Contabilitatea Veniturilor [PDF]

Zitiervorschau

COLEGIUL ECONOMIC "ION GHICA" TÂRGOVIŞTE

PROIECT DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE gvf

SPECIALIZARE : Tehnician în activităţi economice PROFIL: Servicii

ÎNDRUMĂTOR: Prof. Anda Necula ELEV : Floricel Dumitru-Andrei CLASA : a XII-a A

2

CUPRINS:

INTRODUCERE..............................................................................................................................................................2 1. CARACTERISTICA, CLASIFICAREA

ŞI CONSTATAREA VENITURILOR...........................................................................9

CAPITOLUL II. EVIDENŢA VENITURILOR ÎNTREPRINDERII.....................................................................18 1.1. EVIDENŢA VENITURILOR ACTIVITĂŢII OPERAŢIONALE..........................................................................................18 1.2. EVIDENŢA VENITURILOR ACTIVITĂŢII NEOPERAŢIONALE......................................................................................27 CONCLUZII...................................................................................................................................................................31 .........................................................................................................................................................................................31 BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................................................................33

INTRODUCERE Viabilitatea întreprinderii în condiţiile concurenţiale de piaţă, rezultatele acesteia obţinute în procesul desfăşurării activităţii economico-financiare, depind în mod esenţial de deciziile manageriale argumentate si adecvate situaţiilor, împrejurărilor. Vorbind despre economie ca ştiinţă, nu putem de a nu menţiona necesitatea şi importanţa contabilităţii. Actualmente, contabilitatea reprezintă un limbaj universal de comunicare, care permite crearea relaţiilor de colaborarea atît la nivel de economie naţională cît şi la nivel mondial. Elaborarea deciziilor bine chibzuite neaparat este precedata de obţinerea informaţiilor iniţiale obţinute din diferite surse de date care fac obiectul contabilităţii financiare în cadrul căria se formează rapoartele financiare. În condiţiile economiei de piaţă activitatea oricăror înreprinderi generează diverse tipuri de venituri şi cheltuieli. Informaţiile aferente veniturilor şi cheltuielilor sunt furnizate de contabilitate şi servesc drept bază pentru calcularea obligaţiilor fiscale, elaborarea bugetelor întreprinderii, luarea deciziilor manageriale şi

3

economice. În teza dată se va desfăşura

tema cheltuielilor şi veniturilor

operaţionale. Prin tematică, conţinut şi structura sa, lucrarea conţine aspecte teoretice privind definirea veniturilor care le suportă întreprinderea în conformitate cu actele normative şi legislative în vigoare, şi reflectarea lor în rapoartele financiare. Scopul şi obiectivele tezei constă în examinarea particularităţilor contabilităţii veniturilor în întreprindere şi elaborarea concluziilor privind direcţiile de perfecţionare a acestora.

Obiectul cercetării îl constituie experienţa contabilităţii veniturilor în întreprinderea IMSP “Centrul de Chirurgie a Inimii” din Republica Moldova. Conform Certificatului de înregistrare (anexa 1), Întreprinderea IMSP „Centrul de Chirurgie a Inimii” este înregistrată la Camera înregistrării de Stat, cu numărul de identificare, cod fiscal 1003600152776 la 16.12.2003. IMSP Centrul de Chirurgie a Inimii este organizaţie publică, nonprofit fondată de Autoritatea Publică Centrală – Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei sociale. Numărul mediu de lucrători conform statelor de personal în anul 2011 este 164 de persoane fizice şi 192 de unităţi. Instituţia nu are în proprietate o încăpere unde să-şi execute activitatea sa, însă se află în spaţiul clădirii Spitalului Clinic Republican. IMSP CCI desfăşoară următoarele genuri de activitate : - activitatea spitalelor de profil larg şi specializate; - practica medicală ( asistenţa medicală primară de ambulator, asistenţă medicală specializată de ambulator) ; - alte activităţi de asistenţă medicală ; - activitatea ştiinţifică.

4

Scopul principal al IMSP Centrul de Chirurgie a Inimii este protecţia sănătăţii populaţiei, profilaxia, diagnosticarea, tratamentul şi reabilitarea bolnavilor cardiovasculari, promovarea modului sănătos de viaţă. IMSP Centrul de Chirurgie a Inimii are următoarele organe de administrare şi control: a) Fondatorul - Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova; b) Consiliul Administrativ; c) Directorul; d) Consiliul Medical; e) Consiliul Ştiinţific. Fondatorul este organul de administrare a IMSP Centrul de Chirurgie a Inimii şi îşi exercită drepturile de gestionare al IMSP prin intermediul Consiliului administrativ şi directorului. Patrimoniul IMSP Centrul de Chirurgie a Inimii este alcătuit din bunuri primite în gestionarea economică sau procurate pe parcursul activităţii, mijloacele financiare obţinute în urma prestării serviciilor medico-sanitare şi a altor genuri de activitate permisă. IMSP Centrul de Chirurgie a Inimii este în drept sa dea în arendă bunurile primite în gestionarea economică sau să o utilizeze în alte scopuri, numai cu autorizarea Fondatorului. IMSP Centrul de Chirurgie a Inimii, la propria decizie şi din surse proprii, este în drept să procure alte bunuri necesare pentru activitatea sa. Instituţia medico-sanitară publică Centrul de Chirurgie a Inimii, ţine contabilitatea în conformitate cu Legea contabilităţii, Standardele Naţionale de Contabilitate, Planul de conturi contabile ale activităţii economico-financiare a întreprinderilor, politica de contabilitatea şi alte acte normative. Contabilitatea se ţine de serviciul contabil al instituţiei în baza sistemului complet cu utilizarea formei pe jurnale-ordere. Nomenclatorul subconturilor conturilor sintetice, formularele registrelor contabile şi ale documentelor primare, modul de păstrare şi de utilizare a formularelor cu regim special se stabilesc de către directorul instituţiei.

5

Secţia contabilitate este reprezentată de : Contabilul şef; Contabilul de evidenţa salariului; contabilul de evidenţa valorilor materiale şi a mijloacelor fixe. IMSP Centrul de Chirurgie a Inimii este în drept să dispună de următoarele surse de venituri: a) mijloacele fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, obţinute în urma acordării serviciilor medicale incluse în Programul Unic, în baza contractelor cu Compania Naţională de Asigurări în Medicină sau agenţiile ei teritoriale respective; b) mijloacele obţinute în urma prestării serviciilor medicale neprevăzute în Programul Unic, altor servicii şi activităţi prestate contra plată, admise de actele legislative şi normative; c) mijloacele provenite din granturi, sponsorizări, acorduri de cooperare, donaţii de la persoanele fizice şi juridice ce nu contravin legislaţiei în vigoare; d) alocaţiile financiare ale Fondatorului; e) credite bancare; f) alte surse de venituri ce corespund legislaţiei în vigoare. Evidenţa contabila în IMSP CCI se ţine cu ajutorul programei 1C care este o sistemă automatizata şi universală, care se foloseşte pentru automatizare diferitor sectoare a întreprindere: evidenţa stocurilor de mărfuri şi materiale, creanţelor, calculului salariului, uzurii mijloacelor fixe etc. În IMSP CCI contabilul-şef ţine controlul reflectării pe conturile evidenţei contabile tuturor operaţiilor gospodăreşti care se indeplinesc la intreprindere, întocmeşte şi prezintă rapoartele financiare în perioade stabilite, şi deasemenea contabilul-şef ţine evidenţa contabilă a creanţelor Contabilul de evidenţa salariului se ocupă cu calculul salariului ai angajaţilor titulari şi cumularzi. Drept călăuză metodologică specifică cercetărilor temei au servit convenţiile fundamentale şi principiile de bază ale contabilităţii, caracteristicile calitative ale

6

informaţiilor rapoartelor financiare, totalitatea de reguli, procedee, metode expuse în S.N.C. 18 „Venitul”. Baza informaţională a tezei o constituie documentele de evidenţă a întreprinderii IMSP „Centrul de Chirurgie a Inimii” pentru perioada de gestiune trimestrul IV al anului 2008. În continuare vom prezenta principalii indicatori economico - financiari ai întreprinderii „Centrul de Chirurgie a Inimii” IMSP pe perioada analizată, precum şi concluziile survenite în baza rezultatelor obţinute.

Aprecierea generală a activităţii IMSP „Centrul de Chirurgie a Inimii” pe parcursul perioadei 2010 – 2011 Indicatorii

20010

2011

A 1. Volumul serviciilor prestate, lei 2. Profitul până la impozitare (pierdere), lei 3. Profitul brut, lei 4. Numărul mediu scriptic al personalului, persoane 5. Productivitatea medie anuală a unui lucrător, lei [rd.1:rd.4] 6. Valoarea medie a activelor, lei 7. Valoarea medie a capitalului propriu, lei 8. Rentabilitatea veniturilor din vînzări % [(rd.3:rd.1)x100] 9. Suma cheltuielilor perioadei, lei 10. Nivelul cheltuielilor

1

2

Abaterea absolută (+,-) 3=2-1

10074020

12714177

+2640157

126,20

(884423)

(566886)

+317537

64,09

881625

1986389

+1104764

225,3

148

146

-2

98,64

68067,7

87083,4

+19015,70

127,93

26991786

+158310

100,59

15377336

12795713

-2581623

83,21

8,75

15,62

+6,87

178,51

2011634

2025846

+14212

100,71

19,97

15,93

-4,04

26833476

Ritmul de creştere, % 4=2/1x100

7

perioadei,% [(rd.9:rd.1)x100] Sursa informaţională: Rapoartele financiare pe anii 2010, 2011. În baza datelor din tabel, se observă o diminuare a situaţiei financiare a întreprinderii IMSP „Centrul de Chirurgie a Inimii”. Apreciabilă este majorarea în anul 2011 cu 26,20% a volumului serviciilor medicale prestate faţă de anul precedent 2010. O carecteristică pozitivă este faptul că profitul brut a crescut în anul 2011 comparativ cu perioada respectivă a anului precedent mai rapid de la 881625 lei la 1986389 lei sau cu 125,3 puncte procentuale, ce a determinat sporirea rentabilităţii veniturilor din vînzări cu 6,87 puncte procentuale faţă de anul precedent. Valoarea medie a activelor în anul 2011 a înregistrat o creştere

de la

26833476 lei la 26991786 lei sau cu 158310 lei (0,59%), iar valoarea medie a capitalului propriu s-a redus cu 6,19%, ce în sumă constituie 2581623. Pe parcursul anului 2011 s-a înregistrat o majorare a cheltuielilor perioadei comparativ cu anul 2010 cu 14212 lei, iar nivelul cheltuielilor s-a redus cu 4,04 %, fapt ce se apreciază pozitiv. Numărul mediu scriptic al lucrătorilor s-a redus cu 2 persoane în condiţiile majorării productivităţii muncii cu 27,93% sau 19015,70 lei. Negativ caracterizează activitatea întreprinderii IMSP „Centrul de Chirurgie a Inimii” pierderea perioadei de gestiune pînă la impotizare înregistrată în anii 2010, 20011, însă diminuarea acesteia cu 317537 lei în anul 2011 se apreciază pozitiv.

8

CAPITOLUL I. INSTRUMENTAREA TRANZACTIILOR PRIVIND VENITURILE CONFORM IAS 18

Venitul reprezintă intrarea brută de beneficii economice pe parcursul perioadei, generate în cadrul desfășurării activităților obișnuite ale unei entități, atunci când această intrare are drept rezultat creșteri ale capitalurilor proprii, altele decât creșterile legate de contribuțiile participanților la capitalurile proprii. Veniturile includ doar intrările brute de beneficii economice primite sau de primit de către entitate în nume propriu. Sumele colectate în numele unor terțe părți, cum ar fi taxele de vânzare, taxele pentru bunuri și servicii, și taxele pe valoarea adăugată nu sunt beneficii economice generate pentru entitate și nu au drept rezultat cre șteri ale capitalurilor proprii. Prin urmare, sunt excluse din venituri. Similar, în cazul unui contract de mandat, intrările brute de beneficii economice includ sumele colectate în numele mandantului și care nu au drept rezultat creșteri ale capitalurilor proprii ale entității. Sumele colectate în numele mandantului nu reprezintă venituri. În schimb, veniturile sunt reprezentate de valoarea comisioanelor Norma IAS 18 precizează că veniturile rezultă din activități ordinare ale întreprinderii,așa cum sunt veniturile din vânzări,onorarii,dobânzi,dividend și redevențe.Însă,noțiunea de venit utilizată de IAS 18 nu se referă la toate tranzac țiile din acțiuni ordinare,așa cum rezultă din prevederile normei IAS,care precizează că

9

veniturile rezultă din activități ordinare și alte tranzacții care nu generează venituri,dar care sunt accesorii activității principale generate de venituri,cum ar fi câștigurile din cesiunea imobilizărilor. De aici concluzionăm că în accepțiunea referențialului IASB,activitățile ordinare sunt generatoare de: •

Venituri

•

Alte castiguri

1. Caracteristica, clasificarea şi constatarea veniturilor Înainte de contabilizarea veniturilor este necesar de a se ţine seama de două momente principale: 1) măsurarea venitului, adică determinarea mărimii acestuia care trebuie să fie reflectată în contabilitate şi rapoarte financiare; 2) constatarea venitului, adică stabilirea perioadei de gestiune în care venitul trebuie să fie reflectat în contabilitate şi rapoarte financiare. În conformitate cu cerinţele SNC, venitul se determină la valoare venală, care reprezintă suma cu care activul poate fi schimbat în procesul operaţiei comerciale între părţile independente care au consimţit tranzacţia. Valoarea venală care rezultă din tranzacţii este negociată de vînzător şi cumpărător şi cuprinde suma mijloacelor băneşti primită sau de primit sau sub altă formă de compensaţie. În cazul schimbului de mărfuri sau servicii venitul se măsoară în felul următor: dacă se produce un schimb de mărfuri şi servicii identice cu aceeaşi valoare, aceasta nu se consideră drept o tranzacţie de profit. Schimbul de produse, mărfuri, servicii neidentice se consideră drept o tranzacţie profitabilă. În acest caz venitul se măsoară la valoarea venală a mărfurilor şi serviciilor primite pe calea schimbului, corectată cu suma mijloacelor băneşti virate.

10

Pentru constatarea venitului este necesar de a se ţine seama de respectarea unor criterii anumite, care diferă în funcţie de sursele de obţinere a acestora: vînzarea produselor finite şi mărfurilor, prestarea serviciilor, darea în folosinţă a altor persoane a activelor proprii. Criteriile generale pentru constatarea tuturor felurilor de venituri sunt: existenţa unei certitudini întemeiate că avantajele economice aferente tranzacţiei vor fi obţinute de întreprindere; existenţa posibilităţii reale de a determina certitudinea sumei venitului. În baza SNC 18, „Venitul”, paragraful 13, venitul se recunoaşte în baza metodei specializării exerciţiilor în perioada de gestiune în care a fost obţinut, indiferent de momentul efectiv de încasare a mijloacelor băneşti sau a altor forme de compensare. Deci, venitul se constată numai atunci cînd întreprinderea are o certitudine întemeiată în obţinerea acestuia. În unele cazuri o astfel de certitudine survine

numai

după

primirea

mujloacelor

băneşti

sau

după

înlăturarea

incertitudinilor de natură diversă. De exemplu, la efectuarea operaţiilor de export pot apărea dificultăţi vizînd primirea autorizaţiei emise de autorităţile unui stat străin privind transferarea mijloacelor băneşti obţinute din exportul mărfurilor. În acest caz, venitul nu se constată pînă la momentul primirii unei astfel de autorizaţii. În cazul cînd apar îndoieli referitor la primirea sumei cuvenite, inclusă anterior în venit, această sumă se trece la cheltuieli, dar nu la diminuarea sumei venitului constatate iniţial. De exemplu, în cazul apariţiei unor creanţe dubioase, mărimea acestora în funcţie de metoda adoptată de întreprindere în politica de contabilitate, se trece la majorarea cheltuielilor perioadei sau se recuperează pe seama provizionului create anterior, dar nu se trece la diminuarea sumei venitului constatat anterior. Conform cerinţelor SNC 18, venitul se constată pe fiecare tranzacţie. Însă în anumite circumstanţe, venitul poate fi constatat pe componente distincte ale unei tranzacţii. Veniturile şi cheltuielile aferente unora şi aceloraşi tranzacţii sau operaţii economice sunt constatate într-o singură perioadă de gestiune. Pentru asigurarea concordanţei veniturilor şi cheltuielilor în perioada de gestiune, întreprinderea poate,

11

în caz de necesitate, să creeze rezervele corespunzătoare pe seama cheltuielilor perioadei. În concluzie, putem menţiona că la constatarea venitului este necesar de a respecta principiul prudenţei sau conservatismului, potrivit căruia veniturile se constată şi se reflectă în contabilitate numai atunci cînd acestea sunt cîştigate şi cînd întreprinderea este sigură că le va obţine. Veniturile se constată la respectarea unor criterii anumite, care diferă în funcţie de sursele de obţinere a acestora: vânzarea produselor finite şi a mărfurilor, prestarea serviciilor, acordarea în folosinţa altor persoane a activelor proprii. Criteriile generale pentru constatarea tuturor felurilor de venituri sunt: a) existenţa unei certitudini întemeiate că avantajele economice aferente tranzacţiei vor fi obţinute de întreprindere; b) existenţa posibilităţii reale de a determina cu certitudine suma venitului. Venitul se constată numai atunci când întreprinderea are o certitudine întemeiată în vederea obţinerii acestuia. În unele cazuri, o astfel de certitudine survine numai după primirea mijloacelor băneşti sau după înlăturarea incertitudinilor de natură diversă. De exemplu, la realizarea operaţiunilor de export pot să survină dificultăţi privind eliberarea autorizaţiei organelor puterii unui stat străin pentru transferarea mijloacelor băneşti din exportul mărfurilor. În acest caz, venitul nu se constată până la momentul primirii unei asemenea autorizaţii. În cazul când apar îndoieli referitor la primirea sumei cuvenite, inclusă anterior în venit, această sumă se trece la cheltuieli, dar nu la diminuarea sumei venitului constatate iniţial. De exemplu, în cazul apariţiei creanţelor dubioase, mărimea acestora se trece la majorarea cheltuielilor perioadei sau la diminuarea rezervei create în prealabil, dar nu se raportează la micşorarea sumei venitului, constatate şi reflectate anterior în rapoartele financiare. Conform cerinţelor S.N.C., venitul se constată pe fiecare tranzacţie. Însă în anumite circumstanţe, venitul poate fi constatat pe componente distincte ale unei

12

tranzacţii. De exemplu, dacă preţul de vânzare a mărfii cuprinde o sumă determinată, necesară pentru deservirea ulterioară a acesteia, venitul referitor la această parte a preţului se constată nu în momentul vânzării, ci pe măsura prestării serviciilor. În alte cazuri, dimpotrivă, constatarea venitului se efectuează concomitent pe două sau mai multe tranzacţii interdependente. Acest lucru este condiţionat de faptul că suma venitului pe o operaţie nu poate fi determinată cu certitudine, fără a lua în considerare tranzacţiile precedente sau viitoare. De exemplu, întreprinderea poate să vândă mărfuri şi, concomitent, să încheie acorduri privind cumpărarea ulterioară a acestora peste o perioadă determinată, negând astfel efectul comercial independent al unei tranzacţii distincte. În acest caz, venitul se constată concomitent pe ambele tranzacţii. La constatarea venitului este necesar de a respecta principiul prudenţei sau conservatismului, potrivit căruia veniturile se constată şi se reflectă în contabilitate numai atunci când acestea sunt câştigate şi când întreprinderea este sigură că le va obţine. Majoritatea întreprinderilor obţin venit prin vânzarea produselor finite, a mărfurilor sau prestarea serviciilor. Conform S.N.C., venitul din aceste operaţiuni se constată în baza principiului specializării exerciţiilor în timpul livrării mărfurilor sau prestării serviciilor, indiferent de momentul încasării efective a mijloacelor băneşti. Astfel, mijloacele băneşti pot fi primite de întreprindere nu numai în perioada în care a fost constatat venitul, ci şi în perioada precedentă, şi în cea ulterioară. De exemplu, o companie editorială primeşte de la abonaţi bani, de regulă, până la vânzarea şi expedierea (difuzarea) ediţiilor corespunzătoare. În acest caz, dacă mijloacele băneşti aferente abonării la ediţiile, care vor fi difuzate în anul următor, sunt încasate în anul curent, venitul trebuie să fie constatat în anul următor. Banii primiţi se înregistrează nu ca venit al anului de abonare, dar ca datorii faţă de abonaţi. La vânzarea pe credit, clientul este de acord să achite produsele, mărfurile sau serviciile în rate, după primirea efectivă a acestora. În acest caz, venitul se constată în

13

timpul vânzării, adică în momentul transmiterii produselor cumpărătorului. Dacă clientul nu va efectua plată până la finele perioadei curente, datoria lui se înregistrează în activul bilanţului contabil ca factură de primit (creanţă). La încasarea mijloacelor băneşti suma venitului nu se modifică, întrucât operaţiunea menţionată diminuează suma facturilor neachitate şi majorează mijloacele băneşti fără a influenţa mărimea capitalului propriu. Veniturile se contabilizează conform metodei specializării exerciţiilor în perioada de gestiune în care s-au produs, indiferent de momentul primirii sau plăţii efective a mijloacelor băneşti sau a altei forme de compensare. În afară de venitul rezultat din vânzarea produselor finite şi prestarea serviciilor, întreprinderile obţin, de asemenea, venituri sub formă de dobânzi, redevenţe şi dividende. Dobânzile reprezintă venitul obţinut din acordarea în folosinţă a mijloacelor băneşti altor persoane prin procurarea titlurilor de valoare. Acestea se constată ca venit în bază corelaţiei temporare, care ia în considerare venitul real din activ. Venitul se determină în baza ratei dobânzii necesare pentru scontarea fluxului încasărilor viitoare de mijloace băneşti, aşteptate în cursul duratei de serviciu a activului pentru restabilirea (echilibrarea) valorii de intrare a acestuia. Prin urmare, venitul cuprinde suma de amortizare a oricărei reduceri, adaos sau altei diferenţe dintre valoarea de procurare a activului (titlurilor de valoare) şi valoarea acestuia la momentul de achitare. Mărimea venitului sub formă de dobânzi depinde de faptul, dacă acestea sunt incluse în valoarea nominală a titlurilor de valoare procurate sau nu. Dacă dobânzile sunt incluse în valoarea nominală a titlurilor de valoare procurate, venitul se constată la suma diferenţei între valoarea de intrare şi valoarea nominală a acestora. La calcularea dobânzilor neplătite până la procurarea investiţiilor, suma totală a dobânzilor calculată pentru perioada de gestiune se repartizează între perioade până la procurare şi după procurare. În acest caz, se constată ca venit numai partea dobânzilor aferentă perioadei după procurare, iar cealaltă parte a dobânzilor aferentă

14

perioadei până la procurare se raportează la reducerea valorii de procurare a investiţiilor. Redevenţele reprezintă sumele primite pentru acordarea în folosinţa altor persoane juridice şi fizice a activelor nemateriale (brevetelor, licenţelor, mărcilor de fabrică, drepturilor de autor, programelor informatice, drepturilor de utilizare a resurselor Centrul de Chirurgie a Inimiiale etc.). Acestea se constată ca venituri în baza principiului specializării exerciţiilor, în conformitate cu esenţa acordului încheiat între proprietarul şi beneficiarul activelor nemateriale. Dacă activele nemateriale sunt transmise altor persoane pe un termen determinat, cu condiţia restituirii, mărimea venitului sub formă de redevenţe se determină în baza metodei casării liniare. În cazul transmiterii activelor nemateriale în folosinţa altor persoane pe un termen nelimitat şi contra plată, redevenţele se constată ca venit în perioada de gestiune în care vor fi transmise aceste active. Cu alte cuvinte, o atare operaţiune se consideră ca vânzare a activelor nemateriale. În cazul când venitul din acordarea activelor nemateriale în folosinţa altor persoane, depinde de evenimentele viitoare, redevenţele se constată numai atunci când există posibilitatea primirii plăţii, care are loc, de regulă, după ce s-a produs evenimentul. De exemplu, în cazul transferului editurii a drepturilor de autor, cu condiţia primirii plăţii în funcţie de vânzarea efectivă a cărţilor editate, redevenţele se constată ca venit pe măsura vânzării cărţilor. Întreprinderea analizată nu constată dobânzi, veniturile acesteia fiind doar din activitatea de prestare a serviciilor, subvenţii de la stat şi diferenţe de curs valutar. Dividendele reprezintă sumele calculate în urma repartizării venitului net după impozitare, între acţionari (asociaţi), în conformitate cu cota de participaţie în capitalul statutar. Dividendele se constată ca venit în perioada de gestiune, când acestea au fost anunţate, adică atunci când a fost stabilit dreptul acţionarilor de a le încasa. La

15

calcularea dividendelor neplătite, în baza profitului net obţinut, până la procurarea titlurilor de valoare ale companiei, suma totală a dividendelor, anunţată pentru perioada de gestiune, se repartizează între perioada de până şi după procurarea acestora. În cazul dat se constată ca venit numai dividendele aferente perioadei după procurarea titlurilor de valoare. Dividendele calculate până la procurare nu se constată ca venit, dar se raportează la diminuarea valorii de intrare a titlurilor de valoare. Componenţa şi modul general de clasificare a veniturilor întreprinderilor din Republica Moldova sînt reglementate de prevederile Bazelor conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare, SNC 18 «Venitul» şi de alte acte normative. Conform paragrafului 66(a) din Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare, veniturile reprezintă „creşterea avantajelor economice în decursul perioadei de gestiune sub formă de aflux sau majorare a activelor, fie diminuarea sau micşorarea datoriilor care conduc la creşterea capitalului, cu excepţia majorărilor din contul contribuţiilor proprietarilor întreprinderii”. O definiţie similară a veniturilor se conţine şi în paragraful 6 din SNC 18. Activitatea de întreprinzător a întreprinderii generează diverse tipuri de venituri şi cheltuieli care trebuie să fie clasificate după anumite criterii, în funcţie de scopul utilizării informaţiilor contabile: reflectarea în conturile contabile, întocmirea rapoartelor financiare şi statistice, exercitarea controlului, determinarea rezultatului fiscal, efectuarea analizei activităţii economicofinanciare a întreprinderii etc. Reglementările contabile actuale din Republica Moldova operează cu clasificarea veniturilor, după natura activităţilor şi evenimentelor, care le generează în1: 1) venituri ale activităţii operaţionale; 2) venituri ale activităţii de investiţii; 3) venituri ale activităţii financiare; 1

16

4) venituri excepţionale; În funcţie de sursele de intrare, veniturile se subdivizează în două grupe:  Venituri din activitatea operaţională.  Venituri din activitatea neoperaţională. Veniturile din activitatea operaţională cuprind sumele rezultate din activitatea de bază a întreprinderii. Acestea cuprind: a) veniturile din vânzări (încasările din vânzarea produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor, operaţiile de barter, contractele de construcţie); b) alte venituri operaţionale (sumele primite sau de primit din ieşirea (vânzarea, schimbul) activelor curente, cu excepţia produselor finite şi mărfurilor, arenda curentă, precum şi sub formă de amenzi, penalităţi, despăgubiri, recuperări de daune materiale rezultate de modificări ale metodelor de evaluare a activelor curente). Din veniturile din activitatea neoperaţională fac parte sumele primite sau de primit din alte feluri de activităţi ale întreprinderii. Acestea cuprind: a) veniturile din activitatea de investiţii, în a căror componenţă intră sumele rezultate din ieşirea şi reevaluarea activelor pe termen lung ale întreprinderii (sumele încasate din vânzarea activelor nemateriale, terenurilor, mijloacelor fixe, dividendele calculate, dobânzile, sumele diferenţelor din reevaluarea activelor pe termen lung ieşite, veniturile din operaţiunile cu părţile legate); b) veniturile din activitatea financiară, care cuprind sumele rezultate din transmiterea în folosinţa altor persoane juridice şi fizice, pe un termen mai mare de un an, a activelor nemateriale şi materiale pe termen lung, valoarea activelor intrate cu titlu gratuit, venituri sub formă de diferenţe de curs valutar, subvenţii de stat, prime, premii şi sume sponsorizate, sume conform contractelor de neincludere în concurenţă etc.;

17

c) venituri excepţionale la care se referă sumele primite de la organele de stat, companiile de asigurări, persoanele juridice şi fizice sub formă de recuperare a pierderilor din calamităţi, perturbări politice şi alte evenimente excepţionale. Structura veniturilor întreprinderii poate fi prezentată sub forma schemei următoare:

Veniturile întreprinderii

Venituri din activitatea operaţională

Venituri din vânzări

Alte venituri operaţionale

Venituri din activitatea neoperaţională

Venituri din activitatea de investiţii

Venituri din activitatea financiară

Venituri excepţionale

Făcînd o trecere în revistă privitor la veniturile întreprinderii analizate consatăm că întreprinderea înregistrează venituri din prestarea serviciilor medicale, alte venituri operaţionale, venituri din activitatea de investiţii şi venituri din activitatea financiară. Determinarea eficienţei fiecărei unităţi patrimoniale necesită determinarea riguroasă a

venitului. Deci, la contabilizarea veniturilor

respectarea cerinţelor

Standardului Naţional de Contabilitate, organizaţiile de comercializare, trebuie să ţine cont de două reguli principale: 1. Evaluarea veniturilor, adica determinarea mărimii (sumei) acestora care trebuie să fie reflectată în contabilitate şi rapoartele financiare; 2. Constatarea venitului, adica stabilirea perioadei de gestiune în care acestea trebuie să fie reflectate în contabilitate şi rapoartele financiare.

18

CAPITOLUL II. EVIDENŢA VENITURILOR ÎNTREPRINDERII

1.1. Evidenţa veniturilor activităţii operaţionale Pentru generalizarea informaţiei privind veniturile întreprinderii sînt destinate conturile din clasa 6

«Venituri» a P l a n u l u i

de conturi.

Contabilitatea veniturilor se ţine în conturile din clasa 6 “Venituri”. În conformitate cu Planul de conturi, veniturile se reflectă în contabilitate şi rapoartele financiare pe tipuri de activităţi ale întreprinderii. În aceste scopuri, conturile de venituri se subdivizează în grupe, iar ultimele - în conturi sintetice şi subconturi ( schema 3 ). Conturile din clasa 6 „Venituri” sunt destinate generalizării informaţiei privind veniturile obţinute din activitatăţile operaţională, de investiţii şi financiară ale întreprinderii, precum şi din evenimentele excepţionale. Conturile din această clasă sunt conturi de pasiv. În creditul acestor conturi se înregistrează în cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la începutul anului sumele veniturilor constatate în conformitate cu prevederile SNC corespunzătoare, iar în debit trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate la contul de rezultate financiare. La întocmirea rapoartelor financiare până la 1 ianuarie 2008, rulajele creditoare ale conturilor de venituri se înregistrează în „Raportul privind rezultatele financiare” pe rîndurile corespunzătoare. Rezultatele financiare pe fiecare trimestru se determină prin calcul, fără întocmirea formulelor contabile. La finele anului de

19

gestiune conturile acestei clase se închid prin trecerea veniturilor acumulate la contul 351 „Rezultat financiar total”, întocmind formule contabile.

Clasa 6 “Venituri”

Clasificarea conturilor de venituri

Grupe de conturi

62 “Venituri din activitatea neoperaţională”

61 “Venituri din activitatea operaţională”

Conturi sintetice 611 “Venituri din vânzări”

612 “Alte venituri operaţionale”

subconturi

subconturi 6121 “Venituri din realizarea altor active curente” 6122 “Venituri din arenda curentă” 6123 “Venituri din amenzi, penalităţi şi despăgubiri” 6124 “Venituri din modificarea metodelor de evaluare a activelor curente” 6125 “Venituri din recuperarea daunei materiale” 6126 “Alte venituri operaţionale”

6111 “Venituri din vânzarea produselor” 6112 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 6113 “Venituri din servicii prestate” 6114 “Venituri din contracte de construcţie”

Conturi sintetice 621 “Venituri din activitatea de investiţii”

622 “Venituri din activitatea financiară”

623 “Venituri excepţionale”

subconturi

subconturi

subconturi

6211 “Venituri din ieşirea activelor nemateriale” 6212 “Venituri din ieşirea activelor materiale pe termen lung” 6213 “Venituri din ieşirea activelor financiare pe termen lung” 6214 “Venituri din dividende” 6215 “Venituri din dobânzi” 6216 “Venituri din ecartul de reevaluare a activelor pe termen lung ieşite” 6217 “Venituri din participaţiile în alte întreprinderi” 6218 “Venituri din operaţiile cu părţile legate” 6219 “Alte venituri din activitatea de investiţii”

6221 “Venituri din redevenţe” 6222 “Venituri din arenda finanţată a activelor materiale pe termen lung” 6223 “Venituri din diferenţe din curs valutar” 6224 “Venituri din active intrate cu titlu gratuit” 6225 “Venituri din subvenţii de stat, prime, premii şi sume sponsorizate” 6226 “Venituri din contracte de neantrenare în concurenţa“ 6227 “Alte venituri din activitatea financiară”

6231 “Compensaţii primite pentru recuperarea pierderilor din calamităţi naturale” 6232 “Alte venituri excepţionale”

Veniturile din activitatea operaţională includ veniturile rezultate din activitatea de bază a întreprinderii. Acestea cuprind: veniturile din vînzări; alte venituri operaţionale.

Clasa 6 „Venituri” cuprinde următoarele grupe de conturi: 61 „Venituri din activitatea operaţională”, 62 „Venituri din activitatea neoperaţională”. Grupa 61 „Venituri din activitatea operaţională” conţine următoarele conturi sintetice: 611 „Venituri din vînzări”, 612 „Alte venituri operaţionale”. Contul 611 „Venituri din vînzări” este destinat generalizării informaţiei privind veniturile obţinute din vînzarea produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor, operaţiile de barter. Subcontul 6115 a fost introdus prin Ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 2 din 10.01.2006. IMSP „Centrul de chirurgie a inimii” utilizează subcontul 611 3 „ Venituri din din servicii prestate” cu indicaţia serviciilor medicale. In conformitate cu Planul de conturi în vigoare, pe parcursul anului de gestiune conturile de venituri numai se creditează în corespondenţă cu debitul conturilor de evidenţă a activelor, creanţelor, mijloacelor băneşti, datoriilor etc. Înregistrările în debitul conturilor de venituri se efectuează doar la finele anului - la decontarea veniturilor acumulate la rezultatul financiar total. Deci la contul 611 „Venituri din vânzări” se pot reflecta următoarele venituri din:  vînzarea şi alte ieşiri de mărfuri, servicii (transmiterea în capitalul statutar al altor întreprinderi, schimbul cu alte active);  prestarea serviciilor medicale (prestarea acestor servicii constituie activitatea de bază a întreprinderii);  executarea lucrărilor de construcţie-montaj, de cercetare-proiectare, de prospecţiune, de cercetări ştiinţifice şi altor lucrări;  prestarea serviciilor de vînzare a mărfurilor în consignaţie (prestarea acestor servicii nu constituie activitatea de bază a întreprinderii);

22

 prestarea serviciilor de comunicaţie;  operaţiuni de arendă (leasing) (aceste operaţiuni nu se referă la activitatea de bază a întreprinderii);  operaţiuni pe bază de barter (schimb de active şi servicii);  alte operaţiuni aferente activităţii de bază a întreprinderii. Evidenţa analitică a veniturilor din vînzări se ţine pe tipurile lor, regiuni de vînzare şi pe alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a întreprinderii. La

“Centrul de chirurgie a Inimii” IMSP veniturile activităţii operaţionale

corespund Planului de conturi contabile generale, cu specificarea conturilor analitice.] Veniturile se înregistrează în contabilitate în baza următoarelor documente primare: • Factura fiscală • Factura de expediţie • Procesul-verbal de primire-predare a serviciilor prestate • Ordin de plată • Bonul de încasări. Să ne referim la unele particularităţi ale veniturilor operaţionale la întreprinderea IMSP „Centrul de chirurgie a Inimii”şi anume: 1. Încasarea în avans, reprezintă încasări sau creanţe a unor lucrări sau prestări neefectuate nu se consideră venituri din activitatea de bază, acestea înregistrîndu-se în contabilitate la un cont distinct 523 „Avansuri pe termen scurt primite”. 2. Veniturile provenite din prestarea serviciilor şi/sau comercializarea produselor şi alte venituri operaţionale, formează cifra de afaceri a întreprinderii. 3. La contul 611 „Venituri din vînzări” trebuie să fie reflectate veniturile din comercializarea serviciilor medicale la preţ contractual fără a se ţine cont de

23

TVA, deoarece acesta nu este un element al încasărilor, ci o plată obligatorie efectuată de cumpărător ce urmează a fi transferată în buget. Conform prevederilor Standardului Naţional de Contabilitate 18 „Venitul” „impozitul nu se include în componenţa venitului în motiv că nu generează avantaje economice viitoare în perioada de gestiune contabilă şi nu produce creşteri de capitaluri”. În continuare se analizează veniturile din vînzări la IMSP „Centrul de chirurgie a Inimii”. Întreprinderea analizată, nefiind de producere, nu se ocupă de vînzarea produselor, mărfurilor, ci cu prestarea serviciilor medicale, este divizată în secţii. În dependenţă de aceasta sunt înregistrate şi veniturile din vînzări. Se va prezenta în exemple concrete de la întreprindere modul de înregistrare a veniturilor. De exemplu, potrivit informaţiilor din anexa 4 din decembrie 2008 pacienta Cucerevscaia Maria a fost îndreptată la operaţie. Pentru serviciile medicale de chirurgie pacientei i s-a eliberat bon de plată N951640 seri DO în sumă de 7627 lei. Această operaţie legală de încasare a mijloacelor băneşti în casierie pentru serviciile prestate a fost contabilizată prin: Debit contul 241 „Casa”

7627 lei

Credit contul 611 „Venituri din vânzări”, subcontul 611 1 „Venituri din servicii prestate”

7627 lei

Casierul a fixat suma în Dispoziţia de încasare (anexa 6) şi simultan în raportul casierului. La întreprinderea analizată se practică şi plata prin virament. De exemplu, la 5 decembrie 2008 s-a virat la contul curent bancat suma de 10000 lei pentru servicii medicale prestate, ce s-a reflectat prin: Debit contul 242 „Conturi curente în valută naţională”

10000,00 lei

Credit contul 611 ”Venituri din vînzări”, subcontul 6113 „Venituri din servicii prestate”

10000,00 lei.

24

Specificul activităţii întreprinderii analizate IMSP „Centrul de chirurgie a Inimii” prevede prestarea serviciilor medicale, ce urmează a fi achitate de Compania Naţională de Asigurări în Medicină. Respectiv, se perfectează Facturi pentru achitarea costului serviciilor medicale prestate (anexa 7), ce se înregistrează în contabilitate prin: Debit contul 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”

742660,00 lei

Credit contul 611 ”Venituri din vînzări”, subcontul 6113 „Venituri din servicii prestate”

742660,00 lei.

Mişcarea datelor din documente la întreprindere are loc în felul următor: documentele primare sunt înregistrate în contabilitate. Pentru centralizarea şi sistematizarea datelor privind veniturilor din vînzări obţinute este folosit documentul „Jurnal-Order” (anexa 8), iar detalierea are loc în Registrul contului 611 (anexa 12). În baza Jurnalului-Order se întocmeşte Cartea Mare (anexa 17), unde se reflectă toată informaţia sistematizată a contului 611. În baza Cărţii Mari se întocmeşte Balanţa de verificare, care serveşte documentul de bază pentru întocmirea Raportului Financiar (anexa 21). În luna decembrie IMSP Centrul de chirurgie a Inimii a înregistrat următoarele venituri din prestarea serviciilor (anexa 8), fiind contabilizate: 1) S-au înregistrat venituri din prestarea serviciilor medicale în numerar în sumă de 183445,00 lei Debit contului 241 ,, Casa ’’

183445,00 lei

Credit contului 611 ,, Venituri din vînzări’’, subcontul 6113 ,, Venituri din servicii prestate’’

183445,00 lei

2) S-au prestat servicii medicale cu plata prin virament în sumă de 132943,00 lei Debit contului 242 ,,Conturi curente în valută naţională’’ Credit contului 611 ,, Venituri din vînzări’’,

132943,00 lei

25

subcontul 6113 ,, Venituri din servicii prestate’’

132943,00 lei

3) S-au constatat venituri din prestarea serviciilor medicale cu plata ulterioară în sumă de 3015934,75 lei Debit contului 221 ,, Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale’’ 3015934,75 lei Credit contului 611 ,, Venituri din vînzări’’, subcontul 6113 ,, Venituri din servicii prestate’’ La întocmirea Rapoartelor Financiare trimestriale

3015934,75 lei. rulajele creditoare ale

contului 611 3 „Venituri din servicii prestate” se înregistrează în Raportul privind rezultatele financiare pe rîndul 010 „Venituri din vînzări”. Rezultatele financiare pe fiecare trimestru se determină prin calcul, fără întocmirea formulelor contabile. La finele anului de gestiune contul 611 „Venituri din vînzări” se închide prin trecerea veniturilor acumulate la contul 351 „Rezultatul financiar total”, întocmind formulele contabile (anexa 16) : Debit contul 611 „Venituri din vînzări”, subcontul 6113 ,, Venituri din servicii prestate’’

12714176,75 lei

Credit contul 351 „Rezultatul financiar total”

12714176,75 lei.

Rezultatul financiar total se indică în Raportul privind rezultatele financiare în rîndul 150 „Profit net (pierdere netă)”. În continuare vom analiza evidenţa veniturilor activităţii operaţionale pentru contul 612 „Alte venituri operaţionale”. Alte venituri operaţionale la întreprinderea IMSP „Centrul de Chirurgie a Inimii”

includ veniturile care apar în procesul desfăşurării activităţii de bază a întreprinderii, însă nu se

referă la veniturile din vînzări.

Evidenţa analitică a altor venituri operaţionale se ţine pe tipurile lor, pe surse de obţinere şi pe alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a întreprinderii.

26

La IMSP «Centrul de Chirurgie a Inimii» în perioada de gestiune analizată în contul 612 „Alte venituri operaţionale” au fost înregistrate venituri din recuperarea daunei materiale şi alte venituri neînregistrate în alte conturi de gradul II (venituri din eliberarea setelor de documente, venituri de la efectuarea lucrărilor ştiinţifice, venituri din garanţii bancare ş. a. (anexa 12)). În luna decembrie 2008 la IMSP «Centrul de Chirurgie a Inimii» au fost înregistrate următoarele alte venituri operaţionale potrivit Jurnalului-order la contul 612 „Alte venituri operaţionale” (anexa 11): 1.S-au constatat alte venituri operaţionale la livrări de active cu plata ulterioară în sumă de 1400 lei Debit contul 221„Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” 1400,00 lei Credit contul 612 „Alte venituri operaţionale”, subcontul 612 6 „Alte venituri operaţionale”

1400,00 lei

2. S-au reflectat veniturile din efectuarea lucrărilor ştiinţifice cu plată nemijlocită în sumă de 202400 lei Debit contul 242„Conturi curente în valută naţională”

202400,00 lei

Credit contul 612 „Alte venituri operaţionale”, subcontul 612 6 „Alte venituri operaţionale”

202400,00 lei

3. S-au înregistrat veniturile primite sub formă de garanţii bancare în sumă de 10 lei Debit contul 539„Alte datorii pe termen scurt”

10,00 lei

Credit contul 612 „Alte venituri operaţionale”, subcontul 612 6 „Alte venituri operaţionale”

10,00 lei.

La contul 612 „Alte venituri operaţionale” pot fi înregistrate şi alte operaţii, care nu au fost contabilizate la întreprindere: Corespondenţa contului 612 „Alte venituri operaţionale”

27

1.2. Evidenţa veniturilor activităţii neoperaţionale Veniturile din activitatea neoperaţională reprezintă sumele primite sau care urmează a fi primite din alte feluri de activităţi ale întreprinderii. Acestea includ: veniturile din activitatea de investiţii, veniturile din activitatea financiară, veniturile excepţionale. Veniturile din activitatea de investiţii includ veniturile obţinute de întreprinderi ca rezultat al ieşirii şi reevaluării activelor pe termen lung. În perioada analizată luna decembrie a anului 2008 IMSP „Centrul de Chirurgie a Inimii” a înregistrat venituri din activitatea de investiţii sub formă de dobînzi. Pentru generalizarea informaţiei privind veniturile din activitatea de investiţii este destinat contul 6 2 1 « V e n i t ur i d i n a c t i v i t a t e a d e i n v e s t i ţ i i »

în care, în

particular, se reflectă:

♦

veniturile din vînzări şi alte ieşiri (transmiterea în capitalul statutar al altei întreprinderi, schimbul cu alte active etc.) de active pe termen lung (active nemateriale, terenuri, mijloace fixe, resurse naturale, investiţii pe termen lung etc);

♦

valoarea de piaţă a plusurilor de active pe termen lung constatate la inventariere;

♦

dividendele calculate din participarea la capitalul statutar al altor întreprinderi;

♦

dobînzile calculate aferente împrumuturilor acordate, titlurilor de valoare şi altor investiţii;

♦

suma ecartului de reevaluare aferentă activelor pe termen lung ieşite;

♦

veniturile din operaţiunile cu părţile legate etc;

♦

valoarea realizabilă netă a bunurilor materiale obţinute din lichidarea (casarea) activelor pe termen lung peste valoarea probabilă rămasă a acestora stabilită în prealabil sau în lipsa acesteia;

♦

sumele datoriilor privind dobînzile şi dividendele decontate în legătură cu expirarea termenului de prescripţie; Evidenţa analitică a veniturilor din activitatea de investiţii se ţine pe tipurile lor, pe surse de obţinere

şi pe alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a întreprinderii. La reflectarea (recunoaşterea) şi decontarea veniturilor din activitatea de investiţii IMSP „Centrul de chirurgie a Inimii” în contabilitate s-a efectuat reflectarea mijloacelor băneşti încasate în contul curent bancar sub forma dobânzilor în sumă de 6293,58 lei:

28

Debit 242 “Conturi curente în valută naţională”

6293,58 lei

Credit 621 „Venituri din activitatea de investiţii”

6293,58 lei.

La finele perioadei de gestiune, rulajul creditor al contului 621 „Venituri din activitatea de investiţii” cu total cumulativ de la începutul perioadei se trece la Rezultatul financiar total al întreprinderii. În anul 2008 integral au fost acumulate venituri sub formă de dobînzi în sumă de 66442,94 lei: Debit 621 „Venituri din activitatea de investiţii”

66442,94 lei

Credit 351 „Rezultatul financiar total”

66442,94 lei.

Veniturile din activitatea financiară

includ veniturile rezultate din modificarea mărimii şi

structurii capitalului propriu şi a împrumuturilor întreprinderii. Evidenţa analitică a veniturilor din activitatea financiară se ţine pe tipurile lor, pe surse de obţinere şi pe alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a întreprinderii.

Veniturile respective se constată în contabilitate în baza documentelor primare: - Procese - verbale privind reevaluarea activelor pe termen lung; - Procese - verbale privind inventarierea activelor pe termen lung; - Facturi fiscale sau facturi de expediţie etc. Specificul activităţii IMSP ”Centrul de Chirurgie a inimii” prevede primirea subsidiilor, ajutorului umanitar, pe care le reflectă la contul 423“Finanţări şi încasări cu destinaţie specială”, iar la executarea condiţiilor prevăzute – trecerea părţii acestora la venituri din activitatea financiară (anexele 14, 15) prin: Debit 423“Finanţări şi încasări cu destinaţie specială”

2006010,04 lei

Credit 622 „Venituri din activitatea financiară”

2006010,04 lei

La finele perioadei de gestiune, rulajul creditor al contului 622 „Venituri din activitatea finaciară” cu total cumulativ de la începutul perioadei s-au trecut la Rezultatul financiar total al întreprinderii în sumă de 8876983,49 lei (anexele 14, 16). Debit 622 „Venituri din activitatea financiară”

8876983,49 lei

Credit 351 „Rezultatul financiar total”

8876983,49 lei

29

Veniturile excepţionale includ veniturile obţinute de întreprindere pentru compensarea pierderilor (pagubelor) din accidente, incendii, calamităţi naturale, exproprieri şi alte evenimente excepţionale. Pentru generalizarea informaţiei privind veniturile excepţionale este destinat contul 6 2 3 « V e n i t ur i e x c e p ţ i o n a l e » •

în care, în particular, se reflectă:

compensaţiile sub formă de mijloace băneşti, materiale, mărfuri, terenuri, mijloace fixe şi alte active primite cu titlu gratuit de la autorităţile publice, organizaţiile necomerciale, alte întreprinderi şi persoane fizice pentru acoperirea pierderilor cauzate de accidente, incendii, calamităţi naturale, şi alte evenimente excepţionale;

valoarea realizabilă netă a bunurilor materiale obţinute la ieşirea (casarea parţială) a activelor în urma evenimentelor excepţionale; •

despăgubirile de asigurare primite şi/sau care urmează a fi primite de la companiile de asigurări pentru acoperirea pierderilor din evenimentele excepţionale;

•

compensaţiile (în expresie bănească sau naturală) primite şi/sau care urmează a fi primite de la persoanele vinovate de pierderea (deteriorarea) totală sau parţială a bunurilor în urma accidentelor, incendiilor şi altor evenimente excepţionale.

Evidenţa analitică a veniturilor excepţionale se ţine pe tipurile lor, pe surse de obţinere şi pe alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a întreprinderii. Veniturile excepţionale se reflectă în contul

623

în cazul existenţei documentelor care

confirmă faptul săvîrşirii evenimentului excepţional şi primirea (calcularea) compensaţiilor pentru acoperirea pierderilor din aceste evenimente.

În perioada de gestiune a anului 2008 pentru luna decembrie nu au fost înregistrate venituri excepţionale. Venituri excepţionale întreprinderea IMSP„Centrul de Chirurgie a Inimii” nu a înregistrat nici pe parcursul anilor 2008- 2007. Vom da totuşi exemplele teoretice de corespondenţă a contului 623 „Venituri excepţionale”. • Se constată venituri excepţionale: Debit 211 “Materiale”

30

Debit 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” Debit 217 “Mărfuri” Debit 241 “Casa” Debit 242 “Conturi curente în valută naţională” Debit 243 “Conturi curente în valută străină” - la valoarea activelor şi suma mijloacelor băneşti primite de la organele de stat, persoanele juridice şi fizice pentru recuperarea pierderilor din evenimentele excepţionale; Debit 229 “Alte creanţe pe termen scurt” - la sumele de primit de la companiile de asigurări pentru recuperarea pierderilor din evenimentele excepţionale; Credit 623 “Venituri excepţionale” - la suma totală a veniturilor din evenimentele excepţionale constatate în decursul perioadei de gestiune. La finele fiecărui trimestru rulajele creditoare ale conturilor de venituri se înregistrează în Raportul privind rezultatele financiare pe rândurile respective. Rezultatele financiare pe fiecare trimestru se determina prin calcul, fără întocmirea formulelor contabile. La finele anului de gestiune 2008 conturile de venituri s-au închis prin trecerea veniturilor acumulate în contul 351 “Rezultatul financiar total” în sumă totală de 22289460,68 lei (anexa 16). După această operaţiune conturile de venituri se închid, iar în contul 351 “Rezultatul financiar total” se determina profitul (pierderea) net al anului de gestiune. În acest scop, se compară rulajele din debitul (cheltuieli acumulate) şi creditul (venituri acumulate) acestui cont. Dacă suma totală a veniturilor depăşeşte suma cheltuielilor, întreprinderea obţine profit. Rezultatul obţinut la întreprinderea IMSP „Centrul de Chirurgie a Inimii” pentru perioada de gestiune a anului 2008 e prezentat prin pierdere în sumă de 566886,54 lei (anexa 19): Debit 351 “Rezultatul financiar total”

566886,54 lei

Credit 333 “Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”.

566886,54 lei

31

În caz contrar, când suma veniturilor este mai mică decât suma cheltuielilor, întreprinderea are profit, care se reflectă prin formula contabilă inversă: Debit 333 “Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune” Credit 351 “Rezultatul financiar total”. După înregistrarea profitului net (pierderii) al perioadei de gestiune, contul 351 “Rezultatul financiar total” se închide şi nu se oglindeşte în rapoartele financiare. Suma profitului net (pierderii) al perioadei de gestiune s-a înregistrat în rândul 150 în aceiaşi denumire a Raportului privind rezultatelor financiare şi se reportează în Bilanţul contabil în rândul 590 “Profitul net (pierderea) al anului de gestiune” (anexa 19).

CONCLUZII Concepţia mercantilistă susţinea că izvorul profitului îl constituie rezultatul activităţii de comerţ exterior, iar concepţia fiziocrată a negat concepţia profitului comercial şi a considerat profitul ca un venit provenit din activităţile agricole, şi doar mai tîrziu D. Ricardo a precizat pentru prima dată distribuţia şi opoziţia dintre salariu şi profit, care însumate dau valoarea nou creată. Pînă la concepţia actuală a profitului utilă pentru condiţiile economiei de piaţă au existat multe păreri aferente noţiunii de profit şi sursele lui de apariţie. Astăzi, profitul este raţiunea de a fi a unei unităţi economice şi întreprinderile ce se dovedesc neprofitabile sunt supuse falimentului.

32

Pentru a analiza nivelul şi mărimea principalului indicator al activităţii economico-financire a întreprinderii – profitul, trebuie de analizat indicatorii din care este obţinut profitul şi anume veniturile şi cheltuielile întreprinderii. În lucrarea dată s-a examinat conţinutul, componenţa şi evaluarea veniturilor activităţii operaţionale şi neoperaţionale a întreprinderii. Deci, prin tematică, conţinut şi structura sa, lucrarea conţine aspecte teoretice privind definirea veniturilor, structura lor în cadrul întreprinderii, precum şi aspecte practice privind contabilizarea. Partea practică a lucrării a fost efectuată pe baza materialelor “Centrul de Chirurgie a inimii” IMSP, întreprindere care desfăşoară o activitate - prestări de servicii medicale. În baza legislaţiei în vigoare şi în baza statutului, întreprinderea are dreptul de a-şi deschide propriile subconturi pentru a-şi uşura lucrul analitic în contabilitate. În general, modul de organizare a evidenţei sintetice şi analitice se face în baza principiilor standardelor naţionale de contabilitate şi în baza legislaţiei în vigoare. La ”Centrul de Chirurgie a inimii” IMSP sunt utilizate documente primare, registre contabile, rapoarte financiare întocmite după formulare unice, aprobate de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, caracterice tuturor unităţilor economice, precum şi documente de utilizare internă specifice numai pentru această întreprindere. Contabilitatea este ţinută în conformitate cu sistemul contabil complet. Evaluarea şi constatarea veniturilor are loc în baza principiilor contabilităţii şi Standardelor naţionale de contabilitate, şi anume: specializarea exerciţiilor, prudenţa, necompensarea, concordanţa. Contabilitatea veniturilor reprezintă un studiu complex, de aceea a fost necesară consultarea mai multor manuale de specialitate. În lucrare au fost utilizate SNC, Planul de conturi contabile, precum şi materialele practice propuse de “Centrul de Chirurgie a inimii” IMSP pe parcursul perioadei de gestiune.

33

În perioada analizată întreprinderea a înregistrat venituri din prestarea serviciilor medicale, venituri din recuperarea daunei materiale şi alte venituri neînregistrate în alte conturi de gradul II (venituri din eliberarea setelor de documente, venituri de la efectuarea lucrărilor ştiinţifice, venituri din garanţii bancare ş. a.), mijloace băneşti încasate în contul curent bancar sub forma dobânzilor, subsidiilor ajutorului umanitar. Acestea în baza documentelor primare (facturi fiscale, liste de inventariere, procese verbale, ordine de plată etc.) au fost trecute în Jurnale-ordere la conturile corespunzătoare, ulterior informaţia generalizată a fost trecută în Cartea mare, în baza căreia la finele perioadei de gestiune s-a întocmit Raportul privind rezultatele financiare şi anexa anuală la raport. În general, calculele şi rezultatele prezentate în capitolul doi reflectă o situaţie favorabilă în ceea ce priveşte activitatea întreprinderii şi organizarea contabilităţii, însă sunt necesare luarea unor decizii neapărate în scopul sporirii rezultatelor obţinute. Ca concluzie în urma studiului efectuat asupra veniturilor se relatează următoarele propuneri, generalizări în scopul majorării profitabilităţii întreprinderii şi lichidării erorilor din evidenţa veniturilor şi cheltuielilor operaţionale.

BIBLIOGRAFIE 1.

Standardul

Naţional

de

Contabilitate

17

«Contabilitatea

arendei

(leasingului)», aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 32 din 0 3.03.2000 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 27–28 din 09.03.2000. 2.

Standardul Naţional de Contabilitate 18 «Venitul», aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 88– 91 din 30.12.1997.

3.

Standardul Naţional de Contabilitate 21 «Efectele variaţiilor cursurilor valutare», aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii

34

Moldova nr. 16 din 29.01.1999 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 35–38 din 15.04.1999. 4.

Comentariile cu privire la aplicarea S.N.C. 1 «Politica de contabilitate», aprobate prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 16 din 29.01.1999 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 35–38 din 15.04.1999.

5.

Comentariile cu privire la aplicarea S.N.C. 18 «Venitul», aprobate prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 16 din 29.01.1999 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 35–38 din 15.04.1999.

6.

Planul

de

conturi

contabile

al

activităţii

economico–financiare

a

întreprinderilor, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.174 din 25.12.1997 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 93–96 din 30.12.1997.

Manuale, cărţi, broşuri, monografii 7.

Contabilitate financiară Ediţia a II - a revăzută şi completată // ACAP, Chişinău, 2003.

8.

Bojian Octavian. Contabilitate generală. Bucureşti.: Eficient, 1998.

9.

Nicolae Ciornîi. Economia firmelor contemporane / Nicolae Ciornîi, Ilie Blaj- Manual Universitar- Chişinău, Editura Prutul Internaţional, 2003.

10.

Creţoiu Gh., Bucur I. Contabilitate. Noul sistem şi expertiza contabilă. Ediţia a III-a. - Bucureşti: Editura ACTAMI, 1997. - 384 p.

11.

Dumitrana M., Negruţiu M. Contabilitatea firmei. Editura MAXIM, 1997

35

12.

Economie şi finanţe/ Revistă de teorie şi practică economico- financiarăNr.5, 2001, Chişinău-

13.

Epuran M., Băbăiţă V., Grosu C. Contabilitatea financiară în noul sistem contabil. Volumul I.- Timişoara: Editura de Vest, 1994

14.

Epuran M., Cotleţ D., Ineovan F., Pereş I. Contabilitatea financiară în noul sistem contabil. Volumul II. - Timişoara: Editura de Vest, 1995

15.

Feleagă N., Ionaşcu I. Contabilitate financiară. Volumele I-IV. - Bucureşti: Editura de Vest, 1993

16.

Mazarachi Ch., Luca L., Nicolai M. Contabilitate aplicată. Fundamente ale contabilităţii. Contabilitate generală. Contabilitate managerială. Controlul economico-financiar prin intermediul conturilor. - Editura NAŢIONAL, 1996

17.

Nederiţă, A., Bucur, V., Cărăuş, M. Noul sistem contabil al agenţilor economici din Republica Moldova. - Chişinău: MARP, 1998. V.l.

18.

Nederiţă Al., Corespondenţa conturilor contabile, conform prevederilor SNC şi Codului Fiscal, Chişinău, 2007