Contabilitatea Cheltuielilor, Veniturilor Si A Rezultatului La SC Thermoline SRL [PDF]

Zitiervorschau

CUPRINS

CAPITOLUL I. : REGLEMENTĂRI JURIDICE PRIVIND CONTABILITAEA CHELTUIELILOR , VENITURILOR ŞI A REZULTATELOR CAPITOLUL II.: DEFINIŢII , PRINCIPII ŞI NOŢIUNI PRIVIND CONTABILITATEA CHELTUIELILOR , VENITURILOR SI A REZULTATELOR

CAPITOLUL III.: PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII COMERCIALE III.1. SCURT ISTORIC. INFORMATII DE IDENTIFICARE III.2. DESCRIEREA OBIECTULUI DE ACTIVITATE III.3.ORGANIGRAMĂ III.4. RELAŢIILE INTERNE SI EXTERNE III.5. PLANURI DE VIITOR, STRATEGII DE DEZVOLTARE CAPITOLUL IV.: STUDIU DE CAZ - MONOGRAFIA CONTABILĂ A SOCIETĂŢII COMERCIALE S.C. THERMOLINE S.R.L. BIBLIOGRAFIE

1

CAPITOLUL I

REGLEMENTĂRI JURIDICE PRIVIND CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ŞI A VENITURILOR 7.10. CHELTUIELI ŞI VENITURI    207. - ( ) Contul de profit şi pierdere cuprinde: cifra de afaceri netă, veniturile şi cheltuielile exerciţiului, grupate după natura lor, precum şi rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere).    (2) Cifra de afaceri netă, în sensul prezentelor reglementări, se calculează prin însumarea veniturilor rezultate din livrările de bunuri, executările de lucrări şi prestările de servicii şi alte venituri din exploatare, mai puţin reducerile comerciale acordate clienţilor.    (3) Atunci când, în baza unor prevederi legale exprese, în conturile de venituri au fost cuprinse sume reprezentând diverse impozite şi taxe reflectate concomitent în conturi de cheltuieli, cu ocazia întocmirii contului de profit şi pierdere, la cifra de afaceri netă se vor înscrie sumele reprezentând veniturile menţionate, corectate cu cheltuielile corespunzătoare acelor impozite.    208. Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzacţii care sunt clar diferite de activităţile curente şi care, prin urmare, nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat, de exemplu exproprieri sau dezastre naturale.    7.10.1. Venituri    209. - ( ) În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activităţi curente, cât şi câştigurile din orice alte surse.    (2) Activităţile curente sunt orice activităţi desfăşurate de o entitate, ca parte integrantă a obiectului său de activitate, precum şi activităţile conexe acestora.    (3) Câştigurile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice care pot apărea sau nu ca rezultat din activitatea curentă, dar nu diferă ca natură de veniturile din această activitate.    210. - ( ) Veniturile din activităţi curente se pot regăsi sub diferite denumiri, cum ar fi: vânzări, comisioane, dobânzi, dividende.    (2) Sumele colectate de o entitate în numele unor terţe părţi, inclusiv în cazul contractelor de mandat sau comision, nu reprezintă venit din activitatea curentă. În această situaţie, veniturile din activitatea curentă sunt reprezentate de comisioanele cuvenite.    (3) Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzacţie este determinată, de obicei, printrun acord între vânzătorul şi cumpărătorul/utilizatorul activului, ţinând cont de suma oricăror reduceri comerciale. 2

   211. - Contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, după natura lor, astfel:    a) venituri din exploatare;    b) venituri financiare;    c) venituri extraordinare.    212. - ( ) Veniturile din exploatare cuprind:    a) venituri din vânzarea de produse şi mărfuri, executări de lucrări şi prestări de servicii;    b) venituri din variaţia stocurilor, reprezentând variaţia în plus (creştere) sau în minus (reducere) dintre valoarea la cost de producţie efectiv a stocurilor de produse şi producţie în curs de la sfârşitul perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale produselor şi producţiei în curs, neluând în calcul ajustările pentru depreciere reflectate;    c) venituri din producţia de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor şi cheltuielilor efectuate de entitate pentru ea însăşi, care se înregistrează ca active imobilizate corporale şi necorporale;    d) venituri din subvenţii de exploatare, reprezentând subvenţiile pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi pentru acoperirea pierderilor, precum şi alte subvenţii de care beneficiază entitatea;    e) alte venituri din exploatarea curentă, cuprinzând veniturile din creanţe recuperate şi alte venituri din exploatare.    (2) Variaţia stocurilor de produse finite şi în curs de execuţie pe parcursul perioadei reprezintă o corecţie a cheltuielilor de producţie pentru a reflecta faptul că fie producţia a majorat nivelul stocurilor, fie vânzările suplimentare au redus nivelul stocurilor.    (3) Veniturile din producţia stocată se înscriu, alături de celelalte venituri, în contul de profit şi pierdere, cu semnul plus (sold creditor) sau minus (sold debitor).    213. - Veniturile financiare cuprind:    a) venituri din imobilizări financiare;    b) venituri din investiţii pe termen scurt;    c) venituri din creanţe imobilizate;    d) venituri din investiţii financiare cedate;    e) venituri din diferenţe de curs valutar;    f) venituri din dobânzi;    g) venituri din sconturi primite în urma unor reduceri financiare;    h) alte venituri financiare.     Venituri din vânzări de bunuri    214. - ( ) În contabilitate, veniturile din vânzări de bunuri se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători, al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în contract, care atestă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective, către clienţi.    (2) Veniturile din vânzarea bunurilor se recunosc în momentul în care sunt îndeplinite următoarele condiţii:    a) entitatea a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele semnificative care decurg din proprietatea asupra bunurilor; 3

   b) entitatea nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi făcut-o, în mod normal, în cazul deţinerii în proprietate a acestora şi nici nu mai deţine controlul efectiv asupra lor; şi    c) veniturile şi, respectiv, cheltuielile ocazionate de tranzacţie pot fi cuantificate.     Venituri din prestarea de servicii    215. - ( ) Veniturile din prestări de servicii se înregistrează în contabilitate pe măsura efectuării acestora.    (2) Prestările nefacturate până la sfârşitul perioadei se evidenţiază în contul de "Lucrări şi servicii în curs de execuţie", pe seama veniturilor din producţia stocată.     Venituri din dobânzi, redevenţe şi dividende    216. - Veniturile din dobânzi, redevenţe şi dividende se recunosc astfel:    a) dobânzile se recunosc periodic, în mod proporţional, pe măsura generării venitului respectiv, pe baza contabilităţii de angajamente;    b) redevenţele se recunosc pe baza contabilităţii de angajamente, conform contractului;    c) dividendele se recunosc atunci când este stabilit dreptul acţionarului de a le încasa.    217. - ( ) Veniturile din reluarea provizioanelor, respectiv a ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se evidenţiază distinct, în funcţie de natura acestora.    (2) Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite, respectiv a ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate se efectuează prin înregistrarea la venituri. În cazul în care nu se mai justifică menţinerea acestora, are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibilă.    7.10.2. Cheltuieli    218. - ( ) Cheltuielile entităţii reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru:    - consumuri de stocuri, lucrări executate şi servicii prestate de care beneficiază entitatea;    - cheltuieli cu personalul;    - executarea unor obligaţii legale sau contractuale etc.    (2) Pierderile reprezintă reduceri ale beneficiilor economice şi pot rezulta sau nu ca urmare a desfăşurării activităţii curente a entităţii. Acestea nu diferă ca natură de alte tipuri de cheltuieli.    (3) În cadrul cheltuielilor exerciţiului financiar se cuprind, de asemenea, provizioanele, amortizările şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate.    219. - ( ) Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli, după natura lor, astfel: 4

   a) cheltuieli de exploatare, care cuprind:    - cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile; costul de achiziţie al obiectelor de inventar consumate; costul de achiziţie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei şi apei consumate; valoarea animalelor şi păsărilor; costul mărfurilor vândute şi al ambalajelor;    - cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi, redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii; prime de asigurare; studii şi cercetări; cheltuieli cu alte servicii executate de terţi (colaboratori); comisioane şi onorarii; cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate; transportul de bunuri şi personal; deplasări, detaşări şi transferări; cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii, servicii bancare şi altele;    - cheltuieli cu personalul (salariile, asigurările şi protecţia socială şi alte cheltuieli cu personalul, suportate de entitate);    - alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creanţe şi debitori diverşi; despăgubiri, amenzi şi penalităţi; donaţii şi alte cheltuieli similare; cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital etc.);    b) cheltuieli financiare, care cuprind: pierderi din creanţe legate de participaţii; cheltuieli privind investiţiile financiare cedate; diferenţele nefavorabile de curs valutar; dobânzile privind exerciţiul financiar în curs; sconturile acordate clienţilor; pierderi din creanţe de natură financiară şi altele;    c) cheltuieli extraordinare (calamităţi şi alte evenimente extraordinare).    (2) Cheltuielile cu provizioanele, amortizările şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare, precum şi cheltuielile cu impozitul pe profit şi alte impozite, calculate potrivit legii, se evidenţiază distinct, în funcţie de natura lor.    220. - Conturile sintetice de venituri şi de cheltuieli se pot dezvolta pe conturi analitice, în funcţie de necesităţile impuse de anumite reglementări sau potrivit necesităţilor proprii ale entităţii.    221. - ( ) Cheltuielile şi veniturile determinate de operaţiunile asocierilor în participaţie se contabilizează distinct de către unul din asociaţi, conform prevederilor contractului de asociere, cu respectarea prevederilor pct. 13.    (2) La sfârşitul perioadei de raportare, cheltuielile şi veniturile înregistrate pe naturi se transmit pe bază de decont fiecărui asociat, în vederea înregistrării acestora în contabilitatea proprie.    222. - ( ) În contabilitate, profitul sau pierderea se stabileşte cumulat de la începutul exerciţiului financiar.    (2) Rezultatul definitiv al exerciţiului financiar se stabileşte la închiderea acestuia şi reprezintă soldul final al contului de profit şi pierdere.    (3) Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate pe destinaţii, după aprobarea situaţiilor financiare anuale. Repartizarea profitului se efectuează în conformitate cu prevederile legale în vigoare.    (4) Sumele reprezentând rezerve constituite din profitul exerciţiului financiar curent, în baza unor prevederi legale, se înregistrează prin articolul contabil 129 = 106. Profitul contabil rămas după aceasta repartizare se preia în contul 117, de unde urmează a fi repartizat pe celelalte destinaţii legale. 5

   (5) Pierderea contabilă reportată se acoperă din profitul exerciţiului financiar şi cel reportat, din rezerve şi capital social, potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, cu respectarea prevederilor legale. Cheltuieli Art. 21. - (1) Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare. (2) Sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si: a) cheltuielile cu achizitionarea ambalajelor, pe durata de viata stabilita de catre contribuabil; b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protectia muncii si cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale; c) cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, potrivit legii, si cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale; d) cheltuielile de reclama si publicitate efectuate in scopul popularizarii firmei, produselor sau serviciilor, in baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ in categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda in cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru incercarea produselor si demonstratii la punctele de vanzare, precum si alte bunuri si servicii acordate cu scopul stimularii vanzarilor; e) cheltuielile de transport si cazare in tara si in strainatate, efectuate de catre salariati si administratori; f) contributia la rezerva mutuala de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit; g) taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii, reglementate de actele normative in vigoare, precum si contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca; h) cheltuielile pentru formarea si perfectionarea profesionala a personalului angajat; i) cheltuielile pentru marketing, studiul pietei, promovarea pe pietele existente sau noi, participarea la targuri si expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii; j) cheltuielile de cercetare, precum si cheltuielile de dezvoltare care nu indeplinesc conditiile de a fi recunoscute ca imobilizari necorporale din punct de vedere contabil; k) cheltuielile pentru perfectionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, intretinerea si perfectionarea sistemelor de management al calitatii, obtinerea atestarii conform cu standardele de calitate; l) cheltuielile pentru protejarea mediului si conservarea resurselor; m) taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile datorate catre camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale; 6

n) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in urmatoarele cazuri: 1. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti; 2. debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori; 3. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor; 4. debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul. (3) Urmatoarele cheltuieli au deductibilitate limitata: a) cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit; b) suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice; c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare. Intra sub incidenta acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru inmormantare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati sau unitati aflate in administrarea contribuabililor; gradinite, crese, servicii de sanatate acordate in cazul bolilor profesionale si al accidentelor de munca pana la internarea intr-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti, precum si pentru scolile pe care le au sub patronaj. In cadrul acestei limite, pot fi deduse si cheltuielile reprezentand: tichete de cresa acordate de angajator in conformitate cu legislatia in vigoare, cadouri in bani sau in natura oferite copiilor minori si salariatilor, cadouri in bani sau in natura acordate salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul, pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi in gospodarie si contributia la fondurile de interventie ale asociatiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament; d) perisabilitatile, in limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale, impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice; e) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii; f) Abrogat. g) cheltuielile cu provizioane si rezerve, in limita prevazuta la art. 22; h) cheltuielile cu dobanda si diferentele de curs valutar, in limita prevazuta la art. 23; i) amortizarea, in limita prevazuta la art. 24;

7

j) cheltuielile efectuate, in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un an fiscal pentru fiecare participant; k) cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un an fiscal pentru fiecare participant; l) cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate in localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de legea locuintei, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10%. Diferenta nedeductibila trebuie recuperata de la beneficiari, respectiv chiriasi/locatari; m) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu aflat in locuinta proprietate personala a unei persoane fizice, folosita si in scop personal, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii in baza contractelor incheiate intre parti, in acest scop; n) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale. (4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile: a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau pe venit platite in strainatate. Sunt nedeductibile si cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Romania; b) dobanzile/majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de intarziere datorate catre autoritatile romane, potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobanzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine ori in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente si/sau autoritati straine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorarilor al caror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri. c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, daca aceasta este datorata potrivit prevederilor titlului VI. Nu intra sub incidenta acestor prevederi stocurile si mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora, in conditiile stabilite prin norme; d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa; e) cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii; 8

f) cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz, potrivit normelor; g) cheltuielile inregistrate de societatile agricole, constituite in baza legii, pentru dreptul de folosinta al terenului agricol adus de membrii asociati, peste cota de distributie din productia realizata din folosinta acestuia, prevazuta in contractul de societate sau asociere; h) cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor determinate de vanzarea-cesionarea acestora; i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu exceptia celor prevazute la art. 20 lit. d); j) cheltuielile cu contributiile platite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative; k) cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator, in numele angajatului, care nu sunt incluse in veniturile salariale ale angajatului, conform titlului III; l) alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu exceptia prevederilor titlului III; m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul activitatilor desfasurate si pentru care nu sunt incheiate contracte; n) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu exceptia celor care privesc bunurile reprezentand garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate in cadrul unor contracte de inchiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale; o) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, pentru partea neacoperita de provizion, potrivit art. 22, precum si pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, in alte situatii decat cele prevazute la art. 21 alin. (2) lit. n). In aceasta situatie, contribuabilii care scot din evidenta clientii neincasati sunt obligati sa comunice in scris acestora scoaterea din evidenta a creantelor respective, in vederea recalcularii profitului impozabil la persoana debitoare, dupa caz; p) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile ulterioare, si ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cei care acorda burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, daca totalul acestor cheltuieli indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: 1. este in limita a 30/00 din cifra de afaceri; 2. nu depaseste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat. 9

In limitele respective se incadreaza si cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, in scopul constructiei de localuri, al dotarilor, achizitiilor de tehnologie a informatiei si de documente specifice, finantarii programelor de formare continua a bibliotecarilor, schimburilor de specialisti, a burselor de specializare, a participarii la congrese internationale; r) cheltuielile inregistrate in evidenta contabila, care au la baza un document emis de un contribuabil inactiv al carui certificat de inregistrare fiscala a fost suspendat in baza ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. s) cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile profesionale care au legatura cu activitatea desfasurata de contribuabili si care depasesc echivalentul in lei a 4.000 euro anual, altele decat cele prevazute la alin. (2) lit. g) si m). (5) Regia Autonoma „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” deduce la calculul profitului impozabil urmatoarele cheltuieli: a) cheltuielile reprezentand diferenta dintre sumele cuvenite pe baza de contract de prestari de servicii cu Senatul, Camera Deputatilor, Administratia Prezidentiala, Guvernul Romaniei si Curtea Constitutionala pentru plata activitatii de reprezentare si protocol si cheltuielile inregistrate efectiv de regie; b) cheltuielile efectuate, in conditiile legii, pentru asigurarea administrarii, pastrarii integritatii si protejarii imobilului „Palat Elisabeta” din domeniul public al statului; c) cheltuielile aferente producerii si emiterii permiselor de sedere temporara/permanenta pentru cetatenii straini, in conditiile reglementarilor legale.  

10

CAPITOLUL II

DEFINIŢII , PRINCIPII SI NOŢIUNI PRIVIND CONTABILITATEA CHELTUIELILOR , VENITURILOR, SI A REZULTATULUI STRUCTURI

ÎN

CONTABILITATEA

FINANCIARĂ

PRIVND

CHELTUIELILE ŞI VENITURILE

La organizarea contabilitatii financiare a cheltuielilor se tine seama de unele din principii de organizare a contabilitatii, si anume:  potrivit principiului independentei exercitiului, toate operatiile care determina cheltuieli sunt inregistrate in contabilitate in momentul producerii lor, fara a se tine seama de data platii lor. Reflectarea cheltuielilor in faza de angajare si consum face din contabilitatea financiara o contabilitate de angajamente;  principiul prudentei impune inregistrarea cheltuielilor cu amortizarile si provizioanele, indiferent de existenta unor rezultate financiare favorabile;  principiul noncompensarii interzice efectuarea de compensari intre cheltuieli si venituri, inregistrate la conturi de rezultate diferite. Cheltuielile reflectate in contabilitatea financiara pot fi grupate in functie de momentul angajarii lor astfel: Cheltuieli constatate in momentul platii lor, care se inregistreaza in corespondenta cu conturile de trezorerie. Cheltuieli angajate cu plata ulterioara, motiv pentru care se inregistreaza in corespondenta cu conturile de terti. Cheltuieli contabile calculate pentru a estima deprecierile definitive sau latente, fara a angaja o plata, reprezentate de amortizari si provizioane. Contabilitatea financiară a cheltuielilor şi veniturilor este organizată având la bază concepţia dualistă. În consecinţă , ea are ca obiect evaluarea şi înregistrarea cheltuielilor şi veniturilor în funcţie de natura lor.

11

Pentru reprezentarea cheltuielilor şi veniturilor se porneşte de la caracterul de proces al activităţilor consumatoare de resurse şi producătoare de rezultate. Ocazionarea cheltuielilor , crearea veniturilor se derulează în mai multe etape succesive sau simultane de timp. Astfel , în cazul procesului cheltuielilor se întâlnesc patru momente: -angajarea -consumul -plăţile -imputarea Angajarea are loc în momentul în care se contracteză obligaţia bănească generatoare de plăţi sau consumatoare de resurse. Consumul

este

specific

utilizării

efective

resurselor

în

scopul

satisfacerii unor nevoi productive sau neproductive , după caz. Plăţile constau din achitarea unei sume de bani ca echivalent în cadrul relaţiilor financiare. Imputarea reprezintă momentul când

cheltuielile sunt decontate sau

repartizate asupra rezultatelor obţinute. În cadrul procesului de creare a veniturilor se delimitează patru momente: -producţia -facturarea sau vânzarea pe credit -încasarea -încorporarea Producţia este momentul creării rezultatului ca produs al activităţii consumatoare de resurse. Facturarea sau vânzarea pe credit constă în transformarea dreptului de proprietate de la vânzător la client. Încasarea reprezintă etapa în care rezultatul vândut se trasformă în bani.

12

Încorporarea este o etapă strict contabilă prin care veniturile sunt înglobate în rezultate pentru a absorbi cheltuielile corespunzătoare. Respectând principiul independenţei exerciţiilor toate operaţiile care determină cheltuielile şi veniturile sunt înregistrate în momentul generării sau angajării lor. În concordanţă cu principiul rezultatului este necesar să se delimiteze momentul în care cheltuielile se consideră consumate şi veniturile realizate , iar pe această bază imputarea costului ataşat în vederea determinării rezultatului net. În acest sens s-a creat principiul recunoaşterii cheltuielilor consumate în momentul utilizării resurselor , iar a veniturilor realizate în momentul transferării dreptului de proprietate , deci al livrării sau facturării către client. Aşa cum se arată în contabilitatea anglo-saxonă , cheltuielile se află întro conexiune cu veniturile deja recunoscute , proces cunoscut sub denumirea de “matching”. Toate cheltuielile angajate în cursul exerciţiului care nu se pot ataşa veniturilor realizate sunt ”activate” sau recunoscute ca active , fiind imobilizate , stocate sau repartizate asupra mai multor exerciţii. De asemenea sunt ”pasivizate ” sau recunoscute ca pasive toate veniturile realizate în avans care sunt atribuite exerciţiilor viitoare.

1.2. DELIMITĂRI ŞI STRUCTURI PRIVIND CHELTUIELILE. Cheltuielile sunt sume plătite sau de plătit de către unitatea patrimonială pentru: -consumurile proprii ; -munca prestată în folosul său ; -obligaţii contractuale şi legale faţă de terţi ; -alte situaţii excepţionale ;

13

Pentru

stabilirea

rezultatului

exerciţiului

se

asimilează

acestora

amortizările şi provizioanele şi cedările sau pierderile din calamităţi sau alte cauze a activelor. Pierderile reprezintă reduceri ale beneficiilor economice şi pot rezulta sau nu ca urmare a desfăşurării activităţii curente a persoanei juridice. Ele nu diferă ca natură de alte tipuri de cheltuieli. Cheltuielile se clasifică după mai multe criterii: a) după natura respectivă , natura activităţii desfăşurate şi natura resurselor consumate; b) după destinaţie ; c) după momentul angajării şi consumului ; Cheltuielile după criteriul ”destinaţie” se clasifică în cadrul contabilităţii de gestiune (manageriale).

Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli , după natura lor , astfel: a) cheltuieli de exploatare , care cuprind: - cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile ; costul de achiziţie al obiectelor de inventar consumate ; costul de achiziţie al materialelor

nestocate

,

trecute

direct

asupra

cheltuielilor

;

contravaloarea energiei şi apei consumate; - valoarea animalelor şi păsărilor ; costul mărfurilor vândute şi al ambalajelor; - cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi , redevenţe , locaţii de gestiune şi chirii ; prime de asigurare ; studii şi cercetări; comisioane şi onorarii ; cheltuieli cu alte servicii executate de terţi ; cheltuieli de protocol , reclamă şi publicitate ; transportul de bunuri şi personal ; deplasări , detaşări şi transferări ; cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii , servicii bancare şi altele; 14

- cheltuieli cu personalul (salariile , asigurările şi protectia socială şi alte cheltuieli cu personalul , suportate de persoana juridică); - alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creanţe şi debitori diverşi ; despăgubiri , amenzi şi penalităţi ; donaţii şi alte cheltuieli similare ; cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital). b) cheltuieli financiare , care cuprind : pierderi din creanţe legate de participaţii ; cheltuieli privind investiţiile financiare cedate ; diferenţele nefavorabile de curs valutar ; dobânzile privind exerciţiul financiar în curs ; sconturile acordate clienţilor ; pierderi din creanţe de natură financiară şi altele; c) cheltuieli extraordinare (calamităţi şi alte evenimente extraordinare). Cheltuielile cu amortizările şi provizioanele , precum şi cheltuielile cu impozitul pe profit şi alte impozite , calculate potrivit legii , se evidenţiează distinct , în funcţie de natura lor. În Planul General de Conturi acestea se regăsesc în clasa 6 ”Conturi de cheltuieli” şi se prezintă astfel: După momentul angajării şi consumului , cheltuielile se pot grupa : -cheltuieli curente : cele efectuate în cursul exerciţiului; -cheltuieli înregistrate în avans care nu sunt recunoscute în exerciţiul financiar curent şi aparţin altora; -cheltuieli repartizate care se repartizează pe mai multe exerciţii (reparaţii capitale); -cheltuieli de plată respectiv cele înregistrate dar neefectuate (salariile). Conturile din clasa 6 ”Cheltuieli” , sunt conturi de procese nebilanţiere cu funcţie contabilă de active. La sfârşitul exerciţiului nici un cont din această clasă nu are sold.

15

Contabilitatea cheltuielilor de exploatare. Activitatea de exploatare cuprinde toate operaţiile economice şi comerciale privind aprovizionarea , producţia şi desfacerea bunurilor , lucrărilor şi serviciilor. De asemenea sunt incluse şi operaţiile privind investiţiile , prin care se realizează producţia şi construcţia proprie de mijloace fixe. Structural contabilitatea operaţiilor privind constatarea cheltuielilor se diferenţiează în funcţie de natura resurselor utilizate. Prin această categorie sunt delimitate cheltuielile privind materiile prime , materialele consumabile , energie şi apa , precum şi mărfurile. În toate cazurile când se foloseşe metoda inventarului permanent , cheltuielile colectate în cursul exerciţiului se înregistrează prin articolul contabil:

60

=

3XX

Cheltuieli privind stocurile

Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie.

Dacă se utilizează metoda inventarului intermitent , la conturile de cheltuieli se înregistrează cumpărările de stocuri , iar consumurile stocate se determină pe baza relaţiei: Cumpărări = Intrări prin cumpărări + Stocuri - Stocuri finale constate consumate

de la furnizor

iniţiale

la inventariere.

Pentru mărfuri se calculează cheltuielile componente ale costurilor vândute , folosind relaţia : Costul mărfurilor = Intrări prin cumpărări + Stocuri - Stocuri finale cumpărate

de la furnizori

iniţiale

la inventariere

Tipurile de îregistrări care intervin în aceste condiţii sunt: a) preluarea la cheltuieli , la deschiderea exerciţiului , a stocurilor iniţiale de materii prime , materiale şi mărfuri: 60

=

3XX 16

Cheltuieli privind stocurile

Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie

b) înregistrarea cumpărărilor de stocuri în cursul exerciţiului: 60

=

Cheltuieli privind stocurile

40 Furnizori şi conturi asimilate

4426 TVA -deductibilă c) preluarea ca stocuri , la închiderea exerciţiului , a stocurilor determinate şi evaluate pe bază de inventar: 3XX

=

60

Conturi de stocuri şi producţie în curs

Cheltuieli privind stocurile

de execuţie Remarcă: La contul 604 “Cheltuieli privind materialele nestocate ” se înregistrează toate materialele consumabile , nestocate de întreprindere , care nu trec printr-un cont de gestiune.

Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi. Cheltuielile ocazionate cu lucrările şi serviciile executate de terţi sunt grupate în două categorii: a) Cheltuieli privind lucrările şi serviciile ocazionate direct de desfăşurarea activităţii , în ansamblu a întreprinderii cum sunt ; lucrările de întreţinere şi reparaţiile ; redevenţele ; locaţiile de gestiune şi chiriile ; primele de asigurare studiile şi cercetările. Toate aceste cheltuieli se înregistrează în conturile din grupa 61 ” Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi “

17

Cheltuieli privind lucrările şi serviciile legate direct de activităţile de b) ansamblu desfăşurate de întreprinderi cum sunt ; colaborările cu terţii ; comisioanele şi onorariile ; protocol , reclamă şi publicitate ;transportul de bunuri şi personal ; deplasări detaşări şi transferări ; poştă şi telecomunicaţii ; alte servicii executate de terţi. Aceste cheltuieli sunt înregistrate la conturile reunite în grupa 62 “Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi”. Colectarea cheltuielilor în cursul perioadei generează înregistrarea : 61

=

40

Cheltuieli cu lucrările şi serviciile

Furnizori şi conturi asimilate

executate de terţi”. Sau : 62

=

% 51

Cheltuieli cu alte servicii

Conturi la bănci

executate de terţi”.

53 Casa

În contabilitatea cheltuielilor privind lucrările şi serviciile furnizate de terţi se poate ivi situaţia în care se primesc facturi fără a se executa în realitate. Este practica facturării în avans privind livrări de bunuri eşalonate în timp.

Exemplu: O factură în valoare de 1.000lei privind o operaţie capitală. Cumpărătorul va contabiliza factura la primirea ei: 611

=

401

Cheltuieli cu întreţinerile şi

Furnizori 18

reparaţiile 4426 TVA -deductibilă Ulterior , la închiderea exerciţiului efectul acestei cheltuieli asupra rezultatului este anulat prin înregistrarea : 471

= 611

Cheltuieli înregistrate în avans

Cheltuieli cu întreţinerile şi

reparaţiile Înregistarea este stornată la deschiderea exerciţiului următor; 611

=

471

Cheltuieli cu întreţinerile şi

Cheltuieli înregistrate în avans

reparaţiile

Cheltuieli cu impozitele , taxele şi vărsămintele asimilate.

a) impozitul suplimentar datorat , potrivit legii bugetului de stat , pentru depăşirea fondului de salarii admisibil : 635

=

444

Cheltuieli alte impozite , taxe

Impozitul pe salarii

şi vărsăminte asimilate b) impozite , taxe şi vărsăminte asimilate datorate bugetului de stat sau altor organisme publice sub formă de : prorate din TVA deductibilă devine nedeductibilă ; TVA colectată aferentă bunurilor şi serviciilor folosite în scop personal sau predate cu titlu gratuit , cea aferentă lipsurilor peste normele 19

legale , precum şi cea aferentă bunurilor şi serviciilor acordate salariaţilor sub forma avantajelor în natură ; diferenţele de preţ la gaze şi ţiţei obţinute din producţia internă ; impozitul pe clădiri , impozitul pe terenuri , taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat , alte impozite şi taxe. 635

=

4426

Cheltuieli alte impozite , taxe

TVA -deductibilă

şi vărsăminte asimilate

4427 TVA -colectată 446 Alte impozite , taxe şi vărsăminte asimilate

c) datorii şi vărsăminte de efectuat la alte organisme publice , destinate fondurilor speciale , sub formă de contribuţii la : fondul special pentru sănătate (excepţie 4311 = 447); fondul special pentru dezvoltarea şi modernizarea drumurilor publice; 635

=

Cheltuieli alte impozite , taxe

447 Fonduri speciale , taxe şi

şi vărsăminte asimilate

vărsăminte asimilate

Cheltuieli cu personalul. La această grupă de cheltuieli sunt contabilizate : cheltuielile cu salariile personalului , cheltuielile privind contribuţia întreprinderii la asigurările sociale şi contribuţia întreprinderii la fondul de şomaj. Înregistrarea contabilă este de forma : 64

=

42

Cheltuieli cu personalul

Personal şi conturi asimilate 20

43 Asigurări sociale , protecţie socială şi conturi asimilate

Alte cheltuieli de exploatare. Prin grupa 65 “Alte cheltuieli de exploatare” se înregistrează cheltuielile ocazionate de pierderile din creanţe suportate de întreprindere , pierderile din lichidarea dobânzilor şi creanţelor , valoarea debitelor prescrise sau a debitorilor insolvabili

, scoşi din evidenţă , valoarea despăgubirilor ,

amenzilor şi penalităţilor datorate sau plătite , valoarea donaţiilor şi subvenţiilor şi sponsorizărilor acordate . Colectarea cheltuielilor generează înregistrarea ; 65

=

Alte cheltuieli de exploatare

267 Creanţe imobilizate 4118 Clienţi incerţi sau în litigiu 167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate 3XX

Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie 448 Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului 451 Decontări în cadrul grupului 461 Debitori diverşi 512 21

Conturi curente la bănci 5311 Casa Se mai includ în categoria altor cheltuieli de exploatare , cheltuielile rezultate din operţii de capital , precum valoarea neamortizată a activelor amortizabile şi valoarea contabilă de intrare a activelor imobilizate neamortizabile cedate sau scoase din evidenţă pierderile determinate de răscumpărarea propriilor acţiuni. Înregistrarea cheltuielilor se face prin formula : 65

=

20

Alte cheltuieli de exploatare

Imobilizări necorporale 21 Imobilizări corporale 26 Imobilizări financiare 502

Acţiuni proprii 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate

Contabilitatea cheltuielilor financiare. Se cuprind toate cheltuielile privind pierderile din creanţe legate de participaţii , pierderile din vânzarea titlurilor de plasament , diferenţele de curs valutar din operaţiile curente şi disponibilităţile în devize la închiderea exerciţiului financiar ; dobânzile curente aferente împrumuturilor primite şi altor datorii privind exerciţiul în curs ; sconturile acordate clienţilor ; alte

22

cheltuieli financiare . Toate operaţiile privind cheltuielile financiare sunt înregistrate prin conturile din grupa 66 “Cheltuieli financiare”. Semnificative sunt următoarele înregistrări : a) cheltuieli cu dobânzile 666

=

168

Cheltuieli privind dobânzile

Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate 451 Decontări în cadrul grupului 4551 Asociaţi conturi curente 511 Valori de încasat 518 Dobânzi 5198 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt

Mărimea cheltuielilor este determinată de felul dobânzii , mărimea creditului şi durata de rambursare. Dacă se aplică dobânda simplă , relaţia de calcul a dobânzii ( D ) este :

D=

100¿ C∗t∗r¿ ¿ ¿

În care : C – reprezintă capitalul împrumutat ; t - timpul de rambursare r - rata dobânzii În situaţia în care intră în rol durata exprimată în luni , relaţia devine : 23

D=

t 100¿ C∗ ∗r¿ ¿ 12 ¿

În cazul în care durata este exprimată în zile , relaţia devine : t C∗ ∗r 360 D = 100

Faţă de rezolvarea de mai sus , considerată de noi teoretică problematica cheltuielilor cu dobânzile se nuanţează în condiţiile în care nu toate împrumuturile contractate sunt obţinute începând cu data de 1.I. exerciţiul “N” În cele mai multe cazuri , împrumuturile se primesc şi înregistrează în cursul exerciţiului financiar. De asemenea , creditele se pot rambursa în mod eşalonat sau global la expirarea termenului de scadenţă. Ca urmare , contabilitatea cheltuielilor cu dobânzile se realizează prin folosirea simultană a două tehnici cea a cheltuielilor de plată şi respectiv a cheltuielilor plătite în cursul exerciţiului. 666

=

1682

Cheltuielile privind dobânzile

Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung şi mediu

Cheltuieli privind sconturile acordate. Cheltuieli privind sconturile acordate în cadrul relaţiilor de decontare cu clienţii , inclusiv a celor privind efectele comerciale de primit în cazul în care decontarea lor se face înainte de termen , se contabilizează prin relaţia : 667

=

Cheltuieli privind sconturile acordate

4111 Clienţi

24

413 Efecte de primit 461 Debitori diverşi 511 Valori de încasat Mărimea scontului (S) este egală cu :

S=

t Vn∗ ∗r 360 100

Unde: Vn – reprezintă valoarea nominală a creanţei t - timpul în zile r - rata scontului

Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate. Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate reprezintă diferenţa nefavorabilă între preţul de cesiune şi valoarea contabilă de intrare al valorilor mobiliare de plasament . Se contabilizează prin formula : 664

=

50

Cheltuieli privind investiţiile

Investiţii financiare pe termen scurt

financiare cedate

Cheltuieli privind diferenţele de curs valutar.

25

Cheltuieli privind diferenţele de curs valutar cuprind diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate în urma lichidării creanţelor şi datoriilor în devize ale întreprinderii. Cumpărarea sau vânzarea unui bun în monedă străină este înregistrată la un anumit curs de schimb care poate fi cursul din ziua negocierii , cursul din ziua acceptării comenzii , cursul la data transferului dreptului de proprietate , cursul de la data facturării sau cursul din ziua contabilizării facturii . Diferenţa dintre cursul reţinut pentru contabilizare şi cursul din ziua plăţii / încasării reprezintă un câştig sau pierdere înscrisă în venituirile sau cheltuielile financiare. În cazul creanţelor cheltuielile privind diferenţele nefavorabile de curs valutar apar în situaţia în care valoarea de contabilizare din momentul derulării operaţiei este mai mare decât valoarea la cursul zilei din momentul încasării creanţei . Pentru datorii , diferenţele nefavorabile apar în situaţia inversă. În sfera cheltuielilor - veniturilor privind diferenţele de curs valutar se includ şi pierderile – câştigurile realizate din evaluarea la cursul de la 31.XII.N a disponibilităţilor în devize existente în casierie şi a creditelor deschise în devize. Cheltuielile în situaţiile în care cursul la 31.XII.N este mai mic decât cel de la contabilizare , venituri în situaţia inversă. Exemplu: Dacă o întreprindere are în casierie 1 USD procurat cu 3 lei , iar la închiderea exerciţiului cursul de schimb este de 2,9 lei , diferenţa de 0,1 lei reprezintă o cheltuială . Pentru datorii situaţia se interpretează în sens invers. Cheltuielile se înregistrează prin relaţia: 665

=

16

Cheltuieli din diferenţe de curs

Împrumuturi şi datorii asimilate

valutar

267 Creanţe imobilizate 40 Furnizori şi conturi asimilate 26

41 Clienţi şi conturi asimilate 665

=

45

Cheltuieli din diferenţe de curs

Grup şi asociaţi

valutar

461 Debitori diverşi 462 Creditori diverşi 512 Conturi curente la bănci 531 Casa 541 Acreditive 542 Avansuri de trezorerie

Alte cheltuieli financiare. Cuprind toate naturile de cheltuieli financiare altele decât cele înregistrate în celelalte conturi din această grupă. Exemplu , minusvalorile create ca diferenţă între valoarea contabilă şi valoarea de plasament imediat negociabile ( de exemplu bonuri de tezaur) , evaluate la valoarea lor pe piaţă.

Înregistrarea care se face în aceste condiţii este de forma : 668 Alte cheltuieli financiare

=

50 Investiţii financiare pe termen scurt 27

Contabilitatea cheltuielilor extraordinare. Cheltuielile

extraordinare

sunt

acelea

care

apar

ca

urmare

a

evenimentelor extraordinare cum sunt : calamităţile naturale şi exproprierile unor active.Se poate pune în discuţie dacă o întreprindere care se află într-o zonă supusă frecvent calamităţilor naturale ( de exemplu , lângă albia unui râu cu risc de inundaţii în fiecare primăvară ) poate considera valoarea pierderilor de stocuri şi la producţia în curs de execuţie în categoria cheltuielilor extraordinare. Reamintim că în activitatea extraordinară sunt cuprinse acele evenimente sau tranzacţii distincte de activităţile curente ale întreprinderii care apar neregulat şi cu frecvenţă redusă. Exemplu: În urma unor alunecări de teren, s-a constatat distrugerea unei plantaţii de meri recent intrate pe rod , inregistrarea contabilă fiind : 671

=

2134

Cheltuieli privind calamităţile şi

Animale şi plantaţii

alte evenimente extraordinare.

Contabilitatea cheltuielilor cu amortizările şi provizioanele. Sunt cheltuieli de exploatare , financiare sau excepţionale , ocazionate de deprecierea activelor amortizabile şi neamortizabile , precum şi cele determinate de constituirea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli şi a provizioanelor reglementate. Delimitarea şi înregistrarea distinctă a acestei categorii de cheltuieli de exploatare , financiare excepţionale se întemeiază pe calitatea lor de 28

componentă a capacităţii de autofinanţare. Sunt cheltuieli care nu generează plăţi pentru activitatea de trezorerie. De aceea se mai numesc şi cheltuieli calculate. Contabilizarea acestor cheltuieli se face prin relaţia : 668

=

15

Contabilitatea cu amortizările ,

Provizioane pentru riscuri şi

provizioanele şi ajustarea la inflaţie

cheltuieli 28 Amortizări privind imobilizările 29 Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor 39 Provizioane pentru deprecierea stocurilor

şi

producţieie

în

curs

de execuţie 49 Provizioane pentru deprecierea creanţelor 59 Provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie

Cazuri particulare privind contabilizarea unor cheltuieli complexe  : Cheltuieli cu transportul bunurilor cumpărate efectuate cu mijloace proprii:

29

Potrivit soluţiei formulate prin P.C.G. aceste cheltuieli se înregistrează direct în clasa 6 “Conturi de cheltuieli” intrând în caruselul general al repartizării cheltuielilor asupra contului de rezultat. Deci ele sunt încadrate în zona costurilor perioadei fără a fi recunoscute ca active imobilizate achiziţionate sau stocuri. Din punct de vedere fiscal avantajează societăţile comerciale. O soluţie care depăşeşte limitele de mai sus este următoarea : a) înregistrarea pe naturi a cheltuielilor ocazionate de exploatarea mijloacelor de transport. (combustibili , salarii , amortizări ); 6XX

=

3XX

Conturi de cheltuieli

Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie 4XX Conturi de terţi 5XX Conturi de trezorerie

b) decontarea costului serviciului prestat : • în cazul imobilizărilor achiziţionate : 21

=

Imobilizări corporale

722 Venituri din producţia de imobilizări corporale.

• în cazul stocurilor cumpărate : 3XX

=

711

Conturi de stocuri şi producţie în

Variaţia stocurilor

curs de execuţie. 30

Operaţii contabile privind cheltuielile. 2.1. Ocazionarea cheltuielilor care cuprinde: -angajarea ( ex. Aprovizionarea cu stocuri de la terţi prin metoda inventarului intermitent). %

=

401

Clasa 6

“Furnizori”

“Conturi de cheltuieli” 4426 “TVA deductibilă ” -consumul propriu care se regăseşte în consumurile efectuate pentru realizarea procesului de producţie (respectiv desfacere ) Clasa 6

=

“Conturi de cheltuieli”

Clasa 3 “Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”

-plăţile care îmbracă două aspecte respectiv : Plăţi cu echivalent (prestările de servicii) %

=

“Conturi de cheltuieli”

40 “Conturi de terţi”

4426 “TVA deductibilă”

31

Fără echivalent (datoriile faţă de bugetul statului , asigurările sociale , alte bugete locale). Clasa 6

=

“Conturi de cheltuieli”

44 “Bugetul statului , fonduri speciale şi conturi asimilate”

2.2. Imputarea care se realizează prin decontarea cheltuielilor asupra rezultatelor obţinute: 121

=

“Profit şi pierdere”

Clasa 6 “Conturi de cheltuieli”

Menţionăm că excepţie de la această regulă fac înregistrările privind plusurile de stocuri prin care se creditează cheltuielile şi se debitează conturile de stocuri şi de asemenea materialele obţinute din declasarea obiectelor de inventar. Clasa 3

=

603

“Conturi de stocuri şi

“Cheltuieli privind materialele de

producţie în curs de

natura obiectelor de inventar”.

execuţie”.

1.3 DELIMITĂRI ŞI STRUCTURI PRIVIND VENITURILE. Veniturile unităţii patrimoniale sunt sume încasate sau de încasat pentru: - pentru bunurile livrate , lucrările executate şi serviciile prestate terţilor ; 32

- obligaţii legale şi contractuale din partea unor terţi ; - alte situaţii excepţionale ; Pentru stabilirea rezultatului exerciţiului , la venituri se adaugă şi veniturile din producţia stocată ( pe sold ) şi producţie de imobilizări şi de asemenea cele din cedarea activelor. Cifra de afaceri este totalitatea veniturilor din vânzarea producţiei realizate mai puţin reducerile comerciale respective remizele , rabaturile. În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activităţi curente , dar nu diferă ca natură de veniturile din aceasta activitate. Activităţile curente sunt orice activităţi desfăşurate de o persoană juridică ca parte integrantă a obiectului său de activitate precum şi activităţile conexe acestora. Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzacţii ce sunt clar diferite de activităţile curente şi care , prin urmare , nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat , de exemplu exproprieri sau dezastre naturale. Veniturile din activităţi curente se pot regăsi sub diferite denumiri cum ar fi : vânzări , comisioane , dobânzi , dividende. Contabilitatea veniturilor se ţine pe categorii de venituri , după natura lor , astfel: a) venituri din exploatare , care cuprind: -venituri din vânzarea produselor , mărfurilor , lucrărilor executate şi serviciilor prestate; -venituri din subvenţii de exploatare , reprezentând subvenţiile pentru acoperirea pierderilor şi pentru acoperirea diferenţelor de preţ , precum şi alte subvenţii (finanţarea activităţii de cercetare şi alte finanţări ) de care beneficiează unitatea; -alte venituri din exploatarea curentă , cuprinzând veniturile din creanţe recuperate şi alte venituri din exploatare. 33

b)venituri financiare , care cuprind: - venituri din imobilizări financiare; - venituri din investiţii financiare pe termen scurt; - venituri din creanţe imobilizate; - venituri din investiţii financiare cedate; - venituri din diferenţe de curs valutar; - venituri din dobânzi; - venituri din stocuri obţinute; - alte venituri financiare; Sumele colectate de persoana juridică in numele unor terţe părţi , inclusive în cazul contractelor de mandate sau comision , nu reprezintă venit din activitatea curentă . În această situaţie , veniturile din activitatea curentă sunt reprezentate de comisioanele cuvenite. Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzacţie este determinată , de obicei, printr-un acord între vânzătorul şi cumpărătorul / utilizatorul activului , ţinând cont de suma oricăror reduceri comerciale. c) venituri extraordinare ( de exemplu , daunele pretinse de deţinătorii de poliţe în urma producerii unor calamităţi).

Venituri din vânzarea de bunuri. În contabilitate , veniturile din vânzarea bunurilor se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători , al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în contract , care atestă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective către clienţi. Veniturile din vânzarea bunurilor se recunosc în momentul în care sunt îndeplinite următoarele condiţii. 34

- persoana juridică a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele semnificative ce decurg din proprietatea bunurilor ; - persoana juridică nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi făcut-o , în mod normal , în cazul deţinerii în proprietate a acestora şi nici nu mai deţine controlul efectiv asupra lor; - veniturile şi , respectiv , cheltuielile ocazionate de tranzacţie pot fi cuantificate.

Venituri din prestarea de servicii. Veniturile din presarea de servicii se înregistrează în contabilitate pe măsura efectuării acestora.

Venituri din dobânzi , redevenţe şi dividende. Veniturile din dobânzi , redevenţe şi dividende se recunosc astfel: - dobânzile se recunosc periodic , în mod proporţional , pe măsura generării venitului respectiv , pe baza contabilităţii de angajamente; - redevenţele se recunosc pe baza contabilităţii de angajamente conform contractului; -dividendele se recunosc atunci când este stabilit dreptul acţionarului de a le încasa. Veniturile din reluarea provizioanelor se evidenţiează distinct în funcţie de natura acestora. Diminuarea sau anularea constituite se efectuează prin înregistrarea la venituri în cazul în care nu se mai justifică menţinerea provizioanelor constituite , respectiv are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibilă. Clasificarea veniturilor se face în funcţie de următoarele criterii: - după natură, - după obţinerea şi realizarea acestora. 35

Conturile în care sunt reflectate operaţiunile privind veniturile sunt conturi din clasa 7 “Conturi de venituri” care nu sunt conturi de bilanţ şi au formule contabile de pasiv. Nici aceste conturi la sfârşitul perioadei de gestiune nu prezintă solduri. Acestea se prezintă în desfăşurare astfel: Contabilitatea veniturilor din exploatare.

În modelul continental de contabilitate , implicit în cel din tara noastră , criteriul de delimitare şi înregistrare a veniturilor din activitatea de exploatare este cel început cu obţinerea producţiei şi se continuă cu vânzarea aceleiaşi producţii sau a mărfurilor cumpărate. Totodată , se consideră venituri realizate , în funcţie de care se determină rezultatul , numai cele din stadiul de vânzare , adică din faza unde are loc transferarea dreptului de proprietate. Veniturile nelegate de vânzări , cum sunt cele financiare şi , în unele cazuri , cele excepţionale , sunt considerate realizate în momentul constatării sau încasării , după caz. Tipuri de înregistrări care intervin sunt : a)

veniturile din producţia stocată , metoda inventarului permanent: 33

=

711

Producţia în curs de execuţie

Variaţia stocurilor

34 Produse 36 Animale Înregistrarea se face la costurile de producţie , sau la preţul prestabilit , după caz. Dacă se face la preţul prestabilit conturilor de stocuri li se asociază la intrarea pe debit conturile de diferenţe în roşu , sau în negru , după caz. Dacă sa adoptat modalitatea înregistrării diferenţelor în negru , tipurile de înregistrări sunt : 36

- diferenţe nefavorabile , costul de producţie este mai mare decât preţul prestabilit; 34

=

711

Produse

Variaţia stocurilor

348 Diferenţe la preţ de producţie 36 Animale 368 Diferenţe de preţ la animale şi păsări - diferenţe de preţ favorabile , costul de producţie este mai mic decât preţul prestabilit; 34

=

711

Produse

Variaţia stocurilor

36

348

Animale

Diferenţe de preţ la produse 368 Diferenţe de preţ la animale şi păsări

Înregistrările de mai sus se menţin şi în condiţiile metodei inventarului intermitent , cu deosebirea că este evidenţiat numai stocul final constatat şi evaluat în cadrul inventarului la cost de producţie. Deci , nu intră în rol conturile de difernţe de preţ. Totodată , la deschiderea exerciţiului financiar pentru stocurile iniţiale decontate asupra veniturilor se face înregistrarea : 711

=

33

Variaţia stocurilor

Producţia în curs de execuţie 34 37

Produse 36 Animale b) semifabricatele utilizate pentru consumul propriu se înregistrează prin relaţiile : • obţinerea semifabricatelor din producţie proprie ; 341

=

Semifabricate

711 Variaţia stocurilor

• transferarea semifabricatelor în gestiunea de materiale consumabile; 302

=

341

Materiale consumabile

Semifabricate

• consumul acestora ; 602

=

302

Cheltuieli cu materialele

Materiale consumabile

consumabile

c) veniturile realizate cu ocazia vânzării produselor , lucrărilor , prestărilor de servicii şi mărfurilor ; 4111 Clienţi

=

70 Venituri 4427 TVA colectată

şi concomitent , în cazul metodei inventarului permanent : • pentru costul de producţie sau preţul prestabilit privind producţia stocată vândută ; 38

711

=

34

Variaţia stocurilor

Produse 36 Animale

Dacă evidenţa se ţine la preţ prestabilit , conturilor de

stocuri li se

asociează cele care evidenţiează difernţele între costul de producţie şi preţul prestabilit: • pentru costul de cumpărare al mărfurilor vândute : 607

=

371

Cheltuieli privind mărfurile

Mărfuri

Dacă evidenţa se ţine la preţ de vânzare , înregistrarea devine : 607

=

371

Cheltuieli privind mărfurile

Mărfuri

(costul de cumpărare)

(preţ de vânzare)

378 Diferenţe de preţ la vânzare (rabatul aferent preţului de vânzare) d)

veniturile din producţia de imobilizări , înregistrarea la costul de producţie: 20

=

72

Imobilizări necorporale

Venituri din producţia de imobilizări

21

4427

Imobilizări corporale

TVA- colectată

23 Imobilizări în curs e) venituri din subvenţii pentru exploatare primite la export sau pentru acoperirea pierderilor privind diferenţele de preţ la produsele subvenţionate ; 445

=

39

741

Subvenţii

Venituri din subvenţii de exploatare

512 Conturi curente la bănci f) venituri din creanţele reactivate privind clienţii şi debitorii diverşi: 4111

=

Clienţi

754 Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi

461 Debitori diverşi g) alte venituri din exploatare , neincluse în producţia exerciţiului şi deci în valoarea adăugată: • sumele datorate de salariaţi privind debitele , remuneraţii , sporuri sau adaosuri necuvenite şi avansuri nejustificate : 428

=

Alte datorii şi creanţe în legătură

758 Alte venituri din exploatare

cu personalul • sumele datorate de debitori diverşi , ca urmare a pagubelor produse de aceştia ; 461

=

Debitori diverşi

758 Alte venituri din exploatare

• sumele încasate reprezentând venituri din exploatarea curentă , cum este contribuţia părinţilor pentru creşe şi grădiniţe; 512

=

Conturi curente la bănci

758 Alte venituri din exploatare

40

5311 Casa • valoarea pierderilor din calamităţi , înregistrate iniţial după natura lor , iar apoi decontarea asupra cheltuielilor excepţionale , exemplu stocuri calamitate ; 60

=

Cheltuieli privind stocurile

3XX Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie

şi : 658

=

Alte cheltuieli de exploatare

758 Alte venituri din exploatare

Contabilitatea veniturilor financiare În categoria veniturilor finanaciare sunt incluse veniturile din : participaţii , titluri de plasament , imobilizările financiare cedate , creanţele imobilizate , titlurile de plasament cedate , diferenţele favorabile de curs valutar , dobânzile cuvenite , sconturile obţinute şi alte venituri financiare. Tipurile de înregistrări care intervin sunt : a) dividendele de încasat

sau încasate , după caz , de întreprindere pentru

participaţiile la capitalul altor societăţi : 451 Decontări în cadrul grupului

=

761 Venituri din imobilizări financiare

461 Debitori diverşi 512 Conturi curente la bănci 41

b) dividende şi dobânzi de încasat sau încasate din titluri imobilizate ale activităţii de portofoliu ; 461

=

768

Debitori diverşi

Alte venituri financiare

512 Conturi curente la bănci c) dobânzile de încasat sau încasate , după caz , precum creanţele imobilizate; 2676

=

763

Dobânda aferentă creanţelor legate

Venituri din creanţe imobilizate

de interesele de participare 512 Conturi curente la bănci 5311 Casa d) dividende aferente titlurilor de plasament ; 451

=

762

Decontări în cadrul grupului

Venituri din investiţii financiare pe termen scurt

461 Debitori diverşi 512 Conturi curente la bănci 5311 Casa

42

e) venituri din titluri de plasament cedate , pentru diferenţe între preţul de cesiune şi cel de cumpărare ; 461

=

50

Debitori diverşi

Investiţii financiare pe termen scurt

512

764

Conturi curente la bănci

Venituri din investiţii financiare cedate

5311 Casa 509 Vărsăminte de efectuat pentru investiţii f) veniturile din diferenţele de curs valutar , rezultate în urma lichidării creanţelor şi datoriilor în devize evaluate la cursul zilei cu ocazia închiderii exerciţiului financiar; 16

=

765

Împrumuturi şi datorii asimilate

Venituri din diferenţe de curs valutar

267 Creanţe imobilizate 40 Furnizori şi conturi asimilate 41 Clienţi şi conturi asimilate 45 Grup şi asociaţi 46 Debitori şi creditori diverşi 51 Conturi la bănci 53 43

Casa 54 Acreditive g) dobânzi cuvenite pentru obligaţiuni şi alte tiltluri de plasament; 5088

=

762

Dobânzi la obligaţiuni şi titluri

Venituri din investiţii

plasament

de

financiare pe termen scurt

h) veniturile financiare din dobânzile cuvenite pentru disponibilităţile din conturile bancare şi din creditele comerciale: 451

=

766

Decontări în cadrul grupului

Venituri din dobânzi

461 Debitori diverşi 472 Venituri înregistrate în avans 518 Dobânzi Remarcă:

Problema semnalată în cazul cheltuielilor cu dobânzile privind

varianta continentală de contabilizare se menţine şi în cazul veniturilor din dobânzi .Înregistrările de mai sus pentru dobânzile evaluate spre a fi încasate la sfârşitul anului se stornează , iar la încasare , în exerciţiul următor , se debitează conturile de trezorerie şi se creditează conturile veniturilor din Totodată , apreciem că problema vizează şi veniturile din dividende.

Contabilitatea veniturilor extraordinare. 44

dobânzi

Veniturile extraordinare pot apărea ca urmare a subvenţiilor primite pentru eliminarea efectelor calamităţilor , pentru reamplasarea activităţilor productive în zone defavorizate sau pentru descongestionarea zonelor urbane aglomerate dar şi din despăgubirile care însoţesc exproprierea unor active pentru cauză de utilitate publică. Exemplu: Ca urmare a construcţiei unei căi ferate de utilitate publică o fâşie din terenul societătii Martina S.A. a fost expropriat , pentru care urmează să primească o despăgubire. Înregistrarea contabilă este: 512

=

771

Conturi curente la bănci

Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare.

Contabilitatea veniturilor din amortizări şi provizioane. Veniturile din amortizări şi provizioane sunt venituri calculate , determinate de reluarea prin diminuare a provizioanelor pentru deprecieri şi a celor reglementate. Un venit din amortizări poate interveni numai în mod excepţional , printro schimbare de plan de amortizare , care necesită diminuarea amortizării. Toate veniturile din amortizări şi provizioane se contabilizează , de regulă , la închiderea exerciţiului financiar , în cazul ieşirii activelor pentru care s-au constituit provizioane pentru deprecieri şi în situaţia anulării parţiale sau totale a unor provizioane rămase fără obiect. Tipul de înregistrare privind veniturile din amortizări şi provizioane este: 15

=

78

Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli .

Venituri din provizioane şi ajustarea la inflaţie.

45

28 Amortizări privind imobilizările. 29 Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor. 39 Provizioane pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie. 49 Provizioane pentru deprecierea creanţelor. 59 Provizioane pentru deprecierea conturilor de Trezorerie.

Operaţiuni contabile privind veniturile  : În operaţiunile contabile veniturile se pot grupa în două categorii: 4.1.Crearea veniturilor: - Producţia – Obţinerea produselor finite. 345

=

Produse finite

711 Variaţia stocurilor.

348 Diferenţe de preţ la produse finite. -facturarea 411 Clienţi.

=

%

Clasa 7 Conturi de venituri. 46

4427 TVA colectată.

- Încasarea. Clasa 5

=

411

“Conturi de trezorerie”

“Clienţi” (413 “Efecte de primit”)

sau Clasa 5

=

704

“Conturi de trezorerie”

“Venituri din lucrări executate şi servicii prestate” (706 “Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii”)

4.2 Încorporarea veniturilor în rezultate. Clasa 7

=

121

“Conturi de venituri”

“Profit şi pierdere”

Organizarea contabilităţii veniturilor se face pe categorii de venituri după natura acestora. Conturile sintetice de venituri şi de cheltuieli se pot dezvolta pe conturi analitice , în funcţie de necesităţile impuse de anumite reglementări sau potrivit necesităţilor proprii. Cheltuielile şi veniturile determinate de operaţiunile asocierilor în participaţie se contabilizează distinct de către unul din asociaţi , conform prevederilor contractului de asociere. 47

La sfârşitul perioadei de raportare , cheltuielile şi veniturile înregistrate pe nature se transmit pe baza de decont fiecărui asociat în vederea înregistrării acestora în contabilitatea proprie.

CONTABILITATEA REZULTATELOR Potrivit art.19 alin 1 din Legea contabilităţii 82/1991 rezultatele se determină lunar , cumulat de la începutul anului. În acest sens , conturile de cheltuieli şi conturile de venituri în care se înregistrează , în funcţie de natura lor , veniturile , respectiv , cheltuielile se închid, provizoriu , prin rezultatul exerciţiului. Rezultatul definitiv al exerciţiului se stabileşte anual şi reprezintă soldul final al contului de profit şi pierdere. Determinarea lunară a rezultatelor generează realizarea următoarelor lucrări: contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor obţinute în cursul fiecărei luni şi a) cumularea lor; b)

contabilizarea amortizării lunare a imobilizărilor;

c)

contabilizarea provizioanelor deductibile lunar;

delimitarea lunară a cheltuielilor şi veniturilor înregistrate în avans , care d) poate îmbrăca două variante: -delimitarea cheltuielilor şi veniturilor între exerciţiile anuale. -delimitarea cheltuielilor şi veniturilor între luni aparţinând exerciţiului ; Rezultatul brut al exerciţiului este de fapt diferenţa între veniturile totale şi cheltuielile totale. El se mai poate exprima şi sub forma sumei dintre rezultatul curent al exerciţiului şi rezultatul excepţional. Calculul profitului impozabil 48

Reguli generale Art. 19. - (1) Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintrun an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau in calcul si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor potrivit normelor de aplicare. Depunerea declaratiilor de impozit pe profit Art. 35. - (1) Contribuabilii au obligatia sa depuna o declaratie anuala de impozit pe profit pana la data de 15 aprilie inclusiv a anului urmator. (2) O data cu declaratia de impozit pe profit anuala, contribuabilii au obligatia sa depuna si o declaratie privind platile si angajamentele de plata catre persoanele nerezidente, care cuprinde scopul si suma fiecarei plati, numele si adresa beneficiarului. Nu se cuprind in aceasta declaratie sumele angajate sau platite pentru bunurile importate sau pentru transportul international. (3) Contribuabilii sunt raspunzatori pentru calculul impozitului pe profit Rc=(Vexp-(+) CHexp)(+)-(Vfin-(+)Chfin) Rexc =Vexc +(-)Chexc Rb=RC+(-)Rexc Rb=Vt+Cht Impozitul pe profit. Imp=K%*(Rb+Chned-Chded) Rnet=Rb-Imp pr Unde de fapt: Rb+Chned-Chded=Rfiscal Rezultatul net al exerciţiului va fi: Rnet=Rb-Imp pr În cazul microîntreprinderilor impozitul pe suma totală a veniturilor trimestriale se calculează astfel: Ipr=1,5%*∑VT 49

În acest caz rezultatul net va fi: Rnet=∑VT-∑ChT-Ipr Rezultatul net al exerciţiului este soldul contului 121 “profit şi pierdere” – cont bifuncţional - care în cazul că este creditor poartă denumirea şi de profit de repartizat , respectiv sume care se distibuie potrivit destinaţiilor legale (reserve , dividende). Contabilizarea se va realiza astfel : 129

=

%

“Repartizarea profitului”

106

-valoarea rezervelor

“Rezerve” 1012 “Capital subscris social” 117 “Rezultatul reportat”

-majorarea capitalului

social -valoarea dividendelor participarea salariatilor la profit , vărsăminte din profitul net al regiilor autonome , surse proprii de finanţare.

50

CAPITOLUL III

PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. THERMOLINE S.R.L III.1 SCURT ISTORIC Cu peste 15 ani de experienţă şi o activitatea intensă, în plină dezvoltare, compania este una dintre cele mai renumite în România. Înfiinţată în noiembrie 1992, compania a crescut în fiecarea an, ajungând un jucător important pe piaţa. Reţeaua de distribuţie a acoperit la început oraşul Sibiu şi zonele adiacente acestuia. Treptat compania a reuşit să livreze în termeni excelenţi, orice comandă, în tot centrul ţării, adăugând pe harta de distribuţie cele mai importante oraşe din România. Succesul afacerii şi creşterea dinamică a necesitat extinderea bazei materiale. Astfel, în 2000 S.C THERMOLINE S.R.L. a inaugurat un depozit, care este construit după cele mai înalte standarde de funcţionalitate şi eficienţă, de o firmă specializată în construcţii industriale, şi are o capacitate mărită: 600 mp suprafaţă de depozitare, pentru maxim 500 de tone. Fiind unul dintre cei mai importanţi jucători din acest domeniu S.C. THERMOLINE S.R.L. a participat la numeroase târguri şi expoziţii de profil. Una dintre cele mai importante din ţară este EXPO CONSTRUCT & AMBIENT din Bucureşti, cea mai mare expoziţie anuală, unde compania a participat constant, începând din anul 2002. 51

Compania este mândră că, după 15 ani de activitate, poate să onoreze toate cererile clienţilor de la nivel naţional, , să beneficieze de avantajele unui depozit modern de materiale şi să lucreze cu clienţi importanţi în domeniu. O expertiză de primă clasă. Un concept consistent. O echipă managerială exemplară.Angajaţi dedicaţi, concentraţi spre progres. Aceasta este filozofia din spatele companiei cu o activitate deosebită, care îşi scrie fără încetare povestea de success. Pentru S.C. THERMOLINE S.R.L. atingerea celor mai înalte standarde de calitate înseamnă dezvoltarea celor mai noi tehnologii, comunicarea permanentă cu partenerii, consultanţă de specialitate, muncă în echipă, respect şi pasiune. Capabili să găsească soluţii pentru orice problemă tehnică, compania nu uită nici o clipă de protejarea mediul înconjurător. Aceştia sunt factorii decisivi pentru a avea încredere că vă aflaţi alături de un partener puternic. Pentru că a dezvoltat abilitatea de a gândi în dimensiuni noi şi pentru că ţinteste mereu spre cultivarea respectului pentru clienţi, sloganul companiei este: "Un pas inaintea tuturor”.

III.1.1. Informatii de identificare 1. 1. Sediul social: Sibiu, Aleea Platanilor nr.3, tel.0269/318352 1. 2. Codul unic de inregistrare: RO 1317750 1. 3. Numar de ordine in Registrul Comertului: J03/200/1992 1. 4. Forma de organizare: Societate comerciala cu raspundere limitata 1. 5. Stare firma: functiune, certificat de imatriculare preschimbat 1. 6 . Dovada sediu : Extras de carte funciara nr.8826/din data de 05.07.2005 1. 7. Capitalul social subscris : 18300,00 RON, integral varsat Aport in natura: 11762,50 RON Numar parti sociale: 1830 Valoare parte sociala: 10,00 RON Nr.Crt.

Asociati persoane fizice

%

Nr. parti sociale

1

Balaban Cezar

50

915

2

Balaban Andrada

50

915

III.2 Descrierea obiectului de activitate 52

Activitatea principala conform codificarii ( ordin 601/2002): 2523- Fabricarea articolelor din material plastic Descriere activitate: 25- Industria de prelucrare a cauciucului si a maselor plastice Principii , politici , şi metode contabile. a)

Conversii valutare. Tranzacţiile realizate în valută sunt transformate în lei la o rată de

schimb valabilă la data tranzacţiei. Activele şi pasivele exprimate în valută la data întocmirii bilanţului sunt transformate în lei utilizând ratele de schimb valabile la sfârşitul perioadei. Câştigurile sau pierderile rezultate din aceste conversii sunt incluse în contul de profit şi pierdere , ca parte a veniturilor sau cheltuielilor financiare.

Amortizarea activelor imobilizate. b) Societatea a folosit metoda amortizării liniare pe întreaga durată de viaţă a activelor. c)

Evaluarea stocurilor. Stocurile sunt evaluate la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea

realizabilă netă. Costul stocurilor include toate costurile suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc în present , respective: - materiile prime şi consumabilele : costul de achiziţie după metoda CMP - producţia în curs şi produsele finite : costul materialelor directe + manopera +cheltuielile de regie atribuibile. f) Instrumente financiare.

53

Instrumentele financiare folosite de societate sunt formate din numerar, depozite la termen , creanţe şi datorii . Sunt evaluate la valoarea justă.

h) Venituri. Veniturile sunt înregistrate în momentul livrării de produse de către societate , deoarece acesta este momentul în care riscurile semnificative avantajele

deţinerii

proprietăţii

sunt

transferate

clientului.

şi

Sumele

reprezentând veniturile nu includ taxele de vânzare (TVA) şi discounturile comerciale acordate. i) Impozite şi taxe.

Societatea înregistrează impozitul pe profit pe baza

profitului brut rezultat din situaţiile financiare româneşti întocmite în conformitate cu legislaţia fiscală aplicabilă în România . Diferenţele dintre raporatea financiară în conformitate cu IAS şi reglementările contabile româneşti duc la apariţia unor diferenţe semnificative între valoarea contabilă a anumitor active şi pasive , precum şi între veniturile şi cheltuielile contabile şi cele fiscale III.2.2.Prezentarea

generală

a

capacităţilor

de

producţie

tehnologiilor , a stării tehnice ; Principalele capacităţi de producţie aflate în funcţiune. Capacităţi de producţie: Produs

Capacitatea

Capacitatea

UM/an mii mp programata echiv. 2mm

Grad de folosire în

%

2006

Cuptor g. float

8000

6600

82.5

Cuptor nr.3 g.

6200

6000

96.7

tras 54

a

Cuptor 1 şi 2

7200

6200

86.1

laminat

Principalele activităţi , produse ,servicii (cu pondere peste 15% din venitul total ) conform datelor din bilanţul pe anul precedent:

Nr. Activitatea

Venitul total (mii lei)

Crt , produsul , Conform bilanţ serviciul 2002

1

Geam 263.568.683

%

Estimat

pe

%

anul 2003

47

313.384.000

42

131.074.646

24

164.719.500

22

Geam 146.010.658

26

184.986.000

24

float 2 3

Geam tras laminat

III.3. ORGANIGRAMA Personalul societăţii Numărul total de salariaţi la data de 01/01/2007 este de 25 din care  : -Conducere

2 55

-Personal muncitor

18

-Alte categorii

5

Adunarea asociaţilor

Director general

Director economic

Contabil şef

Director comercial

Personal salarizare

Secţie

Contabilitate

Aprovizionare

Desfacere

Depozit

Livrări

Expediţie

III.4. RELAŢIILE INTERNE SI EXTERNE 56

Transport

Principalii furnizori interni si externi : WURTH ROMANIA SRL - ABITARE CG SRL BRASOV - SIEGENIA AUBI - SALAMANDER INDUSTRIE PRODUKTE GERMANIA - GUARDIAN OROSHAZA UNGARIA - SC FERONET SRL ONESTI - SC BITT BAU SRL MIERCUREA CIUC - SC MEONIA SRL CONSTANTA - SC ROMGLASS SRL SIBIU - SC SEDA-INVEST SRL - ROTO BUCURESTI - SC TOP-TEHNOLOGY SRL SIBIU -

Principalii clienti : - persoane fizice si juridice diverse Lucrari de referinta executate: - Sediu M.J. MAILLIT - Sediu PARMALAT Bucuresti - LUKOIL Ploiesti-Rafinarie - tamplarie sediu administrativ, anexe - Spitalul SFANTUL SPIRIDON Iasi - tamplarie aluminiu - Magazin INA CENTER – Unirea - vitrina sticla - Spital FUNDENI Bucuresti - sectia cardiologie - usi si ferestre PVC - Sediu SC EXCELENT SA Bucuresti - tamplarie PVC - sediu administrativ, poarta actionare electrica, punct control si paza - Oficiul Postal central Alexandria - tamplarie PVC - SC BELLUFORM SRL - fatada Etalbond si tamplarie hala productie - Restaurant RUSTIC, Drumul Taberei - Bucuresti - tamplarie PVC, aluminiu - Hypermarket Cora - amenajare diverse standuri din magazin - tamplarie PVC, vitrine si usi sticla - ATLANTA HOUSE SRL BRASOV - DUMATRUK SRL DOLJ

III.5. PLANURI DE VIITOR, STRATEGII DE DEZVOLTARE

57

Deschiderea către comunicare şi seriozitatea sunt prezente în toate acţiunile noastre si foarte importante pentru satisfacerea permanentă şi ireproşabilă a clienţilor. Vrem să ne îndeplinim scopurile printr-o strategie dinamică, ca o companie ce se prezintă pe piaţă cu produse de cea mai înaltă calitate şi cu un excelent raport preţ-performanţă. Valorile ce ne definesc sunt legate de ţintele directe: clienţii şi succesul.      

Orientarea către client Integritatea Satisfacerea fiecărui partener în parte Respectarea angajamentelor Munca în echipă Strategii comerciale flexibile şi dinamice In ceea ce priveşte planurile de dezvoltare, urmărim crearea de parteneriate cu clienţii cheie, atât în domeniul business-to-business cât şi în domeniul businessto-consumer, continuând investiţiile şi diversificarea portofoliului de produse. Într-o lume în care tehnologia este esenţială în fiecare aspect al vieţii noastre, vom fi un furnizor de soluţii de vârf, adaptat stilului de viaţă şi exigenţelor clienţilor.

III.5.1 Investiţii S.C. THERMOLNIE S.R.L. nu are investiţii în curs. Pentru perioada 2008-2009 societatea îşi propune realizarea prin investiţii a următoarelor obiective : -linie producere oglinzi ; -instalaţie geam duplex ; -tâmplărie metalică pentru geam termopan ; -utilaje pentru şlefuit şi şablat geam

58

CAPITOLUL IV MONOGRAFIA CONTABILĂ PRIVIND ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A CHELTUIELILOR , VENITURILOR SI A REZULTATULUI, LA S.C.THERMOLINE SRL 1. Materiile prime achizitionate sunt in valoare de 12127,52 LEI RON , preţ facturat de furnizor fără T.V.A. – 19%., care se dau in consum. a) inregistrarea achizitiei de materii prime: % = 401.1 301.1 301.2 4426 .02

12127,52 lei 5235,42 lei 4955,77 lei 1936,33 lei

301.1 „ Profile, materiale, jaluzele” 301.2 „ Feronerie” 4426.02 „ Tva deductibila oper.incluse in jurnal cu drept de deducere” b) inregistrarea darii in consum a materiilor prime: 601 = % 301.1 301.2

10191,19 lei 5235,42 lei 4955,77 lei

2. Se inregistreaza cheltuielile cu amortizarea imobilizarilor conform tabelului in valoare de 4981,00 LEI. 6811 =

% 2808 2812.1 28131.1 28132.1 28133.1 2814.1 2814.2

4981lei 82 lei 712 lei 1294 lei 23lei 2814 lei 99 lei 56 lei

59

60 AMORTIZARE LUNARA

ULTIMA LUNA AMORTIZARE (luna-an)

PRIMA LUNA AMORTIZARE (luna-an)

DURATA NORMATA

VALOARE

DENUMIRE

CONT

 

208

Upgrade Hsalar

460,00

12

martie-07

februarie-08

38

208

Program SoftGlass

809,45

36

martie-07

februarie-10

22

208

790,00 2059,45 365000,00 5910,93 7535,29 2821,77

36

aprilie-07

martie-10

600 180 180 180

nov.95 dec.02 mar.03 mai.04

01.10.2045 01.11.2017 01.12.2017 01.04.2019

22 82 608,00 33 42 16

180

mai.05

01.12.2019

120 144 120 72

iun.99 mar.03 mar.01 nov.03

01.05.2009 01.05.2011 01.02.2011 01.10.2008

13 712 85 14 13 46

1541,71 6792,82 53370,90

48 120 120

iul.04 aug.04 nov.04

01.06.2007 01.07.2014 01.10.2014

32 57 445

5887,72

120

nov.04

01.10.2014

49

11709,12 9551,91

120 48

dec.05 apr.06

01.11.2015 01.03.2009

98 199

6092,73 12362,30 124452,86 2807,70 2807,70 91363,82

48 96

01.03.2009 01.03.2015

60

apr.06 apr.07   aug.03   apr.03

01.03.2008

127 129 1294 23 23 1523

77470,60

60

dec.04

01.11.2009

1291

168834,42 1768,60 2864,66 1344,54

60 60 60

  mai.03 mar.03 dec.04

01.04.2008 01.02.2008 01.11.2009

2814 29 48 22

 

Soft Retea Hamor Total 208 Hala Productie Instalatie Gaz Instalatie Icalzire Instalatie Aer Conditionat Centrala Wiessman Total 212 Masina de injectare Masina de vidat Strung SN 400 Schela tip profesional Freza SLITZ Masina insurubat Aparat spalare sticla Aparat introdus argon Masina debavurat Masina de sudat la doua capete Masina de frezat Compresor aer Total 2131.1 Laser Metru Total 2132.1 Autocamioneta Mercedes Autoturism Wolkswagen Total 2133.1 Centrala Telefonica Calculator Pentium Calculator Sempron Total 214.1

212.2  

Masa protocol Total 214.2

2808

 

  212.1 212.1 212.1 212.1

2812.1

212.1   2131.1 2131.1 2131.1 2131.1 2131.1 2131.1 2131.1

28131. 1

2131.1 2131.1 2131.1

28132. 1

2131.1 2131.1   2132.1   2133.1

28133. 1

2133.1   214.1 214.1 214.1

2814.1

2814.2

2410,92 383678,91 10225,00 2060,00 1512,00 3346,65

 

 

120

5977,80 2000 2000

01.07.2013

  36

mai.05  

99 01.04.2008

56 56

3. Se primeste factura de la Porsche Leasing Romania in valoare de 1992,09 lei , reprezentand rata de leasing pentru autoturismul Wolkswagen-Passat. Cursul de referinta la data incheierii contractului 61

era de 4,0774 RON, iar la data facturarii de 3,3035 RON . Rata stabilita este de : - capital: 454,23 EUR - dobanda: 36,31 EUR a) inregistrarea creditului de leasing conform contractului: % = 401.1 167.3 665 4426.02

1844,04 lei 1852,08 lei -302,47 lei 294,43 lei

167.3 „ Credit leasing VW” b) inregistrarea dobanzii: 666 = 401.1

/

148,05 lei

4. Se primeste factura de asigurare Casco de la Porsche Broker De Asigurare , in valoare de 286,29 lei, rata fiind de 83,92 EUR. Cursul de referinta la data incheierii contractului era de 4,0774 RON, iar la data facturarii de 3,3035 RON: % = 167.4 665

401.1

286,29 lei 342,17 lei - 55,88 lei

167.4 „ Casco leasing VW” 5. Se primeste factura de energie electrica in valoare de 1650,60 LEI. % = 401.1 605 4426.02

1650,60 lei 1387,06 lei 263,54 lei

6. Cheltuielile privind combustibilul sunt in valoare de 1093,53 LEI. 62

6022 = 3022

/ 1858,30 lei

7. Se inregistreaza cheltuiala cu tichetele de masa acordate angajatilor in valoare de 4238,52 LEI. 642 = 5328 .2

/4238,52 lei

8. Inregistrarea altor impozite si taxe in valoare de 5730 lei si plata acestora cu numerar. 635.1 =

% 446.50 446.51 446.53 446.55

5730 lei 100 lei 4927 lei 547 lei 156 lei

635.1 „ Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate” 446.50 „ Taxa PSI” 446.51 „Impozit pe cladiri” 446.53 „ Taxa mijloace de transport” 446.55 „ Taxa mijloace de reclama si publicitate” - plata : % = 5311 446.50 446.51 446.53 446.55

5730 lei 100 lei 4927 lei 547 lei 156 lei

9. Inregistrarea drepturilor salariale ale angajatilor , contributiilor aferente acestora pe baza statului de plata si plata cu numerar. 63

a) - se plateste avansul: 425 = 5311 / 5100 lei b) - inregistrarea drepturilor salariale : 641

= 421.1

/ 14532 lei

c) – inregistrarea contributiei la Fondul de garantare a salariilor: 6452

=

4371.2/

37 lei

d) - inregistrarea CAS angajator: 6451.1 = 4311.1

/

2859 lei

e) – inregistrarea CASS angajator : 6453

=

4313.1 /

885 lei

f) - inregistrarea somaj angajator : 6452

=

4371.1

/

295 lei

g) - inregistrarea retinerilor din veniturile salariale ale angajatilor: 421.1 =

% 444 4312.1 425 4372 4314.1

8750 lei 1160 lei 1395 lei 5100 lei 150lei 945 lei

h)– inregistrare comision Camera de Munca 635.1 = 447.2

/ 111 lei

i) – plata comisionului cu numerar: 64

447.2 = 5311

/ 111 lei

j) – inregistrarea viramentelor privind contributtile datorate de unitate si a retinerilor din salariile cuvenite angajatilor : % = 4311.1 4371.2 4313.1 4371.1 444 4312.1

5121

7726 lei 2859 lei 37 lei 885 lei 295 lei 1160 lei 1395 lei

4372

150 lei

4314.1

945 lei

k) – plata salariilor nete ramase: 421.1 = 5311 / 9432 lei

10. Se primeste factura de chirie ptr.benerul de publicitate amplasat pe stalpul apartinand SC ELECTRICA in valoare de 92,27 LEI. % = 401.1 612.2 4426.02

92,27 lei 77,54 lei 14,73 lei

11. Se primeste factura de telefon in valoare de 141,87 LEI. % = 401.1 626 4426.02

141,87 lei 119,22 lei 22,65 lei

65

12. Factura de curbare profile primita de la S.C. Nicoplast S.R.L in valoare de 2135 lei, se inregistreaza pe contul de cheltuieli cu serviciile executate de terti.. % = 401.1 628 4426.02

2135 lei 1945,38 lei 189,62 lei

13. Pentru incasarea unei creante in suma de 5000 lei inainte de termen , se acorda clientului un scont in valoare de 50 lei, conform contractului: - incasarea creantei ( mai putin a scontului acordat) : % = 5121.1 667

4111.1

5000 lei 4950 lei 50 lei

14. Cheltuielile de protocol sunt in suma de 613,80 lei.

% = 623.1 4426.02

401.1

809,88lei 680,57 lei 129,31 lei

15. Comisioanele de administrare cont sunt in valoare de 300,54 lei.

627 = 5121.1

/ 300,54 lei

16. Se inregistreaza bonurile de consum in valoare de 48703,98 lei astfel: 66

a) – 301.1 „ Profile, pervaze, jaluzele” in valoare de 28688,09 lei. b) – 301.2 „ Feronerie” in valoare de 8195,48 lei. c) – 301.3 „ Termopan” in valoare de 8272,09 lei. d) – 3021 „ Materiale auxiliare”in valoare de 2192,29 lei. e) – 3022 „ Combustibil”in valoare de 1093,53 lei. f) – 303.2 „ Echipament de lucru” in valoare de 262,50 lei.

601 =

% 301.1 301.2 301.3

45155,66 lei 28688,09 lei 8195,48 lei 8272,09 lei

6021 = 3021

/ 2192,29 lei.

6022 = 3022

/ 1093,53 lei

603 = 303.2

/ 262,50 lei.

17. Vanzarile sunt in valoare de 127134,30 lei astfel: a) - marfuri 4111.1 =

% 707 4427

20697,23 lei 17392,63 lei 3304,60 lei

b) - produse finite 4111.1 =

% 701 4427

63469,11 lei 53335,39 lei 10133,72lei

67

c) - semifabricate

4111.1 =

% 702 4427

42967, 96 lei 36107,53 lei 6860,43 lei

18. Inchiderea conturilor de cheltuieli:

121.1 =

% 601 627

98772 lei 55346,85 lei 300,54 lei

623.1

680,57 lei

6811

4981 lei

605

1387,06 lei

6022

2951,83 lei

635.1

5841 lei

641 6452 6451.1 6453

14532 lei 332 lei 2859 lei 885 lei

642

4328,52 lei

666

148,05 lei

612.2

77,54 lei

628

2135 lei

667

50 lei

626

119,22 lei

603

261,50 lei

665

358,35 lei

6021

2192,29lei 68

19. Inchiderea conturilor de venituri:

% 707 702 701

= 121.1

106835,55 lei 17392,63 lei 36107,53 lei 53335,39 lei

20. Determinarea rezultatului: - venituri = 106835,55 lei - cheltuieli = 98772 lei Profitul brut = 8063,55 lei Cheltuielile ned.fiscal = (Cheltuielile de protocol + profitul brut) x 2% (680,57+ 8063,57) x 2% = 174,88 lei Rezulta ca sunt cheltuieli integral deductibile fiscal , deci impozitul pe profit se aplica la valoarea de: 8063,55 + (680,57-174,88) = 8569,24 Impozitul pe profit = 8569,24 lei x 16% = 1371 lei -

Inregistrarea cheltuielilor cu impozitul pe profit 641= 441

/ 1371 lei

- Plata impozitului pe profit 441= 5121.1 / 1371 lei

69

CONCLUZII

Contul de profit şi pierdere în concepţia I.A.S.C. , constituie un element component al situaţiei financiare , care măsoară performanţele activităţii întreprinderii , iar în calitatea sa de instrument de informare financiară serveşte la satisfacerea nevoilor unei game largi de utilizatori. Elementele care măsoară performanţele activităţii întreprinderii potrivit cadrului conceptual I.A.S.C. sunt veniturile şi cheltuielile.Acestea sunt definite prin optica conceptuală a profitului determinată ca diferenţă între venituri şi cheltuieli deoarece constituie criteriul de apreciere a performanţelor întreprinderii. Veniturile reprezintă creşterile de avantaje economice , în cursul exerciţiului financiar ca urmare a creşterilor de active sau diminuare de pasive iar această creştere poate fi măsurată. Veniturile provin din activitatea curentă a întreprinderii , cât şi din alte venituri şi plusurile de valori sau câştiguri. Cheltuielile sunt definite ca delimitări de avantaje economice pe parcursul exerciţiul financiar şi se prezintă sub forma diminuărilor de active sau creşterilor de pasive , au consecinţe directe asupra scăderii capitalurilor proprii , alta decât distribuirile către proprietarii de capital. Constituie o cheltuială - orice diminuare a capitalurilor proprii alta decât reducerea capitalului social sau distribuirea de dividende. Orice cheltuială este contabilizată în contul de profit şi pierdere , atunci când s-a produs o diminuare a avanatjelor economice viitoare , generată de o diminuare de active şi o creştere de pasiv , diminuare ce poate fi măsurată .

70

Activitatea oricărei firme se concretizează în obţinerea de produse , executarea de lucrări şi prestarea de servicii , raţiunea de a exista constituind-o obţinerea unei rentabilităţi scontate. În economia de piaţă o întreprindere nu poate supravi eţui şi respectiv dezvolta decât în măsura în care dovedeşte că este capabilă să răspundă de o manieră durabilă societăţii pieţei , măsurată prin identificarea corectă a solicitărilor clienţilor , asigurarea promptă a unei oferte de produse şi servicii adecvate. Contul de profit şi pierdere sau contul de rezultate este documentul contabil de sinteză care măsoară performanţele activităţii întreprinderii în cursul perioadei actualizate. Diferenţa dintre venituri şi cheltuieli constituie rezultatul exerciţiului. Unii utilizatori ai informaţiei contabile sunt interesaţi mai mult de informaţia privind profitul întreprinderii , în timp ce alţii urmăresc fluxurile viitoare ale trezoreriei. Obiectivele şi scopul financiar ale întreprinderii pot fi abordate din diferite puncte de vedere . O primă abordare vizează maximizarea profitului prin raţionalizarea deciziilor financiare şi dintr-o altă optică (cea managerială ) accese obiective şi scopuri vizează în principal realizarea creşterii economice , a echilibrului financiar şi a lichidării financiare. Informaţia financiară nu poate fi pe deplin înţeleasă dacă se ignoră specificul activităţii precum şi rezultatul exploatării . Astfel , interpretarea fluxurilor financiare se face în mod diferit , în funcţie de faza de expansiune , maturitate sau declin în care se află întreprinderea . De aceea se impune completarea datelor financiar –contabile cu informaţii referitoare la potenţialul tehnic uman , comercial , intensitatea concurenţei şi poziţia firmei pe piaţă , imaginea firmei şi a produselor sale. Luarea în considerare a acestora în realizarea diagnosticului financiar va permite caracterizarea fiecărei activităţi a întreprinderii în termeni de nevoi , rentabilitate şi risc.

71

Analiza financiară urmăreşte să evidenţieze modalitatea de realizare a echilibrului financiar pe termen mediu şi lung şi treptele de acumulare bănească , rentabilitatea activităţii întreprinderii. Scopul analizei financiare îl costituie întocmirea diagnosticului financiar al întreprinderii în vederea evidenţierii punctelor forte şi punctelor slabe , precum şi a potenţialului managementului financiar. Operaţiile economice şi financiare care au loc în cadrul unei întreprinderi se reflectă în documentele contabile de sinteză sub forma fluxurilor şi stocurilor . Fluxurile exercită o influenţă nemijlocită asupra rezultatului exerciţiului , în timp ce stocurile au un impact temporar sau de durată , asupra echilibrului financiar , nevoii de finanţare a operaţiilor de gestiune şi asupra solvabilităţii firmei. Fluxul financiar îmbracă forma veniturilor şi cheltuielilor aferente perioadei de gestiune .Ele sunt generate de activitatea desfăşurată în cadrul întreprinderii şi se prezintă ca flux de exploatare,

flux

financiar

şi

flux

excepţional.

Structurarea

activităţii

întreprinderii pe cele trei niveluri permite prezentarea indicatorilor din contul de profit şi pierdere şi facilitează stabilirea unor mărimi valorice cunoscute sub denumirea de solduri intermediare de gestiune (S.I.G.) Utilizarea S.I.G. răspunde necesităţilor analizei economico –financiare a întreprinderii şi a funcţionării contabilităţii naţionale. Se poate concluziona că S.I.G. reprezintă mărimi rezultative , obţinute prin calcule economice .Ele permit aprecierea creşterii avuţiei generată de activitatea întreprinderii precum şi înţtelegerea modului de formare a rezultatului net. BIBLIOGRAFIE

Cursuri, tratate, monografii : 1. M. Ristea “Contabilitate financiară” , editura Mărgăritar , Bucureşti 72

2002. 2. M. Ristea “Contabilitatea societăţilor comerciale “Editată de corpul experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din România , Bucureşti , volumul I şi II ,1995. 3. M. Ristea “Contabilitatea întreprinderilor “ , editura Mărgăritar , Bucureşti , 1997. 4. M. Ristea , C. Cucu , C Lăzărescu , “Contabilitatea întreprinderilor “ , editura Mărgăritar , Bucureşti , 1997. 5. M. Ristea “ Contabilitatea societăţilor comerciale “ , Bucureşti 1996 6. M. Ristea “Noul sistem contabil al agenţilor economici ” , Bucureşti 1995. 7. N. Feleagu , I. Ionaşcu “Tratat de contabilitate financiară ” , volumul I şi II , editura Economică , Bucureşti 1998. 8. N. Feleagu , I. Ionaşcu “ Contabilitate financiară ” , editura Economică , Bucureşti 1997. 9. N. Feleagu “Îmblânzirea junglei contabilităţii ” , editura Economică , Bucureşti 1996. 10. G. Diaconu , C. Pitulice “Contabilitatea armonizată

unităţilor

economice ”, editura Biblioteca Târgovişte , 2003. 11. G. Diaconu “Sisteme contabile comparate standarde internaţionale şi reglementări armonizate” , editura Macarie , 2001 12. “Manualul expertului contabil şi al contabilului autorizat ” , editura Tigra 1998. 13. *** Legea contabilităţii nr.82/1991. 14. *** Regulament de aplicare a Legii Contabilităţii. 15. *** Ordonanţa de urgenţă nr. 217 din 29 decembrie 1999 pentru modificări şi completări la Ordonanţa Guvernului nr. 70/94 privind impozitul pe profit. 16. *** O.M.F.P. 94/2001 17. *** LEGE NR.571/2003 privind CODUL FISCAL /2007 73