32 0 339KB
Academia de Studii Economice a Moldovei Facultatea Contabilitate Catedra Contabilitate si Audit
CONTABILITATEA VENITURILOR INTREPRINDERII (pe baza materialelor SRL ,,Marnicom & Co”) PROIECT LA CONTABILITATE
Autor: Studenta gr.CON 123 Învăţămînt cu frecvenţă redusă CRISTINA CEBANU ________________ Semnatura
Conducător ştiinţific: Prof.dr.hab. Grigoroi Lilia ________________ Semnatura
Chişinău 2015
2
CUPRINS:
INTRODUCERE........................................................................................................2 CAPITOLUL I. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND VENITURILE ÎNTREPRINDERII 1.1. ACTE NORMATIVE PRIVIND CONTABILITATEA VENITURILOR............................10 1.2. TRECEREA ÎN REVISTĂ A SURSELOR BIBLIOGRAFICE.......................................12 1.3. CARACTERISTICA, CLASIFICAREA
ŞI
CONSTATAREA VENITURILOR............23
CAPITOLUL II. EVIDENŢA VENITURILOR ÎNTREPRINDERII 2.1. EVIDENŢA VENITURILOR ACTIVITĂŢII OPERAŢIONALE....................................35 2.2. EVIDENŢA VENITURILOR ACTIVITĂŢII NEOPERAŢIONALE................................46 CONCLUZII.............................................................................................................52 BIBLIOGRAFIE......................................................................................................55 ANEXE
INTRODUCERE Viabilitatea întreprinderii în condiţiile concurenţiale de piaţă, rezultatele acesteia obţinute în procesul desfăşurării activităţii economico-financiare, depind în mod esenţial de deciziile manageriale argumentate si adecvate situaţiilor, împrejurărilor.
3
Vorbind despre economie ca ştiinţă, nu putem de a nu menţiona necesitatea şi importanţa contabilităţii. Actualmente, contabilitatea reprezintă un limbaj universal de comunicare, care permite crearea relaţiilor de colaborarea atît la nivel de economie naţională cît şi la nivel mondial. Elaborarea deciziilor bine chibzuite neaparat este precedata de obţinerea informaţiilor iniţiale obţinute din diferite surse de date care fac obiectul contabilităţii financiare în cadrul căria se formează rapoartele financiare. În condiţiile economiei de piaţă activitatea oricăror înreprinderi generează diverse tipuri de venituri şi cheltuieli. Informaţiile aferente veniturilor şi cheltuielilor sunt furnizate de contabilitate şi servesc drept bază pentru calcularea obligaţiilor fiscale, elaborarea bugetelor întreprinderii, luarea deciziilor manageriale şi economice. În teza dată se va desfăşura
tema cheltuielilor şi veniturilor
operaţionale. Prin tematică, conţinut şi structura sa, lucrarea conţine aspecte teoretice privind definirea veniturilor care le suportă întreprinderea în conformitate cu actele normative şi legislative în vigoare, şi reflectarea lor în rapoartele financiare. Scopul şi obiectivele tezei constă în examinarea particularităţilor contabilităţii veniturilor în întreprindere şi elaborarea concluziilor privind direcţiile de perfecţionare a acestora. Pentru realizarea acestui scop au fost stabilite următoarele obiective: examinarea bazei teoretice şi metodologice a contabilităţii veniturilor în întreprinderile din Republica Moldova cu argumentarea propunerilor concrete, privind perfecţionarea acestui compartiment al contabilităţii; tratarea conceptului -veniturile întreprinderii şi abordarea componenţei acestora; evaluarea aspectului practic şi modului de organizare a contabilităţii veniturilor în întreprinderea IMSP “Centrul de Chirurgie a Inimii” în baza analizei acesteia;
4
Obiectul cercetării îl constituie experienţa contabilităţii veniturilor în întreprinderea ,, Marnicom & Co’’ SRL din Republica Moldova. Conform Certificatului de înregistrare (anexa 1), ,, Marnicom & Co’’ SRL este înregistrată la Camera înregistrării de Stat, cu numărul de identificare, cod fiscal 1008600017676 la 16.12.2003. ,, Marnicom & Co’’ SRL este organizaţie publică, nonprofit fondată de Autoritatea Publică Centrală – Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei sociale. Numărul mediu de lucrători conform statelor de personal în anul 2008 este 164 de persoane fizice şi 192 de unităţi. Instituţia nu are în proprietate o încăpere unde să-şi execute activitatea sa, însă se află în spaţiul clădirii Spitalului Clinic Republican. ,, Marnicom & Co’’ SRL desfăşoară următoarele genuri de activitate : - activitatea spitalelor de profil larg şi specializate; - practica medicală ( asistenţa medicală primară de ambulator, asistenţă medicală specializată de ambulator) ; - alte activităţi de asistenţă medicală ; - activitatea ştiinţifică. Scopul principal al ,, Marnicom & Co’’ SRL este protecţia sănătăţii populaţiei, profilaxia, diagnosticarea, tratamentul şi reabilitarea bolnavilor cardiovasculari, promovarea modului sănătos de viaţă. ,, Marnicom & Co’’ SRL are următoarele organe de administrare şi control: a) Fondatorul - Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova; b) Consiliul Administrativ; c) Directorul; d) Consiliul Medical; e) Consiliul Ştiinţific. Fondatorul este organul de administrare a ,, Marnicom & Co’’ SRL şi îşi exercită drepturile de gestionare al IMSP prin intermediul Consiliului administrativ şi directorului.
5
Patrimoniul ,, Marnicom & Co’’ SRL este alcătuit din bunuri primite în gestionarea economică sau procurate pe parcursul activităţii, mijloacele financiare obţinute în urma prestării serviciilor medico-sanitare şi a altor genuri de activitate permisă. ,, Marnicom & Co’’ SRL este în drept sa dea în arendă bunurile primite în gestionarea economică sau să o utilizeze în alte scopuri, numai cu autorizarea Fondatorului. ,, Marnicom & Co’’ SRL la propria decizie şi din surse proprii, este în drept să procure alte bunuri necesare pentru activitatea sa. Instituţia medico-sanitară publică Centrul de Chirurgie a Inimii, ţine contabilitatea în conformitate cu Legea contabilităţii, Standardele Naţionale de Contabilitate, Planul de conturi contabile ale activităţii economico-financiare a întreprinderilor, politica de contabilitatea şi alte acte normative. Contabilitatea se ţine de serviciul contabil al instituţiei în baza sistemului complet cu utilizarea formei pe jurnale-ordere. Nomenclatorul subconturilor conturilor sintetice, formularele registrelor contabile şi ale documentelor primare, modul de păstrare şi de utilizare a formularelor cu regim special se stabilesc de către directorul instituţiei. Secţia contabilitate este reprezentată de : Contabilul şef; Contabilul de evidenţa salariului; contabilul de evidenţa valorilor materiale şi a mijloacelor fixe. Marnicom & Co este în drept să dispună de următoarele surse de venituri: a) mijloacele fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, obţinute în urma acordării serviciilor medicale incluse în Programul Unic, în baza contractelor cu Compania Naţională de Asigurări în Medicină sau agenţiile ei teritoriale respective; b) mijloacele obţinute în urma prestării serviciilor medicale neprevăzute în Programul Unic, altor servicii şi activităţi prestate contra plată, admise de actele legislative şi normative; c) mijloacele provenite din granturi, sponsorizări, acorduri de cooperare, donaţii de la persoanele fizice şi juridice ce nu contravin legislaţiei în vigoare; d) alocaţiile financiare ale Fondatorului;
6
e) credite bancare; f) alte surse de venituri ce corespund legislaţiei în vigoare. Evidenţa contabila în companie se ţine cu ajutorul programei 1C care este o sistemă automatizata şi universală, care se foloseşte pentru automatizare diferitor sectoare a întreprindere: evidenţa stocurilor de mărfuri şi materiale, creanţelor, calculului salariului, uzurii mijloacelor fixe etc. În Marnicom & Co contabilul-şef ţine controlul reflectării pe conturile evidenţei contabile
tuturor
operaţiilor gospodăreşti
care se indeplinesc la
intreprindere, întocmeşte şi prezintă rapoartele financiare în perioade stabilite, şi deasemenea contabilul-şef ţine evidenţa contabilă a creanţelor Contabilul de evidenţa salariului se ocupă cu calculul salariului ai angajaţilor titulari şi cumularzi. Drept călăuză metodologică specifică cercetărilor temei au servit convenţiile fundamentale şi principiile de bază ale contabilităţii, caracteristicile calitative ale informaţiilor rapoartelor financiare, totalitatea de reguli, procedee, metode expuse în S.N.C. 18 „Venitul”. Baza informaţională a tezei o constituie documentele de evidenţă a întreprinderii pentru perioada de gestiune trimestrul IV al anului 2014. În continuare vom prezenta principalii indicatori economico - financiari ai întreprinderii Marnicom & Co pe perioada analizată, precum şi concluziile survenite în baza rezultatelor obţinute. Tabelul 1
Aprecierea generală a activităţii Marnicom & Co pe parcursul perioadei 2013– 2014 Indicatorii A 1. Volumul serviciilor
2007
2008
1 10074020
2 12714177
Abaterea absolută (+,-) 3=2-1 +2640157
Ritmul de creştere, % 4=2/1x100 126,20
7
prestate, lei 2. Profitul până la impozitare (pierdere), lei 3. Profitul brut, lei 4. Numărul mediu scriptic al personalului, persoane 5. Productivitatea medie anuală a unui lucrător, lei [rd.1:rd.4] 6. Valoarea medie a activelor, lei 7. Valoarea medie a capitalului propriu, lei 8. Rentabilitatea veniturilor din vînzări % [(rd.3:rd.1)x100] 9. Suma cheltuielilor perioadei, lei 10. Nivelul cheltuielilor perioadei,% [(rd.9:rd.1)x100]
(884423)
(566886)
+317537
64,09
881625
1986389
+1104764
225,3
148
146
-2
98,64
68067,7
87083,4
+19015,70
127,93
26991786
+158310
100,59
15377336
12795713
-2581623
83,21
8,75
15,62
+6,87
178,51
2011634
2025846
+14212
100,71
19,97
15,93
-4,04
26833476
Sursa informaţională: Rapoartele financiare pe anii 2013. 2014. În baza datelor din tabel, se observă o diminuare a situaţiei financiare a întreprinderii Marnicom & Co Apreciabilă este majorarea în anul 2014 cu 26,20% a volumului serviciilor medicale prestate faţă de anul precedent 2013. O carecteristică pozitivă este faptul că profitul brut a crescut în anul 2014 comparativ cu perioada respectivă a anului precedent mai rapid de la 881625 lei la 1986389 lei sau cu 125,3 puncte procentuale, ce a determinat sporirea rentabilităţii veniturilor din vînzări cu 6,87 puncte procentuale faţă de anul precedent. Valoarea medie a activelor în anul 2008 a înregistrat o creştere
de la
26833476 lei la 26991786 lei sau cu 158310 lei (0,59%), iar valoarea medie a capitalului propriu s-a redus cu 6,19%, ce în sumă constituie 2581623.
8
Pe parcursul anului 2014s-a înregistrat o majorare a cheltuielilor perioadei comparativ cu anul 2013 cu 14212 lei, iar nivelul cheltuielilor s-a redus cu 4,04 %, fapt ce se apreciază pozitiv. Numărul mediu scriptic al lucrătorilor s-a redus cu 2 persoane în condiţiile majorării productivităţii muncii cu 27,93% sau 19015,70 lei. Negativ caracterizează activitatea întreprinderii ierderea perioadei de gestiune pînă la impotizare înregistrată în anii 2013, 2014, însă diminuarea acesteia cu 317537 lei în anul 2014 se apreciază pozitiv.
CAPITOLUL I. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND VENITURILE ÎNTREPRINDERII 1.1. Acte normative privind contabilitatea veniturilor În orice ştiinţă terminologia folosită reprezintă o problemă nu mai puţin importantă decît acele legături structurate de obiectul studiat. Există mai mulţi termeni, care au un sens special şi nu corespund sensului lor ca atare, şi pentru a
9
putea relata vreo problemă dintr-un domeniu este importantă specificarea, definirea acestor termeni. Astfel, în contabilitate pentru a relata, pentru a studia contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor operaţionale este necesar, mai întîi de toate, de a defini noţiunea de cheltuială şi de venit. Desfăşurarea procesului de comercializare a mărfurilor în unităţile economice în condiţiile actualului mecanism economico-financiar implică obţinerea profitului, deci realizarea permanentă a parametrului calitativ rentabilitate. Cuantificarea măsurării în care unitatea economică este sau nu rentabilă, se manifestă concret
în urma estimării
operaţiunilor efectuate la întreprindere, a
cheltuiellilor şi veniturilor.Conform Standardului Naţional de Contabilitate 18 „Venitul”,
„venitul reprezintă afluxul global de avantaje economice în cursul
perioadei de gestiune, rezultat în procesul activităţii ordinare a întreprinderii sub formă de majorare a activelor sau diminuare a datoriilor care conduc la creşterea capitalului propriu, cu excepţia
sporurilor
de la contribuţiile
proprietarilor
întreprinderii” . Definiţiile veniturilor prevăzute în reglementările contabile naţionale actuale au fost formulate la etapa iniţială a reformei contabilităţii care, în Republica Moldova, a derulat în anii 1996–1997, au un caracter general, necesită unele precizări şi completări. Această necesitate derivă şi din faptul, că în normele contabile internaţionale, în literatura de specialitate şi în reglementările contabile din alte ţări noţiunile sus-menţionate sînt interpretate în mod diferit. Astfel, în Cadrul general al Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate veniturile sînt definite ca creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale activelor, sau descreşteri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decît cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor, iar cheltuielile – ca diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau creşteri
10
ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decît cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari1. Veniturile constituie elemente contabile legate direct de determinarea rezultatului activităţii economico-financiare (profitului/pierderii) a întreprinderii. Aceste noţiuni sînt caracteristice economiei de piaţă şi au început să fie aplicate în teoria şi practica contabilă autohtonă o dată cu implementarea actualului sistem contabil. În cadrul sistemului contabil precedent, care a funcţionat în condiţiile economiei administrativ-planificate, noţiunile de venituri şi cheltuieli aveau altă componenţă şi nu influenţau în mod direct rezultatul activităţii întreprinderii. Astfel, în actele normative şi în literatura de specialitate din fosta URSS, veniturile erau caracterizate ca o parte a venitului societăţii, acumulată de către întreprindere şi utilizată, în mare măsură, pentru necesităţile acesteia Totodată, în teoria şi practica contabilă internaţională, noţiunile de venituri şi cheltuieli au căpătat o răspîndire largă încă la începutul secolului XX, concomitent cu apariţia concepţiei dinamice, conform căreia rezultatul financiar se determină ca diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile întreprinderii. Informaţiile privind veniturile şi cheltuielile sînt furnizate de către contabilitate, care este influenţată de doi factori principali: identificarea elementelor care corespund definiţiilor de venituri şi cheltuieli şi pot fi incluse în componenţa acestora; clasificarea veniturilor şi cheltuielilor după diferite criterii în scopul obţinerii informaţiilor necesare pentru întocmirea rapoartelor financiare şi luarea deciziilor manageriale şi economice. Scopul de bază a organizării contabilităţii veniturilor constă în adaptarea sistemului naţional de contabilitate la Standardele internaţionale, ţinând cont de cerinţele economiei de piaţă şi utilizatorilor externi de informaţie.
1
Standarde Internaţionale de Raportare Financiară (IFRSTM) inclusiv Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASTM) şi Interpretări la 1 ianuarie 2005. – Bucureşti, Editura CECCAR, 2005. – 48 p.
11
Ca bază pentru reflectarea operaţiilor economice privind activitatea întreprinderii se serveşte Planul de conturi contabile al activităţii economicofinanciare. La contabilizarea şi impozitarea veniturilor, în afară de actele normative cu caracter general, este necesar a se conduce de: S.N.C. 1 « Politica de contabilitate », aprobată prin ordinul Ministerului Finanţelor nr. 174 din 25.12.1997; S . N . C . 2 «S t o c u r i l e d e mă r f u r i ş i m a t e r i a l e », aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997; S . N . C . 11 «C o n t r a c t e l e d e c o n s t r u c ţ i e », aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 16 din 29.01.1999; S . N . C . 1 7 «C o n t a b i l i t a t e a ar e n d e i ( l e a s i n g u l u i ) », aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 32 din 03.03.2000; S . N . C . 1 8 «Ven i t u l » , aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997; S . N . C . 2 1 «E f e c t e l e v a r i a ţ i i l or c u r s u r i l o r v a l u t ar e », aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 16 din 29.01.1999; S . N . C . 2 5 «C o n t a b i l i t a t e a i n v e s t i ţ i i l o r », aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997; S.N.C.
27
«R a p o a r t e l e
financiare
consolidate
şi
c o n t a b i l i t a t e a i n v e s t i ţ i i l or î n î n t r e pr i n d e r i l e f i i c e », aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 16 din 29.01.1999; S . N . C . 2 8 «C o n t a b i l i t a t e a i n v e s t i ţ i i l o r î n î n t r e p r i n d e r i l e a s o c i a t e », aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997;
12
C o me n t a r i i l e c u pr i v i r e l a a p l i c a r e a S . N . C . 1 8 «Ven i t u l », aprobate prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 16 din 29.01.1999; R e g u l a me n t u l
privind
inventarierea,
aprobat prin ordinul
Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 27 din 28.04.2004. Contabilitatea adecvată a veniturilor influenţează nemijlocit la calcularea rezultatului financiar al activităţii întreprinderilor cu toate consecinţele şi serveşte drept bază pentru elaborarea strategiilor şi deciziilor administrative, determină rezervele de sporire a eficienţei activităţii în domeniul respectiv al întreprinderii. Acest fapt a şi contribuit la determinarea temei tezei de licenţă în cauză. 1.2. Trecerea în revistă a surselor bibliografice Schimbările ce au avut loc în economia ţării şi totodată în industria asigurărilor, au condiţionat reforma sistemului contabil. În practica contabilă a fost introduse un şir de conturi noi de evidenţă, care sunt dictate de necesităţile cuprinderii prevederilor Standardelor naţionale de contabilitate. A fost modificată semnificativ metodologia contabilităţii activelor curente şi pe termen lung, capitalului propriu şi datoriilor bazate pe normele şi principiile Standardelor internaţionale de contabilitate. Conţinutul şi importanţa acestor principii şi norme au fost studiate în lucrările profesorilor universitari V.Ţurcanu, A.Nederiţa, V.Bucur şi de asemenea în lucrările altor autori autohtoni. Venitul este o categorie economică ce reprezintă recompensa obţinută de posesorii factorilor de producţie (muncă, capital, pământ, întreprinzător) şi capătă forma de salariu, profit, dobândă şi rentă. Autorul Mamedov O.Iu. în lucrarea sa „Economia contemporană”, noţiunea venitului a prezentat-o în felul următor: „În sens larg „venitul” este evaluarea bănească a rezultatelor activităţii oricărui subiect al economiei de piaţă (persoană fizică sau juridică). Această definiţie este completă, deoarece nu include venitul de
13
la beneficiarii care deja sau încă nu pot participa la activitatea economică, a căror venituri sunt sub formă de transferuri, adică plăţi rambursate din buget”. Tabelul 2
Sursa: Alexandru Nederiţă, Teza de doctor habilitat „Probleme metodologice ale contabilităţii veniturilor şi cheltuielilor întreprinderii, Chişinău 2007 Clasificarea veniturilor şi cheltuielilor după destinaţie (funcţiile întreprinderii) este cea mai importantă, fiindcă serveşte drept bază pentru calcularea indicatorilor din rapoartele financiare. Abordarea generală aferentă acestei clasificări constă în delimitarea veniturilor şi cheltuielilor aferente activităţilor ordinare, evenimentelor extraordinare şi impozitului pe profit. Pentru stabilirea componenţei grupelor menţionate de venituri şi cheltuieli este necesar să se clarifice noţiunile de activităţi ordinare şi evenimente extraordinare. Actualmente, în literatura de specialitate autohtonă şi în
14
actele normative în vigoare lipsesc recomandările referitoare la divizarea faptelor economice pe tipuri de activităţi ale întreprinderii. Savanţii din România, Pântea I. şi Pop A., tratează noţiunile de venituri în sens general şi anume: veniturile ca o „îmbogăţire” a întreprinderii, generată fie de o creştere a unor elemente de active patrimoniale, fie de o scădere a unor elemente de pasive patrimoniale (capitaluri proprii sau datorii), iar cheltuielile – ca o „sărăcire” a întreprinderii, generată fie de o micşorare a unor elemente de active patrimoniale, fie de o creştere a unor elemente de pasive patrimoniale (capitaluri proprii sau datorii)2. Savantul rus Palii V. consideră că veniturile reprezintă „creşteri ale avantajelor economice în urma intrărilor de active sau a diminuărilor de datorii” 3, iar cheltuielile – „diminuări ale avantajelor economice în urma ieşirilor de active, adică de mijloace băneşti, alte bunuri sau a apariţiei datoriilor fără majorarea corespunzătoare a activelor organizaţiei”. După părerea
cercetătorului cu mare notorietate în Republica Moldova,
Alexandru Nederiţă4, veniturile reprezintă creşteri ale avantajelor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări/creşteri ale activelor, sau diminuări/stingeri ale datoriilor, care au influenţat rezultatul net (profitul/pierderea) al anului de gestiune curent, iar cheltuielile – diminuări ale avantajelor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri/diminuări ale activelor sau apariţii/creşteri ale datoriilor, care au influenţat rezultatul net (profitul/pierderea) al anului de gestiune curent. Venitul reprezintă afluxul global de avantaje economice în cursul perioadei de gestiune, care rezultă în procesul activităţii ordinare a întreprinderii, sub formă de majorare a activelor sau de micşorare a datoriilor, care conduc la creşterea
2
Pântea I., Pop A. (coordonatori) Contabilitatea financiară a întreprinderii. – Cluj–Napoca:
Dacia, 2004. 3 Palii V.F. Buhgalterskii uceot dohodov, rashodov i pribili, Moscva, Berator Press, 2003, p6. 4
Alexandru Nederiţă, Teza de doctor habilitat „Probleme metodologice ale contabilităţii veniturilor şi cheltuielilor întreprinderii, Chişinău 2007
15
capitalului propriu, cu excepţia sumelor încasate în numele terţilor (spre exemplu, TVA). Venitul cuprinde numai afluxul global de avantaje economice obţinute sau care urmează să fie obţinute de întreprindere în conturile ei. În componenţa venitului nu se includ sumele încasate în numele terţelor persoane, de exemplu, cum sunt taxa pe valoarea adăugată, accizele, încasările globale obţinute de întreprindere din însărcinarea organizaţiilor terţe, din vânzarea produselor sau mărfurilor acestora, deoarece aceste sume nu constituie un avantaj economic al întreprinderii şi nu influenţează capitalul propriu al acesteia. Taxa pe valoarea adăugată şi accizele nu se consideră ca venituri ale întreprinderii, întrucât acestea sunt încasate în numele organelor de stat şi se varsă în buget. Venitul ca categorie economică reflectă profitul curat obţinut în procesul activităţii de producţie Din punct de vedere economic venitul este diferenţa dintre încasări şi plăţi, dar din punct de vedere gospodăresc acesta este diferenţa dintre starea patrimoniului întreprinderii la începutul şi sfârşitul perioadei. Venitul calculat în scopuri contabile nu reflectă rezultatul real a activităţii întreprinderii, ceea ce a adus la diferenţierea dintre noţiunea de beneficiu contabil şi economic. Primul este rezultatul realizării mărfurilor şi serviciilor, a doua - rezultatul circulaţiei capitalului. 1.
Venitul este diferenţa pozitivă dintre veniturile întreprinderii comerciale, înţelese ca sporire a valorii totale de evaluare a activelor ei, însoţite de mărire de capital a proprietarilor, cheltuielilor ei, concepute ca scăderea valorii totale evaluate a activelor, însoţite de micşorarea capitalului proprietarilor, cu excepţia rezultatelor operaţiilor legate de modificarea intenţionată a capitalului.
2.
Venitul – este o creştere sau micşorare de capital propriu, ce are loc în perioada curentă. Ambele definiţii au dreptul la existenţă, însă din punct de vedere practic,
adică, calculul venitului, anume definiţia a doua este mai preferabilă.
16
Ideia de a evidenţia venitul contabil şi economic aparţine lui David Solomon. Iată cum arată definiţia lui: Venitul contabil + modificările în afară de realizare a valorii activelor în perioada raportată - modificările în afară de realizare a valorii activelor în perioada precedentă + modificările în afară de realizare a valorii activelor în perioada viitoare = Venitul economic David Solomon a reieşit din următorul punct de plecare precum că concepţia de venit este necesară pentru următoarele activităţi: 1. calculul impozitelor 2. apărarea creditorilor 3. pentru alegerea politicii de investiţie. Veniturile totale provenite din realizarea cifrei de afaceri şi alte venituri reprezintă:
veniturile brute rezultate din vânzarea şi încasarea producţiei la intern şi export;
veniturile realizate din alte activităţi (Vac); În condiţiile economiei de piaţă, a confruntărilor permanente a cererii cu
oferta, se practică următoarele categorii de preţuri: preţurile de vânzare la care circulă produsele între întreprinderi; preţurile cu amănuntul, pentru desfacerea produselor către populaţie; tarife pentru serviciile prestate întreprinderilor şi populaţiei; preţuri de contractare şi achiziţie a produselor agricole practicate între anumiţi producători agricoli şi întreprinderi ce au ca obiect aceste activităţi. Preţurile de vânzare în cazul produselor şi a mărfurilor ca şi tarifele percepute au în vedere în structura lor următoarele elemente: costul, profitul (beneficiul), impozitul pe circulaţia mărfurilor şi în etapa următoare în locul acestuia taxa pe valoarea adăugată. În unele cazuri suma venitului poate fi mai mică sau mai mare decît valoarea venală a produselor, mărfurilor şi serviciilor vîndute. Astfel, dacă mărfurile şi
17
produsele se vînd cu reducere la preţ, mărimea venitului va fi mai mică, iar în cazul tranzacţiilor combinate şi vînzării de mărfuri pe credit - mai mare decît valoarea venală a acestora. În cazul în care întreprinderea vinde mărfuri, produse la o valoare mai mică decît preţul ordinar de vînzare, mărimea venitului este mai mică decît valoare venală a acestora cu suma reducerii acordate. În cazul tranzacţiilor combinate, care include vînzarea mărfurilor şi prestarea serviciilor, venitul cuprinde: venitul din vînzarea mărfurilor, produselor care se măsoară la valoarea venală a acestora şi venitul din prestarea serviciilor. La vînzarea mărfurilor, produselor sau serviciilor pe credit, mărimea venitului este mai mare decît valoarea venală a acestora şi cuprinde: venitul din vînzarea mărfurilor, produselor şi serviciilor care se măsoară la valoarea venală a acestora în momentul vînzării şi venitul sub formă de dobînzi care se determină luînd ca bază de calcul cota procentuală stabilită în contractul încheiat între vînzător şi cumpărător. Concluzia la care a ajuns A. Marshall în cercetarile întreprinse spre sfârsitul secolului trecut, este împartasita astazi de marea majoritate a economistilor. Faptul ca profitul reprezinta “pretul” sau partea din venitul obtinut ce i se cuvine capitalului în calitatea sa de factor de productie constituie o realitate de necontestat. Într-adevar, practic nu exista întreprinzator care, dispunând de un anumit capital si dorind sa-l investeasca într-o anumita afacere economica, sa nu se întrebe: cât de mari vor fi veniturile obtinute, daca acestea vor fi satisfacatoare pentru firma, în fine, la ce riscuri se expune. Desigur, alternativele sunt, de regula, numeroase. Orice informatie despre fiecare din problemele enumerate mai sus este binevenita. Trebuie cântarite cu atentie, pâna la detaliu, toate consecintele posibile ale unei astfel de decizii, apoi comparate cu rezultatele obtinute de altii. Omisiunile de orice fel pot sa aiba consecinte irecuperabile pe plan economic. De aceea, o lista incompleta a acestora ar semana mai degraba cu o descriere literara a unei actiuni economice prin excelenta practica. Solutiile considerate ca acceptabile sau satisfacatoare urmeaza a fi grupate si supuse calculului rece al optimizarii, obiectivul
18
final constituindu-l maximizarea profitului. Pentru atingerea lui, însa, vor trebui determinare cu exactitate nivelul productiei, nivelul costurilor si al preturilor. Eficienţa activităţii economice în cadrul agenţilor economici din industrie - în valoare absolută - reprezintă ceea ce se obţine în plus faţă de cât s-a cheltuit în activitatea economică, adică venitul net. În această direcţie profitul şi rata profitul sunt indicatori sintetici calitativi prin care se exprimă raţionalitatea economică a activităţii economice sau afacerii întreprinse de agentul economic. În ceea ce priveşte veniturile întreprinderilor cel mai important loc îl ocupă încasările din realizarea producţiei, comercializarea mărfurilor, prestări de servicii în funcţie de obiectul activităţii de bază. Mărimea acestor încasări este dată la acelaşi volum al producţiei şi al serviciilor, de calitatea produselor, gradul de confort şi complexitatea prestaţiilor etc. Acestea constituie mijloace băneşti, sosite la întreprindere din încasările pentru expedierea producţiei, lucrărilor şi serviciilor părţilor contractante. Încasarea la timp şi deplină a cifrei de afaceri este condiţia cea mai importantă pentru o activitatea economico - financiară prosperă pentru oricare întreprindere, deoarece aceasta este sursa de bază şi regulată a mijloacelor băneşti. Pe de altă parte, circuitul mijloacelor întreprinderii se încheie cu realizarea producţiei şi încasarea cifrei de afacere, ceea ce evident înseamnă recuperarea resurselor financiare consumate în procesul de producţie şi serveşte ca o premiză pentru reînnoirea procesului de producţie cu ajutorul punerii mijloacelor în următorul circuit. Venitul de la realizare, încasat pe contul de decontare a întreprinderii, imediat se utilizează pentru decontările cu furnizorii pentru materia primă, materiale, semifabricate,
piese de schimb, combustibil, energie. Din mijloacele băneşti
încasate are loc defalcarea impozitelor la buget, retribuirea muncii, se finanţează cheltuielile prevăzute de buget şi neincluse în sinecost. Totodată, suma încasată din
19
realizare în sens strict nu reprezintă beneficiu (profit), deoarece din contul ei trebuiesc recuperate cheltuielile. Direcţiile de utilizare a venitului Mijloace sosite din realizarea producţiei
Încasări din realizare
Cheltuieli materiale, uzura mijloacelor fixe
Remunerarea muncii şi defalcări
Profitul brut
Beneficiu
Profit net
Impozite indirecte
TVA
Accize
Alte impozite
Impozite atribuite la rezultatul financiar
Impozit pe venit
Impozite plătite din contul profitului net Dividende
Soldul profitului net distribuit de către întreprindere
Schema 1. Utilizarea venitului Venitul agentului economic se formează în rezultatul activităţii în următoarele direcţii: - Venitul din activitatea de bază (realizarea producţiei, lucrărilor şi serviciilor)
20
- Venitul din activitatea financiară (rezultatul de amplasare a hârtiilor de valoare şi operaţiile cu ele) Veniturile întreprinderii se clasifică conform condiţiilor de obţinere a lor şi în dependenţă de tipurile de activitate: 1. Venituri din tipul de activitate obişnuit (suma încasată din realizarea producţiei, lucrărilor şi serviciilor). 2. Venituri operaţionale (venituri de la acordarea în folosinţă temporară a activelor întreprinderii, dreptului de patent, invenţiei, modelelor industriale şi altor tipuri de proprietate intelectuală, încasări din participarea în capitalul statutar a altor întreprinderi; profit obţinut de la activitatea comună; încasări de la realizarea mijloacelor fixe şi altor active; procente pentru folosirea mijloacelor băneşti şi altele.) 3. Venituri în afara realizării (amenzi, penalităţi pentru încălcarea obligaţiilor contractuale; active primite gratuit şi dăruite, conform contractelor de donare, profitul anilor precedenţi dezvăluită în perioada de raportare; suma datoriei debitoare şi creditoare la care au expirat termenul de acţiune; diferenţe de curs valutar; suma din diferenţa de până şi după reevaluarea activelor, alte venituri în afara realizării) 4. Venituri excepţionale – venituri, obţinute ca urmare a unor împrejurări excepţionale: recuperarea asigurării, valoarea materialelor provenite din lichidarea activelor fixe, ce sunt inutilizabil de reconstituit şi de folosit în continuare. În majoritatea cazurilor venitul este exprimat sub formă de mijloace băneşti încasate sau care urmează a fi încasate. În unele cazuri suma venitului poate fi mai mică sau mai mare decât valoarea venală a produselor, mărfurilor şi serviciilor vândute. De exemplu, la vânzarea mărfurilor cu reduceri de preţ (adică la o sumă mai joasă decât preţul de vânzare obişnuit), venitul este constatat la suma cea mai mică, dar nu la preţul obişnuit. La vânzarea mărfurilor şi serviciilor în credit suma nominală a încasărilor viitoare de mijloace băneşti, prin urmare, şi suma venitului
21
constatat, va fi mai mare decât valoarea venală. În acest caz venitul din vânzări cuprinde: a) venitul din
vânzarea mărfurilor şi serviciilor care se evaluează prin
scontarea tuturor încasărilor viitoare de mijloace băneşti în baza cotei procentuale estimative (imputabile); b) venitul sub formă de dobânzi, care reprezintă diferenţa dintre venitul din vânzarea mărfurilor şi serviciilor şi suma nominală a încasărilor viitoare de mijloace băneşti. Cota procentuală
estimativă utilizată pentru
scontarea încasărilor viitoare
de mijloace băneşti se determină luând ca bază: a) cota procentuală existentă pentru activele sau datoriile financiare cu un nivel analog al riscului creditar sau b) cota procentuală care scontează valoarea nominală a activului sau a datoriei financiare până la preţul curent al mărfurilor şi serviciilor în cazul vânzării acestora cu plata în numerar. Schimbul de produse, mărfuri şi servicii identice cu aceeaşi valoare nu se consideră tranzacţie aducătoare de venit. Schimbul pe produse, mărfuri şi servicii neidentice (operaţii pe bază de barter) se consideră drept o tranzacţie aducătoare de venit. În acest caz
venitul se
evaluează
la valoarea venală a mărfurilor şi
serviciilor primite, corectată cu suma mijloacelor băneşti sau a echivalentelor acestora virate (primite). În cazul în care valoarea venală a produselor, mărfurilor şi serviciilor primite nu poate fi determinată cu un grad înalt de certitudine, venitul se evaluează la valoarea venală a produselor, mărfurilor transmise pe calea schimbului sau a mijloacelor băneşti sau
a
serviciilor prestate,
corectată
cu suma
echivalentelor acestora virate (primite). Venitul se
constată în baza metodei calculării în perioada de gestiune în care a fost obţinut, indiferent de momentul efectiv al intrării mijloacelor băneşti sau altei forme de compensare.
22
În cazul apariţiei diverselor incertitudini constatarea venitului se admite cu respectarea următoarelor criterii: a) existenţa unei certitudini ferme că avantajele economice ce fac obiectul tranzacţiei vor fi obţinute de întreprindere; b) existenţa unei posibilităţi reale de a determina cu exactitate suma venitului. În unele cazuri
aceste criterii pot fi respectate numai după încasarea
mijloacelor băneşti sau după înlăturarea incertitudinilor apărute. De exemplu, la executarea operaţiilor de export pot apărea dificultăţi în legătură cu primirea autorizaţiei emise de autorităţile statului străin privind transferarea mijloacelor băneşti obţinute din exportul mărfurilor. În acest caz venitul nu se constată pînă la momentul obţinerii autorizaţiei respective. În cazul apariţiei unor îndoieli privind încasarea sumei cuvenite, inclusă anterior în venit, această sumă se raportează la cheltuieli, şi nu la diminuarea sumei venitului constatat iniţial. Veniturile şi cheltuielile ce fac obiectul uneia şi aceleiaşi tranzacţii sau operaţiuni economice sînt constatate în aceeaşi perioadă de gestiune. De exemplu, diversele componente ale constatate concomitent
cu
cheltuielilor,
ce compun
costul
vânzărilor,
sînt
veniturile rezultate din vânzarea produselor finite,
mărfurilor sau din prestări de servicii. În prezentul standard constatarea venitului se efectuează pe fiecare tranzacţie. Însă în anumite circumstanţe venitul poate fi constatat pe componente distincte ale unei tranzacţii. De exemplu, dacă preţul de desfacere a mărfii include o anumită sumă necesară pentru deservirea ei ulterioară, venitul pentru această parte a preţului este constatat nu la momentul vânzării, dar pe măsura prestării serviciilor. În alte cazuri, dimpotrivă, venitul se constată concomitent pentru două sau mai multe tranzacţii interdependente. Acest lucru este condiţionat de faptul că suma venitului pentru o singură operaţie nu poate fi determinată cu exactitate fără a lua în considerare tranzacţiile precedente sau viitoare. De exemplu, întreprinderea poate să vândă mărfuri şi concomitent să încheie contracte de cumpărare ulterioară a acestora
23
peste o perioadă anumită, negând prin aceasta efectul comercial independent al unei tranzacţii distincte. În acest caz venitul se constată concomitent pentru ambele tranzacţii.
1.3. Caracteristica, clasificarea şi constatarea veniturilor Înainte de contabilizarea veniturilor este necesar de a se ţine seama de două momente principale: 1) măsurarea venitului, adică determinarea mărimii acestuia care trebuie să fie reflectată în contabilitate şi rapoarte financiare; 2) constatarea venitului, adică stabilirea perioadei de gestiune în care venitul trebuie să fie reflectat în contabilitate şi rapoarte financiare. În conformitate cu cerinţele SNC, venitul se determină la valoare venală, care reprezintă suma cu care activul poate fi schimbat în procesul operaţiei comerciale între părţile independente care au consimţit tranzacţia. Valoarea venală care rezultă din tranzacţii este negociată de vînzător şi cumpărător şi cuprinde suma mijloacelor băneşti primită sau de primit sau sub altă formă de compensaţie. În cazul schimbului de mărfuri sau servicii venitul se măsoară în felul următor: dacă se produce un schimb de mărfuri şi servicii identice cu aceeaşi valoare, aceasta nu se consideră drept o tranzacţie de profit. Schimbul de produse, mărfuri, servicii neidentice se consideră drept o tranzacţie profitabilă. În acest caz venitul se măsoară la valoarea venală a mărfurilor şi serviciilor primite pe calea schimbului, corectată cu suma mijloacelor băneşti virate. Pentru constatarea venitului este necesar de a se ţine seama de respectarea unor criterii anumite, care diferă în funcţie de sursele de obţinere a acestora: vînzarea produselor finite şi mărfurilor, prestarea serviciilor, darea în folosinţă a altor persoane a activelor proprii. Criteriile generale pentru constatarea tuturor felurilor de venituri sunt: existenţa unei certitudini întemeiate că avantajele
24
economice aferente tranzacţiei vor fi obţinute de întreprindere; existenţa posibilităţii reale de a determina certitudinea sumei venitului. În baza SNC 18, „Venitul”, paragraful 13, venitul se recunoaşte în baza metodei specializării exerciţiilor în perioada de gestiune în care a fost obţinut, indiferent de momentul efectiv de încasare a mijloacelor băneşti sau a altor forme de compensare. Deci, venitul se constată numai atunci cînd întreprinderea are o certitudine întemeiată în obţinerea acestuia. În unele cazuri o astfel de certitudine survine
numai
după
primirea
mujloacelor
băneşti
sau
după
înlăturarea
incertitudinilor de natură diversă. De exemplu, la efectuarea operaţiilor de export pot apărea dificultăţi vizînd primirea autorizaţiei emise de autorităţile unui stat străin privind transferarea mijloacelor băneşti obţinute din exportul mărfurilor. În acest caz, venitul nu se constată pînă la momentul primirii unei astfel de autorizaţii. În cazul cînd apar îndoieli referitor la primirea sumei cuvenite, inclusă anterior în venit, această sumă se trece la cheltuieli, dar nu la diminuarea sumei venitului constatate iniţial. De exemplu, în cazul apariţiei unor creanţe dubioase, mărimea acestora în funcţie de metoda adoptată de întreprindere în politica de contabilitate, se trece la majorarea cheltuielilor perioadei sau se recuperează pe seama provizionului create anterior, dar nu se trece la diminuarea sumei venitului constatat anterior. Conform cerinţelor SNC 18, venitul se constată pe fiecare tranzacţie. Însă în anumite circumstanţe, venitul poate fi constatat pe componente distincte ale unei tranzacţii. Veniturile şi cheltuielile aferente unora şi aceloraşi tranzacţii sau operaţii economice sunt constatate într-o singură perioadă de gestiune. Pentru asigurarea concordanţei veniturilor şi cheltuielilor în perioada de gestiune, întreprinderea poate, în caz de necesitate, să creeze rezervele corespunzătoare pe seama cheltuielilor perioadei. În concluzie, putem menţiona că la constatarea venitului este necesar de a respecta principiul prudenţei sau conservatismului, potrivit căruia veniturile se constată şi se reflectă în contabilitate numai atunci cînd acestea sunt cîştigate şi cînd
25
întreprinderea este sigură că le va obţine. Veniturile se constată la respectarea unor criterii anumite, care diferă în funcţie de sursele de obţinere a acestora: vânzarea produselor finite şi a mărfurilor, prestarea serviciilor, acordarea în folosinţa altor persoane a activelor proprii. Criteriile generale pentru constatarea tuturor felurilor de venituri sunt: a) existenţa unei certitudini întemeiate că avantajele economice aferente tranzacţiei vor fi obţinute de întreprindere; b) existenţa posibilităţii reale de a determina cu certitudine suma venitului. Venitul se constată numai atunci când întreprinderea are o certitudine întemeiată în vederea obţinerii acestuia. În unele cazuri, o astfel de certitudine survine numai după primirea mijloacelor băneşti sau după înlăturarea incertitudinilor de natură diversă. De exemplu, la realizarea operaţiunilor de export pot să survină dificultăţi privind eliberarea autorizaţiei organelor puterii unui stat străin pentru transferarea mijloacelor băneşti din exportul mărfurilor. În acest caz, venitul nu se constată până la momentul primirii unei asemenea autorizaţii. În cazul când apar îndoieli referitor la primirea sumei cuvenite, inclusă anterior în venit, această sumă se trece la cheltuieli, dar nu la diminuarea sumei venitului constatate iniţial. De exemplu, în cazul apariţiei creanţelor dubioase, mărimea acestora se trece la majorarea cheltuielilor perioadei sau la diminuarea rezervei create în prealabil, dar nu se raportează la micşorarea sumei venitului, constatate şi reflectate anterior în rapoartele financiare. Conform cerinţelor S.N.C., venitul se constată pe fiecare tranzacţie. Însă în anumite circumstanţe, venitul poate fi constatat pe componente distincte ale unei tranzacţii. De exemplu, dacă preţul de vânzare a mărfii cuprinde o sumă determinată, necesară pentru deservirea ulterioară a acesteia, venitul referitor la această parte a preţului se constată nu în momentul vânzării, ci pe măsura prestării serviciilor. În alte cazuri, dimpotrivă, constatarea venitului se efectuează concomitent pe două sau mai multe tranzacţii interdependente. Acest lucru este condiţionat de faptul că suma
26
venitului pe o operaţie nu poate fi determinată cu certitudine, fără a lua în considerare tranzacţiile precedente sau viitoare. De exemplu, întreprinderea poate să vândă mărfuri şi, concomitent, să încheie acorduri privind cumpărarea ulterioară a acestora peste o perioadă determinată, negând astfel efectul comercial independent al unei tranzacţii distincte. În acest caz, venitul se constată concomitent pe ambele tranzacţii. La constatarea venitului este necesar de a respecta principiul prudenţei sau conservatismului, potrivit căruia veniturile se constată şi se reflectă în contabilitate numai atunci când acestea sunt câştigate şi când întreprinderea este sigură că le va obţine. Majoritatea întreprinderilor obţin venit prin vânzarea produselor finite, a mărfurilor sau prestarea serviciilor. Conform S.N.C., venitul din aceste operaţiuni se constată în baza principiului specializării exerciţiilor în timpul livrării mărfurilor sau prestării serviciilor, indiferent de momentul încasării efective a mijloacelor băneşti. Astfel, mijloacele băneşti pot fi primite de întreprindere nu numai în perioada în care a fost constatat venitul, ci şi în perioada precedentă, şi în cea ulterioară. De exemplu, o companie editorială primeşte de la abonaţi bani, de regulă, până la vânzarea şi expedierea (difuzarea) ediţiilor corespunzătoare. În acest caz, dacă mijloacele băneşti aferente abonării la ediţiile, care vor fi difuzate în anul următor, sunt încasate în anul curent, venitul trebuie să fie constatat în anul următor. Banii primiţi se înregistrează nu ca venit al anului de abonare, dar ca datorii faţă de abonaţi. La vânzarea pe credit, clientul este de acord să achite produsele, mărfurile sau serviciile în rate, după primirea efectivă a acestora. În acest caz, venitul se constată în timpul vânzării, adică în momentul transmiterii produselor cumpărătorului. Dacă clientul nu va efectua plată până la finele perioadei curente, datoria lui se înregistrează în activul bilanţului contabil ca factură de primit (creanţă). La încasarea mijloacelor băneşti suma venitului nu se modifică, întrucât operaţiunea menţionată diminuează
27
suma facturilor neachitate şi majorează mijloacele băneşti fără a influenţa mărimea capitalului propriu. Veniturile se contabilizează conform metodei specializării exerciţiilor în perioada de gestiune în care s-au produs, indiferent de momentul primirii sau plăţii efective a mijloacelor băneşti sau a altei forme de compensare. În afară de venitul rezultat din vânzarea produselor finite şi prestarea serviciilor, întreprinderile obţin, de asemenea, venituri sub formă de dobânzi, redevenţe şi dividende. Dobânzile reprezintă venitul obţinut din acordarea în folosinţă a mijloacelor băneşti altor persoane prin procurarea titlurilor de valoare. Acestea se constată ca venit în bază corelaţiei temporare, care ia în considerare venitul real din activ. Venitul se determină în baza ratei dobânzii necesare pentru scontarea fluxului încasărilor viitoare de mijloace băneşti, aşteptate în cursul duratei de serviciu a activului pentru restabilirea (echilibrarea) valorii de intrare a acestuia. Prin urmare, venitul cuprinde suma de amortizare a oricărei reduceri, adaos sau altei diferenţe dintre valoarea de procurare a activului (titlurilor de valoare) şi valoarea acestuia la momentul de achitare. Mărimea venitului sub formă de dobânzi depinde de faptul, dacă acestea sunt incluse în valoarea nominală a titlurilor de valoare procurate sau nu. Dacă dobânzile sunt incluse în valoarea nominală a titlurilor de valoare procurate, venitul se constată la suma diferenţei între valoarea de intrare şi valoarea nominală a acestora. La calcularea dobânzilor neplătite până la procurarea investiţiilor, suma totală a dobânzilor calculată pentru perioada de gestiune se repartizează între perioade până la procurare şi după procurare. În acest caz, se constată ca venit numai partea dobânzilor aferentă perioadei după procurare, iar cealaltă parte a dobânzilor aferentă perioadei până la procurare se raportează la reducerea valorii de procurare a investiţiilor.
28
Redevenţele reprezintă sumele primite pentru acordarea în folosinţa altor persoane juridice şi fizice a activelor nemateriale (brevetelor, licenţelor, mărcilor de fabrică, drepturilor de autor, programelor informatice, drepturilor de utilizare a resurselor Centrul de Chirurgie a Inimiiale etc.). Acestea se constată ca venituri în baza principiului specializării exerciţiilor, în conformitate cu esenţa acordului încheiat între proprietarul şi beneficiarul activelor nemateriale. Dacă activele nemateriale sunt transmise altor persoane pe un termen determinat, cu condiţia restituirii, mărimea venitului sub formă de redevenţe se determină în baza metodei casării liniare. În cazul transmiterii activelor nemateriale în folosinţa altor persoane pe un termen nelimitat şi contra plată, redevenţele se constată ca venit în perioada de gestiune în care vor fi transmise aceste active. Cu alte cuvinte, o atare operaţiune se consideră ca vânzare a activelor nemateriale. În cazul când venitul din acordarea activelor nemateriale în folosinţa altor persoane, depinde de evenimentele viitoare, redevenţele se constată numai atunci când există posibilitatea primirii plăţii, care are loc, de regulă, după ce s-a produs evenimentul. De exemplu, în cazul transferului editurii a drepturilor de autor, cu condiţia primirii plăţii în funcţie de vânzarea efectivă a cărţilor editate, redevenţele se constată ca venit pe măsura vânzării cărţilor. Întreprinderea analizată nu constată dobânzi, veniturile acesteia fiind doar din activitatea de prestare a serviciilor, subvenţii de la stat şi diferenţe de curs valutar. Dividendele reprezintă sumele calculate în urma repartizării venitului net după impozitare, între acţionari (asociaţi), în conformitate cu cota de participaţie în capitalul statutar. Dividendele se constată ca venit în perioada de gestiune, când acestea au fost anunţate, adică atunci când a fost stabilit dreptul acţionarilor de a le încasa. La calcularea dividendelor neplătite, în baza profitului net obţinut, până la procurarea titlurilor de valoare ale companiei, suma totală a dividendelor, anunţată pentru
29
perioada de gestiune, se repartizează între perioada de până şi după procurarea acestora. În cazul dat se constată ca venit numai dividendele aferente perioadei după procurarea titlurilor de valoare. Dividendele calculate până la procurare nu se constată ca venit, dar se raportează la diminuarea valorii de intrare a titlurilor de valoare. Componenţa şi modul general de clasificare a veniturilor întreprinderilor din Republica Moldova sînt reglementate de prevederile Bazelor conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare, SNC 18 «Venitul» şi de alte acte normative. Conform paragrafului 66(a) din Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare, veniturile reprezintă „creşterea avantajelor economice în decursul perioadei de gestiune sub formă de aflux sau majorare a activelor, fie diminuarea sau micşorarea datoriilor care conduc la creşterea capitalului, cu excepţia majorărilor din contul contribuţiilor proprietarilor întreprinderii”. O definiţie similară a veniturilor se conţine şi în paragraful 6 din SNC 18. Activitatea de întreprinzător a întreprinderii generează diverse tipuri de venituri şi cheltuieli care trebuie să fie clasificate după anumite criterii, în funcţie de scopul utilizării informaţiilor contabile: reflectarea în conturile contabile, întocmirea rapoartelor financiare şi statistice, exercitarea controlului, determinarea rezultatului fiscal, efectuarea analizei activităţii economicofinanciare a întreprinderii etc. Reglementările contabile actuale din Republica Moldova operează cu clasificarea veniturilor, după natura activităţilor şi evenimentelor, care le generează în5: 1) venituri ale activităţii operaţionale; 2) venituri ale activităţii de investiţii; 3) venituri ale activităţii financiare; 4) venituri excepţionale; 5
Alexandru Nederiţă, Teza de doctor habilitat „Probleme metodologice ale contabilităţii veniturilor şi cheltuielilor întreprinderii, Chişinău 2007
30
În funcţie de sursele de intrare, veniturile se subdivizează în două grupe: Venituri din activitatea operaţională. Venituri din activitatea neoperaţională. Veniturile din activitatea operaţională cuprind sumele rezultate din activitatea de bază a întreprinderii. Acestea cuprind: a) veniturile din vânzări (încasările din vânzarea produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor, operaţiile de barter, contractele de construcţie); b) alte venituri operaţionale (sumele primite sau de primit din ieşirea (vânzarea, schimbul) activelor curente, cu excepţia produselor finite şi mărfurilor, arenda curentă, precum şi sub formă de amenzi, penalităţi, despăgubiri, recuperări de daune materiale rezultate de modificări ale metodelor de evaluare a activelor curente). Din veniturile din activitatea neoperaţională fac parte sumele primite sau de primit din alte feluri de activităţi ale întreprinderii. Acestea cuprind: a) veniturile din activitatea de investiţii, în a căror componenţă intră sumele rezultate din ieşirea şi reevaluarea activelor pe termen lung ale întreprinderii (sumele încasate din vânzarea activelor nemateriale, terenurilor, mijloacelor fixe, dividendele calculate, dobânzile, sumele diferenţelor din reevaluarea activelor pe termen lung ieşite, veniturile din operaţiunile cu părţile legate); b) veniturile din activitatea financiară, care cuprind sumele rezultate din transmiterea în folosinţa altor persoane juridice şi fizice, pe un termen mai mare de un an, a activelor nemateriale şi materiale pe termen lung, valoarea activelor intrate cu titlu gratuit, venituri sub formă de diferenţe de curs valutar, subvenţii de stat, prime, premii şi sume sponsorizate, sume conform contractelor de neincludere în concurenţă etc.; c) venituri excepţionale la care se referă sumele primite de la organele de stat, companiile de asigurări, persoanele juridice şi fizice sub formă de recuperare a pierderilor din calamităţi, perturbări politice şi alte evenimente excepţionale.
31
Structura veniturilor întreprinderii poate fi prezentată sub forma schemei următoare: Veniturile întreprinderii
Venituri din activitatea operaţională
Venituri din vânzări
Alte venituri operaţionale
Venituri din activitatea neoperaţională
Venituri din activitatea de investiţii
Venituri din activitatea financiară
Venituri excepţionale
Schema 2. Structura veniturilor întreprinderii Făcînd o trecere în revistă privitor la veniturile întreprinderii analizate consatăm că întreprinderea înregistrează venituri din prestarea serviciilor medicale, alte venituri operaţionale, venituri din activitatea de investiţii şi venituri din activitatea financiară. Determinarea eficienţei fiecărei unităţi patrimoniale necesită determinarea riguroasă a
venitului. Deci, la contabilizarea veniturilor
respectarea cerinţelor
Standardului Naţional de Contabilitate, organizaţiile de comercializare, trebuie să ţine cont de două reguli principale: 1. Evaluarea veniturilor, adica determinarea mărimii (sumei) acestora care trebuie să fie reflectată în contabilitate şi rapoartele financiare; 2. Constatarea venitului, adica stabilirea perioadei de gestiune în care acestea trebuie să fie reflectate în contabilitate şi rapoartele financiare. Evaluarea şi constatarea veniturilor se efectuiază în baza principiilor:
Specializarea exerciţiilor,veniturile şi cheltuielile se constată şi se
reflectă în contabilitate şi în rapoartele financiare ale perioadei în care au fost
32
efectuate, indiferent de timpul efectiv de încasare sau plată a mijloacelor băneşti sau a altei forme de compensare.
Prudenţa, la luarea deciziilor în condiţiile unei incertitudini este necesar
săse respecte măsurile de precauţie, cu scopul ca activele şi veniturile sănu fie supraevaluate, iar datoriile şi cheltuielile- subevaluate. Conform acestui principiu, veniturile se constată
numai în cazul cînd au fost cîştigate, iar cheltuielile-
nemijlocit în momentul efectuării acestora.
Necompensarea, în contabilitate este interzisă compensarea reciprocă între
elementele de active şi pasive , precum şi de venituri şi cheltuieli.Acestea rezultate din efectuarea unor operaţiuni omogene se includ în rapoartele financiare separat.
Concordanţa, veniturile şi cheltuielile
ocazionate de unele şi aceleaşi
operaţiuni economice trebuie să fie reflectate simultan în contabilitate şi rapoartele financiare. Venitul se evaluează la valoarea venală a compensărilor primite sau care urmează a fi de primit, cu excepţia rabaturilor şi reducerilor comerciale admise de întreprindere. Valoarea venală rezultată din tranzacţii este stabilită prin acordul dintre cumpărător şi vînzător sau benefeciarul activului şi cuprinde suma mijloacelor la care poate fi schimbat un activ sau poate fi achitată o datorie în cazul efectuării operaţiei comerciale între părţi independente, interesate şi care au consimţit o tranzacţie. În unele cazuri suma venitului poate fi mai mică sau mai mare decît valoarea venală a produselor, mărfurilor şi serviciilor vîndute. Astfel, dacă mărfurile (produsele, serviciile) se vînd cu reducere de preţ, mărimea venitului va fi mai mică, iar în cazul tranzacţiilor combinate şi vînzării de mărfuri pe credit - mai mare decît valoarea venală a acestora. În cazul în care întreprinderea vinde mărfuri (produse, servicii) la o valoare mai mică decît preţul ordinar de vînzare, mărimea venitului este mai mică decît valoarea venală a acestora cu suma reducerii acordate. În cazul tranzacţiilor combinate, care includ vînzarea mărfurilor (produselor) şi prestarea serviciilor venitul cuprinde:
33
Venitul din vînzarea mărfurilor (produselor) care se măsoară la valoarea venală a acestora; Venitul din prestarea serviciilor, care se determină, ţinind cont de stadiul de finalizare a acestora, la suma stabilită în contractul încheiet între vînzător şi cumpărător (client). La vînzarea mărfurilor (produselor, serviciilor) pe credit mărimea venitului este mai mare decît valoarea venală a acestora şi cuprinde: Venitul din vînzarea serviciilor (produselor) care se măsoară la valoarea venală a acestora în momentul vînzării; Venitul sub formă de dobînzi, care se determină luînd ca bază de calcul cota procentuală stabilită în contractul încheiat între vînzător şi cumpărător (client). În cazul schimbului de mărfuri sau servicii venitul se măsoară în felul următor : dacă se produce schimb de mărfuri şi servicii identice cu aceeaşi valoare, acesta nu se consideră drept o tranzacţie aducătoare de venit. Shimbul de produse, mărfuri şi servicii (operaţii pe bază de barter) neidentice se consideră drept o tranzacţie aducătoare de venit. În acest caz venitul se măsoară la valoare venală a mărfurilor şi serviciilor primite pe calea schimbului, corectată cu suma mijloacelor băneşti virate (primite).Dacă valoarea venală a produselor, mărfurilor, serviciilor primite nu poate fi determinată cu un grad înalt de certitudine, venitul se măsoară la valoarea venală a produselor, mărfurilor şi serviciilor prestate predate pe calea shimbului, corectate cu suma mijloacelor băneşti virate (primite). Standardul Naţional de Contabilitate 18
„Venitul”
prevede, că venitul se
constată şi se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare în cazul în care este posibil afluxul ulterior al avantajelor economice şi aceste avantaje pot fi măsurate cu un grad înalt de autenticitate. Venitul se constată în baza metodei specializării exerciţiilor în perioada de gestiune în care a fost obţinut, indiferent de momentul efectiv de încasare a mijloacelor băneşti sau a altei forme de compensare.Mijloacele băneşti sau o altă formă de compensare pot fi primite de întreprindere atît în momentul încasării veniturilor, cît şi în perioadele de pînă/ după constatarea acestuia.
34
Venitul se constată numai în cazul în care acesta este cîştigat şi cînd întreprinderea are o certitudine întemeiată în obţinerea acestuia. În unele cazuri o atare certitudine survine numai după încasarea mijloacelor băneşti sau înlăturarea incertitudinilor de orice natură. Venitul sub formă de recuperări ale prejuduciului material, privind pretenţiile etc., de asemenea se constată numai atunci, cînd întreprinderea este sigură în obţinerea lor, adică numai în cazul existenţei acordului în scris al lucrătorului sau al altei persoane privind prejudiciul material, satisfacerea pretenţiilor sau deciziei judiciare etc. În cazul în care apar unele îndoieli referitor la primirea sumei cuvenite inclusă anterior în venit, acestă sumă se trece la cheltuieli, dar nu la diminuare sumei venitului constatat iniţial şi reflectată în rapoartele financiare. Conform Standardelor Internaţionale de Contabilitate se determină mai întîi veniturile unei perioade de gestiune şi apoi cheltuielile care sunt conectabile acestora acestora în vederea determinării rezultatului net. Venitul şi cheltuielile aferente unora şi aceloraşi tranzacţii sau operaţii economice, sunt constatate într-o singură perioadă de gestiune. Pentru asigurarea concordanţei veniturilor şi cheltuielilor pe perioadele de gestiune, întreprinderea poate, în caz de necesitate, să creeze rezervele corespunzătoare pe seama cheltuielilor perioadei. În Standardul Naţioanal de Contabilitate 18 constatarea venitului se examinează pe fiecare tranzacţie. Însă, în anumite circumstanţe venitul poate fi constatat pe componente distincte ale unei tranzacţii. De exemplu, dacă preţul de desfacere a mărfii cuprinde o anumită sumă necesară pentru deservirea ei, vînzarea mărfurilor pe credit, etc. Conform politicii de contabilitate, la „Centrul de Chirurgie a Inimii” SRL evaluarea şi constatarea activelor are loc în conformitate cu principiile şi convenţiile de contabilitate menţionate mai sus, respectîndu-se în totalitate prevederile Standardului naţional de contabilitate 18 „Venitul”.
35
CAPITOLUL II. EVIDENŢA VENITURILOR ÎNTREPRINDERII
2.1. Evidenţa veniturilor activităţii operaţionale Pentru generalizarea informaţiei privind veniturile întreprinderii sînt destinate conturile din clasa 6 «Venituri» a P l a n u l u i d e c o n t u r i . Contabilitatea veniturilor se ţine în conturile din clasa 6 “Venituri”. În conformitate cu Planul de conturi, veniturile se reflectă în contabilitate şi rapoartele financiare pe tipuri de activităţi ale întreprinderii. În aceste scopuri, conturile de venituri se subdivizează în grupe, iar ultimele - în conturi sintetice şi subconturi ( schema 3 ). Conturile din clasa 6 „Venituri” sunt destinate generalizării informaţiei privind veniturile obţinute din activitatăţile operaţională, de investiţii şi financiară ale întreprinderii, precum şi din evenimentele excepţionale. Conturile din această clasă sunt conturi de pasiv. În creditul acestor conturi se înregistrează în cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la începutul anului sumele veniturilor constatate în conformitate cu prevederile SNC corespunzătoare, iar în debit trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate la contul de rezultate financiare. La întocmirea rapoartelor financiare până la 1 ianuarie 2008, rulajele creditoare ale conturilor de venituri se înregistrează în „Raportul privind rezultatele financiare” pe rîndurile corespunzătoare. Rezultatele financiare pe fiecare trimestru se determină prin calcul, fără întocmirea formulelor contabile. La finele anului de gestiune conturile acestei clase se închid prin trecerea veniturilor acumulate la contul 351 „Rezultat financiar total”, întocmind formule contabile.
Clasa 6 “Venituri”
Schema 3 Grupe de conturi
Clasificarea conturilor de venituri
62 “Venituri din activitatea neoperaţională”
61 “Venituri din activitatea operaţională”
Conturi sintetice 611 “Venituri din vânzări”
612 “Alte venituri operaţionale”
subconturi
subconturi
6111 “Venituri din vânzarea produselor” 6112 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 6113 “Venituri din servicii prestate” 6114 “Venituri din contracte de construcţie”
6121 “Venituri din realizarea altor active curente” 6122 “Venituri din arenda curentă” 6123 “Venituri din amenzi, penalităţi şi despăgubiri” 6124 “Venituri din modificarea metodelor de evaluare a activelor curente” 6125 “Venituri din recuperarea daunei materiale” 6126 “Alte venituri operaţionale”
Conturi sintetice 621 “Venituri din activitatea de investiţii”
622 “Venituri din activitatea financiară”
623 “Venituri excepţionale”
subconturi
subconturi
subconturi
6211 “Venituri din ieşirea activelor nemateriale” 6212 “Venituri din ieşirea activelor materiale pe termen lung” 6213 “Venituri din ieşirea activelor financiare pe termen lung” 6214 “Venituri din dividende” 6215 “Venituri din dobânzi” 6216 “Venituri din ecartul de reevaluare a activelor pe termen lung ieşite” 6217 “Venituri din participaţiile în alte întreprinderi” 6218 “Venituri din operaţiile cu părţile legate” 6219 “Alte venituri din activitatea de investiţii”
6221 “Venituri din redevenţe” 6222 “Venituri din arenda finanţată a activelor materiale pe termen lung” 6223 “Venituri din diferenţe din curs valutar” 6224 “Venituri din active intrate cu titlu gratuit” 6225 “Venituri din subvenţii de stat, prime, premii şi sume sponsorizate” 6226 “Venituri din contracte de neantrenare în concurenţa“ 6227 “Alte venituri din activitatea financiară”
6231 “Compensaţii primite pentru recuperarea pierderilor din calamităţi naturale” 6232 “Alte venituri excepţionale”
Veniturile din activitatea operaţională includ veniturile rezultate din activitatea de bază a întreprinderii. Acestea cuprind:
veniturile din vînzări; alte venituri
operaţionale. Clasa 6 „Venituri” cuprinde următoarele grupe de conturi: 61 „Venituri din activitatea operaţională”, 62 „Venituri din activitatea neoperaţională”. Grupa 61 „Venituri din activitatea operaţională” conţine următoarele conturi sintetice: 611 „Venituri din vînzări”, 612 „Alte venituri operaţionale”. Contul 611 „Venituri din vînzări” este destinat generalizării informaţiei privind veniturile obţinute din vînzarea produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor, operaţiile de barter. La contul 611 „Venituri din vînzări” se deschid următoarele subconturi: 611 1 „Venituri din vînzarea produselor” 611 2 „Venituri din vînzarea mărfurilor” 611 3 „Venituri din servicii prestate” 611 4 „Venituri din contracte de construcţie” 611 5 „Venituri din operaţiuni de arendă (leasing)” Subcontul 6115 a fost introdus prin Ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 2 din 10.01.2006. ,,Marnicom & Co ’’ SRL utilizează subcontul 611 3 „ Venituri din din servicii prestate” cu indicaţia serviciilor medicale. In conformitate cu Planul de conturi în vigoare, pe parcursul anului de gestiune conturile de venituri numai se creditează în corespondenţă cu debitul conturilor de evidenţă a activelor, creanţelor, mijloacelor băneşti, datoriilor etc. Înregistrările în debitul conturilor de venituri se efectuează doar la finele anului - la decontarea veniturilor acumulate la rezultatul financiar total. Deci la contul 611 „Venituri din vânzări” se pot reflecta următoarele venituri din:
38
vînzarea şi alte ieşiri de mărfuri, servicii (transmiterea în capitalul statutar al altor întreprinderi, schimbul cu alte active); prestarea serviciilor medicale (prestarea acestor servicii constituie activitatea de bază a întreprinderii); executarea lucrărilor de construcţie-montaj, de cercetare-proiectare, de prospecţiune, de cercetări ştiinţifice şi altor lucrări; prestarea serviciilor de vînzare a mărfurilor în consignaţie (prestarea acestor servicii nu constituie activitatea de bază a întreprinderii); prestarea serviciilor de comunicaţie; operaţiuni de arendă (leasing) (aceste operaţiuni nu se referă la activitatea de bază a întreprinderii); operaţiuni pe bază de barter (schimb de active şi servicii); alte operaţiuni aferente activităţii de bază a întreprinderii. Evidenţa analitică a veniturilor din vînzări se ţine pe tipurile lor, regiuni de vînzare şi pe alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a întreprinderii. La
“Centrul de chirurgie a Inimii” IMSP veniturile activităţii operaţionale
corespund Planului de conturi contabile generale, cu specificarea conturilor analitice.] Veniturile se înregistrează în contabilitate în baza următoarelor documente primare: Factura fiscală Factura de expediţie Procesul-verbal de primire-predare a serviciilor prestate Ordin de plată Bonul de încasări. Să ne referim la unele particularităţi ale veniturilor operaţionale la întreprinderea ,,Marnicom & Co ’’ SRL şi anume:
39
1. Încasarea în avans, reprezintă încasări sau creanţe a unor lucrări sau prestări neefectuate nu se consideră venituri din activitatea de bază, acestea înregistrîndu-se în contabilitate la un cont distinct 523 „Avansuri pe termen scurt primite”. 2. Veniturile provenite din prestarea serviciilor şi/sau comercializarea produselor şi alte venituri operaţionale, formează cifra de afaceri a întreprinderii. 3. La contul 611 „Venituri din vînzări” trebuie să fie reflectate veniturile din comercializarea serviciilor medicale la preţ contractual fără a se ţine cont de TVA, deoarece acesta nu este un element al încasărilor, ci o plată obligatorie efectuată de cumpărător ce urmează a fi transferată în buget. Conform prevederilor Standardului Naţional de Contabilitate 18 „Venitul” „impozitul nu se include în componenţa venitului în motiv că nu generează avantaje economice viitoare în perioada de gestiune contabilă şi nu produce creşteri de capitaluri”. În continuare se analizează veniturile din vînzări la ,,Marnicom & Co ’’ SRL. Întreprinderea analizată, nefiind de producere, nu se ocupă de vînzarea produselor, mărfurilor, ci cu prestarea serviciilor medicale, este divizată în secţii. În dependenţă de aceasta sunt înregistrate şi veniturile din vînzări. Se va prezenta în exemple concrete de la întreprindere modul de înregistrare a veniturilor. De exemplu, potrivit informaţiilor din anexa 4 din decembrie 2008 pacienta Cucerevscaia Maria a fost îndreptată la operaţie. Pentru serviciile medicale de chirurgie pacientei i s-a eliberat bon de plată N951640 seri DO în sumă de 7627 lei. Această operaţie legală de încasare a mijloacelor băneşti în casierie pentru serviciile prestate a fost contabilizată prin: Debit contul 241 „Casa”
7627 lei
Credit contul 611 „Venituri din vânzări”, subcontul 611 1 „Venituri din servicii prestate”
7627 lei
40
Casierul a fixat suma în Dispoziţia de încasare (anexa 6) şi simultan în raportul casierului. La întreprinderea analizată se practică şi plata prin virament. De exemplu, la 5 decembrie 2008 s-a virat la contul curent bancat suma de 10000 lei pentru servicii medicale prestate, ce s-a reflectat prin: Debit contul 242 „Conturi curente în valută naţională”
10000,00 lei
Credit contul 611 ”Venituri din vînzări”, subcontul 6113 „Venituri din servicii prestate”
10000,00 lei.
Specificul activităţii întreprinderii analizate ,,Marnicom & Co ’’ SRL prevede prestarea serviciilor medicale, ce urmează a fi achitate de Compania Naţională de Asigurări în Medicină. Respectiv, se perfectează Facturi pentru achitarea costului serviciilor medicale prestate (anexa 7), ce se înregistrează în contabilitate prin: Debit contul 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”
742660,00 lei
Credit contul 611 ”Venituri din vînzări”, subcontul 6113 „Venituri din servicii prestate”
742660,00 lei.
Mişcarea datelor din documente la întreprindere are loc în felul următor: documentele primare sunt înregistrate în contabilitate. Pentru centralizarea şi sistematizarea datelor privind veniturilor din vînzări obţinute este folosit documentul „Jurnal-Order” (anexa 8), iar detalierea are loc în Registrul contului 611 (anexa 12). În baza Jurnalului-Order se întocmeşte Cartea Mare (anexa 17), unde se reflectă toată informaţia sistematizată a contului 611. În baza Cărţii Mari se întocmeşte Balanţa de verificare, care serveşte documentul de bază pentru întocmirea Raportului Financiar (anexa 21). În luna decembrie ,,Marnicom & Co ’’ SRL a înregistrat următoarele venituri din prestarea serviciilor (anexa 8), fiind contabilizate:
41
1) S-au înregistrat venituri din prestarea serviciilor medicale în numerar în sumă de 332410lei Debit contului 241 ,, Casa ’’
332410 lei
Credit contului 611 ,, Venituri din vînzări’’, subcontul 6113 ,, Venituri din servicii prestate’’
332410lei
2) S-au prestat servicii medicale cu plata prin virament în sumă de 332410lei Debit contului 242 ,,Conturi curente în valută naţională’’
332410lei
Credit contului 611 ,, Venituri din vînzări’’, subcontul 6113 ,, Venituri din servicii prestate’’
332410lei
3) S-au constatat venituri din prestarea serviciilor medicale cu plata ulterioară în sumă de 3015934,75 lei Debit contului 221 ,, Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale’’ 3015934,75 lei Credit contului 611 ,, Venituri din vînzări’’, subcontul 6113 ,, Venituri din servicii prestate’’ La întocmirea Rapoartelor Financiare trimestriale
3015934,75 lei. rulajele creditoare ale
contului 611 3 „Venituri din servicii prestate” se înregistrează în Raportul privind rezultatele financiare pe rîndul 010 „Venituri din vînzări”. Rezultatele financiare pe fiecare trimestru se determină prin calcul, fără întocmirea formulelor contabile. La finele anului de gestiune contul 611 „Venituri din vînzări” se închide prin trecerea veniturilor acumulate la contul 351 „Rezultatul financiar total”, întocmind formulele contabile (anexa 16) : Debit contul 611 „Venituri din vînzări”, subcontul 6113 ,, Venituri din servicii prestate’’ Credit contul 351 „Rezultatul financiar total”
12714176,75 lei 12714176,75 lei.
Rezultatul financiar total se indică în Raportul privind rezultatele financiare în rîndul 150 „Profit net (pierdere netă)”.
42
În continuare vom analiza evidenţa veniturilor activităţii operaţionale pentru contul 612 „Alte venituri operaţionale”. Alte venituri operaţionale la întreprinderea ,,Marnicom & Co ’’ SRL includ veniturile care apar în procesul desfăşurării activităţii de bază a întreprinderii, însă nu se referă la veniturile din vînzări. Pentru generalizarea informaţiei privind alte venituri operaţionale este destinat contul 6 1 2 «A l t e v e n i t ur i o p e r a ţ i o n a l e » în care, în particular, se reflectă: ♦ veniturile din vînzări şi alte ieşiri (transmiterea în capitalul statutar, schimbul cu alte active etc.) de materiale, OMVSD, investiţii pe termen scurt şi alte active curente (în afară de produse şi mărfuri); ♦ veniturile din transmiterea în folosinţă temporară a activelor nemateriale (dacă aceasta nu constituie activitatea de bază a întreprinderii); ♦ veniturile din transmiterea în arendă operaţională (leasing, locaţiune) a bunurilor (dacă aceasta nu constituie activitatea de bază a întreprinderii); ♦ valoarea de piaţă a plusurilor de active curente constatate la inventariere; ♦ amenzile, penalităţile şi despăgubirile primite sau care urmează a fi primite de la alte întreprinderi şi persoane pentru încălcarea de către acestea a clauzelor contractuale; ♦ veniturile sub forma recuperării prejudiciului material cauzat întreprinderii; ♦ suma datoriilor decontate în legătură cu expirarea termenului de prescripţie (în continuare - datorii cu termenul expirat) privind creditele bancare, împrumuturile şi dobînzele aferente, privind facturile comerciale, privind sumele deponente şi spre decontare şi alte operaţiuni; ♦ suma depăşirii valorii realizabile nete a stocurilor de mărfuri şi materiale conform evaluării precedente (în limita valorii de intrare/costului lor); ♦ alte venituri aferente activităţii operaţionale a întreprinderii.
43
Alte venituri operaţionale se înregistrează în contabilitate în baza următoarelor documente primare: - facturi fiscale; - facturi de expediţie; - procese verbale privind rezultatele inventarierii activelor curente; - decizii de imputare şi acordul vinovaţilor privind recuperarea daunei materiale pricinuite întreprinderii de către personal; - procese verbale privind reevaluarea activelor curente etc. Evidenţa analitică a altor venituri operaţionale se ţine pe tipurile lor, pe surse de obţinere şi pe alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a întreprinderii. La contul 612 „Alte venituri operaţionale” pot fi
deschise următoarele
subconturi: 612 1 „Venituri din realizarea altor active curente” 612 2 „Venituri din arenda curentă” 612 3 „Venituri din amenzi, penalităţi şi despăgubiri” 612 4 „Venituri din modificarea metodelor de evaluare a activelor curente” 612 5 „Venituri din recuperarea daunei materiale” 612 6 „Alte venituri operaţionale” ,,Marnicom & Co ’’ SRL în perioada de gestiune analizată în contul 612 „Alte venituri operaţionale” au fost înregistrate venituri din recuperarea daunei materiale şi alte venituri neînregistrate în alte conturi de gradul II (venituri din eliberarea setelor de documente, venituri de la efectuarea lucrărilor ştiinţifice, venituri din garanţii bancare ş. a. (anexa 12)). În luna decembrie 2014 la ,,Marnicom & Co ’’ SRL au fost înregistrate următoarele alte venituri operaţionale potrivit Jurnalului-order la contul 612 „Alte venituri operaţionale” (anexa 11):
44
1.S-au constatat alte venituri operaţionale la livrări de active cu plata ulterioară în sumă de 1400 lei Debit contul 221„Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” 1400,00 lei Credit contul 612 „Alte venituri operaţionale”, subcontul 612 6 „Alte venituri operaţionale”
1400,00 lei
2. S-au reflectat veniturile din efectuarea lucrărilor ştiinţifice cu plată nemijlocită în sumă de 202400 lei Debit contul 242„Conturi curente în valută naţională”
202400,00 lei
Credit contul 612 „Alte venituri operaţionale”, subcontul 612 6 „Alte venituri operaţionale”
202400,00 lei
3. S-au înregistrat veniturile primite sub formă de garanţii bancare în sumă de 10 lei Debit contul 539„Alte datorii pe termen scurt”
10,00 lei
Credit contul 612 „Alte venituri operaţionale”, subcontul 612 6 „Alte venituri operaţionale”
10,00 lei.
La contul 612 „Alte venituri operaţionale” pot fi înregistrate şi alte operaţii, care nu au fost contabilizate la întreprindere: Tabelul 3 Corespondenţa contului 612 „Alte venituri operaţionale” N
Conţinutul operaţiilor economico-
Documentul
Corespondenţa
d/o
financiare
justificativ
conturilor Debit Credit 227, 612
1.
Se reflectă venitul din eliberarea Notă de contabilitate, activelor curente (cu excepţia stat de calcul şi plată mărfurilor, produselor) personalului întreprinderii în contul salariului la preţuri de livrare fără TVA şi accize
531
45
2.
3.
4.
5.
Se calculează sumele amenzilor, Reclamaţie, notă de penalităţilor şi alte sancţiuni pentru contabilitate nerespectarea clauzelor contractuale de către furnizori şi antreprenori, sumele reclamaţiilor recunoscute de cumpărători şi clienţi Se reflectă venitul din evaluarea Lista de inventariere, activelor curente la suma care decizia comisiei de depăşeşte valoarea realizabilă netă obţinută din evaluarea anterioară a inventariere stocurilor de mărfuri şi materiale în limitele costului acestora Se recepţionează activele curente la Lista de inventariere, valoare de intrare constatate surplus la decizia comisiei de inventariere inventariere Se calculează plata de arendă pentru Contractul de arendă, activele materiale pe termen lung şi Factura fiscală, redevenţele pentru activele nemateriale predate în arenda curentă factura de expediţie
229
211,
612
612
213, 217 211,
612
213, 217, 241 228
612
Mişcarea datelor contului 612 „Alte venituri operaţionale” la întreprindere este similară cu contul 611 „Venituri din vînzări” şi are loc în felul următor: documentele primare ca factura fiscală, procesul-verbal de inventariere, etc. servesc pentru înregistrarea datelor privind alte venituri operaţionale obţinute
în documentul
centralizator - „Jurnal- Order”, iar detalierea are loc în Registrul contului 612 (anexele 9-11). În baza Jurnalului-Order (anexa 11) se întocmeşte Cartea Mare (anexa 17), unde se reflectă toată corespondenţa contului 612 pe 12 luni. În baza Cărţii Mari se întocmeşte Balanţa de verificare, care serveşte documentul de bază pentru întocmirea Raportului Financiar (anexa 21). La întocmirea Rapoartelor Financiare trimestriale
rulajele creditoare ale
contului 612 „Venituri din vînzări”, care constituie pentru anul 2008 – 631857,50 lei se înregistrează în Raportul privind rezultatele financiare pe rîndul 040. Rezultatele
46
financiare pe fiecare trimestru se determină prin calcul, fără întocmirea formulelor contabile. La finele anului de gestiune contul 612 „ Alte venituri operaţionale” se închide prin trecerea
veniturilor acumulate la contul 351 „Rezultatul financiar total”,
întocmind formula contabilă (anexa 11) : Debit contul 612 „Alte venituri operaţionale”
631857,50 lei
Credit contul 351 „Rezultatul financiar total”
631857,50 lei.
Datele aferente contului 612 „Alte cheltuieli operaţionale” sunt desfăşurate mai detailat în Anexa la raportul privind rezultatele financiare, subpunctul 1.4 „Alte venituri operaţionale” pe rîndurile 1220 „Alte venituri operaţionale”, 1230 „Alte venituri operaţionale din vînzarea altor active curente, cu excepţia produselor (lucrărilor, serviciilor) şi mărfurilor” , 1240 „Alte venituri operaţionale- din arenda curentă”, 1250 „Alte venituri operaţionale – sub formă de amenzi, penalităţi şi despăgubiri”, 1270 „Alte venituri operaţionale” (anexa 19).
2.2. Evidenţa veniturilor activităţii neoperaţionale Veniturile din activitatea neoperaţională reprezintă sumele primite sau care urmează a fi primite din alte feluri de activităţi ale întreprinderii. Acestea includ: veniturile din activitatea de investiţii, veniturile din activitatea financiară, veniturile excepţionale. Veniturile din activitatea de investiţii includ veniturile obţinute de întreprinderi ca rezultat al ieşirii şi reevaluării activelor pe termen lung. În perioada analizată luna decembrie a anului 2014 ,,Marnicom & Co ’’ SRL a înregistrat venituri din activitatea de investiţii sub formă de dobînzi. Pentru generalizarea informaţiei privind veniturile din activitatea de investiţii este destinat contul 6 2 1 «Ven i t u r i d i n a c t i v i t a t e a d e i n v e s t i ţ i i » în care, în particular, se reflectă:
47
♦ veniturile din vînzări şi alte ieşiri (transmiterea în capitalul statutar al altei întreprinderi, schimbul cu alte active etc.) de active pe termen lung (active nemateriale, terenuri, mijloace fixe, resurse naturale, investiţii pe termen lung etc); ♦ valoarea de piaţă a plusurilor de active pe termen lung constatate la inventariere; ♦ dividendele calculate din participarea la capitalul statutar al altor întreprinderi; ♦ dobînzile calculate aferente împrumuturilor acordate, titlurilor de valoare şi altor investiţii; ♦ suma ecartului de reevaluare aferentă activelor pe termen lung ieşite; ♦ veniturile din operaţiunile cu părţile legate etc; ♦ valoarea realizabilă netă a bunurilor materiale obţinute din lichidarea (casarea) activelor pe termen lung peste valoarea probabilă rămasă a acestora stabilită în prealabil sau în lipsa acesteia; ♦ sumele datoriilor privind dobînzile şi dividendele decontate în legătură cu expirarea termenului de prescripţie; ♦ alte venituri aferente activităţii de investiţii a întreprinderii In P l a n u l d e c o n t u r i pentru contul 6 2 1 sînt prevăzute următoarele subconturi: 621 1 «Venituri din ieşirea activelor nemateriale»; 6212 « Venituri din ieşirea activelor materiale pe termen lung»; 621 3 «Venituri din ieşirea activelor financiare pe termen lung»; 621 4 «Venituri din dividende»; 621 5 «Venituri din dobînzi»; 621 6 «Venituri din ecartul de reevaluare a activelor pe termen lung ieşite»; 621 7 «Venituri dinparticipaţiile în alte întreprinderi»; 621 8 «Venituri din operaţiile cu părţile legate»; 621 9 «Alte venituri din activitatea de investiţii».
48
Evidenţa analitică a veniturilor din activitatea de investiţii se ţine pe tipurile lor, pe surse de obţinere şi pe alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a întreprinderii. La reflectarea (recunoaşterea) şi decontarea veniturilor din activitatea de investiţii ,,Marnicom & Co ’’ SRL în contabilitate s-a efectuat reflectarea mijloacelor băneşti încasate în contul curent bancar sub forma dobânzilor în sumă de 6293,58 lei: Debit 242 “Conturi curente în valută naţională”
6293,58 lei
Credit 621 „Venituri din activitatea de investiţii”
6293,58 lei.
La finele perioadei de gestiune, rulajul creditor al contului 621 „Venituri din activitatea de investiţii” cu total cumulativ de la începutul perioadei se trece la Rezultatul financiar total al întreprinderii. În anul 2008 integral au fost acumulate venituri sub formă de dobînzi în sumă de 66442,94 lei: Debit 621 „Venituri din activitatea de investiţii”
66442,94 lei
Credit 351 „Rezultatul financiar total”
66442,94 lei.
Veniturile din activitatea financiară includ veniturile rezultate din modificarea mărimii şi structurii capitalului propriu şi a împrumuturilor întreprinderii. Pentru generalizarea informaţiei privind veniturile din activitatea financiară este destinat contul 6 2 2 «Ven i t u r i d i n a c t i v i t a t e a f i n a n c i a r ă » în care, în particular, se reflectă: ♦ valoarea activelor pe termen lung şi curente primite cu titlu gratuit de la alte întreprinderi şi persoane; ♦
veniturile (dobînzile) din transmiterea în arendă finanţată (leasing financiar) a
bunurilor (dacă aceasta nu constituie activitatea de bază a întreprinderii); ♦ plata (redevenţele) pentru activele nemateriale transmise în folosinţă temporară altor întreprinderi şi persoane; ♦ diferenţele favorabile de curs valutar şi de sumă aferente creanţelor, mijloacelor băneşti şi datoriilor exprimate în valută străină (unităţi convenţionale);
49
♦ premiile, cadourile şi sumele de sponsorizare primite de la autorităţile publice, organizaţiile necomerciale şi de la alte întreprinderi şi persoane fizice; ♦ sumele subvenţiilor şi ale finanţărilor şi încasărilor cu destinaţie specială utilizate; ♦ datoriile decontate cu termenul expirat privind redevenţele şi plăţile (dobînzile) pentru arenda finanţată (leasingul financiar) calculate; ♦ sumele subvenţiilor pentru care au fost îndeplinite condiţiile prevăzute în contractele (acordurile) respective; ♦ compensaţiile primite din contractele de neantrenare în concurenţă; ♦ alte venituri aferente activităţii financiare a întreprinderii. In P l a n u l de c o n t u r i pentru contul 6 2 2 sînt prevăzute următoarele subconturi: 6221
«Venituri din redevenţe»;
6222
« Venituri din arenda finanţată a activelor materiale pe termen
lung»; 6223
«Venituri din diferenţe de curs valutar»;
6224
«Venituri din active intrate cu titlu gratuit»;
6225
«Venituri din subvenţii de stat, prime, premii şi sume
sponsorizate»; 6226
«Venituri din contracte de neantrenare în concurenţă»;
6227
«Alte venituri din activitatea financiară».
Evidenţa analitică a veniturilor din activitatea financiară se ţine pe tipurile lor, pe surse de obţinere şi pe alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a întreprinderii. Veniturile respective se constată în contabilitate în baza documentelor primare: - Procese - verbale privind reevaluarea activelor pe termen lung; - Procese - verbale privind inventarierea activelor pe termen lung; - Extrase din conturi curente în valută străină; - Facturi fiscale sau facturi de expediţie etc.
50
Specificul activităţii ,,Marnicom & Co ’’ SRL prevede primirea subsidiilor, ajutorului umanitar, pe care le reflectă la contul 423“Finanţări şi încasări cu destinaţie specială”, iar la executarea condiţiilor prevăzute – trecerea părţii acestora la venituri din activitatea financiară (anexele 14, 15) prin: Debit 423“Finanţări şi încasări cu destinaţie specială”
2006010,04 lei
Credit 622 „Venituri din activitatea financiară”
2006010,04 lei
La finele perioadei de gestiune, rulajul creditor al contului 622 „Venituri din activitatea finaciară” cu total cumulativ de la începutul perioadei s-au trecut la Rezultatul financiar total al întreprinderii în sumă de 8876983,49 lei (anexele 14, 16). Debit 622 „Venituri din activitatea financiară”
8876983,49 lei
Credit 351 „Rezultatul financiar total”
8876983,49 lei
Veniturile excepţionale includ veniturile obţinute de întreprindere pentru compensarea pierderilor (pagubelor) din accidente, incendii, calamităţi naturale, exproprieri şi alte evenimente excepţionale. Pentru generalizarea informaţiei privind veniturile excepţionale este destinat contul 6 2 3 «Ven i t u r i e x c e p ţ i o n a l e » în care, în particular, se reflectă: • compensaţiile sub formă de mijloace băneşti, materiale, mărfuri, terenuri, mijloace fixe şi alte active primite cu titlu gratuit de la autorităţile publice, organizaţiile necomerciale, alte întreprinderi şi persoane fizice pentru acoperirea pierderilor cauzate de accidente, incendii, calamităţi naturale, şi alte evenimente excepţionale; valoarea realizabilă netă a bunurilor materiale obţinute la ieşirea (casarea parţială) a activelor în urma evenimentelor excepţionale; • despăgubirile de asigurare primite şi/sau care urmează a fi primite de la companiile de asigurări pentru acoperirea pierderilor din evenimentele excepţionale;
51
• compensaţiile (în expresie bănească sau naturală) primite şi/sau care urmează a fi primite de la persoanele vinovate de pierderea (deteriorarea) totală sau parţială a bunurilor în urma accidentelor, incendiilor şi altor evenimente excepţionale. Evidenţa analitică a veniturilor excepţionale se ţine pe tipurile lor, pe surse de obţinere şi pe alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a întreprinderii. Veniturile excepţionale se reflectă în contul 6 2 3 în cazul existenţei documentelor care confirmă faptul săvîrşirii evenimentului excepţional şi primirea (calcularea) compensaţiilor pentru acoperirea pierderilor din aceste evenimente. Aceste documente cuprind: • actele comisiilor de lichidare a consecinţelor calamităţilor naturale - în cazul cutremurelor de pămînt, secetelor, inundaţiilor, uraganelor, eroziunii solurilor, epizootiilor etc; • actele serviciului antiincendiar de stat - în cazul incendiilor; • actele poliţiei rutiere şi/sau hotărîrile instanţelor de judecată - în cazul accidentelor rutiere; • actele poliţiei şi/sau hotărîrile instanţelor de judecată - în cazul furturilor bunurilor; • actele şi calculele organelor de asigurări - la determinarea sumelor despăgubirilor de asigurare; • procesele-verbale de casare a obiectelor de mijloace fixe (mijloace de transport) - la lichidarea (casarea) acestora şi la determinarea valorii realizabile nete a bunurilor materiale obţinute în urma casării acestor obiecte; • deciziile organelor autorizate - la exproprierea bunurilor; • actele experţilor independenţi (evaluatorilor) - la evaluarea mărimii • pagubelor din pierderea parţială a bunurilor;
52
• acordul (consimţămîntul) persoanelor vinovate şi/sau hotărîrile instanţelor de judecată - în cazul pierderii bunurilor din vina angajaţilor întreprinderii sau altor persoane; • ordinele de plată, facturile de expediţie şi alte documente - la primirea compensaţiilor de la autorităţile publice, organizaţiile necomerciale şi alte întreprinderi şi persoane fizice pentru acoperirea pierderilor din evenimentele excepţionale. Sumele primite de către persoanele fizice şi juridice ca despăgubire pentru prejudiciul ce le-a fost cauzat ca urmare a unei acţiuni ilegale (inacţiuni) ori ca urmare a unor calamităţi naturale sau tehnogene, cataclizme, epidemii, epizotii nu se includ în venitul impozabil (art. 20 lit.d3) din C o d u l f i s c a l ) .
CONCLUZII Concepţia mercantilistă susţinea că izvorul profitului îl constituie rezultatul activităţii de comerţ exterior, iar concepţia fiziocrată a negat concepţia profitului comercial şi a considerat profitul ca un venit provenit din activităţile agricole, şi doar mai tîrziu D. Ricardo a precizat pentru prima dată distribuţia şi opoziţia dintre salariu şi profit, care însumate dau valoarea nou creată. Pînă la concepţia actuală a profitului utilă pentru condiţiile economiei de piaţă au existat multe păreri aferente noţiunii de profit şi sursele lui de apariţie. Astăzi, profitul este raţiunea de a fi a unei unităţi economice şi întreprinderile ce se dovedesc neprofitabile sunt supuse falimentului.
53
Pentru a analiza nivelul şi mărimea principalului indicator al activităţii economico-financire a întreprinderii – profitul, trebuie de analizat indicatorii din care este obţinut profitul şi anume veniturile şi cheltuielile întreprinderii. În lucrarea dată s-a examinat conţinutul, componenţa şi evaluarea veniturilor activităţii operaţionale şi neoperaţionale a întreprinderii. Deci, prin tematică, conţinut şi structura sa, lucrarea conţine aspecte teoretice privind definirea veniturilor, structura lor în cadrul întreprinderii, precum şi aspecte practice privind contabilizarea. Partea practică a lucrării a fost efectuată pe baza materialelor ,,Marnicom & Co ’’ SRL, întreprindere care desfăşoară o activitate - prestări de servicii medicale. În baza legislaţiei în vigoare şi în baza statutului, întreprinderea are dreptul de a-şi deschide propriile subconturi pentru a-şi uşura lucrul analitic în contabilitate. În general, modul de organizare a evidenţei sintetice şi analitice se face în baza principiilor standardelor naţionale de contabilitate şi în baza legislaţiei în vigoare. La
,,Marnicom & Co ’’ SRL sunt utilizate documente primare, registre
contabile, rapoarte financiare întocmite după formulare unice, aprobate de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, caracterice tuturor unităţilor economice, precum şi documente de utilizare internă specifice numai pentru această întreprindere. Contabilitatea este ţinută în conformitate cu sistemul contabil complet. Evaluarea şi constatarea veniturilor are loc în baza principiilor contabilităţii şi Standardelor naţionale de contabilitate, şi anume: specializarea exerciţiilor, prudenţa, necompensarea, concordanţa. Contabilitatea veniturilor reprezintă un studiu complex, de aceea a fost necesară consultarea mai multor manuale de specialitate. În lucrare au fost utilizate SNC, Planul de conturi contabile,
precum şi materialele practice propuse de
,,Marnicom & Co ’’ SRL pe parcursul perioadei de gestiune. În perioada analizată întreprinderea a înregistrat venituri din prestarea serviciilor medicale, venituri din recuperarea daunei materiale şi alte venituri
54
neînregistrate în alte conturi de gradul II (venituri din eliberarea setelor de documente, venituri de la efectuarea lucrărilor ştiinţifice, venituri din garanţii bancare ş. a.), mijloace băneşti încasate în contul curent bancar sub forma dobânzilor, subsidiilor ajutorului umanitar. Acestea în baza documentelor primare (facturi fiscale, liste de inventariere, procese verbale, ordine de plată etc.) au fost trecute în Jurnale-ordere la conturile corespunzătoare, ulterior informaţia generalizată a fost trecută în Cartea mare, în baza căreia la finele perioadei de gestiune s-a întocmit Raportul privind rezultatele financiare şi anexa anuală la raport. În general, calculele şi rezultatele prezentate în capitolul doi reflectă o situaţie favorabilă în ceea ce priveşte activitatea întreprinderii şi organizarea contabilităţii, însă sunt necesare luarea unor decizii neapărate în scopul sporirii rezultatelor obţinute. Ca concluzie în urma studiului efectuat asupra veniturilor se relatează următoarele propuneri, generalizări în scopul majorării profitabilităţii întreprinderii şi lichidării erorilor din evidenţa veniturilor şi cheltuielilor operaţionale: 1. Majoritatea greşelilor şi erorilor în contabilitatea întreprinderii sunt ca consecinţă în urma folosirii formei automatizate de contabilitate. Programa contabilă 1-C Contabilite este convenabilă şi simplă în utilizare, dar totuşi are unele lacuni de funcţionare. Unele dintre acestea sunt atribuirea incorectă a conturilor contabile la operaţiunile contabile produse. 2. Ca un neajuns al întreprinderii este neconstituirea provizioanelor pentru diferite situaţii excepţionale, provizioane pentru plata concediului, pentru creanţele dubioase. 3. O altă lacună a întreprinderii sunt birocratizarea procesului de acordarea a serviciilor chirugicale. Lichidarea acestor staţionări va majora volumul pacienţilor examinaţi şi, respectiv, venitului din vînzări. 4. Calitatea serviciilor medicale este un factor de influenţă direct asupra vînzărilor întreprinderii. Majorarea calităţii serviciilor va presupune costuri de producţie şi cheltuieli mai mari, dar va genera şi creşterea profitabilităţii întreprinderii.
55
5. Majorarea numărului angajaţilor va atrage după sine majorarea venitului din vînzări şi a profiturilor întreprinderii. 6. Un alt factor de influenţă a rezultatelor întreprinderii este componenţa echipei manageriale. Gestionarea competentă a firmei este succedată de venituri din vînzări ridicate şi profituri mari. 7. Un factor determinat al rezultatelor întreprinderii poziţia pe piaţă. „Centrul de Chirurgie a inimii” IMSP este o întreprindere a cărei servicii sunt nu doar „vitale” ci şi necesare populaţiei şi pacienţilor care necesită aceste servicii. 8. Ar fi necesară organizarea auditului în scopul verificării organizării contabilităţii.
BIBLIOGRAFIE Acte legislative şi normative 1.
Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107–XV din 06.06.2002 / Monitorul Oficial al Republicii Codul fiscal şi legile pentru punerea în aplicare a titlurilor acestuia / Monitorul Oficial al Republicii Moldova ediţie specială din 08.02.2007.
2.
Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154–XV din 28.03.2003/ Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 159–162 din 29.07.2003.
3.
Legea contabilităţii nr. 113–XVI din 27.04.2007 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova Legea cu privire la leasing nr. 59–.VI din 28.04.2005 / Monitorul Oficial al Republicii Legea privind cooperativele de întreprinzător
56
nr. 73–XV din 12.04.2001 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 49– 50 din 03.05.2001. 4.
Instrucţiunea privind evidenţa, eliberarea, păstrarea şi utilizarea formularelor tipizate de documente primare cu regim special, aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 294 din 17.03.1998 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 30–33 din 09.04.1998.
5.
Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare, aprobate prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 88–91 din 30.12.1997.
6.
Standardul Naţional de Contabilitate 1 «Politica de contabilitate», aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.174 din 25.12.1997 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 88–91 din 30.12.1997.
7.
Standardul Naţional de Contabilitate 5 «Prezentarea rapoartelor financiare», aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 88–91 din 30.12.1997.
8.
Standardul
Naţional
de
Contabilitate
17
«Contabilitatea
arendei
(leasingului)», aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 32 din 0 3.03.2000 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 27–28 din 09.03.2000. 9.
Standardul Naţional de Contabilitate 18 «Venitul», aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 88– 91 din 30.12.1997.
10.
Standardul Naţional de Contabilitate 21 «Efectele variaţiilor cursurilor valutare», aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii
57
Moldova nr. 16 din 29.01.1999 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 35–38 din 15.04.1999. 11.
Comentariile cu privire la aplicarea S.N.C. 1 «Politica de contabilitate», aprobate prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 16 din 29.01.1999 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 35–38 din 15.04.1999.
12.
Comentariile cu privire la aplicarea S.N.C. 18 «Venitul», aprobate prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 16 din 29.01.1999 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 35–38 din 15.04.1999.
13.
Planul
de
conturi
contabile
al
activităţii
economico–financiare
a
întreprinderilor, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.174 din 25.12.1997 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 93–96 din 30.12.1997.
Manuale, cărţi, broşuri, monografii 14.
Contabilitate financiară Ediţia a II - a revăzută şi completată // ACAP, Chişinău, 2003.
15.
Bojian Octavian. Contabilitate generală. Bucureşti.: Eficient, 1998.
16.
Nicolae Ciornîi. Economia firmelor contemporane / Nicolae Ciornîi, Ilie Blaj- Manual Universitar- Chişinău, Editura Prutul Internaţional, 2003.
17.
Creţoiu Gh., Bucur I. Contabilitate. Noul sistem şi expertiza contabilă. Ediţia a III-a. - Bucureşti: Editura ACTAMI, 1997. - 384 p.
18.
Dumitrana M., Negruţiu M. Contabilitatea firmei. Editura MAXIM, 1997
58
19.
Economie şi finanţe/ Revistă de teorie şi practică economico- financiarăNr.5, 2001, Chişinău-
20.
Epuran M., Băbăiţă V., Grosu C. Contabilitatea financiară în noul sistem contabil. Volumul I.- Timişoara: Editura de Vest, 1994
21.
Epuran M., Cotleţ D., Ineovan F., Pereş I. Contabilitatea financiară în noul sistem contabil. Volumul II. - Timişoara: Editura de Vest, 1995
22.
Feleagă N., Ionaşcu I. Contabilitate financiară. Volumele I-IV. - Bucureşti: Editura de Vest, 1993
23.
Mazarachi Ch., Luca L., Nicolai M. Contabilitate aplicată. Fundamente ale contabilităţii. Contabilitate generală. Contabilitate managerială. Controlul economico-financiar prin intermediul conturilor. - Editura NAŢIONAL, 1996
24.
Nederiţă, A., Bucur, V., Cărăuş, M. Noul sistem contabil al agenţilor economici din Republica Moldova. - Chişinău: MARP, 1998. V.l.
25.
Nederiţă Al., Corespondenţa conturilor contabile, conform prevederilor SNC şi Codului Fiscal, Chişinău, 2007
26.
Negruţiu Magdalena Contabilitatea financiară şi de gestiune internă a cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor în comerţ - turizm // E.D.P., R.A., Bucureşti, 1999. Academia de Studii Economice a Moldovei Facultatea Contabilitate Catedra Contabilitate si Audit Aviz la proiectul anual
elaborat de studenta CRISTINA CEBANU, gr. CON 123 pe tema ,, Contabilitatea veniturilor intreprinderii’’.
59
Aprecierea cu privire la corespunderea continutului proiectului cu structura acestuia______________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ Evaluarea nivelului de analiza si sinteza a materialului teoretic _________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ Estimarea corespunderii analizei practice cu tema proiectului____________________ _____________________________________________________________________ Aprecierea gradului de relevanta a concluziilor formulate de catre student _________ ____________________________________________________________________ Respectarea regurilor de structurare a redactarii a lucrarii conform indicatiilor metodice_____________________________________________________________ ____________________________________________________________________ Aprecierea atitudinii autorului fata de cercetare______________________________ ____________________________________________________________________ Alte sugestii _____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ Nota conducătorului ştiinţific:_________________ Conducător ştiinţific: Prof.dr.hab. Grigoroi Lilia Data _________