezei. Fiind un spatiu geografic, sistem teritorial medio-litoral (sistem de interferenta puternica) amenajarile turistice vor imbraca zona costiera din vecinatatea plajei creand o presiune foarte importanta asupra plajelor si asupra bordului de faleza prin urmatoarele aspecte: -ingreunarea frontului falezei, crearea unei disfunctionalitati de circulatiei, crearea pericolului unor deversari de ape menajere slab epurate, sisteme de canalizare desfunctionale 2. riscuri legate de timpul sezonlului litoral 3. furtune sau manifestari extreme de vreme, vanturi foarte puternice, tsunami, maree, constatam ca dinamica apei joaca un rol important in conturarea riscurilor.

Exista si alte categorii de riscuri pt spatiile de dominata albastra precum cele de supragolomerare, cele de limitare a posibilitatilor desfasurarii unor activitati secundare celor de destinatie pentru spatiile geografice de dominanta albastra. Mai degraba riscuri conjuncturale sau de supraaglomerare. Acestea pleaca din : 1. suprafata pentru amenajari este limitata, presiunea este foarte mare 2. zona in care antreprenoriatul este foarte puternic 3. scade progresiv capacitatea de sustinere a teritoriului pentru amenajarile turistice litorale. Aceasta capacitate de sustinere inseamna numarul de turisti care pot ocupa intr-un moment dat plaja si se admite cel mai adesea ca fiecarei persoane ii sunt necesare cel putin 3-5 mp minim pentru a exista un confort psihologic in area litoral. De multe ori se depaseste cifra de 3-4000 de turisti la nivel de hectar de plaja. Pe de alta parte pentru ca riscurile au crescut intrucat s-au facut amenajari de mare anvergura precum diguri care avanseaza in larg pentru ca intr-o viziune curentii litoral sa nu mai efectueze un curent de braziune asupra plajelor si sa se creeze coloane de nisip la umbra acestor diguri si atunci sa se mareasca suprafata de plaja. Efectul a fost cel mai adesea contrar pt ca exista mai multi curenti litoral si plajele au fost afectate de curenti de larg in special in sezonul rece. Fiind un turism de masa , au existat cerinte si presiune de amenajare continua a litoralului si de limitare in acest sens a disponibilului de teren din zona. La aceste aspecte mai adaugam: -aparitia friselor turistice- dupa 90 numeroase amenajari au fost abandonate , economic erau mai scump sa fie reabilitate decat sa fie construite noi amenajari in preajma. A rezultat astfel un peisaj litoral complex, mixt cu o desfasurare mai ales in partea sudica a litoralului a unor succesiuni de amenajari noi si vechi intr-o maniera eterogena arhitecturala, paesagistica de amenajare. - s-a creat o imagine in care amenajarea turistica litoarala sa fie asociata densitatilor foarte mari de structuri de cazare dar mai ales structuri eterogene de tip targ de marfuri si de tip dotare pentru alimentatie publica foarte complex. SPATIU GEOGRAFIC DOMINANTA turistica albastra Din punct de vedere geografic abordarea amenajarilor turistice este o componenta a amenajarii teritoriului este o componenta posibila a rolului pe care societatea umana il are asupra ansamblului geosistemic. In acest context impactul activitatilor de amenajare si cele de planning teritorial . (ACESTA ESTE ROLU GEOGRAFIEI IN ANALIZA AMENAJARILOR TURISTICE) 1 . apartine ca domeniu de studiu amenajarii teritoriului 2. este in legatura cu dezvlotarea socio-economica a unei regiuni, localitati, 3. este imprtanta pentru sustinerea interferentelor cu alte discipline(in special studii de urbanism si amenajare a teritoriului) 4. tot ceea ce inseamna cultura si pantrimoniu cultural 5. sustinerea caracterului enviromental de analiza a unei amenajari turistice 6. maniera de implementare a amenajarilor turistice vis-a-vis de diferite spatii geografice (rural-urban, montan si a caracteristicelor de dominata turistca de folosinta a spatiului.)

In peisajele geografice cu o dinamica foarte accentuata, marina montana etc orice interventie antropica cu scopul de dezvoltare a turismului prin amenajare teritoriala, hidrotehnica, de conservare, de protectie, cu timpul va avea un efect asupra ecosistemului mai ales daca acesta este vulnerabil prin presiunea factorilor de mediu. Cateva elemente de risc in spatiu de domanata albastra: 1. risc de mediu datorita cresterii presiunii antropice si a amenajarilor si dotarilor turistice, poluarea apelor marine, perturbarea ecosistemelor naturale, subtierea elementelor de interfata dintre uscat si spatiu marin, betonizarea litoralului, constuirea unor poteci betonate in locul celor din pavaje de lemn. 2. riscurile legate de exacerbarea urbanizarii, depasirea capacitatii de sustinere a mediului si de absortie a plajelor a fluxurilor turistice uriase avand in vedere turismul de masa care se practica. 3. riscurile generate prin agresivitatea amenajarilor prin poluare, lipsa unei strategii coerente pentru tot litoralu de dezvoltare (ex: dezvoltarea unor structuri de transport de tip autostrada nord –sud si care creaza o bariera intre interland si farland litoral, o bariera si un element de disconfort topoclimatic) o supradimensionare neplanificata a standardelor de mdiu, crearea unor elemente necontrolate de dezvoltare pentru tot ce inseamna servicii fara a mai lasa nimic din specificul unei statiuni turistice. Capacitate de suport fizic este un atribut specific ariilor turistice inguste, focalizate univoc sau mediu plurivoc si aceasta reprezinta constrangeri de spatiu litoral care provin din inbinarea tuturor aspectelor restrictive, fizico-geografice care impiedica sau limiteaza planificarea si amenajarea precum structuri geologice, morfologice, tipul de plaje, tipul de faleze, de litoral, hidrologia dinamicii marine, ecosistemele litorale specifice, arii protejate. La aceasta se mai adauga maniera in care se adapteaza amenajarea la relatiile economice specifice zonei Constrangeri vis-a-vis de mediul local economic. Ce mai include capacitate de suport: 1. dimensionarea plajei in functie de destinatia turistica (ex. Include analiza numarului de sezlonguri la nivel de suprafata de plaja, numarul de spatii libere pentru circulatia pe plaja, numarul de posibilitati de ccampare cu corturi in spatiile mai putin amenajate precum plaja de la Corbu, plaja de la Tuzla.) o incarcatura prea mare din acest punct de vedre determina :. disconfort pentru turisti, poluare, retrageri succesive ale accesibilitatii turistice, reflux turistic in zonele supra aglomerate si existenta unor peisaje de amenajari turistice eterogene fara respectarea unor principii de integrare in mediu etc. Exista o nevoie de optimizare pentru sapatiile albe si albastre (SUBIECT EXAMEN) 1 Planificarea turistica si ecoturistica in ansamblu zonei 2 Largirea disponibilitatii de sezon, dezvoltare intrasezoniera pentru a diminua presiunea spatiala si temporala a azonei turistice albastra/alba.

Largirea gamei de serviciu fara a afecta structurile dominate de resurse turistice aferente acestor spatii (principu flexibilitatii) 3 Includerea unor pachete turistice cu oferte mai clar prezentate pentru turism cultural, pentru obiectivele de ecoturism, turism gastronomic 4 Continua educare, perfectionare, constientizare a populatiei si mai ales a personalului de deservire in amenajarile turistice 5 Pastrarea diversitatii naturale si culturale a zonei turistice. Vezi schema!!! IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR SI RISCURILE INDUSE DE AMENAJARILE TURISTICE Mediuli inconjurator-ansamblu de elemente care sunt asociate a ceea ce astazi intelegem prin geosistem sau componentele abiotice si biotice ale geosistemurilor. Cu timpul definitia mediului inconjurator de ansamblu organic de elemente care se interconditioneaza permanent si care relationeaza generand diferite status vouri, diferite nivele de corelare a elementelor componente a suferit modificari prin inasai definitia geosistemului care inseamna totalitatea compoonentelor geosferilor dar include si societatea umana. Mediul este vazut ca o componenta(ansamblu de elemente) complexa din care omul nu poate lipsii. Societatea umana este parte componenta a mediului inconjurator si nu se mai pune problema ca poate exista undeva pe Terra un spatiu geografic separat, ocrotit complet de activitatile specifice societatii umane. Dezvoltarea umana in contextul acestei perioade post-industriale specifice societatilor dezvoltate, relatiile care se stabilesc in interiorul mediului inconjurator (desi unii afirma intre turism si mediu inconjurator) presupun obligatoriu toate formele de societati omenesti inclusiv cea turistica luata in calcul. Actiunile de protectie si valorificare a spatiului geografic a resurselor reprezinta o conditie indispensabila pt dezvoltarea optima a activitatilor inclusiv a celor turistice. Orice fel de activitate antropica fie ea si indirecta, inclusiv cele de amenajare se reflecta evident in calitatea fenomenului turistic, in calitatea mediului inconjurator pentru ca modifica cantitativ si calitativ ceea ce inseamna particularitatile locale si generale ale specificului turistic a unei regiuni. Gradul de atractivitate turistica, a resurselor turistice inseamna o repercutare negativa sau pozitiva a formelor de turism practicate intr-un anumit areal. Rezulta o relatie foarte stransa dintre calitatea mediului inconjurator si turism ca principala sursa posibila in dezvoltarea pe mai departe a turismului. Patrimoniu turistic este o parte integranta a calitatii mediului inconjurator, rezultand astfel ca intensitatea si diversitatea atractivitatii turistice inseamna de fapt stres continu pentru calitatea resursei turistice. Activitatile turistice se leaga de aceasta calitatea a mediului inconjurator

Cresterea presiunii exercitate pe diversele componente, naturale sau antropice, inseamna dezvoltarea si a activitatilor industriei turistice, rezultand astfel ca supralicitarea in anumite areale a resursei turistice va genera un fenomen de risc compatibil cu diminuarea activitatilor cu scop turistic. In acest sens crearea unui mecanism prin care raporturile dintre activitate turistica si mediul inconjurator sa functioneze doar prin elaborarea unor strategii de dezvoltare turistica care sa tina cont de dezvoltarea durabila a turismului . Definirea riscului inseamna un pericol eventual, mai mult sau mai putin previzibil intr-un teritoriu nedefinit cu o durata probabila sau greu de determinat. Aceasta definitie evidentiaza gradul de incertitudine a prognozei de evolutiei a riscului, relativitatea aspectelor legate de spatiu-timp in dezvoltarea fenomenului turistic. CAUZELE GENATOARE DE FENOMEN TURISTIC-multiple si eterogenitate ridicata a formelor de manifestare a riscului turistic. Clasificarea acestora imbraca forme diferite in functie de criteriul utilizat. Rezulta aceste cauze ale riscului turistic sunt factorii determinanti ai fenomenelor si proceselor de risc de cadru natural. Acestea reprezinta parte integranta a procesului prin care componentele peisajului geografic inclusiv cele de natura antropica intra in contradictie si genereaza prin interventii antropice sau prin evolutii naturale disfunctionalitati pregnante in mediul inconjurator. Activitatile turistice, ca tipologie de impact asupra resurselor atractive si a fenomenelor de risc turistic antropogen, induse de exploatarea si valorificarea nerationala inseamna : cresterea presiunii turistice asupra unui teritoriu limitat fara posibilitati de dispersie a acestei presiuni in spatiu; inexistenta unei planificari teritoriale coerente de ansamblu care sa vizeze o strategie de dezvoltare turistica constienta si coerenta ca urmare a cunoasterii posibilitatilor locale de dezvoltare; analize SWOT incomplete sau evaluare superficiala a riscurilor de dezvoltare a turismului vis-a-vis de strategiile de amenajare turistica. De aceea in acest context evaluarea impactului unei activitati turistice asupra mediului inconjurator presupune : a) cunoasterea tipurilor specifice de impact; b) identificarea cailor de eliminare, prevenire, diminuare a riscurilor naturale si antropice asupra sau generate de fenomenul turistic. Exista 3 pachete enviromentale de analiza legate de dezvoltarea turistica: 1. managementul continu a resureselor enviromentale cu valenta turistica 2. monitorizarea, controlul impactului asupra mediului generat prin valorificarea turistica; corectarea dezechilibrelor aparute. 3. conservarea caracteristicilor de mediu in teritoriile integrate in circuitele turistice asupra produselor turistice dar si a turismului asupra lor.

IMPACTUL POZITIV AL FENOMENULUI TURISTIC ASUPRA MEDIULUI IMPACTUL NEGATIV (DISFUNCTIONALITATI DE MEDIU) Impactul pozitiv reprezinta alaturi de cel asociat cu impactul negativ reprezinta expresia teritoriala, spatiala a evolutiei societatii omenesti si intelegerea mai clara a rolului atributului turistic in conservarea calitatii acestui mediu inconjurator. Impacturile pozitive sunt determinate de particularitatile turismului printre care si: protejarea ariilor naturale patrimoniale in cadrul formelor de turism, agroturism, ecoturism in care prima dimensiune este cea de constientizare cunoastere si educatie pentru turisti a roluui pe care il au ariile protejate. Aceasta prima dimensiune a impactului pozitiv inseamna insasi amenajarea ariei protejate cu scopul de a permite accesul turistilor intr-un mediu conservat la un anumit nivel de protectie cum ar fi: - Accesibilitate in anumite conditii - Crearea unui regim strict de supraveghere a calitatii ariei - Crearea unor dimensiuni de utilizare economica in care turismul sa contribuie la bunastarea populatiei inlocuind in felul acesta activitatile economice de exploatare a resurselor prin defrisari prin exploatatii miniere sau agricole Un impact pozitiv il au conservarea siturilor arheologice, arhitectonice, istorice cu scopul de a prezenta de a sustine identitatea culturala nationala, activitate turistica culturala, dezvoltarea unui planning turistic de amenajare in concordanta cu tipul de sit. Identificarea acelui optim de conservare a calitatii mediului inconjurator pentru ca turismul practicat acolo presupune in primul rand o calitate a acestui patrimoniu natural si cultural. Imbunatatirea calitatii mediului inconjurator va atrage deopotriva atat turisti cat si activitati conexe menite sa creasca potentialul economica al regiunii, al localitatii, atractivitate pentru antreprenori, investitori, dezvoltatori in acest sens. Cresterea gradului de atractivitate care inseamna transoformarea unui peisaj rural si urban in unul adaptat turismului dar fara al degrada ci dinpotriva al adapta nevoilor unui turism civilizat (creand facilitati de retele de apa canalizare alimentare cu energie, retele informatice de care pot beneficia si cealalta parte a populatiei). Integrarea armonioasa naturala si a peisajului construit inseamna printre altele identificarea acelor masuri in strategia de dezvoltare tursitica care sa ajute comunitatea in dezvoltarea ei generala. Avem de-a face cu dezvoltarea amenajarilor turistice in ceea ce se numeste fizionomii structurale optime . aceasta primite crearea si individualizarea unui spatiu estetic vitalizant care depinde de caracteristicele spatiului avand printre altele si atributul unuei irepetabilitati, unicitati teritoriale. Privind amenajarile turistice interesante sunt formele amenajarii. Acestea reprezinta o adaptare o modalitate de organizare exterioara a edificiilor, rezultate din combinatia de linii, suprafete si volume de la o forma constructiva riguroasa pana la forme artistice cu caracter liber aleator, conducand in cele din urma la ceea ce se numeste echilibru arhitectural de ansamblu si o individualizare a stilurilor. Dimensiunea amenajarii reprezinta in acest spatiu vitalizant corelarea optimului de forma al constructiei cu necesitatile economice si posibilitatile economice de dezvoltare.

Forma si dimensiunea sunt nuantate de culoare in amenajare sau componenta cromatica a culorii. Aceasta reprezinta elementul vizibil al exeriorului unei constructii. Cel mai adesea sunt utilizate asocieri obiective de culoare cum ar fi: albastru pentru apa, verde vegetatie, galben luminos etc... Stilul arhitectural asigura ceea ce se numeste unitate constructiva, originalitatea obiectivelor si ansamblul edificat. Datorita stilului amenajarea turistica poate capata convingere si forta, personalitate si forta, iar stilurile combinate reflecta o stratificare culturala in peisajul arhitectural urban sau rural. O alta componenta o reprezinta ornamentatia care inseamna o trasatura a fizionomiei si esteticii structurale, reprezentand o componenta decorativa de forma ce accentueaza valoarea estetica. Ultima perspectiva pozitiva legata de impctul activitatilor turistice o reprezinta imbunatatirea infrastructurii. Turismul presupune evident accesibilitatea fie ca ea reprezinta drumuri de intes national sau poteci, telecabine, telescaune, infrastructura de transport, infrastructura de depozitare, incclusiv a deseurilor, infrastructura de alimentare cu apa, toate acestea modernizarte pentru dezvoltarea turismului reprezinta un element pozitiv legat de impactul turismului in calitatea actului turistic. IMPACTUL NEGATIV Reprezinta acea categorie de activitati si actiuni de amenajare care se reflecta intr-un mod destabilizant disfunctional sau prin poluare in calitatea si cantitatea resurselor turistice. Actiunile cu caracter distructiv sunt cel mai adesea precedate de actiuni de disfunctionalizare de mediu, actiuni de presiune turistica antropica asupra mediului si sunt foarte greu de inlaturat consecintele acestor actiuni asupra calitatii mediului. 1. Impactu negativ il reprezinta incarcatura turistica care determina prin amenajari o serie de consecinte atat de interes functional cat mai ales fizionomic in peisaj. Intre aceste incarcaturi mentionam: densitatea dotarilor, dezvoltarea pe verticala a amenajarilor, raporturile spatiu construit- spatiu verde, raportul dintre spatiul de agrement si cel de cazare, incarcatura de servicii, animatia sunt de asemenea manifestari ale incarcaturii fizice ca urmare a absentei unei planificari. Profilul fizionomic al unei statiuni poate genera ansambluri arhitecturalare cu planuri care se succed necontrolat, existand posibilitatea ca perspectivele care se deschid de pe geamul unei unitati de cazare sa fie un element perturbator total pentru calitatea serviciului turistic. In al 2lea rand circulatia necontrolata in preajma amenajarii turistice sau in zonele turistice montane cu trasee slab marcate poate genera efecte negative precum: -distrugerea vegetatiei -afectarea unor ecosisteme instabile -diminuarea capacitatii suport a meidiului fragil -tasarea solului -parturabarea comportamentului fiziologic normal a animalelor pasarilor si a asociatilor vegetale