Analiza Cheltuielilor Si Veniturilor [PDF]

Zitiervorschau

INTRODUCERE “Contabilitatea este una din cele mai sublime creaţii ale spiritului omenesc pe care fiecare bun gospodar ar trebui s-o folosească în gospodăria sa.” GOETHE Am ales această temă “Contabilitatea şi analiza cheltuielilor şi veniturilor” pentru a studia îndeaproape cheltuielile şi veniturile înregistrate pe parcursul unei perioade în societatea SUDV Braşov S.A., în vederea determinării rezultatului exerciţiului în urma analizării acestora. Scopul lucrării este de a analiza modul în care dinamica şi structura cheltuielilor sunt reflectate în mod sintetic în activitatea întreprinderii pe linia folosirii eficiente a surselor de care dispune în vederea sporirii eficienţei întregii activităţi desfăşurate. Lucrarea este elaborată în cinci capitole. În primul capitol sunt prezentate aspecte teoretice şi reglementările contabile ale cheltuielilor, veniturilor şi a rezultatului exerciţiului financiar, precum şi rolul pe care acestea le îndeplinesc în economie. În cel de-al doilea capitol sunt prezentate date generale ale firmei S.C. SUDV S.A., la finalul capitolului fiind analizaţi principalii indicatori economico-financiari din ultimii trei ani. Capitolul al treilea dezvolta studiul cu privire la monografia contabilă a cheltuielilor şi veniturilor, precum şi determinarea rezultatului exerciţiului, analiza are loc în luna decembrie 2009. Capitolul patru conţine analiza economico-financiară şi sistemul informatic a cheltuielilor si veniturilor, iar în capitolul al cincilea sunt prezentate concluziile şi propunerile. Datele pe baza cărora s-a elaborata studiul de caz sunt ale societăţii SUDV Braşov S.A., societate al cărui obiectiv principal de activitate este fabricarea produselor de tăiat. Exemplul practiv analizează în profunzime influenţele tuturor factorilor determinaţi asupra rezultatului financiar.

CAPITOLUL 1. CONSIDERAŢII TEORETICE PRIVIND CHELTUIELILE ŞI VENITURILE

2

1.1. Aspecte generale şi reglementări contabile Contabilitatea include în obiectul său evidenţa, calculul, analiza şi controlul mişcărilor interne şi a transformărilor suferite de elementele patrimoniale în urma operaţiunilor desfăşurate de către o entitate. De regulă, veniturile şi cheltuielile nu sunt egale între ele şi ca urmare se înregistrează o modificare a volumului patrimoniului, modificare care este reflectată în contabilitate prin intermediul rezultatului exerciţiului (a profitului sau a pierderii). Informaţiile furnizate de către contabilitate despre profitabilitatea şi performanţele unei întreprinderi sunt utile pentru „a anticipa capacitatea întreprinderii de a genera fluxuri de trezorerie cu resursele existente. Ele sunt utile şi pentru formularea raţionamentelor despre eficienţa cu care întreprinderea poate utiliza noile resurse”.1 Bilanţul prezintă activele, datoriile şi capitalurile proprii, pe baza cărora se evaluează poziţia financiară a unei întreprinderi. Contul de profit şi pierdere (Contul de rezultate) prezintă veniturile şi cheltuielile pe baza cărora se evaluează performanţele întreprinderii respective. Cadrul general defineşte cheltuielile şi veniturile, astfel2: 

Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul

perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari. 

Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul

perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale activelor sau descreşteri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuţiile acţionarilor.

1.2. Caracterizarea cheltuielilor şi veniturilor Contabilitatea financiară a cheltuielilor şi veniturilor este organizată având la bază concepţia dualistă. În consecinţă , ea are ca obiect evaluarea şi înregistrarea cheltuielilor şi veniturilor în funcţie de natura lor. Pentru reprezentarea cheltuielilor şi veniturilor se porneşte de la caracterul de 1 2

Doru Pleşa, Bazele contabilităţii,Vol I., Editura Omnia Uni, Braşov, 2005, pag.290 I.P.Pântea, Contabilitatea financiară a agenţilor economici, Editura IntelCredo, Deva, 1995, pag.79

3

proces al activităţilor consumatoare de resurse şi producătoare de rezultate.3 1.2.1. Caracterizarea cheltuielor Cheltuielile sunt reprezentate de diminuarea în decursul unui exerciţiu a unor avantaje economice viitoare sub forma: a) ieşirii sau scăderii valorii activelor, ca urmare a: - ieşirilor de lichidităţi sau echivalent de lichidităţi datorită plăţii unor servicii primite, plăţii unor amenzi, penalităţi, dobânzi, despăgubiri etc.; - ieşirilor din stocuri ale materiilor prime şi materialelor eliberate în consum, a costului de achiziţie a mărfurilor livrate, a costului de producţie a produselor finite etc.; - pierderilor şi minusurilor de valoare, ca urmare a dezastrelor (calamităţilor); deprecierii elementelor de activ (cheltuieli cu provizioanele pentru deprecieri); lipsurilor constatate la inventariere; diferenţelor de curs valutar nefavorabile (reducerea creanţelor în valută); ieşirii din patrimoniu a activelor imobilizate etc. b) creşterea datoriilor, ca urmare a: - consumului de bunuri nestocabile şi a serviciilor de la terţi; - înregistrării datoriilor faţă de personal (cheltuieli cu personalul); - înregistrării obligaţiilor de plată privind unele impozite, taxe şi contribuţii; - creşterii obligaţiilor în valută, ca urmare a modificării cursului valutar; - constituirii provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli; - constatării altor datorii cărora nu le corespund elemente de activ etc. 1.2.2. Caracterizarea veniturilor Veniturile sunt reprezentate de creşterea, în decursul unui exerciţiu, a unor avantaje economice (beneficii economice) viitoare, sub forma: a) intrării sau creşterii de active: - în contrapartida veniturilor obţinute în urma vânzării bunurilor şi serviciilor pot să intre diferite categorii de active, cum sunt: numerarul şi echivalente de numerar, creanţe, bunuri şi servicii primite în schimbul bunurilor şi serviciilor livrate;4 3

Ministrul Finantelor Publice, Ghid practic de aplicare a Standardelor Internaţionale de Contabiliate,Partea I, Editura Economică, Bucureşti 4 În anumite situaţii se admite achitarea datoriilor prin livrarea unor active (IAS 32, pct.33)

4

- venituri din creşterea stocurilor din producţia proprie şi din producţia de imobilizări, inclusiv plusurile de inventar constatate; - active primite sub forma subvenţiilor de exploatare, a donaţiilor, a despăgubirilor, a amenzilor şi penalităţilor, a dobânzilor, dividendelor, redevenţelor şi chiriilor încasate sau de încasat; - câştiguri din ieşirea activelor imobilizate; - câştiguri latente din diferenţe de curs valutar favorabile, din reevaluarea unor titluri de plasament etc. b) scăderea de datorii: - venituri din anularea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli; - venituri din anularea sau prescrierea unor datorii; - venituri din impozitul pe profit amânat etc.

1.3. Clasificarea cheltuielilor şi veniturilor Clasificarea veniturilor şi cheltuielilor pe tipuri de activităţi şi evenimente extraordinare prevăzută în reglementările contabile actuale şi aplicată la întreprinderile autohtone poartă un caracter convenţional, nu este argumentată economic şi nu stabileşte criterii clare de delimitare a veniturilor şi cheltuielilor aferente activităţilor de bază. 1.3.1. Clasificarea cheltuielilor Cheltuielile se grupează pe feluri de cheltuieli, după natura lor economică, astfel: a) Cheltuieli de exploatare, care cuprind: - cheltuielile privind consumurile de materii prime şi materiale consumabile, costul de achiziţie al materialelor nestocabile, costul de achiziţie al energiei şi apei consumate, costul de achiziţie al animalelor şi păsărilor şi costul mărfurilor vândute; - cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi; - cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate suportate de unitatea patrimonială; - cheltuieli cu personalul (salarii şi alte drepturi de personal, asigurările şi protecţia socială, contribuţia unităţii la asigurările sociale şi pentru ajutorul de şomaj, cheltuieli cu pregătirea şi perfecţionarea profesională şi alte cheltuieli); - alte cheltuieli de exploatare: pierderile din creanţe şi alte cheltuieli de exploatare.

5

b) Cheltuieli financiare Reprezintă cheltuielile ocazionate de activitatea financiar-bancară a unităţii patrimoniale şi cuprind: - pierderi din creanţe legate de participaţii; - pierderi din vânzarea de titluri de plasament; - diferenţe nefavorabile de curs valutar; - dobânzi aferente împrumuturilor primite; - sconturi acordate clienţilor; - alte cheltuieli financiare. c) Cheltuieli extraordinare Reprezintă acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea normală, curentă a unităţii patrimoniale şi se referă la: - operaţii de gestiune: despăgubiri, amenzi, penalităţi plătite, lipsuri la inventar, donaţii şi subvenţii acordate, pierderi din debitori diverşi; - operaţii de capital: valoarea contabilă a imobilizărilor cedate; - alte cheltuieli excepţionale. d) Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele e) Cheltuieli cu impozitul pe profit Contabilitatea cheltuielilor se realizează cu ajutorul conturilor din clasa 6 „Conturi de cheltuieli”, care cuprinde mai multe grupe constituiete pe baza clasificării cheltuielilor amintită anterior. Astfel, pentru cheltuielile de exploatare sunt rezervate grupele de cheltuieli de la 60 la 65, astfel: - 60 „Cheltuieli privind stocurile” Contul 601 „Cheltuieli cu materiile prime”- ţine evidenţa cheltuielilor cu materiile prime. În debitul contului 601 „Cheltuieli cu materiile prime” se înregistrează: - valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime incluse pe cheltuieli, constatate lipsă la inventar sau distruse, pierderile din deprecieri ireversibile, precum şi cele aflate la terţi şi a diferenţelor de preţ nefavorabile, aferente (301,308, 351); - valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime aprovizionate, în cazul folosirii metodei inventarului intermitent (401);

6

- sume în curs de clarificare (473). - 61 „Cheltuieli cu serviciile executate de terţi” Se debitează în cursul lunii fie cu înregistrearea facturii emise de terţi fie cu ocazia plăţi în avans al acestor lucrări ce urmează a fi efectuate cu operaţia plăţii chiriilor. - 62 „cheltuieli cu alte servicii executate de terţi” Contul 628 "Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi" - cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa altor cheltuieli cu serviciile executate de terţi. În debitul contului 628 "Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi" se înregistrează: - sumele datorate sau achitate pentru alte servicii executate de terți (401, 408, 471, 512, 531, 542); - sume în curs de clarificare (473). - 63 „Cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsăminte asimilate” Contul 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate" - cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, datorate bugetului statului sau altor organisme publice. În debitul contului 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate" se înregistrează: - prorata din taxa pe valoarea adăugată deductibilă devenită nedeductibilă (4426); - taxa pe valoarea adăugată colectată aferentă bunurilor şi serviciilor folosite în scop personal, predate cu titlu gratuit care depăşesc limitele prevăzute de lege, cea aferentă lipsurilor peste normele legale, precum şi cea aferentă bunurilor şi serviciilor acordate salariaţilor sub forma avantajelor în natură (4427); - decontările cu bugetul statului privind impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, cum sunt: diferenţele de preţla gaze şi ţiţei obţinute din producţia internă, impozitul pe clădiri şi impozitul pe terenuri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, precum şi alte impozite şi taxe (446); - 64 „Cheltuieli cu personalul” Contul 641 "Cheltuieli cu salariile personalului" - cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor cu salariile personalului. În debitul contului 641 "Cheltuieli cu salariile personalului" se înregistrează: - valoarea salariilor şi a altor drepturi cuvenite personalului (421); - drepturi de personal pentru care nu s-au întocmit statele de plată, aferente exerciţiului încheiat (428).

7

Contul 642 "Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaţilor" - cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor cu tichetele de masă acordate salariaţilor. În debitul contului 642 "Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaţilor" se înregistrează: - valoarea tichetelor de masă acordate salariaţilor (532). Contul 643 “Cheltuieli cu primele reprezentând participarea personalului la profit” - cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor cu primele reprezentând participarea personalului la profit, acordate potrivit legii. În debitul contului 643 "Cheltuieli cu primele reprezentând participarea personalului la profit” se înregistrează: - valoarea primelor reprezentând participarea personalului la profit, acordate acestora (424). - 65 „Alte cheltuieli de exploatare” Pentru cheltuielile financiare se utilizează grupa de conturi: - 66 „Cheltuieli financiare” Contul 666 "Cheltuieli privind dobânzile" - cu ajutorul acestui cont se şine evidenţa cheltuielilor privind dobânzile. În debitul contului 666 "Cheltuieli privind dobânzile" se înregistrează: - valoarea dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor ți datoriilor asimilate (168); - dobânda datorată pentru ratele de leasing financiar (404); - valoarea dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor încasate de la entităţi afiliate şi entităţi legate prin interese de participare (451, 453); - valoarea dobânzilor cuvenite acţionarilor/asociaţilor pentru disponibilităţile lăsate temporar la dispoziţia entităţii (455); Pentru cheltuielile excepţionale se utilizează grupa: - 67 „Cheltuieli extraordinare” Pentru cheltuielile cu amortizările şi provizioanele se utilizează grupa: - 68 „Cheltuieli cu amortizările, provizioanele şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare” Pentru cheltuielile cu impozitul pe profit se utilizează grupa: - 69 „cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite” Conturile din clasa 6 „Conturi de cheltuieli” sunt conturi cu funcţie de activ, cu excepţia contului 609 „reduceri comerciale primite”, care are funcţie de pasiv. Conturile din clasa 6 pot fi creditate în cursul perioadei, pentru operaţiile în participaţie, cu sumele transmise pe bază de

8

decont. La sfârşitul perioadei, soldul acestor conturi se transferă asupra contului de profit şi pierdere (121). 1.3.2. Clasificarea veniturilor Pentru determinarea rezultatelor financiare, se cuprind în cadrul veniturilor: veniturile din producţia imobilizată, preţul de vânzare al activelor cedate, anularea sau diminuarea de provizionare. Veniturile sunt asociate fie cu creşterea unui activ, fie cu diminuarea unei datorii.5 Veniturile se grupează după natura lor economică în următoarelor categorii: a) Venituri din exploatare, care cuprind: - venituri din vânzarea produselor, lucrărilor executate sau serviciilor prestate; - venituri din producţia stocată; - venituri din producţia imobilizată; - venituri din subvenţii de exploatare; - alte venituri din exploatare. b) venituri financiare, care cuprind: - venituri din participaţii; - venituri din imobilizări financiare; - venituri din creanţe imobilizate; - venituri din titluri de plasament; - venituri din dobânzi; - venituri din sconturi obţinute; - alte venituri financiare. c) Venituri extraordinare Cuprind acele venituri care nu sunt legate de activitatea normală, curentă a unităţii patrimoniale. Aceste venituri se referă fie la operaţii de exploatare, fie la operaţii de capital, cum sunt: - despăgubiri şi penalităţi încasate; - venituri din cedarea activelor; - cote-părţi din subvenţii pentru investiţii virate la rezultatul exerciţiului; 5

Ristea M, Normalizarea contabilităţii-bază şi alternativ, Editura Tribuna Economică, Bucureşti,2002,pag.145

9

- alte venituri extraordinare d) Venituri din diminuarea sau anularea provizioanelor. Contabilitatea veniturilor se realizează cu ajutorul conturilor din clasa 7-a „Conturi de venituri”. Această clasă de conturi cuprinde mai multe grupe ce au la bază clasificarea veniturilor amintită anterior. Pentru veniturile din exploatare au fost rezervate de conturi de la 70 la 75: - 70 „Cifra de afaceri netă” Contul 701 "Venituri din vânzarea produselor finite" - cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa vânzărilor de produse finite, animalelor şi păsărilor. În creditul contului 701 "Venituri din vânzarea produselor finite" se înregistrează: - preţul de vânzare al produselor finite, vândute clienţilor (411); - preţul de vânzare al produselor finite pentru care nu s-au întocmit facturi (418); - sume cuvenite din vânzări de bunuri şi prestări de servicii către entităţi afiliate şi entităţi legate prin interese de participare (451, 453). - 71 „Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie” Contul 711 "Venituri aferente costurilor stocurilor de produse" - cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa costului de producţie al produselor stocate, precum şi variaţia acestuia. În creditul contului 711 "Venituri aferente costurilor stocurilor de produse" se înregistrează: - la sfârşitul perioadei, costul produselor în curs de execuţie (331); - costul de producţie sau preţul de înregistrare al semifabricatelor, produselor finite şi produselor reziduale obţinute, la finele perioadei, constatate plus la inventar, precum şi diferenţele între preţul prestabilit şi costul de producţie aferent (341, 345, 346, 348); - costul de producţie sau preţul de înregistrare al animalelor şi păsărilor obţinute din producţie proprie, diferenţele de preţ aferente, precum şi sporurile de greutate şi plusurile de inventar (361, 368). În debitul contului 711 "Venituri aferente costurilor stocurilor de produse" se înregistrează: - reluarea produselor în curs de execuţie, la începutul perioadei (331); - costul de producţie sau preţul de înregistrare al semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, animalelor şi păsărilor vândute, constatate lipsă la inventariere, precum şi diferenţele de preţ aferente (341, 345, 346, 348, 361, 368). - 72 „Venituri din producţia de imobilizări”

10

Contul 721 "Venituri din producţia de imobilizări necorporale" - cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa veniturilor din producţia de imobilizări necorporale. În creditul contului 721 "Venituri din producţia de imobilizări necorporale" se înregistrează: - valoarea imobilizărilor necorporale realizate pe cont propriu (203, 208, 233). - 74 „Venituri din subvenţii de exploatare” Contul 741 "Venituri din subvenţii de exploatare" - cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa subvenţiilor cuvenite entităţii în schimbul respectării anumitor condiţii referitoare la activitatea de exploatare a acesteia. În creditul contului 741 "Venituri din subvenţii de exploatare" se înregistrează: - subvenţiile de exploatare primite sau ce urmează a fi primite (512, 445); - subvenţii pentru venituri, recunoscute anterior ca venituri amânate (472). - 75 „Alte venituri din exploatare” Contul 754 "Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi" - cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa creanţelor reactivate privind clienţii şi debitorii diverşi. În creditul contului 754 "Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi" se înregistrează: - veniturile din creanțele reactivate (411, 461, 451, 453). Pentru venituri financiare se utilizează conturi din grupa: - 76 „Venituri financiare” Contul 762 "Venituri din investiții financiare pe termen scurt" - cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa veniturilor din investiţii financiare pe termen scurt. În creditul contului 762 "Venituri din investiţii financiare pe termen scurt" se înregistrează: - dividendele de încasat/încasate, aferente investiţiilor financiare pe termen scurt (451, 461) Pentru venituri extraordinare se utilizează grupa: Contul 771 "Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare" - cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa acelor venituri rezultate din compensaţiile primite pentru cheltuieli sau pierderi din calamităţi sau alte evenimente extraordinare. În creditul contului 771 "Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele asimilate" se înregistrează: - sumele primite sau de primit drept compensaţie pentru pierderi înregistrate de entitate, ca urmare a efectuării unor cheltuieli generate de evenimente extraordinare (512, 445). - 77 „Venituri extraordinare” - 78 „Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare”

11

Conturile din clasa 7 „Conturi de venituri” sunt conturi cu funcţie de pasiv. Fac excepţie conturile 709 „Reduceri comerciale acordate”, care au funcţie de activ, şi cele din grupa 71 „Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie”, care sunt bifuncţionale. La sfârşitul perioadei, soldul acestor conturi se transferă asupra contului de profit şi pierdere (121).

1.4. Recunoaşterea cheltuielilor şi veniturilor Recunoaşterea reprezintă o problemă fundamentală a contabilităţii veniturilor şi cheltuielilor oricărei întreprinderi. Din punct de vedere contabil, pot fi remarcate două abordări principale privind recunoaşterea veniturilor şi cheltuielilor: ca un procedeu tehnic al contabilităţii de a reflecta veniturile şi cheltuielile în evidenţă şi în rapoartele financiare şi ca un proces complex care cuprinde compararea elementelor de venituri şi cheltuieli cu definiţiile acestora, stabilirea criteriilor şi a momentului de înregistrare a elementelor specificate în contabilitate şi în rapoartele financiare.6 1.4.1 Recunoaşterea cheltuielilor Cheltuielile sunt recunoscute în Contul de profit şi pierdere atunci când are loc o reducere a beneficiilor economice viitoare aferente diminuării unor active sau creşterii unor datorii, modificare care poate fi evaluată credibil. Recunoaşterea cheltuielilor are loc simultan (sau concomitent) cu recunoaşterea diminuării activelor sau a creşterii datoriilor. O cheltuială este recunoscută în Contul de profit şi pierdere atunci când apare o datorie, fără ca aceasta să dea naştere la un activ (constituirea de provizioane pentru produsele vândute cu garanţie), de asemenea, o cheltuială este recunoscută imediat în Contul de profit şi pierdere atunci când o plată nu generează beneficii economice viitoare sau atunci când avantajele economice viitoare nu mai corespund condiţiilor de recunoaştere în activul Bilanţului (constatareandeprecierii unor active). 1.4.2 Recunoaşterea veniturilor

6

M.Paraschivescu, Contabilitate Financiară-Aplicaţii şi studii de caz, Editura TehnoPress, 2007 pag.344

12

Veniturile sunt recunoscute în Contul de profit şi pierdere atunci când are loc o creştere a beneficiilor economice viitoare (aferente creşterii unui activ sau diminuării unei datorii), modificare ce poate fi evaluată credibil. Recunoaşterea veniturilor se realizează simultan (sau combinat) cu recunoaşterea creşterii de active sau a reducerii de datorii. Creşterea valorii unor active, ca urmare a reevaluării acestora, deşi corespunde definiţiei date veniturilor, ea se reflectă în contabilitate direct în categoria capitalurilor proprii, conform principiului menţinerii capitalului (acest surplus de valoare nu poate fi distribuit către acţionari, deoarece el corespunde unui venit nerealizat). Standardul Internaţional de Contabilitate (IAS 18) precizează condiţiile care trebuie îndeplinite pentru recunoaşterea veniturilor în Contul de profit şi pierdere.Astfel, veniturile din vânzarea bunurilor sunt recunoscute în momentul în care: - se transferă către cumpărător principalele riscuri şi avantaje ce decurg din proprietatea bunului; - întreprinderea nu mai gestionează bunul respectiv sau nu mai deţine controlul asupra lui; - mărimea venitului poate fi evaluată în mod rezonabil; - există probabilitatea ca tranzacţia să genereze beneficii economice către întreprindere (există, spre exemplu, probabilitatea încasării unei creanţe sau a vânzării unui produs finit); - tranzacţia respectivă are un cost pentru întreprindere care poate fi evaluat în mod rezonabil (beneficiile economice viitoare primite sau de primit). Încasările care nu privesc întreprinderea (TVA, vânzările în mandat şi în consignaţie) nu reprezintă venituri, cu excepţia comisioanelor reţinute pentru aceste operaţiuni.

1.5. Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor Veniturile şi cheltuielile care rezultă direct şi concomitent din aceeaşi tranzacţie sunt recunoscute simultan în contabilitate, prin asocierea directă între cheltuielile şi veniturile aferente, cu evidenţierea distinctă a acestor venituri şi cheltuieli. 1.5.1. Contabilitatea cheltuielilor La organizarea contabilităţii financiare a cheltuielilor se ţine seama de unele din principiile de organizare a contabilităţii şi anume:  Potrivit principiului independenţei exerciţiului toate operaţiunile care determină cheltuieli sunt înregistrate în contabilitate în momentul producerii lor fără a ţine seama de data plăţii lor.

13

Reflectarea cheltuielilor în faza de angajare şi consumul face din contabilitatea financiară o contabilitate de angajamente.  Principiul prudenţei impune înregistrarea cheltuielilor cu amortizările şi provizioanele indiferent de existenţa unor rezultate financiare favorabile.  Principiul necompensării interzice efectuarea de compensări între cheltuieli şi venituri, înregistrate la conturi de rezultate diferite. Pentru organizarea contabilităţii financiare a cheltuielilor, agenţii economici trebuie să ţină seama de prevederile actelor normative în vigoare în România.7 Ocazionarea cheltuielilor se derulează de regulă în patru etape, după cum urmează: a) angajarea – intervine în momentul cumpărării când se crează obligaţia bănească faţă de furnizori de a plăti bunurile sau serviciile primite de la aceştia; b) plata – constă în achitarea unei sume de bani ca echivalent în cadrul relaţiilor comerciale sau de transfer (fără echivalent) în cadrul relaţiilor financiare. Astfel, achitarea obligaţiilor faţă de un furnizor reprezintă o plată ca echivalent, iar achitarea unui impozit datorat reprezintă un transfer fără echivalent; c) consumul – sau vânzarea este specific utilizării efective a bunurilor economice în vederea satisfacerii unor nevoi ale unităţii patrimoniale; d) încorporarea este o etapă strict contabilă în cadrul căreia cheltuielile sunt decontate asupra rezultatelor exerciţiului. Aceste etape derulate în formarea cheltuielilor pot fi succesive sau simultane, astfel: - consumurile de materii prime presupun aprovizionarea şi stocarea acestora, plata făcându-se concomitent (cash) sau ulterior şi consumul propriu-zis. Deci angajarea poate să preceadă plata şi consumul. Uneori materiile prime aprovizionate se consumă înainte de a fi plătite (consumul precede plata), iar în alte situaţii angajarea se suprapune în timp cu plata (aprovizionări cu plata pe loc în numerar). - consumurile de bunuri nestocabile (energia, apa, serviciile de la terţi) au loc simultan cu angajarea (aprovizionarea), iar plata lor se face ulterior.

7

OMFP 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 766 bis/10.XI.2009

14

Nu toate cheltuielile iau naştere în urma parcurgerii acestor etape, unele dintre cheltuieli nu presupun o plată, ci sunt consecinţa unui „joc contabil”. Aceste cheltuieli calculate sunt determinate de deprecierile ireversibile (amortizarea) şi de deprecierile reversibile (provozioanele) pe care le suferă elementele patrimoniale, aşa cum s-a arătat. În acelaşi timp unele plăţi se suprapun cu cheltuielile corespunzătoare, cum este cazul plăţii dobânzilor bancare. 1.5.2 Contabilitatea veniturilor Ca şi în cazul cheltuielilor, contabilitatea veniturilor se realizează în condiţiile unei contabilităţi de angajamente, respectiv contabilitatea acestora se face în momentul constatării lor, indiferent de data încasării lor. În cazul agenţilor economici veniturile se crează, de regulă, în urma parcurgerii a patru etape: a) obţinerea, uneori şi stocarea, producţiei în curs, a lucrărilor şi serviciilor executate, a produselor finite şi a semifabricatelor recepţionate (venituri din producţia stocată); b) facturarea producţiei – constă în transferul dreptului de proprietate de la vânzător la clienţii săi. Facturarea dă naştere la un drept de creanţă asupra beneficiarilor de produse; c) încasarea - reprezintă etapa în care se transformă în bani rezultatele producţiei; d) încorporarea – este o etapă contabilă în cadrul căreia veniturile sunt încorporate în rezultate în vederea acoperirii cheltuielilor. Etapele de creare a veniturilor pot fi şi ele succesive sau simultane, astfel: - produsele finite pot parcurge succesiv etapele de obţinere, facturare şi încasare. Dar dacă vânzarea are loc în numerar etapele de livrare (cu sau fără factură) şi încasare sunt simultane. - producţia nestocabilă presupune parcurgerea simultană a etapei de obţinere şi facturare, iar încasarea poate avea loc ulterior sau în acelaşi timp. 1.5.3. Conectarea cheltuielilor la venituri Cadrul general precizează „cheltuielile sunt recunoscute în Contul de profit şi pierdere pe baza asocierii directe între costurile implicate şi obţinerea elementelor specifice de venit. Acest proces...implică recunoaşterea simultană sau combinată a veniturilor şi cheltuielilor care rezultă direct şi concomitent din aceleaşi tranzacţii şi evenimente”. 8 Contabilitatea înregistrată concomitent sau combinat: 8

N.Feleagă, Contabilitate Financiară,Editura Economică, Vol.I, 2007, Pag.233

15

- Costul producţiei stocate şi veniturile din producţia stocată; - Costul imobilizărilor din producţia proprie şi veniturile din producţia de imobilizări; - Costul bunurilor şi serviciilor vândute şi veniturile din vânzări etc. Aplicarea conceptului conectării cheltuielilor la venituri nu poate duce la recunoaşterea în Bilanţ a elementelor care nu corespund definiţiilor activelor şi datoriilor. Astfel o cheltuială este recunoscută imediat în Contul de profit şi pierdere, fără a fi conectată cu un venit, atunci când: - un cost nu generează beneficii viitoare (costul majorărilor de întârziere); - beneficiile economice viitoare nu mai corespund condiţiilor pentru a fi menţinute în activ (costul deprecierii unui activ); - se constată datorii cărora nu le corespund elemente de activ. Susţinătorii imaginii fidele în contabilitate cer ca rezultatele sa fie contabilizate progresiv pe etape ale circuitului economic. În această variantă de lucru plăţile sunt incluse la cheltuieli în momentul în care veniturile corespunzătoare sunt contabilizate. Ca urmare, dacă veniturile se contabilizează în momentul stocării producţiei neterminate, semifabricatelor şi produselor finite, atunci şi plăţile se înscriu la cheltuieli în aceeaşi fază a circuitului economic. Acest sistem de lucru se aplică în majoritatea statelor europene. Susţinătorii prudenţei contabile cer ca veniturile să se contabilizeze numai în momentul vânzării producţiei, când există o certitudine în ceea ce priveşte obţinerea rezultatelor. În acest caz plăţile se trec la cheltuieli în momentul ieşirilor din stoc a producţiei vândute. Acestă concepţie este aplicată în unele ţări anglo-saxone.

1.6. Determinarea rezultatului exerciţiului financiar Conturile de cheltuieli şi venituri se mai numesc şi conturi de rezultate deoarece, pe baza datelor înscrise în aceste conturi, la sfârşitul perioadei de gestiune se stabilesc rezultatele financiare. Prin rezultat financiar se înţelege profitul sau pierderea obţinută. Contabilitatea rezultatelor financiare se realizează cu ajutorul grupei 12 „Rezultatul exerciţiului”, grupă ce face parte din clasa 1 „Conturi de capital” şi care cuprinde următoarele conturi: 121 „Profit şi pierdere” - Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa profitului sau pierderii realizate în exerciţiul financiar curent. Contul 121 “Profit şi pierdere” este un cont bifuncţional. În creditul contului 121 se înregistrează:

16

- la sfârşitul perioadei, soldul creditor al conturilor din clasa 7 (701 la 786); - pierderile contabile realizate în exerciţiul financiar încheiat, transferate la începutul exerciţiului financiar următor asupra rezultatului reportat (117). În debitul contului 121 “Profit şi pierdere” se înregistrează: - la sfârşitul perioadei, soldul debitor al conturilor de cheltuieli (601 la 698); - profitul net realizat în exerciţiul financiar încheiat, care a fost repartizat la rezerve conform prevederilor legale (129); - profitul net realizat în exerciţiul financiar încheiat, evidenţiat la începutul exerciţiului financiar următor în reziltatul reportat (117). Soldul creditor reprezintă profitul realizat, iar soldul debitor, pierderea realizată 129 „Repartizarea profitului” - Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa repartizării profitului realizat în exerciţiul curent şi repartizat, potrivit legii.Contul 129 “Repartizarea profitului” este un cont de activ. În debitul contului 129 se înregistrează : - rezervele constituite din profitul realizat în exerciţiul financiar curent (106). În creditul contului 129 “repartizarea profitului” se înregistrează: - profitul net realizat în exerciţiul financiar încheiat, care a fost repartizat la rezerve conform prevederilor legale (121). Soldul contului reprezintă profitul repartizat, aferent exerciţiului financiar încheiat.

CAPITOLUL 2. PREZENTAREA S.C. SUDV BRAŞOV S.A. 2.1. Date de identificare a societăţii S.C. SUDV BRAŞOV S.A. are sediul în Braşov, este înregistrată la Registrul Comerţului cu nr.J 08/400/2004, cod unic de înregistrare R 12430818, este societate pe acţiuni şi are capitalul social de 2.280.000 lei. Aceasta se divide în 22.800 acţiuni, în valoare nominală de 100 lei fiecare. Acţionarii societăţii sunt: Grup Oligopol care deţine 51 %, Tractorul UTB S.A. 30 %, SIF Transilvania 18 % şi persoane fizice 1 %. Este societate de tip închis, nu este cotată pe piaţa de capital. Obiectul de activitate al societăţii este: -

proiectarea, fabricarea şi comercializarea de scule, dispozitive, verificatoare.

17

-

fabricarea şi prelucrarea construcţiilor mecano-sudate.

-

tratamente termice şi acoperiri galvanice. Obiectul de activitate este detaliat pe coduri de activităţi în statutul societăţii adoptat de

Adunarea Generală a Acţionarilor din 15.08.2004 şi este prezentat în Anexa 1. 2.2. Scurt istoric al constituirii societăţii S.C. SUDV BRAŞOV S.A. a fost înfiinţată la 15.11.2004, ca urmare a divizării parţiale a S.C. Tractorul UTB S.A., divizare aprobată de Consiliul de Administraţie al Fondului Proprietăţii Private. Societatea este societate pe acţiuni şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legea societăţilor comerciale nr.31/1990 republicată şi celelalte legi şi regulamente aplicabile societăţilor comerciale, precum şi a actului constitutiv. S.C. SUDV S.A. provine din transformarea secţiei „Sculărie” a S.C. Tractorul UTB S.A. în societate comercială şi este continuatoarea activităţii de execuţie a sculelor, despozitivelor şi componentelor metalice. Această activitate de execuţie a SDV9-urilor îşi are originea în începuturile fabricaţiei de tractoare încă din anul 1964. Secţia „Sculărie” producerea până în anul 1999 SDV-uri pentru fabricarea tractoarelor. Privatizarea societăţii SUDV S.A. a avut loc în septembrie 2004 prin licitaţie cu strigare. Pachetul majoritar de acţiuni deţinut de APAPS10 a fost achiziţionat de S.C. Grup Oligopol SRL conform contractului de vânzare-cumpărare.

2.3. Prezentarea activului societăţii Patrimoniul societăţii Patrimoniul imobiliar al societăţii este înscris în C.F. Braşov şi este structurat astfel : - Anexa P+2, cu terenul de sub clădire, în suprafaţă totală de 1132,00 mp . - Rampă de beton (1351 mp), grupuri sociale (105 mp), platformă beton (2793 mp) cu terenul construit şi teren neconstruit (1918 mp), cu suprafaţa totală de 6068 mp. - Atelier forjă cu terenul de sub clădire în suprafaţă totală de 144,00 mp. - Hală sculărie generală cu terenul de sub clădire în suprafaţă totală de 13.455 mp.

9

SDV- Scule , dispozitive şi verificatoare APAPS- Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiunilor Statului

10

18

Societatea îşi desfăşoară activitatea de producţie într-o hală cu suprafaţa de 1,4 ha, structurată pe trei ateliere : - Atelierul I - scule şi verificatoare - Atelierul II - dispozitive şi ştanţe - Atelierul III - debitare şi tratament Pe lângă atelierele de producţie fabrica are şi servicii aferente pentru : - proiectare tehnologică - lansarea, programarea şi urmărirea producţiei - aprovizionare şi desfacere - controlul şi asigurarea calităţii în conformitate cu sistemul de management al calităţii ISO 9001-2008 - activitate economico-financiară

2.4. Parteneri comerciali Partenerii comerciali ai firmei, reprezentaţi de clienţii şi furnizorii săi, sunt interesaţi de informaţiile contabile care le permit formularea unor judecăţi asupra situaţiei financiare şi perenitatea activităţii sale.11 2.4.1. Descrierea produselor şi serviciilor Produsele societăţii sunt destinate, în mod deosebit, producătorilor din domeniul construcţiilor de maşini în proporţie de 100 %, din care, pentru producătorii de tractoare şi colaboratorii acestora în proporţie de 40%.S.C. SUDV BRAŞOV S.A. este specializată în execuţia de SDV-uri, componente mecanice în regim unicat, serie mică şi la comandă.: a ) Ştanţe pentru îndoit, perforat, decupat, ambutisat12 sau combinate b ) Matriţe c ) Scule aşchietoare: burghie, scule de filetat, cuţite de strung, morteză, danturat, etc. d ) Dispozitive de lucru e ) Dispozitive de control şi verificatoare f ) Componente pentru M.U., ansamble şi subansamble 11

N Feleagă şi Ion Ionaşcu, “Tratat de contabilitate financiara”, Vol. I, pag.51, Editura Economică,1998 a ambutisa - a prelucra prin deformare plastică, la cald sau la rece, un semifabricat plat din metal ori alt material 12

19

g ) Tratamente termice h ) Proiectare i) Service 2.4.2. Dimensiunile pieţei interne pentru produsele societăţii S.C. SUDV S.A. desface produsele societăţii pe piaţa internă pentru 12 societăţi mari şi peste 100 societăţi mici şi mijlocii. Tabelul 2.4.2 Principalii clienţi pentru produsele societăţii şi ponderea lor din totalul veniturilor realizate Nr. CLIENTUL Valoare venituri % din cifra Crt. realizate de afaceri Pe piaţa internă 1 S.C.TEHNOMAT CLUJ 8.278,56 6 2 S.C. INDUSTRIALA S.A TIMIŞOARA 9.382,37 6,8 3 S.C. TURBOMECANICA S.A. BUCUREŞTI 34.494 25 4 S.C. RAMOSS COM SRL SĂCELE 5.932,97 4,3 Pe piaţa externă 1 PESTER - GERMANIA + FRANŢA 27.595,2 20 2 AISI SYSTEM SRL - ITALIA 15.177,36 11 3 CFS - GERMANIA 4.139,28 3 4 FYRMANITE - ANGLIA 2.897,5 2,1 5 COMADEX - OLANDA 2.483,67 1,8 2.4.3. Tendinţele pieţei interne (evaluare pe minim 3 ani) Având în vedere criza economică din ultima perioadă la nivel naţional, s-a înregistrat o scădere a numărului de comenzi pentru o bună parte a clienţilor existenţi. Societatea consideră că în următorii 3 ani vânzările vor creşte pe piaţa internă, avându-se în vedere programul „Rabla pentru tractoare” care urmează a fi derulat la începutul anului 2011. 2.4.4. Prezentarea pieţei externe specifice produselor societăţii SUDV S.A. exportă produsele sale la peste 20 clienţi din Germania, Italia, Franţa, Anglia, Olanda. Ponderea vânzărilor la export din cifra de afaceri este de 39 %. În ultimii trei ani, pe piaţa externă, preţurile au înregistrat o creştere uşoară de aproximativ 5 % pe an, datorită influenţelor elementelor principale care definesc costurile produselor.

20

În urma aplicării unui plan de investiţii, pe următorii cinci ani, prin creşterea competitivităţii produselor societăţii şi datorită interesului crescut al societăţilor externe de a lucra cu SUDV BRAŞOV, vânzările la export vor creşte atingând în 2014 o pondere de 54 %, din cifra de afaceri . 60 50 40

Total vânzări

30

vânzări interne

20

vânzări externe

10 0 2007

2008

2009

Figura 1. Evoluţia volumului de vânzări în perioada 2007 – 2009 2.4.5. Principalii concurenţi pe piaţa internă specifică, poziţia acestora pe piaţă - Fabrica de Scule Râşnov S.A. – producător de scule aşchietoare în regim de serie. Pentru acest tip de produse, concurentul deţine o piaţă mult mai mare decât SUDV S.A. - S.C. Eurosam S.A. – fosta sculărie a S.C. ROMAN S.A.. Are o producţie asemănătoare cu producţia SUDV. În acest moment 80 % din clienţii interni preferă colaborarea cu SUDV pentru aceste produse; raportul calitate-preţ, promptitudinea şi respectarea termenelor fiind superioare în comparaţie cu acest concurent . Analiza punctelor tari şi a celor slabe al principalului concurent Fabrica de Scule Râşnov: 1. Puncte tari - producţia de scule în regim de serie - o piaţă mai stabilă pentru produsele standard - pondere mai mare a exportului din cifra de afaceri - prezintă avantajele specifice producţiei de serie dintre care: o mai bună planificare a producţiei, timpii interoperaţionali reduşi, o mai bună şi optimă aprovizionare etc. - canale de distribuţie a produselor 2. Puncte slabe - nu produce speciale şi unicate

21

- nu au serviciul de proiectare la nivelul SUDV - folosesc materiale inferioare calitativ (exemplu: oţel Rp513 în loc de oţel Rp3) - personal cu o calificare medie comparativ cu personalul SUDV unde calificarea este înaltă - flexibilitate tehnologică redusă 2.4.6. Promovarea, distribuţia şi desfacerea produselor societăţii Prin activitatea de marketing se urmăreşte creşterea cifrei de afaceri a societăţii, iar ca plan de acţiune pentru următorii 5 ani se au în vedere următoarele priorităţi : 

Pe linia studiului pieţii:

- urmărirea şi identificarea produselor cu cerere ridicată pe piaţa internăsi externă - analiza produselor şi preţurilor concurenţei - analiza comparativă şi interpretativă a informaţiilor - organizarea activităţii de participare la târguri şi expoziţii cu produse proprii  Pe linia orientării producţiei: - studierea şi luarea în considerare a ciclului de viaţă a produselor - stabilirea structurii sortimentelor conform cerinţelor pieţii - urmărirea şi studierea apariţiei produselor noi - achiziţionarea de noi utilaje moderne şi performante  Pe linia promovării vânzărilor: - întocmirea programelor de vânzare a produselor (propagandă şi reclamă) - organizarea unor activităţi de demonstraţii, expoziţii şi conferinţe - vânzarea cu ajutorul internetului 2.4.7. Principalii furnizori de materii prime, materiale, utilităţi specifice activităţii Societatea aprovizionează şi utilizează următoarele materii prime de bază şi materiale ajutătoare : Materii prime : a) Oţeluri de diferite tipuri şi dimensiuni : tablă, bară, ţevi

13

oţel Rp5,Rp3 – oţeluri aliate , deformate plastic la cald folosite pentru scule ( dălţi , matriţe , cuţite , burghie , freze ) ; Rp1 , Rp2 , Rp3 , Rp4 , Rp5 – oţeluri rapide ; 1,2,3,4,5 – numarul de ordine al mărcii

22

b) Neferoase de diferite tipuri şi dimensiuni: tablă, bară, ţevi (aluminiu, bronz, alamă) c) Turnate: oţeluri, fontă Utilităţi: energie electrică, apă, gaz metan Materiale auxiliare: a) Scule: AMC14-uri, SDV-uri şi scule speciale b) Abrazive: pietre abrazive, diamanate şi altele c) Normalizate: şuruburi, piuliţe, ştifturi, bolţuri, bucşi d) Combustibili: petrol, motorină, diferite uleiuri, emulsie de răcire Materiale de întreţinere: a) piese de schimb b) curele trapezoidale c) rulmenţi Tabelul 2.4.7 Prezentarea principalilor furnizori şi ponderea lor din total cheltuieli materiale: Nr. Crt. FURNIZORUL Valoare cheltuieli % din total materiale cheltuieli materiale De pe piaţa internă 1 MIRAS INT.SA.BUCUREŞTI 87.150,11 31,5 2 KRONMAT SRL BRAŞOV 30.433,37 11 3 MAIRON SA GALAŢI 13.833,35 5 4 G.K.INTERCOM SRL BRAŞOV 13.833,35 5 5 FORJA NEPTUN SRL 11.066,68 4 6 VOVI SRL BRAŞOV 13.833,35 5 7 ALŢI FURNIZORI 30.433,37 11 TOTAL 200.583,575 72,5 Din import 1 BÖHLER AUSTRIA 4.150,01 1,5 2 AALCO GERMANIA 6.916,68 2,5 3 ISCAR 13.833,35 5 4 SANDVIK 12.450,02 4,5 TOTAL 37.350,05 13,5

2.5. Capacitatea tehnică de producţie Capacităţile de producţie existente pe piaţa internă în acest domeniu sunt: - scule aşchietoare speciale, necesare în procesele tehnologice, precum şi calibre de diferite tipuri şi dispozitive de control pentru strunguri, maşini de frezat, de rectificat, de ascuţit, polizoare; 14

AMC-uri – aparate de măsură şi control

23

- maşini-unelte şi maşini de prelucrare în coordonate: dispozitive de prindere pentru strunjire, frezare, rectificare, despozitive de fixare a sculelor, ştanţe de diferite tipuri, matriţe de injectat mase plastice, de vulcanizat, de turnat sub presiune; - maşini de debitat cu pânză, freze circulare, ciocane de forjat sdv-uri. 2.5.1. Capacităţi de producţie, grad de utilizare,structură de producţie Utilajele de bază sunt organizate pe linii de prelucrare şi cuprind: - Strunguri – universale şi carusel - Maşini de frezat – universale şi carusel - Maşini de rectificat – universale, plan, profil - Maşini de găurit în coordonate - Maşini de ascuţit - Maşini de debitat - Alte utilaje (broşat, electroeroziune) - Cuptor – electric şi cu flacără - Băi de călire, cromare, brumare, zincare Starea tehnică a acestora a fost îmbunatăţită însă o mare parte a tehnologiilor utilizate au rămas la nivelul anilor 1980. Capacitatea de producţie pentru fabricaţia de bază (scule, dispozitive, verificatoare), când actuala societate era secţie componentă a uzinei Tractorul, era calculată la 2.200.000 ore normă/an la tei schimburi, la un fond de timp mai mare şi un efectiv de 1.000 de muncitori. Actuala capacitate de producţie a societăţii s-a recalculat ţinându-se seama de următorii factori: - reducerea fondului de timp la 220 zile/an - trecerea la un regim de lucru de 1 schimb/zi - reducerea numărului de muncitori cu peste 45 % începând cu anul 1995 şi până în anul 2004, fără a aduce îmbunătăţiri tehnologice. Capacitatea de producţie actuală este de 374.400 ore normă/an şi este dată de capacitatea a trei ateliere după cum urmează: - Atelierul I : 120.000 ore normă/an - Atelierul II : 216.000 ore normă/an

24

- Atelierul III : 38.400 ore normă/an 2.5.2. Gradul de încărcare Este de 70 % şi este influenţat, esenţial, de structura programului de producţie:  De sortimentul de SDV-uri produse pentru terţi  Construcţii mecano-sudate  Tratamente termice şi galvanice Este de remarcat faptul că odată cu scăderea drastică a producţiei de tractoare au scăzut şi comenzile pentru scule, dispozitive etc., ceea ce a afectat în mod negativ încărcarea cu comenzi la anumite ateliere a căror producţie a fost dimensionată la nivelul fabricaţiei de tractoare din perioada 1970-1980. Neîncărcarea corespunzătoare a capacităţilor de producţie datorită lipsei acute de capital circulant propriu explică în mare parte pierderile înregistrate de societate în perioada 19992003.

2.6. Resurse umane, management, organizare Organismul internaţional de normalizare contabilă (IASC), prin cadrul său conceptual, recunoaşte salariaţii ca fiind una din cele şapte categorii de utilizatori. Totodată, cadrul IASC formulează, în mod succint, necesităţile informaţionale ale fiecărei categorii. Salariaţii şi reprezentanţii lor sunt interesaţi asupra informaţiilor referitoare la stabilitatea şi rentabilitatea întreprinderii lor. De asemenea, ei solicită informaţii referitoare la modurile şi nivelurile de remunerare, avantajele în materie de pensionare, natura şi mărimea oportunităţilor în privinţa angajării lor.15 2.6.1. Dimensiunea şi structura potenţialului uman16 În cadrul unităţii îşi desfăşoară activitatea un număr de 140 salariaţi. Avându-se în vedere profilul societăţii, din totalul personalului bărbaţii reprezintă 78,82 %, iar femeile 21,18 %. Personalul direct productiv reprezintă 74,26 % din totalul salariaţilor, iar din aceştia 86,4 % sunt bărbaţi. Personalul indirect productiv reprezintă 13,6 % din totalul angajaţilor, iar din

15 16

Niculae Feleagă şi Ion Ionaşcu, “Tratat de contabilitate financiara”, Vol.I, pag.51-52, Ed. Economică,1998 Oprean Ioan, Bazele contabilităţii agenţilor economici din România , Ed.Intelcredo,Deva,2001,pag,203-204

25

aceştia 56,25 % sunt bărbaţi. Vârsta medie a salariaţilor este destul de înaintată, acesta fiind de 44 ani şi 6 luni pentru bărbaţi , respectiv, 42 ani şi 10 luni pentru femei. Evidenţa salariaţilor se face prin completarea Registrului numerelor matricole (fişelor), a dosarelor personale ale angajaţilor , precum şi a carnetelor de muncă, în care sunt operate, zilnic, toate modificările apărute în situaţia personală a fiecărui salariat. Salariul angajatului s-a stabilit în momentul semnării contractului de muncă, salariul mediu brut pe societate este de aproximativ 1.800 lei. În afara salariului negociat, angajaţii beneficiază de diferite sporuri, după cum urmeză: a) sporul pentru vechime în muncă: - 2,58 % nu beneficiază de spor vechime - 1,93 % au spor de vechime 5 % - 2,25 % au spor de vechime 10 % - 4,84 % au spor de vechime 15 % - 14,19 % au spor de vechime de 20 % - 74,21 % au spor de vechime de 25 % b) de sporul pentru condiţii grele beneficiază 8,38 % din angajaţi c) de sporul de şef de echipă beneficiază 4,19 % din angajaţi Salariile se achită, chenzinal, în 14 şi 28 ale lunii.

13%

4%

8% nu beneficiaza de spor vechim e spor vechim e intre 5%-15% spor vechim e intre 15%-20% spor vechim e 25%

75%

26

Figura 2. Structura salariaţilor după sporul de vechime 2.6.2. Evoluţia şi dinamica personalului De la constituirea societăţii comerciale (15.11.2004) 60 de salariaţi şi-au încetat activitatea în societate, motivele care au condus la aceasta decizie au fost: - pensionaţi

= 33

- transferaţi în interes de serviciu

=3

- încetat activitatea cu acordul părţilor

= 11

- expirarea contractului de muncă

=5

- alte cauze (deces, concediu maternal, etc) = 8 2.6.3. Structura organizatorică şi managementul societăţii S.C. SUDV S.A. este o societate pe acţiuni, în fruntea conducerii se află Consiliul de Administraţie, iar Preşedintele este directorul general al firmei. Alături de conducerea firmei îşi desfăşoară activitatea Direcţia Tehnică şi de Producţie, Direcţia Comercială şi Direcţia Economică. Atribuţiile managerului societăţii sunt următoarele: - concepe şi aplică strategia generală de funcţionare a societăţii şi politica de dezvoltare a societăţii; - proiectează ansamblul de măsuri necesare realizării contractelor, organizării producţiei şi ridicarea parametrilor calitativi ai întregii activităţi; - selectează, angajează şi concediază personalul salariat; - negociază contractul colectiv de muncă şi contractele individuale ale salariaţilor; - stabileşte atribuţiile pe trepte ierarhice şi răspunde de realizarea acestora. Managerul: coordonează activitatea directorilor executivi şi în mod indirect următoarele compartimente: producţie-programare, personal, C.T.C.17, control financiar intern, protecţia muncii, juridic, A.Q.18 Directorul tehnic: coordonează direct activităţile de producţie, planificarea tehnologiei şi consumuri. 17 18

C.T.C. – control tehnic de calitate A.Q – asigurarea calităţii

27

Director economic: coordonează activităţile de aprozionare şi desfacere.

2.7. Calculul şi analiza principalilor indicatori economico-financiari Tabelul 2.7.1. Indicatori bilanţieri pentru anii 2007, 2008, 2009 Nr. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Indicator din bilanţ

u.m.

31.12.2007

Active imobilizate TOTAL mii lei 836.736 Active circulante TOTAL, din care mii lei 2.091.536 Stocuri(materiale,producţie în curs de mii lei 687.763 execuţie,semifabricate,produse finite,mărfuri ) Casa şi conturi la bănci mii lei 5.898 Creanţe mii lei 1.597.875 Capitaluri-Total, din care mii lei -21.362.074 Capital social subscris şi vărsat mii lei 1.874.560 Patrimoniul regiei mii lei Patrimoniul public mii lei Provizioane ptr. riscuri şi cheltuieli mii lei Datorii Total mii lei 24.490.346 Indicatori din contul de profit şi pierdere Cifra de afaceri mii lei 2.337.199 Venituri totale mii lei 2.118.558 Cheltuieli totale mii lei 2.514.158 Profitul brut al exerciţiului mii lei 395.600 Pierderea brută a exerciţiului mii lei Profitul net al exerciţiului mii lei 395.600 Pierderea netă a exerciţiului mii lei Indicatori din date informative Numărul mediu de salariaţi mii lei 150 Tipul de activitate,conform clasificării mii lei Fabricarea CAEN prod.de tăiat şi uz casnic

28

31.12.2008

31.12.2009

901.664 1.812.486 461.812

707.082 1.133.841 252.271

4.492 1.446.182 -22.153.514 1.874.560

3.668 877.902 -23.292.204 1.874.560

24.057.664

24.503.127

1.125.276 1.821.785 2.613.225 791.440

734.903 687.256 1.987.230 478.256

791.440

478.256

138 137 Fabricarea Fabricarea prod.de tăiat prod.de tăiat şi uz casnic şi uz casnic

1200000 1000000 800000

Evolu Evolu Evolu

600000 400000 200000 0 2006

2007

2008

2009

Figura 3. Evoluţia profitabilitaţii ( în RON ) 2.7.1. Indicatori de lichiditate19 a) Indicatorul lichidităţii curente (Indicatorul capitalului circulant) =

Active curente Datorii curente

- valoarea recomandată acceptabilă - în jurul valorii de 2; - oferă garanţia acoperirii datoriilor curente din activele curente. b) Indicatorul lichidităţii imediate (Indicatorul test acid) =

Active curente – Stocuri Datorii curente

2.7.2. Indicatori de risc: a) Indicatorul gradului de îndatorare = x 100

Capital împrumutat Capital propriu

unde: - capital împrumutat = credite peste un an; b) Indicatorul privind acoperirea dobânzilor - determină de câte ori entitatea poate achita cheltuielile cu dobânda. Cu cât valoarea indicatorului este mai mică, cu atât poziţia entităţii este considerată mai riscantă. 19

- Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 766 bis/10.XI.2009 163

29

Profit înaintea plăţii dobânzii şi impozitului pe profit Cheltuieli cu dobândă

= Număr de ori

2.7.3. Indicatori de activitate (indicatori de gestiune) -furnizează informaţii cu privire la: - Viteza de intrare sau de ieşire a fluxurilor de numerar ale entităţii; - Capacitatea entităţii de a controla capitalul circulant şi activităţile comerciale de bază ale entităţii; - Viteza de rotaţie a stocurilor (rulajul stocurilor) - aproximează de câte ori stocul a fost rulat de-a lungul exerciţiului financiar Costul vânzărilor Stoc mediu

= Număr de ori

- Viteza de rotaţie a debitelor-clienţi: - calculează eficacitatea entităţii în colectarea creanţelor sale; - exprimă numărul de zile până la data la care debitorii îşi achită datoriile către entitate. Sold mediu clienţi Cifra de afaceri

x 365

O valoare în creştere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului acordat clienţilor şi, în consecinţă, creanţe mai greu de încasat (clienţi rău platnici). - Viteza de rotaţie a creditelor-furnizor - aproximează numărul de zile de creditare pe care entitatea îl obţine de la furnizorii săi. În mod ideal ar trebui să includă doar creditorii comerciali. Sold mediu furnizori Achiziț ii de bunuri (fără servicii)

x 365 , 162

- Viteza de rotaţie a imobilizărilor corporale - evaluează eficacitatea managementului imobilizărilor corporale prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumită cantitate de imobilizări corporale. Cifra de afaceri Imobilizări corporale - Viteza de rotaţie a activelor totale

30

Cifra de afaceri Total active 2.7.4. Indicatori de profitabilitate - exprimă eficienț a entităț ii în realizarea de profit din resursele disponibile: a) Rentabilitatea capitalului angajat - reprezintă profitul pe care îl obţine entitatea din banii investiţi în afacere: Profit înaintea plăţii dobânzii ți impozitului pe profit Capital angajat

,

unde capitalul

angajat se referă la banii investiţi în entitate atât de către acţionari, cât şi de creditorii pe termen lung, şi include capitalul propriu şi datoriile pe termen lung sau active totale minus datorii curente. b) Marja brută din vânzări : O scădere a procentului poate scoate în evidenţă faptul că entitatea nu este capabilă să îşi controleze costurile de producţie sau să obţină preţul de vânzare optim. Profitul brut din vânzări Cifra de afaceri

x 100

Tabel 2.7.2. Indicatori economico-financiari pentru anii 2007, 2008, 2009 Nr. Indicator economicoCrt financiar 1. Indicatorul lichidităţii curente 2.

Indicatorul lichidităţii imediate

3.

Indicatorul gradului de îndatorare

4.

Indicatorul de activitate

5.

Rentabilitatea capitalului angajat

Valoare 2007 2.091.536/ 1.000.500 = 2,09 1.403.773/ 1.000.500 = 1,40 (50.000/ 1.874.560) x100 = 2,6

Valoare 2008 1.812.486/ 905.412 =2 1.350.674/ 905.412 = 1,49 (80.000/ 1.874.560) x100 = 4,2

Valoare 2009 1.133.841/ 954.555 = 1,19 881.570/ 954.555 = 0,93 (140.900/ 1.874.560) x100 = 7,51

2.928.272/ 2.337.199 = 1,25 395.600/ 1.874.560

2.714.150/ 1.125.276 = 2,41 791.440/ 1.874.560

1.840.923/ 734.903 = 2,50 478.256/ 1.874.560

31

Comentarii 2007,2008-datoriile curente au putut fi acoperite de active Valoarea > sau = cu 1 deci nu există dificultăţi de plată Indicatorul arata cat la suta din capitalurile proprii reprezinta creditele peste 1 an si posibilitatea acoperirii Viteza de rotaţie a activelor totale Eficienţa societăţii în utilizarea capitalurilor

6.

Marja brută din vânzări

= 0,21 395.600/ 1.874.560 = 0,21

= 0,42 791.440/ 1.874.560 = 0,42

= 0,25 478.256/ 1.874.560 = 0,25

proprii; Entitatea poate controla costurile de producţie şi poate obţine un preţ de vânzare optim

După cum se observă în tabelul 2.7.2, rata lichidităţii generale a scăzut în 2008 cu 0,9 faţă de anul 2007 înregistrând o valoare supraunitară de 2, considerată a fi bună faţă de valoarea optimă. În anul 2009, acest indicator îşi menţine tendinţa de scădere, micşorându-se cu 0,81 puncte faţă de exerciţiul financiar precedent. Prin urmare, valorile indicatorilor în perioada 2007-2008 reprezintă expresia unui fond de rulment pozitiv, întreprinderea având un echilibru financiar pe termen scurt. Valorile supraunitare înregistrate de indicator se datorează faptului că ritmul de creştere a activelor curente l-a devansat pe cel al datoriilor curente. Iar în perioada 2008-2009 scăderea este influenţată de creşterea datoriilor curente faţă de activele curente. Valorile înregistrate de indicatorul gradului de îndatorare creşte în ultimul an al perioadei analizate cu 7,51% faţă de perioadele precedente. Totuşi, această creştere nu depăşeşte valoarea indicată de literatura de specialitate de 30%, înregistrând astfel o valoare care ar permite întreprinderii să dispună de capacitate de îndatorare la termen Indicatorul de activitate prezintă o continua creştere a eficienţei managementului activelor totale prin examinarea valorii cifrei de afaceri ajungând de la valoarea de 1,25 % în 2007 la 2,5 % în 2009. Profitabilitatea cunoaşte o uşoară creştere în anul 2008 comparativ cu 2007, însă această creştere tinde mai apoi, în anul 2009 spre scădere, dar totuşi nu înregistrează valori negative. Marja brută din vânzări evidenţiază faptul că a crescut rentabilitate vănzărilor în anul 2008 faţă de anul 2007, acesta fiind pozitiv, iar, în anul 2009 a înregistrat o scădere cu 0,17 % faţă de exerciţiul financiar din 2008.

32

CAPITOLUL

4.

ANALIZA

ECONOMICO

-

FINANCIARĂ

A

CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR LA SOCIETATEA SUDV S.A. Analiza cheltuielilor întreprinderii este foarte importantă în activitatea de gestiune şi de control, deoarece evidenţiază modul de utilizare a resurselor umane, materiale şi financiare şi impactul alocării acestora asupra performanţelor întreprinderii.20 Optimizarea nivelului costurilor sau chiar reducerea lor, acolo unde este cazul, fără a afecta calitatea serviciilor şi condiţiile de desfăşurare a activităţii reprezintă obiective prioritare ale

20

Robu a.,Analiza economico-financiară-Vâlceanu,Editura Intelcredo,2004,pag 203

33

managementului firmelor. Prin urmare, sunt necesare cunoaşterea şi analiza principalelor categorii de costuri şi cheltuieli. Conform reglementărilor contabile în vigoare, cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari. Costul reprezintă totalitatea consumurilor de resurse pe care le efectuează întreprinderea pentru realizarea unei unităţi de produs sau unui serviciu, în expresie monetară. Privite în timp, costurile totale se micşorează lent sau rămân constante pentru cifre de afaceri foarte mari, în timp ce costul unitar se diminuează rapid într-o primă fază, după care rămâne relativ constant. Managementul se va ocupa mereu de reducerea costurilor, drept pentru care vor utiliza metode şi instrumente specifice analizei economice financiare. Analiza costurilor are în vedere cunoaşterea metodelor de analiză, depistarea cauzelor favorabile sau nefavorabile care au influenţat evoluţia costurilor şi mai ales măsurile ce se impun în vederea creşterii eficienţei întregii activităţi.21

4.1. Analiza diagnostic a cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale Este necesar ca analiza cheltuielilor întreprinderii să continue cu analiza eficienţei acestora. Modificarea cheltuielilor totale exprimate prin intermediul abaterilor absolute şi relative nu poate să ofere nici o apreciere de ordin calitativ asupra evoluţiei cheltuielilor22. De aceea se impune corelarea evoluţiei cheltuielilor cu evoluţia efectelor utile obţinute pe seama cheltuielilor prin intermediul indicatorului ct/1000 vt (“cheltuieli totale la 1000 lei Vt”) Nr.crt 1 2 3 4 21

Tabel 4.1. Analiza diagnostic a cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale Indicatori 2008 2009 Cheltuieli de exploatare 1.512.995 1.014.874 Cheltuieli financiare 1.100.230 972.356 Cheltuieli totale 2.613.225 1.987.230 Venituri din exploatare 1.120.300 570.100

Analiza pe baza bilantului prezentat în Anexa 2

22

G.Vasilescu, Analiza si statistica economico-financiara-Editura Didactică şi Pedagogică, 2002,pag.200

34

5 6 7 8

Venituri financiare Venituri totale ∆Vt ∆Ct

701.485 1.821.785 2.368 - 911

117.156 687.256

Ct/1000Vt = (Chtotale/Vtotale)*1000 O evoluţie favorabilă a acestui indicator presupune ca: ∆Ct/1000Vt < 0 Ict/1000Vt < 1 Analiza factorială a eficienţei utilizării Ct 1) Ct/1000Vt = (Chtotale/Vtotale)*1000 1. ∆Vt = (Ch totale 0 / V totale1)*1000 - (Ch totale0/ V totale0)*1000 = (2.613.225/687.256)*1000 – (2.613.225/1.821.785)*1000 = 3.802 – 1.434 = 2.368 2.∆Ct = (Ch totale1 / V totale1)*1000 - (Ch totale0 / V totale1)*1000 = (1.987.230/687.256)*1000 – (2.613.225/687.256)*1000 = 2.891 – 3.802 = - 911 2) Ct/1000Vt = ∑gi*c/1000Vi unde i – natura activităţii gi – structura veniturilor întreprinderii c/1000Vi – cheltuieli la 1000 venituri pe tipuri de activitate 1.∆gi = ∑gi1*c/1000Vi0 - ∑gi0*c/1000Vi0 = 2.368 2.∆c/1000vi = ∑gi1*c/1000Vi1 - ∑gi1*c/1000Vi0 = - 911 În cadrul analizei se poate calcula influenţa modificării cheltuielilor totale la 1000 venituri totale asupra profitului brut astfel: PB = Vt – Ct = - (Vt/1000)[(Ct/Vt)*1000 – 1000] Ct/1000Vt = (Ct/Vt)*1000 ∆Ct/1000Vt = -(Vt1/1000)(Ct/1000Vt1- Ct/1000Vt0) = - 687*(2.891 – 1.434) = - 1.000.959

35

În finalul analizei este necesar să surprindem principalele măsuri ce trebuie întreprinse pentru reducerea nivelului Ct/1000Vt. Aceste măsuri se referă la: - practicarea unor preţuri de vânzare care să acopere costurile şi să permită obţinerea unui profit corespunzător; - adoptarea unei structuri de finanţare optime; - onorarea la timp a obligaţilor23.

4.2. Analiza cheltuielilor de exploatare Cheltuielile de exploatare deţin ponderea principală în cheltuieli totale şi de aceea se impune o analiză aprofundată a acestora. Cheltuielile de exploatare pot fi grupate în 5 categorii: - cheltuieli aferente producţiei vândute (Cpv) - cheltuieli aferente mărfii vândute (Cmv) - cheltuieli aferente producţiei stocate (Cps) - cheltuieli aferente producţiei imobilizate (Cpi) - alte cheltuieli de exploatare (Ace) Ce = Cpv + Cmv + Cps + Cpi + Ace În mod corespunzător veniturile de exploatare cuprind: - venituri din producţia vândută (Vpv) - venituri din vânzarea mărfii (Vvm) - venituri aferente producţiei stocate (Vps) - veniturile producţiei de imobilizări (Vpi) - alte venituri din exploatare (Ave) Ve = Vpv + Vvm + Vps + Vpi + Ave Eficienţa cheltuielilor de exploatare se determină prin raportarea cheltuielilor de exploatare la 1000 venituri de exploatare. Nr.crt

23

Indicatori

Tabel 4.2. Analiza cheltuielilor de exploatare 2008 2009

Ghic G., Analiza economico – financiara,Editura Universitară, 2005,pag.120

36

1 2 3 4 5 6 7 8

Cheltuieli de exploatare Cheltuieli financiare Cheltuieli totale Venituri din exploatare Venituri financiare Venituri totale ∆Ve ∆Ce

1.512.995 1.100.230 2.613.225 1.120.300 701.485 1.821.785 1.274 - 873

1.014.874 972.356 1.987.230 570.100 117.156 687.256

Ce/1000Ve = (Ce/Ve)*1000 Reducerea cheltuielilor la 1000 venituri de exploatare arată o creştere a eficienţei activităţii de exploatare prin utilizarea îmbunătăţită a resurselor materiilor financiare şi umane din fiecare fază a ciclului de exploatare respectiv aprovizionare, producţie şi desfacere. 1) ∆Ve = (Ce0/Ve1)*1000 – (Ce0/Ve0)*1000 = 2.649 – 1.375 = 1.274 2) ∆Ce = (Ce1/Ve1)*1000 – (Ce0/Ve1)*1000 = 1.780 – 2.653 = - 873 Analiza eficienţei cheltuielilor poate fi continuată şi cu alt model de analiză astfel: Ce/1000Ve = ∑gi*Cei/1000Ve Unde : gi – structura veniturilor dein exploatare Cei/1000Ve – cheltuieli de exploatare la 1000Ve pe categorii Acest model permite efectuarea unei analize de tip factorial astfel: 1. ∆gi = ∑gi1*Cei/1000Ve0 - ∑gi0*Cei/1000Ve0 = 1.274 2. ∆Cei/1000Ve = ∑gi1*Cei/1000Ve1 - ∑gi1*Cei/1000Ve0 = - 873 Modificarea nivelului Ce/1000Ve se datorează în principal modificării aferente producţiei vândute sau CA, deoarece atât producţia stocată cât şi cea imobilizată este evaluată în costuri efective neinfluenţând nivelul eficienţei cheltuielilor de exploatare. De aceea se impune în continuare o analiză aprofundată a acestora24.

24

Petcu Monica,Analiza economico - financiara a intreprinderii. Probleme, abordari, metode, aplicatii. Editia a doua,Editura Economică,2009,pag.110

37

3000000 2500000 2000000 Rata de eficienţă a cheltuielilor totale

1500000 1000000 500000 0 2008

2009

Figura 4.2. Rata de eficienţă a cheltuielilor totale Observăm în 2009 faţă de 2008 o eficientizare a utilizării resurselor materiale, umane şi financiare ale întreprinderii, ceea ce a determinat o scădere importantă a ratei cheltuielilor la 1000 lei. Datorită relaţiei de invers proporţionalitate existentă intre rata cheltuielilor şi profit, vom constata o creştere a profitului semnificativă în anul 2009 faţă de anul 2008.

4.3. Analiza cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri Analiza structurală a cheltuielilor de exploatare la 1000 lei reflectă faptul că principala componentă a acestora o constituie cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri, care se urmăresc atât în dinamică, cât şi pe structură. Analiza factorială a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri se face pe următorul model: Ch/1000CA = (∑qC/∑qP)*1000 unde qC = cifra de afaceri exprimată în costuri şi qP = cifra de afaceri exprimată în preţurile de vânzare Modelul de analiză este: Ch/1000 = (∑qi*Ci/∑qi*Pi)*1000 unde qi = volum fizic al producţiei vândute pe sortimente de produse Ci = costul complet unitar pe sortimente şi Pi = preţul unitar de vânzare fără TVA pe sortimente Tabel 4.3 Analiza cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri Nr.crt Indicatori 2008 2009 1 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 2.354.228 1.707.597 2 Cifra de afaceri exprimată în preţuri de vânzare 2.969.126 1.609.961

38

3 4 5

Cifra de afaceri exprimată in costuri previzionate Cifra de afaceri exprimată in preţuri previzionate Cheltuiala la 1000 lei cifra de afaceri

793

2.402.528 2.980.200 1.061

∆C/1000 = C1/1000-C0/1000 = 268 lei /1000 1.Influenţa modificării structurii cifrei de afaceri: ∆S = (∑q1*C0/∑q1*P0)/1000 - (∑q0*C0/∑q0*P0)/1000 = 13 lei/1000 2.Influenţa modificării preţului de vânzare: ∆P = (∑q1*C0/∑q1*P1)/1000-(∑q1*C0/∑q1*P0)/1000 = 686 lei/1000 3.Influenţa modificării costurilor: ∆C = (∑q1*C1/∑q1*P1)*1000 - (∑q1*C0/∑q1*P1)*1000 = -431 lei/1000 Creşterea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 268 lei/1000 este rezultatul influenţei nefavorabile a factorilor direcţi. Astfel, modificarea structurii cifrei de afaceri a determinat o creştere a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 13 lei/1000. Preţurile de vânzare au influenţat nefavorabil, determinând o creştere a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 686 lei/1000. Costurile au înregistrat un nivel mai mic decât cel prevăzut, ceea ce a determinat o scădere a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 431 lei/1000, ceea ce reflectă preocuparea întreprinderii de utilizarea raţională a forţei de muncă şi a mijloacelor de transport.

1500 2008

1000

2009

500 0 cheltuiala la 1000 lei cifra de afaceri

Figura 4.3. Analiza cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri Faţă de anul 2008, se observa reducerea semnificativă a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri rezultată din utilizarea raţională a forţei de muncă, a mijloacelor de transport şi a obiectelor muncii. 4.4. Analiza cheltuielilor cu dobânda la 1000 lei cifra de afaceri

39

Dobânzile reprezintă costuri ale capitalului împrumutat care fac parte din categoria cheltuielilor financiare. Ele nu se includ în costurile de producţie, dar prezintă interes pentru analiza economică, întrucât reducerea lor se regăseşte în creşterea rezultatului financiar. Pentru analiza economico-financiară a eficienţei cheltuielilor cu dobânzile, se foloseşte următoarea metodă: Cd/1000 = (Sd/CA)*1000 unde Sd = suma dobânzii şi CA = cifra de afaceri Nr.crt 1 2 3

Tabelul 4.4.1. Analiza cheltuielilor cu dobânda la 1000 lei cifra de afaceri Indicatori 2008 2009 Cifra de afaceri 29.691 16.099 Suma dobânzii 2.128 1.625 Cheltuiala cu dobânda la 1000 lei cifră de afaceri(rd2/rd1) 72 101

∆Cd = Cd1/1000 - Cd0/1000 = 101-72 = 29 lei/1000 1.Influenţa modificării cifrei de afaceri: ∆CA = (Sd0/CA1)*1000 - (Sd0/CA0)*1000 = 60 lei/1000 2.Influenţa modificării sumei dobânzii: ∆Sd = (Sd1/CA1)*1000 - (Sd0/CA1)/1000 = -31 lei/1000 Depăşirea cheltuielii cu dobânda cu 29 lei/1000 trebuie apreciată nefavorabil deoarece va determina o diminuare a rezultatului financiar al întreprinderii. Scăderea cifrei de afaceri cu 56% în 2009 faţă de 2008 a determinat creşterea cheltuielii cu dobânda la 1000 lei cifră de afaceri cu 60 lei/1000. Nerealizarea cifrei de afaceri reprezintă o situaţie în care conducerea unităţii trebuie să analizeze cauzele care au generato asemenea stare de lucru privind atât asigurarea cât şi folosirea resurselor umane, materiale şi financiare. Suma dobânzii a înregistrat în 2009 o scădere de 24% faţă de 2008, ceea ce a determinat o scădere a cheltuielilor cu dobânda la 1000 lei cifră de afaceri cu 31 lei/1000.

40

100 80 60

Cheltuiala cu dobanda la 1000 lei cifra de afaceri

40 20 0 2008

2009

Figura 4.4. Analiza cheltuielilor cu dobânda la 1000 lei cifra de afaceri În finalul analizei se poate determina influenţa cheltuielilor la 1000 lei CA asupra pricipalilor indicatori economico-financiari ai întreprinderii: Tabelul 4.4.2. Cheltuieli la 1000 lei CA asupra principalilor indicatori economico-financiari Nr.crt Indicatori 1 Cifra de afaceri 2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 3 Fonduri fixe(active fixe) 4 Număr de salariaţi 5 Capital propriu

2008 2.337.199 2.354.228 836.736 150 1.874.560

2009 1.125.276 1.707.597 901.664 138 1.874.560

1. asupra profitului aferent CA ∆c/1000CA = - (CA1/1000)(C/1000CA1 – C/1000CA0) = - 573.750 unde: C/1000CA = (C/CA)*1000 2. asupra eficienţei utilizării activelor fixe(fonduri fixe) ∆C/1000CA = [- CA1/1000(C/1000CA1 – C/1000CA0)]/FF1 = - 0.63 3. asupra eficienţei utilizării forţei de muncă (exprimată sub forma profitului pe salariat)

∆C/1000CA = [- CA1/1000(C/1000CA1 – C/1000CA0)]/Ns1 = - 4157 4. asupra ratei rentabilităţii capitalului permanent (propriu)

∆C/1000CA = [- CA1/1000(C/1000CA1 – C/1000CA0)]/Kperm1 = - 0.30 4.5. Sistemul informatic privind cheltuielile şi veniturile

41

SGBD25-urile sunt, fără îndoială, cele mai populare instrumente software în dezvoltarea aplicaţiilor economice. Datorită acestui fapt, furnizorii au pus la dispoziţia utilizatorilor nespecializaţi astfel de produse, cele mai utilizate fiind ACCESS, Visual FoxPro, Corel Paradox sau Lotus Approach. Prin instrumentele grafice furnizate, ele se disting de produsele destinate profesioniştilor, precum Oracle. Apelând la un astfel de produs, utilizatorii vor fi în măsură să dezvolte aplicaţii de complexitate relativ redusă, fără a avea cunoştinţe de specialitate. Principalele facilităţi oferite de aceste SGBD-uri sunt: - Crearea şi actualizarea bazei de date. Utilizatorii pot defini structura datelor, sub forma tabelelor şi a relaţiilor dintre acestea, dar şi aspectele de comportament a datelor, sub forma restricţiilor de integritate. De asemenea, ei pot adăuga, modifica sau şterge date fie prin intermediul unor ferestre, fie apelând la comenzile limbajului SQL. - Interogarea bazei de date. Accesarea datelor din bază se poate face prin intermediul unor facilităţi grafice de interogare, dar şi prin utilizarea frazei SELECT SQL, de cei cu cunoştinţe ceva mai avansate. - Dezvoltarea de aplicaţii. Utilizatorii au la dispoziţie o serie de instrumente prin care pot crea formulare pentru introducerea datelor în bază, rapoarte pentru extragerea datelor şi prezentarea informaţiilor într-o formă plăcută, meniuri pentru exploatarea mai uşoară a aplicaţiei, pagini Web. Prin integrarea lor se pot obţine aplicaţii destul de complexe. Obiectivele sistemului informatic26: a) Cunoaşterea şi familiarizarea cu componentele programelor de calcul tabelar: registrul de lucru şi foaia de calcul. b) Analiză rapidă a datelor prin reprezentarea lor grafică. c) Folosirea în foile de calcul a formulelor şi funcţiilor pentru efectuarea unei game variate de operaţiuni: calcule matematice, financiare, statistice, logice, căutări de informaţii, simulări şi analize etc. Rezultate aşteptate în urma folosirii sistemului informatic: a) Obţinerea şi gestionarea registrelor de lucru şi a foilor de calcul astfel încât modelele proiectate să automatizeze cererile utilizatorilor. b) Alegerea tipului de grafic în aşa fel încât acesta să fie sugestiv. 25

Sisteme de gestiune a bazelor de date Fotache D.,Soluţii informatice integrate pentru gestiunea afacerilor–ERP, Ed.Economică,Bucureşti, 2004, p.16

26

42

c) Susţinerea procesului decizional prin simulări şi analize de date în foile de calcul şi în grafice. d) Exploatarea listelor şi a bazelor de date Excel prin actualizări, sortări şi interogări. 4.5.1. Crearea şi actualizarea bazei de date O bază de date relaţionale stochează datele în tabele, care amintesc de foile de calcul tabelar, iar fiecare tabel stochează informaţii despre un anumit tip de entitate. Practic, un tabel poate fi asimilat cu un fişier27. Tabela ATELIER ŞI REPARAŢII

Este compusă din urmatoarele câmpuri: - nr_comd – numărul comenzii - data_intr – data intrării produsului în atelier - data_ies – data finalizării lucrarii - mat_prime – materia primă utilizată in process - salarii_dir – salariile personalului angajat în procesul de producţie - contrib._sal_dir – contribuţiile salariale - CIFU – cheltuielile cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor - CGS – cheltuielile generale ale secţiei - CP – costul de producţie unde cheia primară este nr_comd Tabela SECŢIA DEBITARE

Este compusă din urmatoarele câmpuri: - nr_comd – numărul comenzii - data_intr – data intrării produsului în atelier 27

Zaharie D.,Sisteme informatice pentru asistarea deciziei-Editura Dual Tech,2001 Pag.56

43

- data_ies – data finalizării lucrarii - mat_prime – materia primă utilizată in process - prod_rezid – produse reziduale - salarii_dir – salariile personalului angajat în procesul de producţie - contrib._sal_dir – contribuţiile salariale - CIFU – cheltuielile cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor - CGS – cheltuielile generale ale secţiei - CP – costul de producţie unde cheia primară este nr_comd Tabela SECŢIA TRATAMENT TERMIC

Compusă din câmpurile: - nr_comd – numărul comenzii - data_intr – data intrării produsului în atelier - data_ies – data finalizării lucrarii - mat_prime – materia primă utilizată in process - prod_rezid – produse reziduale - salarii_dir – salariile personalului angajat în procesul de producţie - contrib._sal_dir – contribuţiile salariale - CIFU – cheltuielile cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor - CGS – cheltuielile generale ale secţiei - CP – costul de producţie cheia primară fiind nr_comd 4.5.2. Interogarea bazei de date Bazele de date relaţionale înţeleg SQL (Structured Query Language), un limbaj relativ simplu, folosit pentru solicitarea datelor. Totuşi, în ciuda simplităţii sale, SQL este un limbaj foarte puternic,

44

care poate obţine accesul la date stocate în mai multe tabele, poate filtra datele dorite şi poate sorta, rezuma şi afişa rezultatele28. În general, nu se pot anticipa toate modalităţile în care utilizatorii pot dori să obţină acces la date şi să le vizualizeze. Ca atare, nu se pot scrie programe de aplicaţie care să satisfacă fiecare potenţială necesitate de informaţii. Este aproape sigur că vor apărea unele cereri de date neprevăzute (sau ad hoc). Utilizând SQL, este posibil accesul la datele stocate într-o bază de date relaţională fără a scrie un program de aplicaţie, permiţând frecvent evitarea întârzierilor şi a costurilor implicate de programarea personalizată. Astfel, bazele de date relaţionale permit satisfacerea tuturor cererilor ad-hoc de informaţii, care ar rămâne fără răspuns în alte situaţii. 1. Afişarea numărului comenzii cu data mai mare de 4 decembrie 2009 Interegarea în SQL: SELECT nr_comd, data_intr>12/4/2009 FROM [ATELIER SI REPARATII]; Rezultatul interogării:

2. Câte comenzi din tabela SECŢIA DEBITARE au valoarea costului de producţie mai mare de 5000 lei? Interogare în SQL: SELECT COUNT(*) FROM [SECTIA DEBITARE] WHERE 'valoare CP > 5000'; Rezultatul interogării:

3. Care este valoarea medie a costului de producţie din tabela SECŢIA TRATAMENT TERMIC? Interogare în SQL: SELECT AVG(CP) FROM [SECTIA TRATAMENT TERMIC]; Rezultatul interogării: 28

Nistor R.,Metodologii manageriale informatice,Editura Univers Juridic,2008,pag 32

45

4. Afişarea tuturor datelor din tabelele SECŢIA DEBITARE şi SECŢIA TRATAMENT TERMIC Interogare în SQl: SELECT * FROM [SECTIA TRATAMENT TERMIC] UNION SELECT * FROM [SECTIA DEBITARE]; Rezultatul interogării:

5. Afişarea materiilor directe folosite în procesul de producţie din tabela ATELIER ŞI REPARAŢII în ordine descrescătoare. Interogare în SQL: SELECT mat_prime FROM [ATELIER SI REPARATII] ORDER BY mat_prime DESC; Rezultatul interogării:

6. Introducerea în tabela SECŢIA DEBITARE a unei noi comenzi cu datele:comanda nr.370, data intrării 15 decembrie 2009, data ieşirii 17 decembrie 2009, oţel laminat 30mm, şpanuri, salarii directe 3900, contribuţii salariale 1170, cheltuieli cu funcţionarea utilajelor 200, cheltuieli generale ale secţiei 340, cost producţie 4440. Interogare în SQL:

46

INSERT INTO [SECTIA DEBITARE] ( nr_comd, data_intr, data_ies, mat_directe, prod_rezid, salarii_dir, contrib_sal_dir, CIFU, CGS, CP ) VALUES (370, '12/15/2009', '12/17/2009', rulmenti, spanuri, 3900, 1170, 200, 340, 4440); Rezultatul interogării:

Avantajele folosirii acestui sintem informatic SQL în pachetul Access29: - oferă controlul total al fazelor datorate modului de ordonare uşor de însuşit, fiecare fază încheindu-se cu o verificare a soluţiei proprie şi asigură o ducumentaţie prezentând soluţia elaborată. - delimitarea mai clară la nivel de realizare

CONCLUZII 29

Lungu I.,Sisteme informatice.Analiză,proiectare şi implementare,Editura Economică,2003,pag.98

47

Cheltuielile întreprinderii reflectă în formă valorică întregul consum de factori de producţie (resurse materiale, umane şi financiare) efectuat pentru fabricarea şi vânzarea producţiei. Nivelul, dinamica şi structura acestor cheltuieli reflectă în activitatea întreprinderii pe linia folosirii eficiente a surselor de care dispun, iar optimizarea nevoilor lor trebuie să reprezinte un obiectiv principal pentru societate în vederea folosirii eficiente a întregii activităţi desfăşurate. După cum se observă din analiza cheltuielilor totale mărimea modificărilor absolute determină o reducere a cheltuielilor totale realizate în anul 2009 faţă de cele din perioada anului 2008. Privitor la analiza modificării cheltuielor totale asupra variaţiei profitului brut se poate constata un rezultat negativ. Măsurile ce trebuiesc luate petru a obţine un rezultat pozitiv sunt: - practicarea unor preţuri de vânzare care să acopere costurile şi să permită obţinerea unui profit corespunzător; - adoptarea unei structuri de finanţare optimă; - onorarea la timp a obligaţiilor. Reducerea cheltuielilor la 1000 venituri de exploatare arată o creştere a eficienţei activităţii de exploatare prin utilizarea îmbunatăţită a resurselor materialelor financiare şi umane privind aprovizionarea, producţia şi desfacerea. Modificarea nivelului cheltuielilor se datorează în principal cheltuielilor aferente producţiei vândute, deoarece producţia este evaluată în costuri efective, neinfluenţând eficienţa cheltuielilor de exploatare. Eficienţa cheltuielilor cu materialele trebuie să crească mai ales pe seama reducerilor consumurilor specifice de materii prime, materiale, combustibili şi energie ce revin pe unitatea de produs, ca urmare a medernizării şi perfecţionării procesului tehnologic. Principalele căi de reducere a cheltuielilor cu materialele pot fi: - reducerea consumurilor specifice; - reproiectarea produselor; - folosirea unor materiale noi mai ieftine fără însă a prejudicia în acest fel calitatea produsului finit; - reducerea cheltuielilor cu aprovizionarea. Scăderea profitului este determinat de:

48

- scăderea volumului producţiei vândute infuelţată de scăderea cererii şi a ofertei de bunuri pe piaţă - creşterea cheltuielilor pe unitatea de produs - scăderea preţului de vânzare ce poate fi determinat de ridicarea calităţii produselor şi serviciilor precum şi de evoluţia raportului dintre cererea şi oferta produselor de pe piaţă. Inflaţia este un fenomen complex generat de acuze multiple şi care a afectat şi afectează în continuare economia României. În esenţă inflaţia este caracterizată prin procesul creşterii continue a preţurilor într-o anumită perioadă de timp. Existenţa unui mediu inflaţionist distorsionează deciziile implicate atât în elaborarea câr şi în realizarea bugetelor. De aceea în etapa de elaborare a bugetelor este necesar ca evaluarea veniturilor şi a cheltuielilor să se facă luându-se în considerare indicii de preţuri prognozaţi pentru domeniul în care activează întreprinderea respectivă. Totuşi nu se recomandă o aplicare mecanică a unui asemenea indice la venituri şi cheltuieli deoarece: - se pot prognoza venituri care nu se vor realiza ca urmare a unor preţuri de vânzare necompetitive, atât datorită cererii solvabile cât şi posibilei concurenţe. - costurile directe sunt mai sensibile la inflaţie faţă de cele indirecte. Costurile directe cresc înainte ca majorarea preţurilor de vânzare să fie posibilă fapt ce poate conduce la scăderea disponibilului şi implicit a profitului aşteptat. În cazul S.C.SUDV S.A.dimensionarea cheltuielilor şi a veniturilor se face doar parţial în funcţie de valoarea contractelor pe care le-a încheiat societatea. Doar activitatea din primele 2 trimestre este evaluată în acest fel restul fiind prognozat pe baza evoluţiei din anul anterior. În ceea ce priveşte cheltuielile acestea rezultă din consumurile specifice ale unităţii ceea ce permite o bună calculaţie a costurilor. Totuşi departamentul contabilitate aplică în mod prea simplu şi direct indicele de inflaţie fără a încerca să detalieze influenţa acestuia asupra costului final al producţiei. Atenţia firmei nu trebuie îndepărtată în primul rând spre reducerea sau minimizarea cheltuielilor su spre atingerea obiectivelor strategice stabilite de conducerea întreprinderii.

49

Acest lucru nu înseamnă că firma trebuie să urmărească reducerea consumului materiilor prime prin reproiectarea produselor, modificarea tehnologiilor de fabricaţie şi investiţii în utilaje mai performante. S.C. SUDV S.A. activează pe o piaţă deosebit de restrictivă. Punctul forte al societăţii constă în tarifele practicate, care sunt cu mult mai mici decât cele oferite de concurenţă, oferă cel mai mic preţ de pe piaţă calculat ca raport între tarif şi număr de persoane transportate.

CUPRINS INTRODUCERE……………………………………………………………………...

50

1

CAPITOLUL I. Consideraţii teoretice privind cheltuielile şi veniturile………..... 1.1. Aspecte generale şi reglementări contabile ……………………………………. 1.2. Caracterizarea cheltuielilor şi veniturilor ……………………............................ 1.2.1 Caracterizarea cheltuielor ……………………………………………… 1.2.2 Caracterizarea veniturilor......................................................................... 1.3. Clasificarea cheltuielilor şi veniturilor ………………………………………… 1.3.1 Clasificarea cheltuielilor......................................................................... 1.3.2 Clasificarea veniturilor............................................................................ 1.4. Recunoaşterea cheltuielilor şi veniturilor........................................................... 1.4.1 Recunoaşterea cheltuielilor..................................................................... 1.4.2 Recunoaşterea veniturilor....................................................................... 1.5. Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor............................................................ 1.5.1 Contabilitatea cheltuielilor...................................................................... 1.5.2 Contabilitatea veniturilor........................................................................ 1.5.3 Conectarea cheltuielilor la venituri......................................................... 1.6. Determinarea rezultatului exerciţiului financiar................................................. CAPITOLUL II. Prezentarea S.C. SUDV BRAŞOV S.A....................................... 2.1. Date de identificare a societăţii..…..……………………………………………. 2.2. Scurt istoric al constituirii societăţii ……………………………………………. 2.3. Prezentarea activului societăţii............................................................................. 2.4. Parteneri comerciali ……………......................................................................... 2.4.1 Descrierea produselor şi serviciilor ……………..................................... 2.4.2 Dimensiunile pieţei interne pentru produsele societăţii............................ 2.4.3 Tendinţele pieţei interne........................................................................... 2.4.4 Prezentarea pieţei externe specifice produselor societăţii ………….….. 2.4.5 Principalii concurenţi pe piaţa internă specifică, poziţia acestora pe piaţă 2.5. Capacitatea tehnică de producţie.......................................................................... 2.6. Resurse umane, management, organizare............................................................. 2.7. Calculul şi analiza principalilor indicatori economico-financiari........................ CAPITOLUL III. Studiu de caz privind contabilitatea şi analiza cheltuielilor şi veniturilor rezultate la S.C. SUDV S.A. …………………………………………… 3.1 Organizarea contabilităţii cheltuielilor şi veniturilor rezultate în luna decembrie a anului 2009 la societatea SUDV S.A.………………………………………… 3.2 Monografia contabilă privind principalele operaţiuni cu cheltuieli şi venituri la S.C. SUDV BRAŞOV S.A.……………………………………………….......... 3.3 Determinarea rezultatului şi impozitului profitului la S.C. SUDV S.A.………… CAPITOLUL IV.Analiza economico-financiară cheltuielilor şi veniturilor la SC SUDV SA 4.1 Analiza diagnostic a cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale .......................... 4.2 Analiza cheltuielilor de exploatare.....………………………………………….. 4.3 Analiza cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri....……………………………..

2 3 3 3 3 4 4 8 11 11 12 13 13 14 15 16 17 17 17 18 18 19 19 20 20 20 23 24 27 31

4.4 4.5

49 51

Analiza cheltuielilor cu dobânda la 1000 lei cifra de afaceri.....…………….… Sistemul informatic privind cheltuielile şi veniturile...........................................

51

31 32 42 44 44 46 48

CAPITULUL V. CONCLUZII……………………………………………………… BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………..... ANEXE

BIBLIOGRAFIE CAPITOLUL 1 1. Coman Florian, Contabilitatea financiară,Editura Fundaţia România de mâine,2002

52

58 61

2. Feleagă N. , Contabilitate Financiară,Editura Economică, Vol.I, 2007 3. Paraschivescu M., Contabilitate Financiară-Aplicaţii şi studii de caz, Editura TehnoPress, 2007 4. Pântea I.P., Contabilitatea financiară a agenţilor economici, Editura IntelCredo, Deva, 1995 5. Pleşa Doru, Bazele contabilităţii,Vol I., Editura Omnia Uni, Braşov, 2005 6. Ristea M, Normalizarea contabilităţii-bază şi alternativ, Editura Tribuna Economică, Bucureşti,2002 7. Ministrul Finantelor Publice, Ghid practic de aplicare a Standardelor Internaţionale de Contabiliate,Partea I, Editura Economică, Bucureşti 8. OMFP 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 766 bis/10.XI.2009

BIBLIOGRAFIE CAPITULUL 2 1. Feleagă N. şi Ion Ionaşcu, “Tratat de contabilitate financiara”, Vol. I, pag.51, Editura Economică,1998

53

2.Oprean Ioan, Irimie Popa, Bazele contabilităţii agenţilor economici din România, Ed.Intelcredo,Deva,2001 3. Ristea M, Normalizarea contabilităţii-bază şi alternativ, Editura Tribuna Economică, Bucureşti,2002 4. Legea contabilitatii, legea nr. 82/1991, republicata în M.O. nr.454/2008 5. Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 766 bis/10.XI.2009 163

BIBLIOGRAFIE CAPITOLUL 3 1. Coman Florian, Contabilitatea financiară,Editura Fundaţia România de mâine,2002 2. Oprean Ioan,Întocminrea şi auditarea bilanţului contabil,Editura intelcredo,Deva,1997

54

3.Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene 4. Standardele Internaţionale de Contabilitate IAS 8- Profitul net sau pierderea netă a perioadei, erori fundamentale, modificări ale politicilor contabile

BIBLIOGRAFIE CAPITOLUL 4 1.Fotache

D.,Soluţii

informatice

integrate

Ed.Economică,Bucureşti, 2004

55

pentru

gestiunea

afacerilor–ERP,

2. Ghic G., Analiza economico – financiara,Editura Universitară, 2005 3.Lungu I.,Sisteme informatice.Analiză,proiectare şi implementare, Editura Economică, 2003 4. Nistor R.,Metodologii manageriale informatice,Editura Univers Juridic,2008 5. Petcu Monica,Analiza economico - financiara a intreprinderii. Probleme, abordari, metode, aplicatii. Editia a doua,Editura Economică, 2009 6.. Robu A.,Analiza economico-financiară-Vâlceanu,Editura Intelcredo,2004 7..Vasilescu G., Analiza si statistica economico-financiara-Editura Didactică şi Pedagogică, 2002 8. Zaharie D.,Sisteme informatice pentru asistarea deciziei-Editura Dual Tech,2001

BIBLIOGRAFIE 1. Feleagă N. şi Ion Ionaşcu, “Tratat de contabilitate financiara”, Vol. I, pag.51, Editura Economică,1998

56

2. Feleagă N. , Contabilitate Financiară,Editura Economică, Vol.I, 2007 3.Fotache

D.,Soluţii

informatice

integrate

pentru

gestiunea

afacerilor–ERP,

Ed.Economică,Bucureşti, 2004 4. Ionescu Luminiţa,“Contabilitatea aprofundata a societatilor comerciale”,Editura Omnia Uni,2005. 5.Lungu I.,Sisteme informatice.Analiză,proiectare şi implementare, Editura Economică, 2003 6. Nistor R.,Metodologii manageriale informatice,Editura Univers Juridic,2008 7. Oprean Ioan, Irimie Popa, Bazele contabilităţii agenţilor economici din România, Ed.Intelcredo,Deva,2001 8. Paraschivescu M., Contabilitate Financiară-Aplicaţii şi studii de caz, Editura TehnoPress, 2007 9. Pântea I.P., Contabilitatea financiară a agenţilor economici, Editura IntelCredo, Deva, 1995 10. Petcu Monica,Analiza economico - financiara a intreprinderii. Probleme, abordari, metode, aplicatii. Editia a doua,Editura Economică, 2009 11. Pleşa Doru, Bazele contabilităţii,Vol I., Editura Omnia Uni, Braşov, 2005 12. Ristea M, Normalizarea contabilităţii-bază şi alternativ, Editura Tribuna Economică, Bucureşti,2002 13. Robu A.,Analiza economico-financiară-Vâlceanu,Editura Intelcredo,2004 14.G.Vasilescu, Analiza si statistica economico-financiara-Editura Didactică şi Pedagogică, 2002 15. Zaharie D.,Sisteme informatice pentru asistarea deciziei-Editura Dual Tech,2001 16. Legea contabilitatii, legea nr. 82/1991, republicata în M.O. nr.454/2008 17. Ministrul Finantelor Publice, Ghid practic de aplicare a Standardelor Internaţionale de Contabiliate,Partea I, Editura Economică, Bucureşti 18. OMFP 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 766 bis/10.XI.2009 19.Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene 20. Standardele Internaţionale de Contabilitate IAS 8- Profitul net sau pierderea netă a perioadei, erori fundamentale, modificări ale politicilor contabile 21. Standardele Internaţionale de Contabilitate – IAS 18 – Venituri din activităţi curente

57

LISTA FIGURILOR CAPITOLUL 2 1. Figura 1. Evoluţia volumului de vânzări în perioada 2007 – 2009 2. Figura 2. Structura salariaţilor după sporul de vechime 3. Figura 3. Evoluţia profitabilitaţii (în RON)

58

CAPITOLUL 3 1. Figura 4.2. Rata de eficienţă a cheltuielilor totale 2. Figura 4.3. Analiza cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri 3. Figura 4.4. Analiza cheltuielilor cu dobânda la 1000 lei cifra de afaceri

LISTA TABELELOR CAPITOLUL 2 1. Tabelul 2.4.2 Principalii clienţi pentru produsele societăţii şi ponderea lor din totalul veniturilor realizate 2. Tabelul 2.4.7 Prezentarea principalilor furnizori şi ponderea lor din total cheltuieli materiale

59

3. Tabelul 2.7.1. Indicatori bilanţieri pentru anii 2007, 2008, 2009 4. Tabel 2.7.2. Indicatori economico-financiari pentru anii 2007, 2008, 2009 CAPITOLUL 4 1. Tabel 4.1. Analiza diagnostic a cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale 2. Tabel 4.2. Analiza cheltuielilor de exploatare 3. Tabel 4.3 Analiza cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri 4. Tabelul 4.4.1. Analiza cheltuielilor cu dobânda la 1000 lei cifra de afaceri 5. Tabelul 4.4.2. Cheltuieli la 1000 lei CA asupra principalilor indicatori economico-financiari

60

JUDEŢUL BRAŞOV . |__|__| UNITATEA:SC SUDV BRAŞOV SA ADRESA loc.BRAŞOV sector - . str. TURNULUI 5 TELEFONUL 0368 412 117 FAXUL 116 NUMĂRUL DIN REGISTRUL COMERŢULUI J08/400/2004.

FORMA DE PROPRIETATE . pe actiuni | 3 | 7 | RAMURA (cod Ministerul Finanţelor , ramura preponderentă . | | | nr. ACTIVITATEA (se va înscrie activitatea preponderentă şi cod diviziune CAEN ) 0368 412 2571 Fabricarea produselor de taiat CODUL FISCAL RO 16189365

SITUAŢIA PATRIMONIULUI ________________ 02 ACTIV

A C T I V E I M O B I L I Z A T E

A IMOBILIZĂRI NECORPORALE Cheltuieli de constituire şi de cercetare - dezvoltare (ct.201+2032801-2803-290*) Alte imobilizări (ct. 205+207+2082805 -2807-2808-290*) Avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuţie (ct. 233+234293*) TOTAL (rd. 01 la 03) IMOBILIZĂRI CORPORALE Terenuri (ct. 211-281-291*) Construcţii (ct 212-2811-291*) Echipamente tehnologice (ct. 2131-2814-291*) Mijloace de transport (ct.213-2813-291*) Alte mijloace fixe (ct. 214+-2814-291*) Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie(ct.231+232-293*) TOTAL (rd. 05 la 10) IMOBILIZĂRI FINANCIARETOTAL (ct.261+263+267-296*)

Nr. rd. B

31.Dec 2007 1 -

RON Sold la: 31.Dec 2008 2009 2 -

31.Dec 3 -

01

02

-

7.753

-

-

7.753 -

03 04

-

7.753

7.753

05 06 07

1.631.013 2.243.984 622.291

1.631.013 2.773.157 2.246.159

1.631.013 8.738.051 2.080.980

08

2.642.447

270.208

169.870

09 10

154.884 8.129

129.278 41.864

99.351 41.864

11 12

7.302.748 -

7.091.679 -

12.761.129 -

61

I. ACTIVE IMOBILIZATETOTAL (rd. 04+11+12) STOCURI Stocuri de materii prime , materiale consumabile , obiecte de inventar ,baracamente (ct.301+302+303+308-391-392) Stocuri aflate la terţi (ct.351+354+356+357+358-395) Producţie în curs de execuţie (ct. 331+332-393)

13

7.302.748

7.099.432

12.768.882

14

1.324.203

2.122.399

3.402.242

15

73.085

-

-

16

299.720

495.031

-

02

A C T I V E C I R C U L A N T E

266.135

RON A Semifabricate , produse finite , produse reziduale (ct.341+345+346+348-394) Animale (ct.361+368-396) Mărfuri (ct.371+378-4428***-397) Ambalaje (ct. 381+388-398) TOTAL (rd. 14 la 20) ALTE ACTIVE CIRCULANTE Furnizori-debitori (ct. 409) Clienţi şi conturi asimilate (ct.411+413+416+418-491) Alte creanţe (ct.4111****+425+431**+437**+ 4282+ 4382+441**+4424+4428**+444** +445+446**+447**+4481+4482+4 51** +4581 +461-495-496+5187) Decontări cu asociaţii privind capitalul (ct. 456) Titluri de plasament (ct.501-591*)

B 17

1 3.977.965

2 6.137.318

3 7.553.997

18 19 20 21 22

-

-

-

50.656 26.769 5.752.398 63.786

87.869 17.464 8.860.081 14.574

102.870 1500 11.341.159 15.454

23

119.176

122.252

236.491

24

53.248

97.594

30.408

25

-

-

-

26

-

-

-

62

Conturi la bănci în lei (ct. 5121) Conturi la bănci , în devize , în ţară (din ct. 5124) Conturi la bănci în devize , în străinătate (din ct. 5124) Casa în lei (ct.5311) Casa în devize (ct. 5314) Acreditive în lei (ct. 5411) Acreditive în devize (ct. 5412) Valori de încasat (ct. 511) Alte valori (ct. 5125+532+542) TOTAL (rd. 22 la 35) II.ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL (rd.21+36) CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE Cheltuieli înregistrate în avans (ct. 471) Decontări din operaţii în curs de clarificare (ct. 473**) Diferenţe de conversie-activ (ct.476) III.CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE -TOTAL (rd. 38 la 40) IV.PRIME PRIVIND RAMBURSAREA OBLIGAŢIUNILOR (ct.169)

27 28

42

-

-

-

TOTAL ACTIV (rd.13+37+41+42)

43

1.467.906

1.753.631

2.724.491

29 30 31 32 33 34 35

463 68.820 -

875 85.466

585 9291

1934 158

-

5289 512

1136 840

-

-

15.918

23.918

1,0517 31.216

36 37

1.401.503 1.153.901

1.455.480 1.031.561

2.739.938 1.408.097

38

213.333

23.157

82.980

39

-

-

-

40

1924

7481

3532

41

215.257

120.638

396.512

-

02

RON -

63

PASIV A Capital social din care: C A -capital subscris vărsat (ct. 1012) P Patrimoniul regiei (ct. 1015) I Contul întreprinzătorului individual T (ct.108) A Prime legate de capital (ct. 104) L Rezerve din Sold U reevaluare creditor R Sold I debitor Rezerve (ct. 106) P REZULTATUL REPORTAT R Rezultatul reportat (ct. 117) O Rezultatul reportat -pierderea P neacoperită (ct. 1171) R REZULTATUL I EXERCIŢIULUI Profit (ct. 121) Pierdere (ct 121) Repartizarea profitului (ct. 129) Subvenţii pentru investiţii (ct. 131) I. CAPITALURI PROPRIITOTAL (rd.52+54 la 57-58+59+6061+62+65-63-64) Patrimoniul public (ct. 1016) CAPITALURI-TOTAL (rd. 58+59) II. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI (ct. 151) Împrumuturi şi datorii asimilate (ct. D 161+162+166+167+168+512***+ A 5125****+5186+519) T Furnizori şi conturi asimilate O (ct.401+403+404+405+408) R Clienţi-creditori (ct. 419) I Alte datorii I (ct. 421+423+424+426+427+4281+ 431+437+4381+441***+4423+442

Nr. rd.

31.Dec 2007

Sold la: 31.Dec 2008 2009 2 760.750 760.750 -

B 44 45 46 47

1

48 49

-

-

50

-

-

760.750 760.750 -

51

82.320

31.Dec 3 760.750 760.750 616. 616 -

83.320

103.750

52 53

-

-

54

32.006

4005 5005

-

24.753

55 56 57

-

-

32.006 467. 735

1000 467.735

234.753 267.735

58

8.156.805

8.161.810

7.350.856

59 60

8.156.805

8.161.810

7.350.856

61

-

-

-

2.138.384

3.039.879

3.926.207

63

1.753.815

2.606.757

3.302.203

64

76.884

30.740

60.088

65

2.542.258

3.470.327

5.602.960

62

64

III. 65)

8***+444***+446***+447***+44 81+451***+455+457+4582+462+5 09) DATORII - TOTAL (rd. 62 la

66

6.511.341

7.147.703

8.191.458

B

1

2

3

67

-

02 A CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE Venituri înregistrate în avans (ct. 472) Diferenţe de conversie-pasiv (ct.477) IV. CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE -TOTAL (rd. 67 la 68) TOTAL PASIV (rd.58+60+66+69)

206.499

-

68

3.760

9.619

4.177

69

3.760

226.118

4177

70

4.671.906

7.535.631

7.246.491

*)Conturi de repartizat după natura elementelor respective **)Solduri debitoare ale conturilor respective ***)Solduri creditoare ale conturilor respective ****)Conturile respective se utilizează doar de cooperativele de credit

65