Atestat Contabilitate [PDF]

Zitiervorschau

COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”, PLOIEŞTI

Calificarea: Tehnician în achiziţii şi contractări Nivel 3

Proiect

Pentru susţinerea Examenului de calificare a competenţelor profesionale.

Tema: Contabilitatea cheltuielilor la S.C MEGAELECTRIC S.R.L

Coordonator,

Absolvent,

Profesor: Petrescu Ştefania

Elevă: Pîrvu Cristina Clasa: XII E1

IUNIE 2011

CUPRINS

CAPITOLUL I................................................................................................................................... 3 ARGUMENTUL............................................................................................................................. 3 CAPITOLUL II.................................................................................................................................. 5 PREZENTAREA S.C MEGAELECTRIC S.R.L.............................................................................5 CAPITOLUL III................................................................................................................................. 7 3.1 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR.....................................................................................7 3.1.1 ROLUL SI STRUCTURA CHELTUIELILOR.....................................................................7 3.1.2 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE...............................................9 3.1.3 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR FINANCIARE........................................................9 3.1.3 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR EXTRAORDINARE.............................................10 3.1.4 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU AMORTIZĂRILE, PROVIZIOANELE ŞI AJUSTĂRI LA INFLAŢIE.........................................................................................................10 3.1.5 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU IMPOZITUL PE PROFIT ŞI ALTE IMPOZITE ................................................................................................................................................ 10 3.2 DOCUMENTE SPECIFICE ÎNREGISTRÃRII CHELTUIELILOR .........................................12 3.3 EVALUAREA CHELTUIELILOR...........................................................................................13 3.4 REZULTATUL EXERCITIULUI............................................................................................14 3.5 CONTURI SPECIFICE CHELTUIELILOR.............................................................................15 CAPITOLUL IV............................................................................................................................... 18 STUDIU DE CAZ........................................................................................................................ 18 CAPITOLUL V................................................................................................................................ 21 ANALIZA ACTIVITĂŢII................................................................................................................ 21 5.1. CONCLUZII......................................................................................................................... 22 5.2. BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................... 23

ANEXE

2

CAPITOLUL I ARGUMENTUL

Tema atestatului meu se intituleaza “Contabilitatea cheltuielilor la S.C MEGAELECTRIC S.R.L” şi s-a desfăşurat sub îndrumarea profesorului coordonator Petrescu Ştefania. Tema aparţine modulului “Contabilitate” şi consider că este unul din modulele importante pe care le-am studiat în perioada liceului şi de aceea m-am axat pe acesta pentru realizarea atestatului. De ce tocmai această temă ? În primul rând, pentru că mi-a atras atenţia, in mod special, titlul ştiind că la oră am ne-a fost predată lecţia şi de asemenea am făcut aplicaţii pe această temă. În al doilea rând, pentru ca doresc sa urmez facultatea cu specializarea “Contabilitate si Informatica de Gestiune”din cadrul Universitaţii A.S.E. Bucureşti. Cheltuielile unităţii patrimoniale reprezintă sumele plătite sau de plătit pentru consumul de materii prime şi materiale, pentru lucrările executate şi serviciile prestate de terţi, plata personalului şi a altor obligaţii legale sau contractuale, amortizarea imobilizărilor, valoarea contabila a activelor cedate, distruse sau dispărute, precum şi provizioanele constituite pentru acoperirea deprecierilor reversibile care afectează activele întreprinderii. În cele ce urmeaza,vă vor fi prezentate succint capitolele proiectului: „Capitolul II” cuprinde prezentarea societăţii.În acest capitol este cuprins istoricul firmei S.C MEGALECTRIC S.R.L de la început şi pâna în prezent, precum şi activităţile care se desfăşoară in cadrul societăţii.Societatea este înfiinţata în anul 2007 şi are ca obiect de activitate prestarea de servicii şi anume: producerea, transportul şi distribuţia energiei electrice pentru instalaţii cu tensiuni cuprinse între 0,4 KV – 400 KV. „Capitolul III” cuprinde 5 subcapitole în care am prezentat definiţia, rolul şi structura cheltuielilor.De asemenea am detaliat cheltuielile in funcţie de conţinutul lor ( cheltuieli de exploatare, cheltuiel financiare, cheltuieli extraordinare, cheltuieli cu amortizările, provizioanele şi ajustarea la inflaţie, cheltuielile cu impozitul pe profit şi alte impozite ).Toate aceste cheltuieli se mai împart la rândul lor şi în alte conturi.

3

„Capitolul IV” prezintă studiul de caz, partea cea mai importantă din proiect. Acesta este realizat pe baza cheltuielilor înregistrate la S.C MEGAELECTRIC S.R.L .În acest studiu sunt prezentate cheltuielile, precum şi alte operaţii efectuate in scopul desfăşurării activităţii şi pentru satisfacerea terbuinţelor societăţii. „Capitolul V” reflectă analiza activităţii realizate pe baza operaţiilor economicofinanciare din capitolul anterior referitoare la înregistările contabile din cadrul societăţii S.C MEGAELECTRIC S.R.L.

4

CAPITOLUL II PREZENTAREA S.C MEGAELECTRIC S.R.L Istoric S.C. MEGAELECTRIC S.R.L este o societate privata, înfiinţată în 2007, cu scopul de a realiza lucrări de construcţii-montaj in principal in domeniul energetic, privind producerea, transportul şi distribuţia energiei electrice pentru instalaţii ce tensiuni cuprinse intre 0,4 KV – 400 KV. Firma noastră execută la un nivel de calitate instalaţii electrice interioare pentru spaţii de birouri ,sedii firme, complexe comerciale,vile, hoteluri, pensiuni, apartamente, depozite şi hale, sedii de bancă...., garantând respectarea tuturor normativelor in vigoare pentru instalatiile electrice executate. Societatea este Atestată de către A.N.R.E ( Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei ) Bucureşti cu testatele nr. 3977/ 10.10.2008, următoarele tipuri: A, B, C1A, C2A. 6285/ 19.11.2010, următoarele tipuri : C2B, D2, E2, F. Respectând standardele de reglementare din domeniile transportului şi distribuţiei de energie electrică şi în raport cu cerinţele clienţilor noştri, folosim echipamente ale unor mărci consacrate cu o vastă expecienţa în domeniu. S.C MEGAELECTRIC S.R.L vă ofera soluţtii complete din faza de proiectare, furnizare materiale, pâna la faza de execuţie şi asigurare servicii garanţie şi postgaranţie în instalaţii electrice civile şi industriale.Având o structură simpla şi dinamică adaptată cerinţelor pieţei, organizaţia dispune de echipe de electricieni autorizaţi A.N.R.E., cu o vastă experienţă în domeniu, capabili să execute conform atestărilor următoarele lucrări: 1) Reabilitare sisteme energetice de transport a energiei electrice. 2) Alimentare cu energie electrica obiective noi. 3) Alimentare cu energie electrica obiective vechi pentru sporirea performanţelor liniei pentru spor de putere. 5

4) RK – linii electrice de joasă, medie şi înaltă tensiune. 5) Reabilitare şi modernizare staţii de înaltă tensiune, posturi de transformare şi linii electrice ( de joasă, medie şi înalta tensiune). 6) Proiectare, execuţie şi reparaţii linii electrice, aeriene sau cabluri, posturi de transformare şi bramşamente. 7) Proiectare, execuţie şi reparaţii instalaţii electrice de curenţi slabi ( protecţii prin relee, automatizări, semnalizări, cablu fir pilot, linii telecomunicaţii, cablu fibră opică etc.). 8) Executare de staţii electrice şi de lucrări la partea electrică a centralelor. 9) Execuţie şi reparaţii, construcţii aferente liniilor electrice, aeriene sau în cablu. 10) Proiectare, execuţie şi reparaţii instalaţii electrice interioare pentru construcţii civile şi industriale. 11) Proiectare, execuţie şi reparaţii instalaţii de paratrăsnet şi instalţii de legare la pământ. 12) Proiectare, execuţie şi reparaţii sisteme de alarmă – antiefracţie 13) Măsurători PRAM 14) Execuţie şi reparaţii prize de pământ 15) Măsurători rezistente de dispersie la prize de pământ şi rezistente la conductori şi cabluri electrice. 16) Montare baterii de la condensatoare in instalaţii electrice. 17) Vopsire stâlpi metalici LEA şi elemente metalice în staţii de transformare. 18) Completări şi modernizări ale instalaţiilor electrice şi automate existente. Activitatea societăţii, de la înfiinţare şi până în prezent, a fost remarcabilă, atât în ceea ce priveşte cantitatea şi calitatea lucrărilor executate, cât si în ceea ce priveşte diversitatea acestor lucrări.Produsele şi serviciile noastre au ca piată de desfacere atât România cât şi ţările din Uniunea Europeană.

6

CAPITOLUL III 3.1 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR 3.1.1 ROLUL SI STRUCTURA CHELTUIELILOR Cheltuielile unităţii patrimoniale reprezintă sumele plătite sau de plătit pentru consumul de materii prime şi materiale, pentru lucrările executate şi serviciile prestate de terţi, plata personalului şi a altor obligaţii legale sau contractuale, amortizarea imobilizărilor, valoarea contabila a activelor cedate, distruse sau dispărute, precum şi provizioanele constituite pentru acoperirea deprecierilor reversibile care afectează activele întreprinderii. În conformitate cu Cadrul General al Comitetului pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate , cheltuielile „ reprezintă diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau creşteri ale datoriilor , care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari”. De exemplu cheltuielile ce apar în cursul activităţilor curente includ costul vânzărilor, salariilor şi amortizarea. Ele se regăsesc de obicei sub forma ieşirilor sau scăderii valorii activelor, cum ar fi: numerarul sau echivalentul numerarului, stocurile, terenurile şi mijloacele fixe. Pierderile reprezintă alte elemente care corespund definiţiei cheltuielilor şi care pot apărea sau nu pot apărea pe parcursul desfăşurării activităţii curente ale întreprinderii. Pierderile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice şi din acest punct de vedere nu diferă ca natură de alte tipuri de cheltuieli. Prin urmare în acest "cadru general" ele nu sunt considerate ca structură distinctă. Dobânda, dividendele, câştigurile şi pierderile legate de un instrument financiar sau de o altă parte componentă, clasificate ca obligaţie financiară, trebuie raportate în contul

7

de profit şi pierdere ca şi cheltuieli sau venituri. Astfel, plăţile de dividende pentru acţiuni clasificate ca obligaţii sunt clasificate drept cheltuieli. În cazul stocurilor, atunci când acestea sunt vândute, valoarea contabilă a stocurilor trebuie recunoscută ca o cheltuială în perioada în care a fost recunoscut venitul corespunzător. Procesul de recunoaştere ca o cheltuială a valorii stocurilor vândute duce la conectarea costurilor la venituri. Cheltuielile sunt structurate pe feluri de cheltuieli, respectiv după conţinutul lor economic, care constituie criteriul general de clasificare a acestora .Cheltuielile delimitate pe feluri se grupează pe activităţile care le ocazionează .În organizarea contabilităţii şi constituirii conturilor de cheltuieli se are in vedere următoarea grupare a cheltuielilor pe activităţi: •

Cheltuielile de exploatare

•

Cheltuielile financiare

•

Cheltuielile extraordinare

•

Cheltuieli cu amortizările ,provizioanele si ajustarea la inflaţie

•

Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite

Planul de Conturi general stabilit de Ministerul Finanţelor odată cu Legea contabilităţii nr. 82/1991 clasifică, după cum am mai precizat cheltuielile după destinaţia lor şi modul lor de formare în clasa 6 "Conturi de cheltuieli". Regula generală de funcţionare a conturilor de cheltuieli este: Se debitează cu: •

sumele reprezentând costul de achiziţie al stocurilor consumate

•

sumele reprezentând costul mărfii

•

costul lucrărilor şi serviciilor executate de terţi

•

suma corespunzătoare salariilor datorate personalului şi organismelor sociale de stat pentru contribuţia la asigurările sociale şi ajutor de şomaj.

Se creditează la sfârşitul exerciţiului prin debitul contului 121 "Profit şi pierdere", astfel încât aceste conturi se soldează şi nu au elemente de conţinut cu care să participe la bilanţul contabil. La organizarea contabilităţii financiare a cheltuielilor se tine seama de unele din principiile de organizare a contabilităţii, şi anume: •

potrivit principiului independentei exerciţiului, toate operaţiile care determina cheltuieli sunt înregistrate în contabilitate în momentul producerii lor, fără a 8

se ţine seama de data plăţii lor. Reflectarea cheltuielilor în faza de angajare şi consum face din contabilitatea financiara o contabilitate de angajamente; •

principiul prudentei impune înregistrarea cheltuielilor cu amortizările şi provizioanele, indiferent de existenta unor rezultate financiare favorabile;

•

principiul noncompensării interzice efectuarea de compensări între cheltuieli şi venituri, înregistrate la conturi de rezultate diferite.

3.1.2 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE Cheltuielile de exploatare sunt reprezentate de acele consumuri, plăţi, angajamente, etc., aferente activităţii obişnuite, curente care să se repete regulat, cum sunt: cheltuieli cu materiile prime şi materialele, costul mărfurilor vândute, cheltuieli cu lucrările executate de terţi, cheltuieli cu personalul, etc. Contabilitatea cheltuielilor se organizează cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I şi II, care reflectă categorii şi feluri de cheltuieli delimitate după natura lor. Conturile de cheltuieli sunt sistematizate astfel: După conţinutul economic, cheltuielile de exploatare se prezintă astfel: •

cheltuieli privind stocurile

•

cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi.

•

cheltuieli cu alte servicii executate de terţi

•

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

•

cheltuieli de personal

•

alte cheltuieli de exploatare

3.1.3 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR FINANCIARE Cheltuielile financiare cuprind acele angajamente şi plăţi aferente activităţii financiare cum sunt :pierderi din creanţe legate de participaţii, cheltuieli privind investiţiile financiare cedate, diferenţele nefavorabile de curs valutar, dobânzile datorate, sconturile acordate şi altele asemenea. Importanţa pe care rezultatul din activitatea financiară o are în activitatea firmelor, determina necesitatea studierii în mod individual a acestuia prin prisma cheltuielilor din activităţi financiare. 9

Conturile specifice cheltuielilor financiare se regãsesc în Grupa 66 din Planul General de Conturi.

3.1.3 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR EXTRAORDINARE

Cheltuielile extraordinare sunt acele evenimente şi tranzacţii generatoare de angajamente şi plăţi care sunt în mod clar diferite de activităţile curente şi care nu se aşteaptă să se repete în mod frecvent sau regulat cum sunt: calamităţile naturale şi alte evenimente extraordinare. Conturile cheltuielilor extraordinare se regãsesc în Grupa 67 din Planul General de Conturi Rolul contului este de a ţine evidenţa cheltuielilor privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare ,are funcţia contabilă de active.

3.1.4 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU AMORTIZĂRILE, PROVIZIOANELE ŞI AJUSTĂRI LA INFLAŢIE Provizioanele sunt recunoscute în momentul în care societatea are o obligaţie legală sau implicita rezultată din evenimentele trecute, când pentru decontarea obligaţiei este necesara o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice şi când poate fi făcuta o estimare credibila în ceea ce priveşte valoarea obligaţiei. Conturile specifice cheltuielilor cu amortizarile, provizioanele şi ajustãri la inflatie se regãsesc in Grupa 68 din Planul General de Conturi.

3.1.5 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU IMPOZITUL PE PROFIT ŞI ALTE IMPOZITE Pentru explicarea relaţiei dintre cheltuiala cu impozitul şi profitul contabil o întreprindere foloseşte o rată de impozitare care furnizează utilizatorilor situaţiilor financiare cele mai semnificative informaţii. Cea mai concludenta rată este rata interna a impozitării în ţara în care întreprinderea are domiciliul. Se obţine cumulând rata de impozitare aplicată pentru impozitele naţionale cu ratele aplicate pentru orice impozite locale care sunt calculate pentru un nivel similar al profitului impozabil sau a pierderii fiscale. 10

Aceste conturi ţin evidenţa cheltuielilor cu impozitul datorat bugetului de stat, aferent profitului obţinut, determinat conform procedurilor legale. Rolul conturilor este de a ţine evidenţa cheltuielilor cu impozitul pe profit datorat de unităţile patrimoniale. După conţinutul economic fac parte din clasa 6 „Conturi de cheltuieli”, grupa 69 ”Cheltuieli cu impozitul pe profit”; sunt conturi care au funcţia contabilă de activ.

11

3.2 DOCUMENTE SPECIFICE ÎNREGISTRÃRII CHELTUIELILOR Factura este un document contabil emis de o companie (furnizorul), către o altă companie sau persoană (clientul), document ce con ține lista cu produsele vândute sau serviciile prestate clientului de către furnizor. O factură mai con ține datele de identificare fiscală a clientului (emitentul), datele furnizorului (persoana fizică sau juridică), cota de TVA, precum și prețul, cantitatea și valoarea fiecărui produs vândut. Chitanţa este un act scris prin care se dovedeşte primirea unei sume de bani, chitanţa reprezinta documentul cel mai des utilizat de catre agenţii economici. Chitanţa mai poate fi definita şi ca un document având valoare contabilă, emis cu ocazia vânzărilor produselor sau prestarii serviciilor cu plata în numerar. Chitanţa trebuie să includă în preţ si TVA -ul aferent. Emiterea unei chitanţe justifică automat primirea unei sume de bani în numerar de către emitent. Chitanţa reprezinta la fel ca şi factura un document primar pe baza căruia se inregistreaza o operaţie contabila. Ordinul de plata reprezinta dispoziţia dată de o persoana, numită ordonator, unei bănci, de a plăti o suma determinată în favoarea unei alte persoane, numită beneficiar, în vederea stingerii unei obligaţii bănesti a ordonatorului faţa de beneficiar. Părţile implicate în derularea unui ordin de plată sunt: ordonatorul, cel care iniţiază operaţiune, beneficiarul, cel în favoarea căruia se face plata şi bancile care au rolul de prestatoare de servicii. Caracteristica ordinului de plata este aceea că el poate fi anulat sau modificat de către ordonator. Pe de altă parte, ordinul poate fi simplu sau documentar, acesta din urmă fiind folosit in tranzacţiile internaţionale.

12

3.3 EVALUAREA CHELTUIELILOR Evaluarea cheltuielilor este reflectată în contabilitate şi în rapoartele financiare.Ele se stabilesc la cursul de schimb aferent perioadei înregistrării.

13

3.4 REZULTATUL EXERCITIULUI Potrivit regulamentului de aplicare a Legii Contabilităţii nr. 82/1991, rezultatul exerciţiului, respectiv profitul sau pierderea, se determină ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile exerciţiului, indiferent de data încasării sau plăţii lor. •

Rezultatul exerciţiului (profitul sau pierderea) cuprinde:

•

Rezultatul curent

•

Rezultatul excepţional

•

Impozitul pe profit

 Rezultatul exerciţiului reprezintă soldul final al contului de profit şi pierdere supuse repartizării.  Rezultatul curent reprezintă diferenţa dintre veniturile din operaţiunile curente, respectiv veniturile din exploatare şi veniturile financiare şi cheltuielile curente, respectiv cheltuielile de exploatare şi cheltuielile financiare.  Rezultatul excepţional reprezintă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile excepţionale ca urmare a unor operaţii efectuate de unitatea patrimonială, care nu sunt legate de activitatea normală, curentă a acesteia. Contul de rezultate este sinteza contabilităţii de flux şi are caracter dinamic. În acest sens soldul conturilor de gestiune înregistrează mişcările de valori între patrimoniu şi exterior, în timpul perioadei. Contul de rezultate măsoară rezultatul prin confruntarea cheltuielilor cu veniturile, rezultatul fiind suma algebrică a cheltuielilor şi veniturilor şi nu a încasărilor şi plăţilor. Rezultatul contabil se determină prin formula de gestiune: Venituri - Cheltuieli = Rezultat Evidenta contabila a rezultatului exercitiului de realizeaza cu ajutorul contului “121 – Profit sau pierdere”. Este cont bifunctional: are functie de pasiv in cazul virarii veniturilor si cand rezultatul este profit ; si functie de active in cazul virarii cheltuielilor la rezultat sic and rezultatul este pierdere. Se crediteaza la sfarsitul perioadei cu valoarea veniturilor virate la rezultat sau cu acoperirea unor pierderu si se debiteaza cu virarea cheltuielilor la rezultat sau cu profitul 14

repatizat pe destinatie. Soldul final debitor(SFD) reflecta profitul inregistrat de intreprindere la un moment dat.

3.5 CONTURI SPECIFICE CHELTUIELILOR  Grupa 60 din cadrul Planului General de Conturi poarta denumirea de „Cheltuieli privind stocurile ”. În cadrul acestei grupe intra următoarele conturi: 601 ”Cheltuieli cu materiile prime” 602 ”Cheltuieli cu materiile consumabile” 603 ”Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar” 604 ”Cheltuieli privind materialele nestocate” 605 ”Cheltuieli privind energia şi apa” 606 ”Cheltuieli privind animalele şi păsările” 607 ”Cheltuieli privind mărfurile” 608 ”Cheltuieli privind ambalajele” Toate aceste conturi de cheltuieli privind stocurile se creditează cu transferul cheltuielilor colectate la sfârşitul perioadei asupra contului de profit si pierdere. 121 ”Profit şi pierdere” = % 601 ”Cheltuieli cu materiile prime” 602 ”Cheltuieli cu 15nventor consumabile” 603 ”Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de 15nventor” 604 ”Cheltuieli privind materialele nestocate” 605 ”Cheltuieli privind energia şi apa” 606 ”Cheltuieli privind animalele şi păsările” 607 ”Cheltuieli privind mărfurile” 608 ”Cheltuieli privind ambalajele”  Grupa 61 din cadrul Planului General de Conturi se referă la cheltuielile cu lucrările şi serviciile executate de terţi. În cadrul acestei grupe intra următoarele conturi: 611 ”Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile” 612 ”Cheltuieli cu redevenţele ,locaţiile de gestiune şi chiriile” 613 ”Cheltuieli cu primele de asigurare” 614 ”Cheltuieli cu studiile şi cercetările”

15

În structura serviciilor generale prestate de terţi se cuprind acele lucrări şi servicii care sunt nemijlocit ocazionate de desfăşurarea activităţii de ansamblu a unui agent economic cum sunt: întreţineri şi reparaţii, redevenţe, locaţii de gestiune, chirii, prime de asigurare, studii şi cercetări. Toate aceste conturi de cheltuieli se creditează cu transferul cheltuielilor colectate la sfârşitul perioadei asupra contului de profit si pierdere 121 ”Profit şi pierdere” = % 611 ”Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile” 612 ”Cheltuieli cu redevenţele ,locaţiile de gestiune şi chiriile” 613 ”Cheltuieli cu primele de asigurare” 614 ”Cheltuieli cu studiile şi cercetările”  Grupa 62 din cadrul Planului General de Conturi se referă la cheltuielile cu alte servicii executate de terţi. În cadrul acestei grupe intra următoarele conturi: 621 ”Cheltuieli cu colaboratorii” 622 ”Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile” 623 ”Cheltuieli de protocol reclamă şi publicitate” 624 ”Cheltuieli cu transportul de bunuri şi de personal” 625 ”Cheltuieli cu deplasări ,detaşări şi transferări” 626 ”Cheltuieli poştale şi taxe de comunicaţii” 627 ”Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate” 628 ”Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi”

 Grupa 63 din cadrul Planului General de Conturi se referă la cheltuielile cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate servicii. În cadrul acestei grupe intră contul: 635 ”Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”  Grupa 64 din cadrul Planului General de Conturi se referă la cheltuielile cu personalul. În cadrul acestei grupe intra următoarele conturi: 641 ”Cheltuieli cu salariile personalului” 645 ”Cheltuieli privind asigurările şi protecţia sociala”  Grupa 65 din cadrul Planului General de Conturi se referă la „Alte cheltuieli de exploatare”. În cadrul acestei grupe intra următoarele conturi: 16

654 ”Pierderi din creanţe” 658 ”Alte cheltuieli de exploatare”  Grupa 66 din cadrul Planului General de Conturi cuprinde următoarele conturi: 663 „Pierderi din creanţe legate de participaţii” 664 „Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate” 665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” 666 „Cheltuieli privind dobânzile” 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate” 668 „Alte cheltuieli financiare”  Grupa 67 din cadrul Planului General de Conturi cuprinde contul 671 ”Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare”

 Grupa 68 din cadrul Planului General de Conturi cuprinde următoarele conturi: 681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele” 686 „Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele” 688 „Cheltuieli din ajustarea la inflaţie”  Grupa 69 din cadrul Planului General de Conturi cuprinde următoarele conturi: 691 ”Cheltuieli cu impozitul pe profit” 698 ”Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de mai sus”

17

CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ

S.C MEGAELECTRIC S.R.L prezinta urmatoarele date: ACTIV

PASIV

Materii prime

5 000

Furnizori

800

Materiale consumabile

4 000

Impozit pe salarii

400

Mărfuri

6 600

Capital social

Clienţi

3 200

Rezerve legale

Casa in lei

4 800

Rezultatul exerciţiului

Conturi la bănci

5 000

TOTAL

28 600

TOTAL

15 000 2 400 10 000

28 600

1.La data de 04.12.2007 se dau în consum materii prime în valoare de 2 000 lei, materiale consumabile în valoare de 1 000 lei. [ 601=301 ]

2 000

[ 602=302 ]

1 000

2.La data de 06.12.2007 se înregistrează factura de energie electrica în valoare de 1 000 lei, TVA 24%. [ % = 401 ] 605 442.6

1 240 1 000 240

18

3.La data de 07.12.2007 se achiziţionează mărfuri în valoare de 3 000 lei, conform facturii nr. 12356, TVA 24%.

[ % = 401]

3 720

371

3 000

442.6

720

4.La data de 08.12.2007 se înregistrează cheltuieli de întreţinere şi reparaţie în sumă de 1 000 lei. [ 611=401 ]

1 000

5.La data de 09.12.2007 se înregistrează cheltuieli cu colaboratorii de 1 200 lei şi comision în valoare de 1 500 lei. % = 401

2 700

621

1 200

622

1 500

6.La data de 12.12.2007 se înregistrează cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal în valoare de 1 000 lei, TVA 24%. % = 401

1 240

624

1 000

442.6

240

7.La data de 14.12.2007 se înregistrează cheltuieli cu salariile personalului încadrat cu carte de muncă în valoare de 5 000 lei. [ 641 = 421]

5 000 19

8.La data de 15.12.2007 se înregistrează amenzile plătite în valoare de 1 000 lei. [ 658.1 = 512.1 ]

1 000

9.Închiderea conturilor de cheltuieli. 121 = %

14 700

601

2 000

602

1 000

605

1 000

611

1 000

621

1 200

622

1 500

624

1 000

641

5 000

658.1

1 000

10.Regularizare TVA. [ 442.4 = 442.6 ]

1 200

20

CAPITOLUL V ANALIZA ACTIVITĂŢII

1.Indicatori de lichiditate - indicatorul lichidităţii curente (indicatorul capitalului circulant) Active curente = 28 600 = 23,83 ori Datorii curente

1 200

- indicatorul lichidităţii imediate ( indicatorul test acid) Active curente – Stocuri = 28 600 - 9 000 = 19 600 = 16,33 ori Datorii curente

1 200

1 200

2.Situaţia netă= Active - Datorii =28 600 - 1 200 =27 400 lei 3.Fondul de rulment(FR)=Capitaluri permanente – Active imobilizate nete =27 400 - 0 = 27 400 lei 4.Nevoia de fond de rulment(NFR) = Utilizari temporare – Resurse temporare = 18 800 - 800 =18 000 lei 5 Trezoreria neta = FR – NFR = 27 400 – 18 000 = 9 400 lei.

21

5.1. CONCLUZII În concluzie, în urma studiului realizat se poate afirma că: 1) S.C.MEGAELECTRIC S.R.L este lider de piaţă în judeţul Prahova,dar şi în ţară privind domeniul energetic şi anume: producerea, transportul şi distribuţia energiei electrice. 2) În urma analizei economico-financiară realizată se poate observa că: Lichiditatea curenta este pozitivă,de 23,83, ceea ce reflectă faptul că firma are o capacitate mare de a-şi plati datoriile curente fară să apeleze la surse de finanţare pe termen lung sau la alte împrumuturi. Lichiditatea imediată este egală cu 16,33, ceea ce reflectă faptul că în cadrul activelor circulante stocurile au o pondere mai mare. Situaţia netă este pozitiva, aceasta fiind de 27 400 lei, ceea ce denota o gestiune economica buna. Această cifră evidenţiază atingerea obiectivului major al gestiunii financiare, acela de maximizare a valorii întreprinderii şi a valorii capitalului propriu. Fondul de rulment este de 27 400 lei, acesta evidenţiind surplusul capitalurilor permanente, raportat la activele imobilizate nete, neavând însă implicaţii majore asupra trezoreriei ăi capacităţii ei de plata. Nevoia de fond de rulment este de 18 000 lei şi arată faptul că activele circulante nu depăşesc datoriile pe termen scurt. Trezoreria neta este de 9 400 lei, pozitiva, înregistrând un excedent de finanţare.

22

5.2. BIBLIOGRAFIE

1.Bucur Ion

-„Contabilitate” , Editura All Beak,2004

2.Calin Oprea,

-„Bazele contabilitatii” ,Editura Didactica si Pedagocica,Bucuresti,2004

Ristea Mihai 3.Iamandi Luca

-„Contabilitate aplicata” ,Editura National,2004

Nicolai Maria 4.Ilie C. Suzana

-„Finantarea afacerii”,Editura Oscar Print,Bucuresti,2007

5.Ristea Mihai

-„Contabilitate financiara”,Editura Universitara,2005

6.Ristea Mihai

-„ Contabilitatea societăţilor comerciale” , Editura Ceccar,1996

7.Tabara Neculai

-„Contabilitatea nationala”,Editura Moldova,2004

8.Trasca Margareta - „Contabilitatea capitalului societăţilor comerciale”, (vol.I), Ed. MondoEconomică

23