Analiza Cheltuielilor Cu Personalul [PDF]

Zitiervorschau

CUPRINS

Capitolul 1......................................................................................................................1 1.1 Scopul analizei....................................................................................................1 1.2 Etapele procesului de analiză...............................................................................2 1.3 Abordări conceptuale...........................................................................................3 1.4 Surse informationale.............................................................................................6 Capitolul 2......................................................................................................................6 2.1 Analiza diagnostic a cheltuielilor de exploatare ale intreprinderii pe total şi pe structura. ....................................................................................................................6 2.2 Analiza cheltuielilor cu personalul-analiza cheltuielilor cu salariile...................8 2.2.1 Obiectul analizei:...............................................................................................9 2.2.2 Modelul de analiza:...........................................................................................9 2.2.3 Analiza factoriala a cheltuielilor cu salariile ..................................................11 2.2.4 Concluzii.........................................................................................................12

Capitolul 1 1.1 Scopul analizei

Obiectul de studiu al analizei îl formează activitatea economicofinanciară a agenţilor economici de nivel micro sau macro-economic, pe care o cercetează din punctul de vedere al rezultatelor utilizării resurselor umane, materiale şi financiare, în scopul descoperirii şi valorificării posibilităţilor de perfecţionare în viitor. Activitatea de producţie a întreprinderii este examinată din punct de vedere al interacţiunii factorilor simpli, munca şi capitalul. Drumul pe care-l parcurge analiza poate fi unul în sensul evoluţiei reale a fenomenului, pornind de la procesul de producţie şi continuând cu

1

rezultatele finale ale acestuia, sau unul în sens invers, pornind de la rezultate spre factori. Cunoaşterea realităţii are un rol deosebit de important atât în stabilirea obiectivelor, cât şi în controlul realizării acestora, în studierea rezultatelor înregistrate în trecut şi orientarea activităţii viitoare. Acestui scop îi serveşte Analiza economico-financiară, unul dintre instrumentele de bază ale managementului modern performant, o disciplină indispensabilă acestuia. Rolul analizei este considerabil amplificat în contextul mecanismelor pieţei odată cu creşterea gradului de complexitate a activităţii economice şi financiare a întreprinderii, cu profunde implicaţii în procesul de conducere, care nu se mai poate realiza numai pe bază de experienţă şi rutină, necesitând în plus analize pertinente care să stea la baza deciziilor operative şi strategice.

Pornind de la înţelegerea analizei ca disciplină a cunoaşterii ştiinţifice, se poate afirma că aceasta constituie un instrument operaţional de urmărire şi verificare

a

funcţionării

sistemului

economic,

în

scopul

descoperirii

disfuncţionalităţilor apărute în subsistemele acestuia, vizând cauzele acestora şi posibilităţile de eliminare a lor. O altă funcţie a analizei economico-financiare se referă la rolul acesteia în verificarea realizării obiectivelor prestabilite prin planul de afaceri şi crearea bazei pentru elaborarea strategiilor pe termen scurt, mediu şi lung.

1.2 Etapele procesului de analiză

2

Ca activitate practică, conţinutul procesului de analiză economicofinanciară necesită parcurgerea mai multor etape, după cum urmează: a) Fixarea obiectului analizei, constă în identificarea anumitor fapte, fenomene, rezultate, care se exprimă sub forma indicatorilor economicofinanciari. b) Stabilirea elementelor, factorilor şi cauzelor fenomenului studiat. Descompunerea în elemente presupune o analiză structurală, factorii se stabilesc în mod succesiv, trecând de la cei cu acţiune directă la cei care acţionează indirect (prin intermediul celor cu acţiune directă), până la stabilirea cauzelor finale. c) Determinarea relaţiilor de condiţionare dintre fiecare factor şi fenomenul analizat pe de o parte, cât şi dintre diferiţii factori care acţionează asupra acestuia, pe de altă parte. În acest scop este necesar a se determina relaţia cauză-efect, respectiv raporturile de condiţionare dintre aceştia.

d) Măsurarea (cuantificarea) influenţelor diferitelor elemente sau factori asupra fenomenului analizat. În această etapă intervine analiza cantitativă, care pe baza unei metodologii proprii permite măsurarea influenţelor, dimensionarea rezervelor interne şi aprecierea cât mai exactă a rezultatelor. e) Sinteza rezultatelor analizei, constituie etapa stabilirii concluziilor şi aprecierilor asupra activităţii desfăşurate (în funcţie de obiectul analizei).

1.3 Abordări conceptuale Cheltuielile de exploatare

3

Cheltuielile de exploatare detin ponderea cea mai mare, ele fiind in legatura directa cu obiectul de activitate al intreprinderii, constituind astfel domeniul principal in care se pot initia si realiza cele mai importante masuri de sporire a eficientei economice. Cheltuielile de exploatare cuprind următoarele elemente: -

cheltuieli privind consumul cu materii prime, materiale, combustibil, energie şi elemente assimilate;

-

cheltuieli cu lucrările şi serviciile prestate de terţi, chirii, locaţii de gestiune, alte cheltuieli;

-

cheltuieli cu impozitele şi taxele suportate de unitatea patrimonială;

-

cheltuieli cu personalul;

-

alte cheltuieli de exploatare.

În analiza cheltuielilor de exploatare se foloseşte nivelul lor la 1000 lei venituri din exploatare, ca parte a întregului folosit anterior, urmărindu-se dinamica şi modificările intervenite în structura cheltuielilor. Acest lucru este important atât pentru formarea imaginii asupra modului în care s-a realizat programul stabilit, şi în special pentru identificarea categoriilor de cheltuieli care necesită o atenţie deosebită din partea factorilor de decizie.

Cheltuielile cu personalul Analiza situatiei generale a cheltuielilor cu personalul In cadrul acestei etape, se urmareste cunoasterea evolutiei si tendintei unor asemenea categorii de cheltuieli, in raport si de actiunea unor factori conjuncturali, folosindu-se ca indicatori ponderea in totalul cheltuielilor si nivelul la 1000 lei venituri din exploatare, respective cifra de afaceri. Structurarea cheltuielilor cu personalul:

4

-

elementele componente, salariile tarifare, respectiv, negociate, sporuri acordate (pe categorii), premii, taxe de protectie sociala, impozite etc., prezinta importanta in delimitarea cheltuielilor care sunt reglementate prin acte normative si asupra carora firma nu poate actiona;

-

categoriile de personal(muncitori, ingineri, economisti etc) sunt utile pentru

marcarea

mutatiilor

care

s-au

produs

in

structura

personalului, pentru eventualele comparatii cu firme similare; -

formele de salarizare practicate, pentru a caracteriza eficienta acestora;

-

in raport de modul de includere in costuri, este necesara in localizarea rezervelor existente pt sporirea eficientei cheltuielilor cu salariile.

Fiecare din aceste grupari si altele, sunt utilizate in functie de scopul urmarit. Eficienta cheltuielilor salariale poate fi analizata cu ajutorul indicatorilor : -

cheltuieli salariale la 1000 lei venituri din exploatare;

-

cheltuieli salariale la 1000 lei cifra de afaceri;

-

cheltuieli salariale la 1000 lei valoarea adaugata.

Corelaţia dintre dinamica productivităţii medii anuale a muncii (Wa) şi dinamica salariului mediu annual (Sa) Analiza corelaţiei dintre creşterea productivităţii medii anuale a muncii şi cea a salariului mediu annual, costituie o parte integrantă a politicii salariale a intreprinderii. Devansarea creşterii salariului madiu annual de către productivitatea medie anuală a muncii, conduce la realizarea de economii privind cheltuielile cu salariile, ceea ce se reflectă pozitiv în nivelul acestor

5

cheltuieli la 1000 lei cifra de afaceri şi implicit în creşterea ratei de eficienţă a cheltuielilor totale. Corelaţia dintre dinamica productivităţii medii anuale a muncii(determinată pe baza cifrei de afaceri) şi dinamica salariului mediu annual, poate fi analizată şi cu ajutorul indicatorului cheltuieli cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri.

1.4 Surse informationale

În vederea efectuării analizei care să ducă la diagnosticul economicfinanciar se parcurg mai multe etape şi se apelează la un sistem de date şi informaţii care trebuie să exprime cât mai real situaţia întreprinderii supuse diagnosticării. Imaginea

patrimoniului

unei

întreprinderi

este

asigurată

de

contabilitate, care oferă informaţiile necesare analizei, documente de sinteză care cuprind: -

Bilanţul contabil

-

Contul de profit si pierdere

-

Situaţia modificării capitalului propriu

-

Situaţia numărului de salariaţi

Capitolul 2 2.1 Analiza diagnostic a cheltuielilor de exploatare ale intreprinderii pe total şi pe structura. Analiza eficienţei cheltuielilor de exploatare poate fi efectuată în raport de formarea veniturilor şi nivelul cheltuielilor pe categorii de venituri. Realizăm această analiză pentru datele de mai jos: Denumirea

P0

P1

indicatorilor 6

Indice (%)

1.

Venituri

exploatare,

din din

care: 7360 Producţia vândută 6772 Producţia stocată 368 Producţia

8436 8014 84

14,61957 18,34022 -77,1739

imobilizată 220 2. Cheltuieli de

338

53,63636

6000

7000

16,66667

vândută Producţia stocată Producţia

5412 368

6578 84

21,54472 -77,1739

imobilizată 3. Chelt

220

338

53,63636

de

exploatare

la

din care: 1630,44 Producţia vândută 1598,34 Producţia stocată

1659,44 1641,62

1,778661 2,707809

şi imobilzată

1000

1000

exploatare,

din

care: Producţia

1000 lei venituri,

1000

În analiza cheltuielilor de exploatare în funcţie de criteriul amintit, trebuie să se ţină seama de modul de formare a veniturilor din producţia stocată şi imobilizată, respectiv, evaluarea în costuri, ceea ce conduce la un nivel al cheltuielilor la 1000 lei. În consecinţă, o creştere a ponderii acestor două elemente are ca efect diminuarea eficienţei cheltuielilor de exploatare. 1. Modificarea cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare (lei): P1-P0=1659,44-1630,44=29 lei 2. Influenţa structurii veniturilor din exploatare: 0,95*1598,34=1518,423 0,05*1000*50,0/1618,42=1,544716

7

1618,42-1630,44=-12,02 lei 3. Influenţa cheltuielilor la 1000 lei venituri aferente producţiei vândute 1641,62-1618,42=+23,2 Analiza datelor evidentiaza faptul ca structura veniturilor corecteaza in minus sau in plus influenta exercitata de nivelul cheltuielilor aferente productiei vandute, care constituie elementul principal al cheltuielilor de exploatare.

2.2 Analiza cheltuielilor cu personalul-analiza cheltuielilor cu salariile

Societatea ce urmează a fi analizată se numeşte SC Lidas Prod SRL. Sc Lidas Prod srl a luat fiiinta in 2002,in urma hotararii judecatoresti din data de 29 oct

2002,fiind inregistrata la registrul comertului,cu numarul

j34/367/2002, avand capitalul social de 100 000 000 lei. Tipul de activitate al firmei,conform clasificarii caen era in 1999 alte activitati

de

telecomunicatii

neclasificate

nicaieri,urmand

din

2001

radiocomunicatii ,in 2002 alte activitati de televiziune,iar recent telecomunicatii

8

(380449). Această societate oferă servicii de televiziune şi internet localităţilor din partea de sud a ţării. In cele ce urmeaza vom efectua o analiza a cheltuielilor cu salariile in cadrul SC Lidas Prod SRL.

2.2.1 Obiectul analizei:

Analiza pe care o vom efectua asupra acestei societăţi are ca scop determinarea evolutiei in dinamica a cheltuielilor cu salariile prin prisma respectarii corelatiei dintre cresterea mai rapida a productivitatii medii anulale a muncii si cresterea salariului mediu anual.

2.2.2 Modelul de analiza: Ns t Cs=Ns*CA/Ns*Cs/CA

CA/Ns wh gi Cs/CA csi

9

In care: -

CA/Ns reprezinta productivitatea medie anuala(wa) calculate pe baza CA.

wa=t*wh -

Cs/CA reprezinta cheltuieli medii cu salariile la 1 leu CA(cs);

cs=(∑gi*csi)/100 -

gi reprezinta structura productiei vandute pe produse;

-

csi reprezinta cheltuieli cu salariile la 1 leu productie vanduta pe produse.

N-1

N

∆(5=4-3)

%(6=(4/3)/100)

94500

102120

+7620

108,1

salariile Numar mediu Ns

15120

15318

+198

101,3

de salariati Fond total de T

140

150

+10

107,1

timp de munca Chelt medii cu cs”

252000

276000

+24000

109,5

Indicatori

Simbol

Cifra

de CA

afaceri Cheltuieli

cu Cs

salariile recalculate la 1 leu CA

0,324 10

Wa

675

680,8

+762

100,9

Wh

0,375

0,37

-0,3175

98,7

1800

1840

+2400

102,2

cs

0,16

0,15

-0,01

93,7

leu CA Salariu mediu Sa

108

102,12

-19,8

94,6

annual(2/3) Cheltuieli cu Cs

la 160

150

-10

93,7

Productivitate a

medie

anuala(1/3) Productivitate a

medie

orara(1/4) Nr mediu ore

de t

lucrate

intr-un an(4/3) Cheltuieli medii salariile

cu la

salariile

1

la 1000 CA

1000 lei CA

2.2.3 Analiza factoriala a cheltuielilor cu salariile

Modificarea absoluta a cheltuielilor cu salariile: ∆Cs=Cs1-Cs0=15318-15120=+198 mii lei Din care datorita: 1) influentei modificarii numarului mediu de salariati: ∆Ns=(Ns1-Ns0)* Wa0 *cs0=(150-140)*675=+6750 mii lei 2) influentei modificarii productivitatii medii anuale: ∆Wa= Ns1(Wa1-Wa0)* cs0=150*(680,8-675)*0,160=+139,2 mii lei Din acestea 2.1) influentei modificarii numarului mediu de ore lucrate de un salariat intr-un an: 11

∆t =Ns1*(t1-t0) Wh0 *cs0=150*(1840-1800)* 0,375*0,160=+360 mii lei 2.2) influentei modificarii productivitatii medii orare: ∆Wh=Ns1*t1*(Wh1-Wh0)

*cs0=150*1840*(0,370-0,375)*0,160=-

220,80 mii lei 3) influentei modificarii cheltuielilor medii cu salariile la 1 leu cifra de afaceri: cs=Ns1*Wa1*(cs1-cs0 )=150*680,8*(0,15-0,16)= -1021,2 mii lei

Din acestea 3.1) influentei modificarii structurii productiei vandute pe produse: ∆gi=Ns1*Wa1*[(∑gi1*csi0)/100] – [(∑gi0*csi0)/100]=Ns1*Wa1*(cs′cs0)=150*680,8*(0,162-0,160)=+202,24 mii lei 3.2) influentei modificarii cheltuielilor cu salariile la 1 leu productie vanduta pe produse ∆csi=Ns1*Wa1*[(∑gi1*csi1)/100] – [(∑gi1*csi0)/100]=Ns1*Wa1*(cs1cs′)=150*680,8*(0,150-0,162)= -1225,44 mii lei

2.2.4 Concluzii

12

Se constata o depasire a cheltuielilor cu salariile, cu 198 mii lei, respectiv cu 1,3%, situatie care este considerata ca fiind justificata deoarece dinamica sumei veniturilor devanseaza dinamica acestor cheltuieli (Ica>Ics). Procedand la analiza influentelor factorilor constatam: -cresterea numarului mediu de personal cu 10 salariati are ca efect, in conditiile date, evolutia in acelasi sens a fenomenului analizat cu 6750 mii lei. Aceasta situatie nu se apreciaza ca justificata prin aceea ca productivitatea medie anuala a muncii a crescut cu doar 0,9% comparativ cu perioada anterioara. -depasirea productivitatii medii anuale cu 762 mii lei/salariat a condus, luand in considerare conditiile factoriale date, la o crestere a cheltuielilor cu salarile cu 139,20 mii lei. Aprofundand influenta productivitatii medii anuale prin prisma celor doi factori care prin intermediul acesteia concura la modificarea cheltuielilor cu salariile, constatam ca situatia inregistrata s-a datorat in exclusivitate utilizarii complete a timpului de munca, in timp ce productivitatea medie orara nu s-a realizat, ceea ce se apreciaza in mod nefavorabil. -sporirea eficientei cheltuielilor cu salariile, respectiv inregistrarea unui trend descendent al cheltuielilor medii cu salariile la 1 leu cifra de afaceri se apreciaza in mod favorabil cu atat mai mult cu cat aceasta se datoreaza tendintei de reducere a cheltuielilor cu salariile la 1 leu cifra de afaceri pe produse. Aceasta se rasfrange in reducerea cheltuielilor cu salariile cu 1021,20 mii lei. Procedand la aprofundarea productiei vandute pe produse, in sensul cresterii ponderii acelor produse care au cheltuieli cu salariile la 1 leu productie vanduta per produse mai mari decat cele medii programate la nivel de intreprindere. Pe ansamblu, cresterea cheltuielilor cu salariile constituie un aspect normal in conditiile corelarii acesteia cu dinamica volumului de activitate. O atentie deosebita trebuie acordata determinarii cauzelor si identificarii masurilor privind cresterea productivitatii fizice a muncii, imbunatatirii nivelului calitativ al productiei si corelarii evolutiei numarului de salariati in functie de conditiile concrete existente in cadrul firmei prin premisele care pot fi create prin evolutia nivelului productivitatii medii a muncii.

13