Contabilitate Arenda [PDF]

Zitiervorschau

CAPITOLUL VI CONTABILITATEA ȘI FISCALITATEA ARENDEI 1.NOȚIUNEA DE ARENDARE. CONTRACTUL DE ARENDARE Arendarea reprezintă o varietate a contractului de locaţiune. Astfel art 1778 (1) din Codul civil precizează: locaţiunea bunurilor agricole poartă denumirea de arendare. În ceea ce privește noțiunea de locațiune aceeași reglementare precizează la art 1777 că locaţiunea este contractul prin care o parte, numită locator, se obligă să asigure celeilalte părţi, numite locatar, folosinţa unui bun pentru o anumită perioadă, în schimbul unui preţ, denumit chirie. Prin urmare, părțile contractului de arendă sunt arendatorul (proprietarul bunului) și arendașul (cel care ia bunul în folosință). Bunurile agricole care pot fi arendate sunt enumerate în în Codul civil în Secţiunea a 3a Reguli particulare în materia arendării. Astfel, art. 1836 precizeazăcă pot fi arendate orice bunuri agricole, cum ar fi: a) terenurile cu destinaţie agricolă, şi anume terenuri agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, arbuştii fructiferi, plantaţiile de hamei şi duzi, păşunile împădurite, terenurile ocupate cu construcţii şi instalaţii agrozootehnice, amenajările piscicole şi de îmbunătăţiri funciare, drumurile tehnologice, platformele şi spaţiile de depozitare care servesc nevoilor producţiei agricole şi terenurile neproductive care pot fi amenajate şi folosite pentru producţia agricolă; b) animalele, construcţiile de orice fel, maşinile, utilajele şi alte asemenea bunuri destinate exploatării agricole. Contractul de arendare se încheie între arendator şi arendaş (persoane fizice sau juridice) pe durată determinată sau nedeterminată. Dacă durata nu este determinată, arendarea se consideră a fi făcută pentru toată perioada necesară recoltării fructelor pe care bunul agricol urmează să le producă în anul agricol în care se încheie contractul. (art. 1837 Codul Civil). Obligațiile arendașului și arendatorului sunt redate în tabelul de mai jos:

ARENDAȘ

ARENDATOR 1

OBLIGAȚII  să depună un exemplar al contractului la  are obligația înregistrării contractului consiliul local în a cărui rază teritorială se încheiat între părți, precum și a modificărilor află bunurile agricole arendate, pentru a fi survenite ulterior, în termen de 30 zile de la înregistrat într-un registru special ţinut de încheierea/producerea modificării acestuia, secretarul consiliului local. (Cod civil art. la organul fiscal competent, respectiv la 1838(2)). organul fiscal în a cărui rază teritorială își are În plus, când bunurile arendate sunt situate în domiciliul. raza teritorială a mai multor consilii locale, câte un exemplar al contractului se depune la fiecare consiliu local în a cărui rază teritorială sunt situate bunurile arendate. (Cod civil art. 1838(3)).

 cheltuielile legate de încheierea, înregistrarea şi publicitatea contractului de arendare revin arendaşului. (Cod civil art. 1838(5)).  să asigure bunurile agricole pentru riscul pierderii recoltei ori al pieirii animalelor din cauza unor calamităţi naturale. (Cod civil art. 1840). În plus, legat de pierirea recoltei, Codul civil prevede la art. 1841*) (1) Atunci când, pe durata arendării, întreaga recoltă a unui an sau cel puţin o jumătate din ea a pierit fortuit, arendaşul poate cere reducerea proporţională a arendei dacă aceasta a fost stabilită într-o cantitate determinată de produse agricole, într-o sumă de bani determinată sau într-o sumă de bani determinabilă în funcţie de valoarea unei cantităţi determinate de produse agricole. (2) Dacă arendarea este făcută pe mai mulţi ani, reducerea nu se va stabili decât la sfârşitul arendării, când se va face o compensare a recoltelor tuturor anilor de folosinţă.

2

2.ASPECTE FISCALE PRIVIND ARENDAREA 2.1. IMPOZITUL PE VENIT Arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal face parte din categoria veniturilor impozabile din cedarea folosinţei bunurilor în înţelesul art. 83 din Codul fiscal (punctul 19 alin.1 din normele metodologice): În categoria veniturilor impozabile din cedarea folosinței bunurilor, în înțelesul art. 83 din Codul fiscal, se cuprind veniturile din închirieri și subînchirieri de bunuri mobile și imobile, precum și veniturile din arendarea bunurilor agricole, din patrimoniul personal. În cazul veniturilor obținute din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal, venitul brut se stabilește pe baza raportului juridic/contractului încheiat între părți și reprezintă totalitatea sumelor în bani încasate și/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură primite.(Cod fiscal art. 84(4)). În cazul în care arenda se exprimă în natură, evaluarea în lei se face pe baza prețurilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotărâri ale consiliilor județene și, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului București, ca urmare a propunerilor direcțiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, hotărâri ce trebuie emise înainte de începerea anului fiscal. Aceste hotărâri se transmit, în cadrul aceluiași termen, direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice, pentru a fi comunicate unităților fiscale din subordine. (Cod fiscal art. 84(5)). Aceste hotărâri se gasesc pe site-ul ANAF la adresa: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Judete_PreturiAgricole_2018.htm. Observație: De aici tragem concluzia că în contractul de arendă trebuie să se prevadă care este venitul brut în lei sau cantitatea brută ce urmează să o primească arendatorul. Venitul net din arendă se stabilește la fiecare plată prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut. (Cod fiscal art. 84(7)). Cheltuiala deductibilă aferentă venitului, stabilită în cota forfetară de 40% aplicată la venitul brut, reprezintă .... eventuale nerealizări ale veniturilor din arendare scontate, generate de condiții naturale nefavorabile, cum ar fi: grindina, seceta, inundații, incendii și altele asemenea. (Cod fiscal art 84 Norme metodologice pct.20 (6)). De asemenea, același punct 3

din Codul fiscal precizează că pentru recunoașterea deductibilității cheltuielii stabilite forfetar proprietarul nu este obligat să prezinte organului fiscal documente justificative.

Impozitul pe veniturile din arendă se calculează prin reținere la sursă de către plătitorii de venit la momentul plății venitului, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net, impozitul fiind final. (Cod fiscal art. 84(8)). Prin urmare: Impozit pe venitul din arendă = 10% x (Venitul brut prevăzut în contract – 40% x Venitul brut) Declararea impozitului reţinut se face de plătitorul venitului în declaraţia 112 Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate (Ordinului comun al ministrului finanţelor publice nr.1931/2018).

2.2. CONTRIBUŢIILE SOCIALE OBLIGATORII Pentru veniturile din arendă NU se datorează contribuţia de asigurări sociale CAS (art.137). Se datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) dacă beneficiarul veniturilor din arendă estimează pentru anul curent venituri din: - activităţi independente; - drepturi de proprietate intelectuală; - asocierea cu o persoană juridică; - cedarea folosinţei bunurilor; - activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură; - venituri din investiţii; - alte surse. a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la data de 15 martie a anului în curs pentru care se stabileşte contribuţia(art. 170). Prin urmare baza de calcul a CASS este echivalentul a 12 salarii minime brute pe ţară. CASS se stabileşte prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul de mai sus. (art. 170, art. 174) Pentru anul 2018 suma anuală de plată este de 2.280 lei (1900 lei salariul minim x 12 luni x 10%). Există următoarele cazuri în care se poate afla arendatorul ce implică reguli proprii în ceea ce privește obligația de calcul, reținere și plată a CASS: 4

►Pentru persoanele fizice care realizează venituri din arendă, obţinute de la un singur plătitor de venit, iar nivelul net sau brut, după caz, estimat al acestor venituri, pentru anul curent, este cel puţin egal cu 12 salarii minime brute pe ţară în vigoare în anul pentru care se datorează contribuţia, plătitorul de venit are obligaţia să calculeze, să reţină şi să plătească CASS, precum şi să depună declaraţia 112 până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile. În contractul încheiat între părţi se desemnează plătitorul de venit în vederea calculării, reţinerii şi plăţii contribuţiei prin reţinere la sursă, în anul în curs. Nivelul contribuţiei calculate şi reţinute la fiecare plată de către plătitorul de venit este cel stabilit de părţi, până la concurenţa contribuţiei anuale datorate. (art. 174 alin.5, norme pct. 16 alin.1) ►Dacă, veniturile sunt realizate din mai multe surse şi/sau categorii de venituri, iar veniturile nete estimate a se realiza de la cel puţin un plătitor de venit sunt egale sau mai mari decât nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară în vigoare în anul pentru care se datorează contribuţia, contribuabilul desemnează, prin contractul încheiat între părţi, plătitorul de venit care are obligaţia calculării, reţinerii, plăţii şi declarării contribuţiei şi de la care venitul realizat este cel puţin egal cu 12 salarii minime brute pe ţară. Nivelul contribuţiei calculate şi reţinute la fiecare plată de către plătitorul de venit este cel stabilit de părţi, până la concurenţa contribuţiei datorate. Plătitorul de venit desemnat depune declaraţia 112 până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile. (art. 174 alin. 6, norme pct. 16 alin.1). Concluzie: Cu privire la obligațiile plătitorului de venit se disting cazurile:  nu are obligația să rețină la sursă CASS pentru persoanele fizice care, în anul 2018, estimează venituri sub 22.800 lei de la acest plătitor;  pentru veniturile estimate de la acest platitor de venit peste 22.800 lei, plătitorul de venit va reține CASS la sursă doar dacă persoana fizica care obține veniturile îl desemnează pe acesta, prin contractul încheiat între părți, să calculeze, să rețină, să declare și să platească contribuția datorată. Și în cazul în care persoana fizică obține venituri cel putin egale cu 12 salarii de bază minime brute pe țară, de la un singur plătitor aceasta trebuie să îl desemneze pe plătitorul de venit, prin contractul încheiat între părți, să calculeze, să rețină, să declare și să platească contribuția datorată. ►Dacă nivelul venitului net din categoriile menţionate (activităţi independente, drepturi de proprietate intelectuală, asocierea cu o persoană juridică, cedarea folosinţei bunurilor, activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, investiţii, alte surse) inclusiv arenda, pentru care impozitul se reţine la sursă, estimat a se realiza este sub nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară în vigoare în anul pentru care se datorează contribuţia, dar venitul net cumulat este cel puţin egal cu 12 salarii minime brute pe ţară, contribuabilul îşi calculează singur contribuţia datorată prin Declaraţia unică pe care are obligaţia depunerii până la data de 15 martie a anului pentru care se datorează contribuţia. (art. 174 alin. 7, norme pct. 16 alin.1). Persoanele fizice care au estimat pentru anul curent venituri anuale cumulate sub nivelul plafonului minim de 12 salarii minime brute pe ţară pot opta pentru plata CASS în condiţiile prevăzute la art. 180 din Codul fiscal. 5

2.3. PARTICULARITATI PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADAUGATA Conform art. 270 (1) din Codul fiscal, în sensul TVA, este considerată livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca și un proprietar. Un caz particular în cazul arendei este schimbul de bunuri sau servicii, care presupune existența unei operațiuni care implică o livrare de bunuri și/sau o prestare de servicii în schimbul unei livrări de bunuri și/sau prestări de servicii. Conform art. 272 din Codul fiscal, fiecare persoană impozabilă se consideră că a efectuat o livrare de bunuri și/sau o prestare de servicii cu plată. Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal se prevede că schimbul include orice livrăă ri de bunuri/prestăă ri de servicii ă căă ror plătăă se reălizeăzăă printr-o ăltăă livrăre/prestăre, precum: - plata prin produse agricole, care constituie livrare de bunuri, a serviciului de prelucrare/obținere a produselor agricole; - plata prin produse agricole, care constituie livrare de bunuri, a arendei, care constituie o prestare de servicii. (Normele metodologice pct. 9 alin. (1)) Prin urmare, în situaţia în care plata arendei se efectueaza în natură, din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata, au loc următoarele operaţiuni:  o prestare de servicii constând în arendarea terenului agricol, efectuată de arendator;  o livrare de bunuri (produse agricole) reprezentând întreaga contravaloare a arendei sau o parte a arendei datorate arendatorului, efectuată de arendaş. Fiecare operaţiune din cadrul acestui schimb este tratată separat, aplicându-se prevederile Titlului VII din Codul fiscal Taxa pe valoarea adăugată, în funcţie de calitatea persoanei care realizează operaţiunea, cotele şi regulile aplicabile fiecărei operaţiuni în parte. În cazul în care arendaşul plăteşte arenda în lei, acesta realizează doar achiziţia unui serviciu care poate fi:  scutit de TVA conform art. 292 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal;  sau taxabil, dacă arendatorul a optat pentru taxare. Conform art. 292 alin. (3) din Codul fiscal, orice persoană impozabilă poate opta pentru taxarea operațiunilor prevăzute la alin. (2) lit. e). În ceea ce priveşte stabilirea bazei de impozitare a TVA a arendei, precizăm că, potrivit prevederilor pct. 36 din Normele metodologice de aplicare a Titlului VII din Codul fiscal, pentru livrările de bunuri/prestările de servicii taxabile, respectiv cele care sunt supuse cotei standard de TVA sau cotelor reduse de TVA, prevăzute de art. 291 din Codul fiscal, taxa colectată se determină după cum urmează:  se aplică cota legală de TVA la contravaloarea livrării/prestării, în cazul în care rezultă că părţile au convenit că TVA nu este inclusă în contravaloarea livrării; (pct 36 a) Normele metodologice)

6

 contrapartida unei livrări de bunuri/prestări de servicii trebuie considerată ca incluzând deja taxa pe valoarea adăugată, taxa determinându-se prin aplicarea procedeului sutei mărite în situația în care: părţile au convenit că TVA este inclusă în contravaloarea livrării/prestării (Pct. 36 b)1 Normele metodologice) sau când preţul unui bun/serviciu a fost stabilit de părţi fără nicio menţiune cu privire la taxa pe valoarea adăugată, iar furnizorul/prestatorul bunului/serviciului respectiv este persoana obligată la plata taxei pe valoarea adăugată colectate pentru operaţiunea supusă taxei, şi furnizorul/prestatorul nu are posibilitatea de a recupera de la beneficiar taxa pe valoarea adăugată care ar fi trebuit colectată pentru operaţiunea respectivă. Poate fi acceptată ca mijloc de probă a faptului că furnizorul/prestatorul nu are posibilitatea de a recupera de la beneficiar taxa pe valoarea adăugată, inclusiv o declaraţie pe propria răspundere a furnizorului. Potrivit art. 286 din Codul fiscal, la stabilirea bazei de impozitare a TVA, se utilizează preţul stabilit de părţi (valoarea de piaţă dacă părţile sunt afiliate) și care poate fi diferit de prețurile medii ale produselor agricole, stabilite prin hotărâri ale consiliilor judeţene şi, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti, care sunt utilizate pentru determinarea impozitului pe venit. Dacă în contractul dintre arendaș și arendator nu s-a prevăzut niciun preț, părțile pot utiliza pentru stabilirea bazei de impozitare a TVA și prețurile medii ale produselor agricole menționate mai sus. Concluzie: În contractul de arendă trebuie să se menționeze dacă valoarea arendei achitate în natură include sau nu contravaloarea TVA aferentă livrării de bunuri. Dacă în contract se menționează că valoarea include TVA sau nu se face nicio referire, atunci taxa se determină prin aplicarea procedeului sutei mărite. 3. TRATAMENTUL CONTABIL AL OPERAȚIUNII DE ARENDĂRII Prezentăm în continuare filiera înregistrărilor contabile aferente arendării în cazul în care arendașul şi arendatorul sunt persoane impozabile pe teritoriul României înregistrate în scop de TVA, iar arendatorul a optat pentru impozitarea TVA, urmând ca în paragraful destinat exemplelor practice să tratăm şi alte cazuri particulare.

ARENDAȘ a) Înregistrarea recoltei obținute la cost de producție:

ARENDATOR -

7

347 = 711 cost de producție b) Emiterea facturii pentru bunurile livrate ca arendă în natură:

b) Primirea facturii de la arendaș şi recepționarea bunurilor livrate ca arendă în natură:

4111/arendator = 7017 preţul negociat 4427

371 = 401/arendaș 4426

Și concomitent descărcarea gestiunii pentru costul de producție: 711 = 347 cost de producție c) Primirea facturii de la arendator şi înregistrarea cheltuielilor cu chiria pentru preţul negociat atât în bani cât şi în natură:

c) Emiterea facturii pentru arendă pentru preţul negociat atât în bani cât şi în natură: 4111/arendaș = 472 4427

471 = 401/arendator 4426 Și lunat transferul cheltuielilor în avans la cheltuieli curente: 612 = 471 d) Compensarea creanțelor cu datoriile:

Și lunar transferul venitului în avans la venituri curente: 472 = 706 d) Compensarea creanțelor cu datoriile:

401/arendator = 4111/arendator e) Plata diferenței:

401/ arendaș = 4111/ arendaș e) Încasarea diferenței:

401/arendator = 5121

5121 = 4111/ arendaș

Deși în cazul arendei în momentul livrării produselor agricole putem înregistra cpmpensarea creanțelor cu datoriile, întrucât am adus în discuție termenul de “compensare” considerăm util a face câteva precizări privind COMPENSAREA necesare de luat în seamă și în cazul altor tranzacții decât arenda: Compensarea reprezintă modalitatea de stingere a datoriilor reciproce până la concurența celei mai mici dintre ele. Compensarea creanțelor și datoriilor cu partenerii locali are în vedere următoarele cazuri:  cazul standard - compensări, indiferent de sumă, pentru creanțe și datorii încă scadente sau a căror scadență nu a depășit 30 de zile;  cazul special - compensarea se face pentru sume mai mari de 10.000 lei și a căror scadență a fost depășită cu mai mult de 30 de zile. 8

I. Cazul standard: Procedurile privind compensarea sunt reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 685/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice privind monitorizarea datoriilor nerambursate la scadență ale contribuabililor, persoane juridice, în vederea diminuării blocajului financiar și a pierderilor din economie, și a Regulamentului de compensare a datoriilor nerambursate la scadență ale contribuabililor, persoane juridice, cu modificările și completările ulterioare. Pentru derularea procedurilor de compensare cu partenerii români se folosesc ordinele de compensare care reprezintă documente justificative obligatorii cu regim special. Exemplu: Societatea Alfa are o datorie de 4.000 lei către societatea Beta pentru achiziții de bunuri de la acesta. Factura a fost emisă în data de 20.08.2018. Totodată, Alfa are de încasat de la Beta, în urma prestării unui serviciu, suma de 5.000 lei, factura datând din 10.08.2018. Alfa și Beta decid să își compenseze creanțele reciproce și în acest sens, în data de 30.08.2018, întocmesc un ordin de compensare. Compensarea se face pentru suma cea mai mică dintre cele două creanțe reciproce, respectiv 4.000 lei, valoare pentru care se întocmește ordinul de compensare. A.În contabilitatea lui ALFA: a)Înregistrarea compensării: 4.000 lei 401 Furnizori/Beta

=

4111 Clienți/Beta

4.000 lei

b)Diferența de 1.000 lei până la concurența creanței în sumă totală de 5.000 lei se va încasa prin bancă sau în numerar: 1.000 lei 5121 = 4111 1.000 lei Conturi la bănci Clienți/Beta în lei Sau: 1.000 lei 5311 = 4111 1.000 lei Casa în lei Clienți/Beta B.În contabilitatea lui BETA: a)Înregistrarea compensării: 4.000 lei 401 Furnizori/Alfa

=

4111 Clienți/Alfa

4.000 lei

b) Diferența de 1.000 lei până la concurența datoriei în sumă totală de 5.000 lei se va plăti prin bancă sau în numerar: 1.000 lei 401 = 5121 1.000 lei Furnizori/Alfa Conturi la bănci 9

în lei Sau: 1.000 lei

401 Furnizori/Alfa

=

5311 Casa în lei

1.000 lei

II. Cazul special – facturi cu valori mai mari de 10.000 lei pentru care termenul de scadență a fost depășit cu mai mult de 30 de zile Conform art. 3 din HG nr. 685/1999, pentru facturi cu valori mai mari de 10.000 lei, compensarea datoriilor neplătite la termenele scadente se va realiza numai în conformitate cu prevederile regulamentului de compensare aprobat prin prezenta hotărâre. Astfel, în situația în care facturile care intră în procesul de compensare sunt mai mari de 10.000 lei și au depășit 30 de zile de la scadență, operațiunea de compensare se poate efectua numai în cadru instituțional – la Institutul de Management și Informatică, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacității de plată, cu modificările și completările ulterioare, și Regulamentului de compensare a datoriilor nerambursate la scadență ale contribuabililor, persoane juridice, aprobat prin HG nr. 685/1999. Art. 2 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a acestui din urmă act normativ prevede următoarele: Contribuabilii, persoane juridice, sunt obligați să se conecteze prin internet sau să folosească suportul magnetic pentru a transmite în baza de date a Institutului de Management și Informatică datele privind plățile restante mai vechi de 30 de zile, cu o valoare mai mare de 10.000 lei. Pentru facturile care se încadrează în aceste condiții se transmit următoarele informații: 1. codul fiscal al persoanei juridice raportoare; 2. codul fiscal al persoanei juridice creditoare/debitoare față de care raportorul are de plătit/încasat; 3. numărul și data emiterii facturii de către persoana juridică creditoare/debitoare; 4. valoarea facturii care urmează să fie încasată de persoana juridică raportoare de la persoana juridică beneficiară; 5. valoarea facturii care urmează să fie plătită de persoana juridică raportoare persoanei juridice În cazul în care se intenționează compensarea creanțelor viitoare cu datorii deja existente, pentru a evita compensarea prin Institutul de Management și Informatică și numai în măsura în care operațiunea permite, se pot emite mai multe facturi cu valori care să nu depășească 10.000 lei. Excepțiile sunt prevăzute la art. 436 alin. (1) din Codul fiscal, decontările între operatorii economici plătitori de accize și operatorii economici cumpărători de produse accizabile se fac integral prin unități bancare. 10

Totodată în Normele metodologice de aplicare a codului fiscal se precizează: În sensul art. 282 alin. (3) din Codul fiscal, prin încasarea contravalorii livrării de bunuri sau a prestării de servicii se înțelege orice modalitate prin care furnizorul/prestatorul obține contrapartida pentru aceste operațiuni de la beneficiarul său ori de la un terț, precum plata în bani, plata în natură, compensarea, cesiunea de creanțe, utilizarea unor instrumente de plată. (Secțiunea a 3-a - Exigibilitatea pentru livrări de bunuri și prestări de servicii art 25 (7)) În cazul compensării datoriilor aferente unor facturi pentru livrări de bunuri/prestări de servicii se consideră că furnizorul/prestatorul a încasat, respectiv beneficiarul a plătit contravaloarea bunurilor/serviciilor, la data la care se sting total sau parțial datoriile, respectiv: a) În cazul compensărilor între persoane juridice, la data compensării realizate conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacității de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 211/2001, cu modificările ulterioare, și ale Hotărârii Guvernului nr. 685/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice privind monitorizarea datoriilor nerambursate la scadență ale contribuabililor, persoane juridice, în vederea diminuării blocajului financiar și a pierderilor din economie, și a Regulamentului de compensare a datoriilor nerambursate la scadență ale contribuabililor, persoane juridice, cu modificările și completările ulterioare; b) În cazul compensărilor în care cel puțin una dintre părți nu este persoană juridică, la data semnării unui proces-verbal de compensare care să cuprindă cel puțin următoarele informații: denumirea părților, codul de înregistrare în scopuri de TVA sau, după caz, codul de identificare fiscală, numărul facturii, data emiterii facturii, valoarea facturii, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, valoarea compensată, semnătura părților și data semnării procesului-verbal de compensare. (Secțiunea a 3-a - Exigibilitatea pentru livrări de bunuri și prestări de servicii art 25 (9))

4.EXEMPLE PRACTICE PRIVIND CONTABILITATEA ARENDĂRII În prezentarea exemplelor practice privind contabilitatea arendării vom avea în vedere schema de mai jos:

11

I. Arenda în bani. Arendașul este persoană juridică înregistrată în scopuri de TVA, arendatorul este persoană fizică.

II.Arenda în natură. Arendaşul și arendatorul – persoane juridice ambii înregistraţi în scopuri de TVA sau doar arendaşul.

a)Nivelul venitului net estimat de persoana fizică este sub plafonul de 22.800 lei astfel încât persoana juridică nu a fost desemnată prin contractul încheiat între părți, să calculeze, să rețină, să declare și să platească CASS. (Exemplul 1) b) Nivelul venitului net estimat de persoana fizică este peste plafonul de 22.800 lei astfel încât persoana juridică a fost desemnată prin contractul încheiat între părți, să calculeze, să rețină, să declare și să platească CASS. (Exemplul 2)

În contractul dintre părţi s-a stabilit că preţul arendei este inclusiv TVA, sau contractul nu conține prevederi cu privire la TVA.

În contractul dintre părţi s-a stabilit că preţul arendei exprimat în Kg nu include TVA.

Produsele care constituie plata în natură a arendei fac obiectul taxării inverse. (Exemplul 3)

Produsele care constituie plata în natură a arendei NU fac obiectul taxării inverse (Exemplul 4)

Produsele care constituie plata în natură a arendei fac obiectul taxării inverse. (Exemplul 5)

Produsele care constituie plata în natură a arendei NU fac obiectul taxării inverse (Exemplul 6)

12

a)Nivelul venitului net estimat de persoana fizică este sub plafonul de 22.800 lei astfel încât persoana juridică nu a fost desemnată prin contractul încheiat între părți, să calculeze, să rețină, să declare și să platească CASS. (Exemplul 7)

III.Arenda în natură. Arendașul este persoană juridică înregistrată în scopuri de TVA, arendatorul este persoană fizică neînregistrată în scopuri de TVA.

b) Nivelul venitului net estimat de persoana fizică este peste plafonul de 22.800 lei astfel încât persoana juridică a fost desemnată prin contractul încheiat între părți, să calculeze, să rețină, să declare și să platească CASS. (Exemplul 8)

EXEMPLUL 1: ARENDA ÎN BANI. NIVELUL VENITULUI NET ESTIMAT DE PERSOANA FIZICĂ ESTE SUB PLAFON. Societatea Alfa este înregistrată în scopuri de TVA și a încheiat un contract de arendă cu Ionescu Mariana. În contract se prevede o arendă brută în cuantum de 1.000 lei/ha pe an, iar suprafața luată în arendă este de 10 ha. Nivelul venitului net estimat de persoana fizică este sub plafonul de 22.800 lei astfel încât Alfa nu a fost desemnată prin contractul încheiat între părți să calculeze, să rețină, să declare și să platească CASS. Valoare arendă = 10 ha x 1.000 lei/ha = 10.000 lei Cheltuieli deductibile = 40% x 10.000 lei = 4.000 lei Venit net = 10.000 lei – 4.000 lei = 6.000 lei Impozit pe venitul din arendă = 10% x 6.000 lei = 600 lei Rest de plată arendă netă = 10.000 lei - 600 lei = 9.400 lei. Înregistrările contabile efectuate de Alfa sunt: a) Înregistrarea arendei brute datorate conform contractului: Ca urmare a faptului că dreptul de utilizare a terenului se acordă pentru întregul an, considerăm potrivită utilizarea contului de cheltuieli în avans. 10.000 lei

471 = 401 Cheltuieli în Furnizori avans Notă: In locul contului 401 se poate folosi si contul 462 Creditori diverşi.

10.000 lei

Lunar se vor recunoaște cheltuielile cu chiria (10.000 lei / 12 luni = 833,33 lei/lună): 833,33 lei

612 Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de

=

471 Cheltuieli în avans 13

833,33 lei

gestiune şi chiriile

b) Reținerea impozitului: 600 lei

401 Furnizori

=

446

600 lei

Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate c) Plata arendei nete: 9.400 lei

401 Furnizori

=

5311

9.400 lei

Casa în lei EXEMPLUL 2. ARENDA ÎN BANI. NIVELUL VENITULUI NET ESTIMAT DE PERSOANA FIZICĂ ESTE PESTE PLAFON Societatea Alfa este înregistrată în scopuri de TVA și a încheiat un contract de arendă cu Ionescu Theodor. În contract se prevede o arendă anuală în cuantum de 3.000 lei/ha , iar suprafața luată în arendă este de 20 ha. Nivelul venitului net estimat de persoana fizică este peste plafonul de 22.800 lei astfel încât Alfa a fost desemnată prin contractul încheiat între părți, să calculeze, să rețină, să declare și să platească CASS. Valoare arendă = 20 ha x 3.000 lei/ha = 60.000 lei Cheltuieli deductibile = 40% x 60.000 lei = 24.000 lei Venit net = 60.000 lei – 24.000 lei = 36.000 lei Impozit pe venitul din arendă = 10% x 36.000 lei = 3.600 lei CASS = 10% x 22.800 lei = 2.280 lei Rest de plată arendă netă = 60.000 lei – 3.600 lei – 2.280 = 54.120 lei. a)Înregistrarea arendei brute datorate conform contractului: 60.000 lei

471 Cheltuieli în avans

=

401 Furnizori

60.000 lei

Lunar se vor recunoaște cheltuielile cu chiria (60.000 lei / 12 luni = 5.000 lei/lună): 5.000 lei

612

=

471 14

5.000 lei

Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile

Cheltuieli în avans

b)Reținerea impozitului: 3.600 lei

401 Furnizori

=

446

3.600 lei

Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate c)Reținerea contribuției de asigurări sociale de sănătate: 2.280 lei

401 Furnizori

=

4314

2.280 lei

Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate d)Plata arendei nete: 54.120 lei 401 Furnizori

=

5311 Casa în lei

54.120 lei

EXEMPLUL 3: EVIDENŢIEREA ÎN CONTABILITATEA ARENDAŞULUI – PERSOANĂ JURIDICĂ A OPERAŢIUNII DE PLATĂ ÎN NATURĂ A ARENDEI CĂTRE ARENDATOR - PERSOANĂ JURIDICĂ, ÎN SITUAŢIA ÎN CARE AMBII SUNT ÎNREGISTRAŢI ÎN SCOPURI DE TVA. CAZUL ÎN CARE ÎN CONTRACTUL DINTRE PĂRŢI S-A STABILIT CĂ PREŢUL ARENDEI ESTE INCLUSIV TVA, SAU CONTRACTUL NU CONȚINE PREVEDERI CU PRIVIRE LA TVA. PRODUSELE CARE CONSTITUIE PLATA ÎN NATURĂ A ARENDEI FAC OBIECTUL TAXĂRII INVERSE. Presupunem că în contractul de arendă încheiat între cele două persoane juridice cu sediul în Călărași se precizează: 15

 preţul arendei este 1.000 kg, inclusiv TVA, sau contractul nu conține prevederi cu privire la TVA. baza din punct de vedere a TVA se calculează pe baza prețurilor medii ale produselor agricole stabilită de hotarârea Consiliului Județean Călărași. prețul pentru grâu cod NC 1001 conform art. 331 Cod fiscal, norme metodologice pct. 109 (7) este de 0,62 lei/kg pentru anul 2018. Vom evidenţia separat operaţiunea de livrare de produse şi serviciul de punere la dispoziţie a terenului agricol. a) înregistrarea cheltuielilor privind suma datorată proprietarului de teren, persoană juridică, în baza facturii emise de acesta, în cazul arendatorului care a optat pentru taxarea operaţiunii de arendare conform art. 292 alin. (3) din Codul fiscal: Calcul TVA: 1.000 Kg x 19/119=159,66 Kg 521,0108 lei 471 (1.000 Kg Cheltuieli în avans 159,66 Kg) x 0,62 lei/kg= 840,34 Kg x 0,62 lei/kg 98,9892 lei 4426 (159,66 Kg x TVA deductibilă 0,62 lei/kg) Și lunar: 521,0108 lei/12 luni = 43,41 lei: 43,41 lei 612 = Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile

=

401 Furnizori

471 Cheltuieli în avans

620 lei (1.000 Kg x 0,62 lei/kg)

43,41 lei

sau, în cazul în care arendatorul aplică scutirea de TVA prevăzută la art. 292 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal: 620 lei (1.000 Kg x 0,62 lei/kg)

471 Cheltuieli în avans

=

401 Furnizori

620 lei (1.000 Kg x 0,62 lei/kg)

Și lunar 620 lei/12 luni = 51,66 lei:

51,66 lei

612 Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile

=

471 Cheltuieli în avans

16

51,66 lei

b) înregistrarea livrării produselor agricole de către arendaş persoană juridică, ca plată în natură a arendei datorată proprietarului de teren persoană juridică, conform contractelor încheiate. 620 lei (1.000 Kg x 0,62 lei/kg)

4111 Clienţi

=

7017 620 lei Venituri din vânzarea (1.000 Kg x produselor agricole 0,62 lei/kg)

c) Descărcarea de gestiune a produselor livrate, cu costul lor de producție: 711 = 347 Venituri aferente Produse agricole costurilor stocurilor de produse d) Compensarea datoriei privind arenda cu creanța înregistrată din livrarea produselor agricole

către proprietarul de teren:

620 lei

401 Furnizori

=

4111 Clienţi

620 lei

Concluzie: Din exemplul de mai sus, rezultă că la un contract în care plata în natură a arendei este de 1.000 kg de grâu, inclusiv TVA, arendatorul va primi 1.000 kg de grâu datorită aplicării taxării inverse. Observație: Pentru TVA = 1.000 Kg x 9% = 90 Kg, arendatorul va înregistra: 55.8 lei (90 Kg x 0,62 lei/kg)

4426 TVA deductibilă

=

4427 TVA colectată

55,8 lei (90 Kg x 0,62 lei/kg)

EXEMPLUL 4: EVIDENŢIEREA ÎN CONTABILITATEA ARENDAŞULUI – PERSOANĂ JURIDICĂ A OPERAŢIUNII DE PLATĂ ÎN NATURĂ A ARENDEI CĂTRE ARENDATOR - PERSOANĂ JURIDICĂ, ÎN SITUAŢIA ÎN CARE AMBII SUNT ÎNREGISTRAŢI ÎN SCOPURI DE TVA. CAZUL ÎN CARE ÎN CONTRACTUL DINTRE PĂRŢI S-A STABILIT CĂ PREŢUL ARENDEI ESTE INCLUSIV TVA, SAU CONTRACTUL NU CONȚINE PREVEDERI CU PRIVIRE LA TVA. PRODUSELE CARE CONSTITUIE PLATA ÎN NATURĂ A ARENDEI NU FAC OBIECTUL TAXĂRII INVERSE Presupunem că în contractul de arendă încheiat între cele două persoane juridice cu sediul în Alba se precizează:  preţul arendei este 1.000 kg, inclusiv TVA, sau contractul nu conține prevederi cu privire la TVA. baza din punct de vedere a TVA se calculează pe baza prețurilor medii ale produselor agricole stabilită de hotarârea Consiliului Județean Alba. 17

prețul pentru roșii este de 3 lei/kg pentru anul 2018. Vom evidenţia separat operaţiunea de livrare de produse şi serviciul de punere la dispoziţie a terenului agricol. a)înregistrarea cheltuielilor privind suma datorată proprietarului de teren, persoană juridică, în baza facturii emise de acesta, în cazul arendatorului care a optat pentru taxarea operaţiunii de arendare conform art. 292 alin. (3) din Codul fiscal: Calcul TVA: 1.000 Kg x 19/119=159,66 Kg 2.521,02 lei 471 (1.000 Kg Cheltuieli în avans 159,66 Kg) x 3 lei/kg= 840,34 Kg x 3 lei/kg 478,98 lei 4426 (159,66 Kg x 3 TVA deductibilă lei/kg) Și lunar: 2.521,02 lei / 12 luni = 210,08 lei: 210,08 lei 612 = Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile

=

401 Furnizori

471 Cheltuieli în avans

3.000 lei (1.000 Kg x 3 lei/kg)

210,08 lei

sau, în cazul în care arendatorul aplică scutirea de TVA prevăzută la art. 292 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal: 3.000 lei 471 (1.000 Kg x 3 Cheltuieli în avans lei/kg) Și lunar 3.000 lei/12 luni = 250 lei 250 lei 612 = Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile

=

401 Furnizori 471 Cheltuieli în avans

3.000 lei (1.000 Kg x 3 lei/kg) 250 lei

b) înregistrarea livrării produselor agricole de către arendaş persoană juridică, ca plată în natură a arendei datorată proprietarului de teren persoană juridică, conform contractelor încheiate. Calcul TVA = 1.000 Kg x 9/109 = 82,56 kg 18

3.000 lei (1.000 Kg x 3 lei/kg)

4111 Clienţi

=

7017 2.752,32 lei Venituri din vânzarea (1.000 Kg produselor agricole 82,56 Kg ) x 3 lei/kg) = 917,44 Kg x 3 lei/kg 4427 247.68 lei TVA colectată (82,56 Kg x 3 lei/kg)

c) Descărcarea de gestiune a produselor livrate, cu costul lor de producție: 711 = 347 Venituri aferente Produse agricole costurilor stocurilor de produse d) compensarea datoriei privind arenda cu creanța înregistrată din livrarea produselor agricole către proprietarul de teren:

3.000 lei

401 Furnizori

=

4111 Clienţi

3.000 lei

Concluzie: Din exemplul de mai sus, rezultă că la un contract în care plata în natură a arendei este de 1.000 kg de roșii, inclusiv TVA, arendatorul va primi 917,44 Kg de roșii ca urmare a reţinerii TVA aferentă. Recomandare: Părţile ar trebui să includă în contract referiri la cantitatea brută şi netă de produse ca urmare a reţinerii TVA. EXEMPLUL 5: EVIDENŢIEREA ÎN CONTABILITATEA ARENDAŞULUI – PERSOANĂ JURIDICĂ A OPERAŢIUNII DE PLATĂ ÎN NATURĂ A ARENDEI CĂTRE ARENDATOR - PERSOANĂ JURIDICĂ, ÎN SITUAŢIA ÎN CARE AMBII SUNT ÎNREGISTRAŢI ÎN SCOPURI DE TVA. CAZUL ÎN CARE ÎN CONTRACTUL DINTRE PĂRŢI S-A STABILIT CĂ PREŢUL ARENDEI EXPRIMAT ÎN KG NU INCLUDE TVA. PRODUSELE CARE CONSTITUIE PLATA ÎN NATURĂ A ARENDEI FAC OBIECTUL TAXĂRII INVERSE Presupunem că în contractul de arendă încheiat între cele două persoane juridice cu sediul în Călărași se precizează:  preţul arendei este 1.000 kg; această cantitate nu include TVA. baza din punct de vedere a TVA se calculează pe baza prețurilor medii ale produselor agricole stabilită de hotarârea Consiliului Județean Călărași. prețul pentru grâu cod NC 1001 conform art. 331 Cod fiscal, norme metodologice pct. 109 (7) este de 0,62 lei/kg pentru anul 2018. Vom evidenţia separat operaţiunea de livrare de produse şi serviciul de punere la dispoziţie a terenului agricol. 19

a) Înregistrarea cheltuielilor privind suma datorată proprietarului de teren, persoană juridică, în baza facturii emise de acesta, în cazul arendatorului care a optat pentru taxarea operaţiunii de arendare conform art. 292 alin. (3) din Codul fiscal: Calcul TVA: 1.000 Kg x 19% =190 Kg Prin urmare, preţul arendei este în total de 1.000 kg + 190 Kg = 1.190 Kg 620 lei 1.000 Kg x 0,62 lei/kg 117,8 lei (190 Kg x 0,62 lei/kg)

471 Cheltuieli în avans

=

401 Furnizori

737,8 lei (1.190 Kg x 0,62 lei/kg)

4426 TVA deductibilă

Și lunar 620 lei/12 luni = 51,66 lei:

51,66 lei

612 Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile

=

471 Cheltuieli în avans

51,66 lei

b) înregistrarea livrării produselor agricole de către arendaş persoană juridică, ca plată în natură a arendei datorată proprietarului de teren persoană juridică, în cazul în care arendatorul a optat pentru taxarea arendei, conform contractelor încheiate. 737,8 lei (1.190 Kg x 0,62 lei/kg)

4111 Clienţi

=

7017 737,8 lei Venituri din vânzarea (1.190 Kg x produselor agricole 0,62 lei/kg)

c) Descărcarea de gestiune a produselor livrate, cu costul lor de producție: 711 = 347 Venituri aferente Produse agricole costurilor stocurilor de produse d) compensarea datoriei privind arenda cu creanța înregistrată din livrarea produselor agricole către proprietarul de teren:

737,8 lei

401 Furnizori

=

4111 Clienţi

737,8 lei

Concluzie: Din exemplul de mai sus, rezultă că la un contract în care plata în natură a arendei este de 1.000 kg de grâu, exclusiv TVA, TVA se adaugă la prețul contractului dacă arendatorul a optat pentru taxarea arendei,aceasta fiind de 1.190 Kg, iar arendatorul va primi 1.190 kg de grâu datorită aplicării taxării inverse. Observație: 20

Și pentru TVA = 1.190Kg x 9% = 107,1 Kg arendatorul va înregistra: 66,402 lei (107,1 Kg x 0,62 lei/kg)

4426 TVA deductibilă

=

4427 TVA colectată

66,402 lei (107,1 Kg x 0,62 lei/kg)

EXEMPLUL 6: EVIDENŢIEREA ÎN CONTABILITATEA ARENDAŞULUI – PERSOANĂ JURIDICĂ A OPERAŢIUNII DE PLATĂ ÎN NATURĂ A ARENDEI CĂTRE ARENDATOR - PERSOANĂ JURIDICĂ, ÎN SITUAŢIA ÎN CARE AMBII SUNT ÎNREGISTRAŢI ÎN SCOPURI DE TVA. CAZUL ÎN CARE ÎN CONTRACTUL DINTRE PĂRŢI S-A STABILIT CĂ PREŢUL ARENDEI EXPRIMAT ÎN KG NU INCLUDE TVA. PRODUSELE CARE CONSTITUIE PLATA ÎN NATURĂ A ARENDEI NU FAC OBIECTUL TAXĂRII INVERSE Presupunem că în contractul de arendă încheiat între cele două persoane juridice cu sediul în Alba se precizează:  preţul arendei este 1.000 kg; această cantitate nu include TVA. baza din punct de vedere a TVA se calculează pe baza prețurilor medii ale produselor agricole stabilită de hotarârea Consiliului Județean Alba. prețul pentru roșii este de 3 lei/kg pentru anul 2018. Vom evidenţia separat operaţiunea de livrare de produse şi serviciul de punere la dispoziţie a terenului agricol. a) Înregistrarea cheltuielilor privind suma datorată proprietarului de teren, persoană juridică, în baza facturii emise de acesta, în cazul arendatorului care a optat pentru taxarea operaţiunii de arendare conform art. 292 alin. (3) din Codul fiscal: Calcul TVA: 1.000 Kg x 19% = 190 Kg Prin urmare, preţul arendei este în total de 1.000 kg + 190 Kg = 1.190 Kg 3.000 lei 1.000 Kg x 3 lei/kg 570 lei (190 Kg x 3 lei/kg)

471 Cheltuieli în avans

=

401 Furnizori

3.570 lei (1.190 Kg x 3 lei/kg)

4426 TVA deductibilă

Și lunar 3.000 lei/12 luni = 250 lei

250 lei

612 Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile

=

471 Cheltuieli în avans

21

250 lei

b) înregistrarea livrării produselor agricole de către arendaş persoană juridică, ca plată în natură a arendei datorată proprietarului de teren persoană juridică, în cazul în care arendatorul a optat pentru taxarea arendei, conform contractelor încheiate. Calcul TVA = 1.190 Kg x 9/109 = 98,25 kg 3.570 lei (1.190 Kg x 3 lei/kg)

4111 Clienţi

=

7017 3.275,25 lei Venituri din vânzarea (1.190 Kg produselor agricole 98,25 Kg ) x 3 lei/kg) = 1.091,75 Kg x 3 lei/kg 4427 294,75 lei TVA colectată (98,25 Kg x 3 lei/kg)

c) Descărcarea de gestiune a produselor livrate, cu costul lor de producție: 711 = 347 Venituri aferente Produse agricole costurilor stocurilor de produse d) Compensarea datoriei privind arenda cu creanța înregistrată din livrarea produselor agricole către proprietarul de teren: 3.570 lei

401 Furnizori

=

4111 Clienţi

3.570 lei

Concluzie: Din exemplul dat mai sus, rezultă că la un contract în care plata în natură a arendei este de 1.000 kg de roșii, exclusiv TVA, TVA se adaugă la preţul contractului dacă arendatorul a optat pentru taxarea arendei, acesta fiind de 1.190 de kg, iar arendatorul va primi 1.091,75 kg de roșii dacă se aplică regimul normal de taxare. Recomandare: Părţile ar trebui să includă în contract referiri la cantitatea brută şi netă de produse ca urmare TVA datorate de arendaş. EXEMPLUL 7: EVIDENŢIEREA ÎN CONTABILITATEA ARENDAŞULUIPERSOANĂ JURIDICĂ ÎNREGISTRATĂ ÎN SCOPURI DE TVA, A OPERAŢIUNII DE PLATĂ ÎN NATURĂ A ARENDEI CĂTRE ARENDATOR-PERSOANĂ FIZICĂ NEÎNREGISTRATĂ ÎN SCOPURI DE TVA. NIVELUL VENITULUI NET ESTIMAT DE PERSOANA FIZICĂ ESTE SUB PLAFONUL DE 22.800 LEI ASTFEL ÎNCÂT PERSOANA JURIDICĂ NU A FOST DESEMNATĂ PRIN CONTRACTUL ÎNCHEIAT ÎNTRE PĂRȚI, SĂ CALCULEZE, SĂ REȚINĂ, SĂ DECLARE ȘI SĂ PLATEASCĂ CASS. Presupunem că în contractul de arendă încheiat se precizează:  preţul arendei este 1.000 kg 22

prețul stabilit în contract pentru roșii este de 2 lei/kg. a) Înregistrarea arendei datorate proprietarului de teren persoană fizică, în baza contractului încheiat, la termenele prevăzute în acesta; 2.000 lei 1.000 Kg x 2 lei/kg

471 Cheltuieli în avans

=

401 Furnizori

2.000 lei 1.000 Kg x 2 lei/kg

Și lunar 2.000 lei/12 luni = 166,66 lei:

166,66 lei

612 Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile

=

471 Cheltuieli în avans

166,66 lei

La stabilirea arendei datorate cantitativ trebuie să se ţină cont că arendatorul va primi mai puţin cantitatea care constituie contravaloarea impozitului pe venit reţinut la sursă şi a TVA datorate de arendaş. b) înregistrarea impozitului reţinut la sursă din drepturile cuvenite proprietarului de teren persoană fizică, pentru care arendaşul care efectuează plata în natură a arendei este obligat să reţină la sursă impozitului pe veniturile din arendă Calculul impozitului pe venit: Venit brut = 1.000 Kg Cheltuieli deductibile = 40% x 1.000 Kg = 400 Kg Venit net = 1.000 Kg – 400 Kg = 600 Kg Impozit pe venitul din arendă = 600 Kg x 10% = 60 Kg 120 lei 60 Kg x 2 lei/kg

401 Furnizori

=

446

Alte impozite, tăxe şi văă rsăă minte ăsimilăte

120 lei 60 Kg x 2 lei/kg

c) Înregistrarea livrării produselor agricole pentru plata arendei: Calcule preliminarii: Debit 4111 = 1.000 Kg – 60 Kg = 940 Kg TVA = 940 Kg x 9/109 = 77,61 Kg Credit 7017 = 940 Kg - 77,61 Kg = 862,39 Kg 1880 lei

4111

= 23

7017

1.724,78 lei

(940 Kg lei/kg)

x

2

Clienţi

Venituri din vânzarea produselor agricole 4427 TVA colectată

862,39 Kg x 2 lei/kg 155,22 lei (77,61 Kg x 2 lei/kg)

d) Descărcarea de gestiune a produselor livrate, cu costul lor de producție: 711 = 347 Venituri aferente Produse agricole costurilor stocurilor de produse e) Compensarea datoriei privind arenda (diminuată cu impozitul reţinut la sursă) cu creanţa înregistrată din livrarea produselor agricole: 1880 lei 401 = 4111 1880 lei Furnizori Clienţi Concluzie: Din exemplul dat mai sus, rezultă că la un contract în care plata în natură a arendei este de 1.000 kg de roșii, arendatorul va primi 862,39 Kg de roșii ca urmare a reţinerii la sursă a impozitului pe venit și a TVA aferentă. Recomandare: Părţile ar trebui să includă în contract referiri la cantitatea brută şi netă de produse ca urmare a reţinerii TVA și impozitului pe venit. EXEMPLUL 8: EVIDENŢIEREA ÎN CONTABILITATEA ARENDAŞULUIPERSOANĂ JURIDICĂ ÎNREGISTRATĂ ÎN SCOPURI DE TVA, A OPERAŢIUNII DE PLATĂ ÎN NATURĂ A ARENDEI CĂTRE ARENDATOR-PERSOANĂ FIZICĂ NEÎNREGISTRATĂ ÎN SCOPURI DE TVA. NIVELUL VENITULUI NET ESTIMAT DE PERSOANA FIZICĂ ESTE PESTE PLAFONUL DE 22.800 LEI ASTFEL ÎNCÂT PERSOANA JURIDICĂ A FOST DESEMNATĂ PRIN CONTRACTUL ÎNCHEIAT ÎNTRE PĂRȚI, SĂ CALCULEZE, SĂ REȚINĂ, SĂ DECLARE ȘI SĂ PLATEASCĂ CASS. Presupunem că în contractul de arendă încheiat se precizează:  preţul arendei este 15.000 kg prețul stabilit în contract pentru roșii este de 2 lei/kg. a)înregistrarea arendei datorate proprietarului de teren persoană fizică, în baza contractului încheiat, la termenele prevăzute în acesta; 30.000 lei 15.000 Kg x 2 lei/kg

471 Cheltuieli în avans

=

462 Creditori diverși

30.000 lei 15.000 Kg x 2 lei/kg

Și lunar 30.000 lei/12 luni = 2.500 lei

2.500 lei

612

=

471 24

2.500 lei

Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile

Cheltuieli în avans

La stabilirea arendei datorate cantitativ trebuie să se ţină cont că arendatorul va primi mai puţin cantitatea care constituie contravaloarea impozitului pe venit reţinut la sursă, a CASS şi a TVA datorate de arendaş. b)înregistrarea impozitului şi a CASS reţinute la sursă din drepturile cuvenite proprietarului de teren persoană fizică, pentru care arendaşul care efectuează plata în natură a arendei este obligat să reţină la sursă impozitului pe veniturile din arendă și CASS, datorate de arendator: Calculul impozitului pe venit: Venit brut = 15.000 Kg Cheltuieli deductibile = 40% x 15.000 Kg = 6.000 Kg Venit net = 15.000 Kg – 6.000 Kg = 9.000 Kg Impozit pe venitul din arendă = 9.000 Kg x 10% = 900 Kg CASS este plafonată la 2.280 lei CASS exprimată în Kg = 2.280 lei/ 2 lei/Kg = 1.140 Kg Total rețineri = 900 Kg + 1.140 Kg = 2.040 Kg 4.080 lei 2.040 Kg x 2 lei/kg

401 Furnizori

=

446

Alte impozite, tăxe şi văă rsăă minte ăsimilăte 4314 Alte impozite, tăxe şi văă rsăă minte ăsimilăte

1.800 lei 900 Kg x 2 lei/kg

2.280 lei 1.140 Kg x 2 lei/kg

c) înregistrarea livrării produselor agricole pentru plata arendei: Calcule preliminarii: Debit 4111 = 15.000 Kg – 2.040 Kg = 12.960 Kg TVA = 12.960 Kg x 9/109 = 1.070,09 Kg Credit 7017 = 12.960 Kg- 1.070,09 Kg = 11.889,91 Kg 25.920 lei (12.960 Kg x 2

4111 Clienţi

= 25

7017 23.779,82 lei Venituri din vânzarea 11.889,91 Kg

lei/kg)

produselor agricole 4427 TVA colectată

x 2 lei/kg 2.140,18 lei (1.070,09 Kg x 2 lei/kg)

d) Descărcarea de gestiune a produselor livrate, cu costul lor de producție: 711 = 347 Venituri aferente Produse agricole costurilor stocurilor de produse e) compensarea datoriei privind arenda (diminuată cu impozitul reţinut la sursă) cu creanţa înregistrată din livrarea produselor agricole: 25.920 lei 401 = 4111 25.920 lei Furnizori Clienţi Concluzie: Din exemplul dat mai sus, rezultă că la un contract în care plata în natură a arendei este de 15.000 kg de roșii, arendatorul va primi 11.889,91 Kg de roșii ca urmare a reţinerii la sursă a impozitului pe venit, a CASS și a TVA aferentă. Recomandare: Părţile ar trebui să includă în contract referiri la cantitatea brută şi netă de produse ca urmare a reţinerii TVA, impozitului pe venit și CASS.

26