Contabilitatea Anglo Saxona Vs Contabilitatea Continentala [PDF]

Zitiervorschau

Contabilitatea anglo – saxonă versus contabilitatea continentală: asemănări şi deosebiri Amohnoae Sabina Cucuruzac Marcel Moldovanu Victor Petrache Roxana Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, CEA, SCC Rezumat Scop- Această lucrare are ca scop evidenţierea celor mai importante idei privind originea contabilităţii anglo – saxone, precum şi a contabilităţii continentale, asemănările şi deosebirile celor doua sisteme, consecinţele unei posibile adaptari ale sistemului contabil anglo – saxon în România, cât şi un studiu privind dominarea contabilităţii anglo – saxone în raport cu contabilitatea continentală Metodologie- Pentru obținerea rezultatelor cercetării au fost selectate informaţii din diferite articole publicate în principalele jurnale internaţionale care prezintă acestă temă. Rezultate- În urma documentării şi a studiului realizat, s-a constatat că procesul de armonizare între cele două sisteme este în creştere, și de asemenea se previzionează o dominare a contabilităţii anglo – saxone în raport cu contabilitatea continentală. Originalitate- Structurarea celor mai importante idei care tratează sistemele contabile în cauză și prezentarea unor probabile consecinţe care pot să apară în urma aplicării sistemului contabil anglo – saxon în România. Cuvinte cheie: sistem continental , sistem anglo - saxon, IASB,FASB, IFRS, US – GAAP, armonizare

Introducere Lumea este într-o continuă schimbare, astfel, procesele economice și regulile jocului politic sunt modelate de mai mult de trei decade în termeni ai globalizării.(citare) Perioada in care trăim este puternic marcată de globalizare, de aici si numele de epoca globală.(citare) Globalizare este un sistem internațional care are propriile reguli și propria logică, influențând, direct sau indirect, mediul și economia oricărei țări. (citare)Creşterea numărului de firme multinaţionale ilustrează acest fapt. Globalizarea semnifică libertatea entităților de a investi unde vor, cât vor, pentru a produce ce vor, aprovizionându-se și vânzând unde vor, suportând, în final, cele mai mici constrângeri. (Rusu 2001) Economia nu poate fi îngrădită, de aceea multinaţionalele s-au extins pe întregul mapamond.Procesul de globalizare a fost influenţat de următorii factori: dezvoltarea tehnologiilor infomaționale; extinderea piețelor comerciale și financiare, problemele globale care necesită soluţii; internaționalizarea producției și dependețele dintre entități.(citare) Ca efect a procesului de globalizare, sistemele contabile sunt determinate de noi convenții pentru gestionarea valorilor universale.(citare) Prin urmare, toate statele caută o structură de raportare financiară accesibilă şi asemănătoare.(citare) Curentele principale ale contabilităţii sunt: sistemul contabil continental și sistemul contabil anglo-saxon. În România este aplicat sistemul contabil continental. Dacă o societate care aplică sistemul contabil anglo-saxon, vrea să investească într-o entitate din România, situaţiile financiare nu pot fi comparate, deoarece sunt aplicate reguli diferite în cele două țări.(citare) Din

această cauză, se propune o armonizare a acestor două curente care va minimiza diferențele rezultatelor apărute în urma operării informației contabile.(citare) Un stiudiu bazat pe exemplul companiei germane Daimler Ben arată că prin prisma normelor sistemului contabil continental raporta în anul 1993 un profit de 615 milioane de DM, în schimb când aplica standardele USGAAP se alegea cu o pierdere de 1.839 milioane de DM pentru aceeaşi perioadă financiară.(Callao S., Jarne J. I., Lainez J. 2007) Chiar dacă se observă un progres în ceea ce priveşte armonizarea celor două sisteme contabile, imaginea fidelă rămâne principalul impediment în ceea ce priveşte apropierea acestora. Originea contabilităţii anglo-saxone şi a contabilităţii continentale Modelele contabile au fost și sunt influențate de schimbările din mediul economic, financiar, politic, juridic, social și cultural în care își desfășoară activitatea.(citare) În pofida diferenţelor care exista între sistemele contabile ale diferitelor ţări din lume, sunt totuși numeroase intercorelaţii culturale, care au condus la încadrarea acestora în două mari sisteme contabile, care nu reflecta altceva decât două modele de cerere de informaţii contabile la nivel internaţional : modelul contabil al Europei Continentale şi modelul contabil anglo-saxon.(citare) Sistemul contabil al Europei Continentale (grupează modelul francez, italian, spaniol, portughez, cel al Americii Latine, cel german și belgian) se caracterizează prin modul în care sistemele naționale au luat naștere, adică pe baza dreptului roman, ceea ce implică predominanța legilor scrise.(citare) Pe de altă parte, sistemul contabil anglo-saxon se bazează pe cutume, tradiții, acte nescrise, iar datorită expansiunii excepționale a comețului în Anglia acest sistem contabil a depășit granițele Marii Britanii ajungând pe teritorii din Africa, Asia și America.(citare) În continuare se vor evidenția evidenția caracteristicile fundamentale ale celor doua modele contabile: 1. Modelul contabil continental se caracterizează din punct de vedere al mediului economic si social astfel: originea finanțării este asigurată în principal din sectorul bancar; cultura este orientata către stat; sistemul juridic este dominat de dreptul scris, legea oferind normele contabile amănunțite, iar sistemul fiscal este caracterizat prin relații strânse între fiscalitate și contabilitate.(citare) Din punct de vedere al obiectivelor contabilității, modelul contabil continental are următoarele caracateristici: utilizatorii principali ai situațiilor financiare sunt creanțierii, autoritățile fiscale și investitorii; principiile contabile sunt dominate de către principiul prundenței; extinderea publicării are tendințe limitate; latitudinea în materie contabilă se caracterizează printr-o largă gamă de opțiuni cu privire la contabilizare și evaluare; calculul beneficiului distribuit se realizează într-o manieră prudenta, iar relația contabilitate-fiscalitate se realizează printr-o influență reciprocă între cele două. (Glaum Mandler, 1996). Modelul contabil continental are ca și fundament Directiva a-IV-a a Comunității Economice Europene privind structura conturilor anuale și Directiva a-VII-a privind conturile consolidate.(citare) Acest ansamblu nu posedă un cadru conceptual de contabilitate, informația contabilă fiind accentuată puternic de forma juridică a evenimentelor și tranzacțiilor, iar normele și reglementările fiscale conțin o influență majoră asupra contabilității.(citare) Principalele ţări ce se subscriu unui astfel de sistem sunt: Belgia, Germania, Franţa, Grecia, Italia, Portugalia, Elveţia şi Japonia.(citare)

2. Modelul contabil anglo-saxon se caracterizează din punct de vedere al mediului economic și social astfel: originea finanțării este asigurată în principal de piețele financiare; cultura este orientată spre individualism; sistemul juridic este dominat de jurisprudență, regulile fiind elaborate de către organizați, iar sistemul fiscal este caracterizat printr-o independență a fiscalității față de contabilitate.(citare) Din punct de vedere al obiectivelor contabilității, modelul contabil anglo-saxon are următoarele caracateristici: utilizatorii principali ai situaților financiare sunt investitorii; principiile contabile sunt dominate de către reprezentarea exactă și imaginea fidelă; extinderea publicării are tendințe expansioniste; latitudinea în materie contabilă se caracterizează printr-un numar restrâns de opțiuni în cee ace privește contabilizare și evaluare; calculul beneficiului distribuit se realizează într-o maniera utilă pentru a putea fi luate decizii, iar relația contabilitatefiscalitate este de natură independentă.(Glaum Mandler, 1996) Modelul contabil anglo-saxon se clădește pe un cadru conceptual coerent structurat pe obiective și principii, neinfluențate de reglementări dogmatice, iar fiscalitatea nu exercită nici măcar o influență asupra contabilității.(citare) Obiectivele și principiile fundamentale ale acestui model sunt admise de profesia contabilă liberală, pe acestea întemeindu-se normele și procedurile contabile.(citare) În cadrul acestui sistem lipsește planul contabil general precis și rigid pe care entitățile ar fi obligate să-l aplice, iar administratorii dețin libertatea în întocmirea situațiilor financiare anuale sub rezerva ca acestea sa reflecte imaginea fidelă, adica realitatea evenimentelor și tranzacțiilor.(citare) Principalele ţări adepte ale acestui model contabil sunt: SUA, Regatul Unit al Marii Britanii, Canada, Australia , Olanda, Noua Zeelandă, Singapore. După cum am văzut, regulile și practicile contabile sunt influențate de mediul în care funcționează și se aplică sistemul contabil respectiv. Prin urmare, este de așteptat ca internalizarea mediului economic și cultural să aibă un efect asupra contabilității. Contabilitatea trebuie să abordeze noua problemă a comunicării peste granițele naționale. (Walton, Haller, Raffounier, 2003). Asemănări şi deosebiri ale sistemelor contabile anglo-saxon şi continental Evoluția societăților dezvoltate economic și îndreptarea acestora către o economie de piață a necesitat crearea unui sistem contabil adaptat la nevoile fiecărei țări. Astfel a luat ființă sistemul contabil continental, specific zonei vest-europene, având cofondatori pe Franța și Germania, și sistemul contabil anglo-saxon, fondat de către Anglia și Statele Unite ale Americii.(citare) Baza reglementării Standardelor Internaționale de raportare financiară specifice sistemului contabil continental (IAS/IFRS), emise ce către IASB (International Accounting Standards Board) stau standardele internaționale de contabilitate specifice sistemului anglosaxon (US GAAP), regăsindu-se între cele două sisteme de contabilitate asemănări și deosebiri, ce vor fi tratate în continuare.(citare) Evoluția economiilor internaționale face ca standardele puterilor economice să reprezinte un vector principal al influenței sitemelor contabile, acestea suferind transformări substanțiale, dar însă, în evoluția acestora, ca bază a lor, au rămas câteva elemente de esență regăsite în ambele sisteme contabile, din care putem aminti o primă asemănare referitoare la, componența principală a situațiilor financiare anuale emise de către entitățile economice, respectiv bilanțul, contul de profit și pierdere și situația fluxurilor de trezorerie.(citare) Pe de altă parte, reprezentarea informațiilor referitoare la situația economică a companiilor se regăsesc în cadrul

ambelor sisteme amintite mai sus, dar acestea se pot vizualiza sub diferite abrevieri specifice fiecărui sistem, dar în esența lor datele oferite sunt aceleași.(citare) Tabelul nr.1 – Asemănără și deosebiri ale sistemelor anglo-saxon și continental

Sistemul contabil continental Orientare statala Dominația dreptului scris Îndeosebi finanțări bancare Relatie stransă între contabilitate și fiscalitate Fundamentat pe dreptul scris romanogermanic, protecția finanțatorului bancar și interesul fiscal al statului, norme elaborate urmând un proces legislativ Puternic codificată, normată rezultând planul general de conturi, înregistrând un număr mare de norme imperative Cheltuielile sunt clasificate economic, ținânduse contabilitatea pe două ramuri, respectiv cea financiară și de gestiune

Sistemul contabil anglo-saxon Orientare spre individualism Jurisprudență Îndeosebi piețele financiare Contabilitatea și fiscalitatea- independente Bazat pe dreptul cutumiar, orientat spre interesul informațional al acționarilor, deconectată de fiscalitate, reglementată de profesia contabilă liberă Bazat pe tradiții și cutume, fără plan contabil general, ci cu cadru conceptual contabil Cheltuielile sunt clasificate conform destinației (secții, produse, etc.) nu supune evidențierea separată a contabilității financiare de cea de gestiune

Conceptul de imagine fidela este un obiectiv Conceptul de imagine fidelă este principiul fundamental al contabilității financiare suprem (Sursă: Rusu,A. „Adoptarea normelor IAS /IFRS – premisa a cresterii gradului de comparabilitate a informatiilor prezentate in situatiile financiare anuale” , Audit financiar, 6/2016, pp. 56-67)

(mai trebuie s ă introducem un paragraf, o constatare ceva de la prezentarea Sabinei) Consecinţele unei posibile adoptări a sistemului anglo-saxon în România La ora actuală în diferite țări se aplică diferite sisteme contabile, însă ca urmare a intercorelațiilor culturale dintre state, două dintre aceste sisteme sunt mai influente și remarcate, acestea fiind: sistemul contabil anglo-saxon (aplicat în țări precum: Belgia, Franța, Germania, Grecia, Italia, Portugalia, Elveția și Japonia) și sistemul contabil continental (al cărui promotori sunt state precum: SUA, Marea Britanie, Canada, Australia, Olanda, Noua Zeelandă, Singapore, inclusiv România).(citare) Aceste două sisteme urmăresc cultura contabilă și armonizarea cu Standardele Internaționale de Contabilitate și nu reprezintă de fapt altceva decât două modele de cerere de informații contabile la nivel internațional(citare). În situația în care utilizatorii situațiilor financiare anuale sunt interni (finanțatori bancari, autoritățile fiscale), comparabilitatea informațiilor la nivel de întreprindere, domeniu sau econommie este asigurată, această comparabilitate nefiind asigurată în situația în care situațiile financiare sunt destinate utilizatorilor externi, impunându-se nevoia realizării unor analize și comparații suplimentare între societăți, ce își desfășoară activitatea în țări diferite, în vederea adoptării unei decizii optime.(citare) Diferența principală între cele cele două sisteme contabile constă în interpretarea conceptului de imagine fidelă.(citare) Cu toate acestea, în ultimul timp s-a observat o tendință de acceptare tot mai largă din partea’’continentalilor’’ a’’interpretărilor anglo-saxone’’(citare). Responsabilitatea de armonizare contabilă le revine la două organisme: Uniunea Europeană și

Comitetul pentru Standardele Contabile Internaționale, denumit în urma reformei din 2001 Consiliul Internațional al Standardelor Contabile. Scopul acestei armonizări constă în adoptarea unui sistem unificat, care să fie aplicat de către toți membrii pieței economice. În funcție de regimul politic, cultură, sistemul educațional și cel economic, fiecare țară are propriul sistem contabil. În România ca urmare a implicării statului în viața economică, se aplică sistemul contabil continental, ceea ce presupune că normele contabile sunt elaborate urmând un proces legislativ. În prezent, România se află în proces de armonizare a reglementărilor contabile, cu Directiva a IV-a Comunității Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate. Globalizarea internațională a piețelor financiare a dus la armonizarea contabilității în vederea sporirii comparabilității la nivel internațional. Beneficiile adoptării unui cadru unic de raportare financiară la nivel mondial includ: costuri reduse ale capitalului; sporirea interesului din partea investitorilor de a face investiții; o majorare economică sporită; o distribuție mai eficientă a resurselor (citare) Există însă o serie de impedimente care nu au permis adoptarea unui cadru unic de raportare financiară până la momentul actual, aceste impedimente constând în: influența culturii locale și naționalismul puternic; influența sporită a fiscalității.(citare) După perioada anilor 90 în România a existat o strânsă relație între contabilitate și fiscalitate, această relație fiind stabilită prin o bună parte a regulilor fiscale care au reținut o parte semnificativă din regulile contabile privind recunoașterea veniturilor și cheltuielilor precum și adoptarea unor reguli fiscale obligatorii care puteau determina denaturarea: recunoașterea unor venituri și cheltuieli, aspecte privind amortizarea fiscală (Bîgioi 2015). Ca urmare a dorinței contabililor români de a aplica un singur tip de contabilitate, s-a hotărât că varianta optimă constă în supunerea regulilor contabile celor fiscale.(citare) Adoptarea sistemului contabil anglo-saxon la nivelul întregului stat ar avea ca urmare deconectarea contabilității de fiscalitate. De asemenea, trecerea la sistemul anglo-saxon ar presupune publicarea unor situații financiare detaliate, mai exact situații generale ale entității privind profilul activității, locul deținut în sectorul de activitate, poziția pe piață, responsabilitățile ce țin de mediul înconjurător, aceste informații fiind destinate utilizatorilor de informații contabile (citare). Pe lângă situațiile financiare, utilizatorii mai au nevoie și de informații previzionale sub forma bugetelor sau previziunilor în vederea unei decizii, luând ăn considerare faptul că informațiile prezentate în situațiile financiare țin de trecut, iar deciziile ce urmează a fi luate, de viitor (citare). Trecerea de la un sistem contabil la altul este influențată de standardele de raportare financiară anuale cu privire la imobilizările corporale (citare). La momentul de față, reglementările contabile românești conțin multe prevederi preluate ca atare din IFRS-uri, în condițiile în care în Codul Fiscal se precizează clar că amortizarea contabilă este distinctă de cea fiscală (citare). Un studiu realizat pe baza unui eșantion de 61 de entități cotate la bursă, în anul 2007, arată că 54 dintre aceste societăți aplicau metoda liniară, 1 firmă folosea, atât metoda liniară, cât și cea degresivă, 3 foloseau lineară și cea accelerată și alte 3 aplicau toate metodele de amortizare (Istrate, 2012). Pe baza rezultatelor studiului respectiv, s-a constatat că trecerea României la sistemul contabil anglo-saxon nu ar avea efect asupra valorii imobilizărilor corporale, ținând cont de faptul că metoda de recuperare a investiției utilizată de către majoritatea societăților românești este cea lineară, indiferent dacă sunt sau nu sunt cotate la bursă (Istrate, 2012). În România, reevaluarea activelor a fost tratată ca o modificare a metodei contabile, ca urmare a apariției

IAS/IFRS. În perioada anilor’90 entitățile din România ca și cele din Franța și Spania își puteau reevalua bunurile doar în baza unui act normativ emis de Guvern, urmând ca în anul 2000 reevaluarea liberă să fie permisă în România. Același studiu realizat pe baza celor 61 de entități listate la bursa de valori București, arată că 52 dintre acestea aplică metoda reevaluării și doar 9 societăți aplică metoda costului (Istrate 2012). Există o dominare a contabilităţii anglo-saxone în raport cu contabilitatea continentală? Fiecare ţară are un sistem contabil bine pus la punct care este baza tuturor tranzacţiilor şi care evidenţiază elementele afectate de acestea în situaţiile financiare. În România, contabilitatea este în mare parte influenţată de sistemul continental (citare) Toate societăţile cotate la bursă sunt obligate să raporteze situaţiile financiare conform Standardelor de Raportare Financiară, dar există şi o mulţime de întreprinderi mici şi mijlocii care aplică standardele naţionale.(citare) Cultura anglo-saxonă este considerată părintele IFRS- urilor, din acest motiv aplicarea standardelor în Europa unde sistemul continetal este predominant ar putea genera, probabil, impedimente în ceea ce constă diferenţele dintre cele două sisteme de contabilitate.(citare) În majoritatea cazurilor ţările decid aplicarea standardelor din punct de vedere al beneficiilor pe care le-ar putea genera. Îmbunătăţirea semnificativă a comunicării financiare, reducerea asimetriei informaţionale, o calitate superioară a informaţiilor contabile raportate, existenţa unor norme contabile omogene sunt câteva dintre beneficiile aplicării IFRS – urilor.(citare) În urma unor studii efectuate s-a demonstrat că valoarea acţiunilor emise de firmele care raportează situaţiile financiare conform IFRS creşte. Încrederea acordată de investitori va duce la reducerea costului capitalului (Ionaşcu, 2011). Efectul de reţea este principala cauză a dominării sistemului anglo – saxon. Cel de întâi presupune ca unele entităţi au ales aplicarea IFRS-urilor în urma adoptării acestora de către furnizorii şi respectiv clienţiiclor care sunt din ţări sau regiuni diferite (citare). Informaţiile furnizate de situaţiile financiare întocmite după IFRS prezintă o credibilitate sporită pentru potenţialii utilizatori decât cele raportate după reglementările naţionale.(citare) Acestă opinie a fost formulată în urma unui studiu, unde 91 % dintre respondenţi au împărtăşito.(citare) Adoptarea IFRS – urilor presupune şi un şir de costuri cum ar fi: pregătirea personalului, procurarea programelor de contabilitate, solicitarea informaţiilor de la specialişti, proiectarea modelelor aferente situaţiilor financiare.(citare) Costurile unei întreprinderi cotate la bursă sunt costurile cu raportarea conform regulilor naţionale, costurile cu IFRS şi costurile cu fiscalitatea. Din acest considerent, firmele încearcă să adopte un referenţial comun care să micşoreze diferenţa în ceea ce constă comparabilitatea informaţiilor prezentate de aceste unităţi.(citare) Potrivit studiului realizat de Albu şi Albu et. al (2012), avantajele generate în urma raportării conform IFRS vor depăşi costurile, chiar dacă în primii 3 ani costurile de punere în aplicare vor fi mari. Concluzii Conform procesului de globalizare, contabilitatea este influenţată şi de mediul cultural. În acest context, se poate spune că există o serie de factori care au influenţat cursul istoriei contabilităţii şi au creat reglementări contabile diferite.

În România contabilitatea este puternic influenţată de sistemul continental, mai puţin entităţile cotate la Bursa de Valori Bucureşti, care sunt obligate din 2005 să ţină contabilitatea conform IFRS. IFRS –urile sunt considerate baza contabilităţii anglo – saxone la nivel internaţional. În urma studiului realizat s-a observat o tendinţă crescătoare de acceptare a influenţelor anglo – saxone de către adepţii sistemului contabil continental. Conform previziunilor, contabilitatea anglo – saxonă se îndreaptă spre o dominare totală în raport cu sistemul continental. (de dezvoltat) Referințe bibliografice Albu, C., Albu, N., „International Financial Reporting Standards in an emerging economy: Lessons From Romania”, Australian Accounting Review, Vol.22, No. 63, pp.341-352 Bîgioi, A., D., ,,Studiu privind evoluția reformei contabilității din România”, Audit financiar, 4/2015, pp.40-47 Callao S., Jarne J. I., Lainez J. A., ,,Adoption of IFRS in Spain: Effect on the comparability and relevance of financial reporting”, Journal of International Accounting, Auditing and Taxation, nr. 16, 2007, pp . 148-178 Chen, J., Duh, R., Pan, C., ,,Can Anglo-Saxon audit committee scheme improve earnings quality in non-Anglo-Saxon environments?”, Journal of Contemporary Accounting & Economics, pp. 61-74 Deaconu A. (2011) “Accounting models and influential factors in post-communist Romania”, International Journal of Critical Accounting, pp 130-145 Deaconu, A., Buiga, A., ,,Accounting and the environmental factors – an empirical investigation in post-communist Romania”, Accounting and Management Information Systems, Vol. 10, No. 2, 2011, pp. 135–168; Ding Y., Hope O.K., Jeanjean T., Stolowy H., Differences between domestic accounting standards and IAS: measurement, determinants and implications, Journal of Accounting and Public Policy, vol. 26, nr. 1, 2007; Ecobici, N., ,,Studiu comparativ privind situațiile financiare din contabilitatea anglo-saxonă și situațiile financiare din contabilitatea românească”, Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 2/2010, pp. 133-148 Hassan, M.K. (2008) “Financial accounting rules and organizational change: a Habermasian perspective”, Journal of Accounting & Organizational Change, vol. 4, no. 3: 289-317 Istrate, C., ,,Impact of IFRS on the accounting numbers of Romanian listed companies”, Accounting and Management Information Systems, Vol. 13, No. 3, 2014, Alexandru Ioan Cuza University of Iaşi, pp. 466-491 Istrate, C., “Impact of IFRS on romanian accounting and tax rules for fixed tangibles assets”, Accounting and Management Information Systems,Vol. 11, No. 2, 2012, pp. 243–263 Jeanjean, T., & Stolowy, H. (2008). Do accounting standards matter? An exploratory analysis ofearnings management before and after IFRS adoption. Journal of Accounting and Public Policy,27(6), 480-494. Jesus,M.A., Susana Jorge (2016), “Accounting basis adjustments and deficit reliability: Evidence from southern European countries”, Revista de Contabilidad – Spanish Accounting Review 19 (1) p. 77–88

Larson R.K., Street D.L., ,,Convergence with IFRS in an expanding Europe: Progress and obstacles identified by large accounting firms’survey”, Journal of International Accounting, Auditing and Taxation, nr . 13, 2004, pp. 89-119 Leuz, C. (2010). „Different approaches to corporate reporting regulation: how jurisdictions differ and why?” Accounting Business Research, 40(3), 229-256. Liu, C., O’Farrel, G. & Yao, L. (2010) “Net income comparability between EU IFRS and USGAAP before Release no. 33-8879: evidence from fifty USlisted European Union companies”, International Journal of Business, Accounting and Finance, vol. 4, no. 1: 4962 Ngantchou, A. (2011) “LE SYSTÈME COMPTABLE OHADA : UNE RÉCONCILIATION DES MODÈLES « EUROPÉEN CONTINENTAL » ET « ANGLO-SAXON » ?”, Comptabilité – Contrôl Audit / Tome 17 – Volume 3 –(p. 31 à 54) Nobes C., Parker R., Comparative International Accounting, 10th edition, Prentice Hall – Financial Times, London, Anglia, 2008; Oulasvirta, L., ,,The reluctance of a developed country to choose International Public Sector Accounting Standards of the IFAC. A critical case study”, Critical Perspectives on Accounting, pp. 272-285 Păşcan, I.-D. & Ţurcaş, M. (2012) “Measuring the impact of first time adoption of International Financial Reporting on the performance of Romanian listed entities”, Procedia Economics and Finance, vol. 3: 211-216 Pignatel, I., Brown, A., ,,Lessons to be learned: French top accounting journals' contribution to climate change, EuroMed Journal of Business”, pp.70-85 Rathke. A.T, V. de F. Santana, I. M. E. C. Lourenço, F. Z. Dalmácio, (2016)“International FinanciaReporting Standards and Earnings Management in Latin America”, RAC, Rio de Janeiro, v. 20, n. 3, art. 6, pp. 368-388; Robu, M., A., ,,Studiu privind creșterea relevanței informației financiare prin adoptarea IFRS. Cazul firmelor din România cotate la bursă”, Audit financiar, 3/2015, pp.42-52 Rusu,A. „Adoptarea normelor IAS /IFRS – premisa a cresterii gradului de comparabilitate a informatiilor prezentate in situatiile financiare anuale” , Audit financiar, 6/2016, pp. 56-67 Săcărin, M. (2014) “Impactul adoptării pentru prima dată a IFRS de către societăţile nefinanciare cotate la Bursa deValori Bucureşti”, Audit Financiar, vol. 12, no 1/2014: 46-54 Soderstrom, N.S. & Sun K.J. (2007) “IFRS adoption and accounting quality: a review“, European Accounting Review, vol. 16, no. 4: 675-702 Sucher P., Jindrichovska I., ,,Implementing IFRS: A case study of the Czech Republic”, Accounting in Europe, vol. 1, 2004, pp. 109-141 Tsalavoutas, I. & Evans, L. (2010) “Transition to IFRS in Greece: financial statement effects and auditor size”, Managerial Auditing Journal, vol. 25, no. 8: 814-842 Wehrfritz, M., (2014), ,,National influence on the application of IFRS: Interpretations and accounting estimates by German and British accountants”, Advances in Accounting, incorporating Advances in International Accounting, pp.196-208 Zeff S.A, „Some obstacles to global financial reporting comparability and convergence at a high level of quality,” The British Accounting Review, no. 39, 2007, pp. 290-302