Adverbul Plan de Lectie [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

PROIECT DIDACTIC DATA: 31.03.2015 CLASA: a VII-a ŞCOALA: Şcoala Gimnaziala Ormenis PROFESOR :IOAN ROXANA-MAGDALENA ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare DISCIPLINA: Limba si literatura română SUBIECTUL: Adverbul TIPUL LECŢIEI: predare de noi cunoștințe DURATA : 50 ‘ COMPETENŢE GENERALE, SOCIALE ŞI CIVICE    

Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare; Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată; Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse; Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.

COMPETENŢE SPECIFICE 2.3 alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical; 3.4 sesizarea corectitudinii utilizării categoriilor gramaticale învăţate; OBIECTIVE O1. O2. O3. O4. O5.

A. COGNITIVE Să defineascǎ corect adverbul; Să identifice corect adverbele ȋn diferite enunțuri date; Sǎ recunoascǎ corect determinanții acestuia. Sǎ clasifice corect adverbele respectȃnd diferite criterii; Să identifice corect funcțiile sintactice ale adverbelor.

B. AFECTIVE O1. manifestarea interesului pentru rezolvarea sarcinilor date O2. Să recepteze informaţiile noi; O3. Să participe activ şi conştient la desfăşurarea lecţiei.

RESURSE A. BIBLIOGRAFICE 1. ŞTIINŢIFICE: Limba şi literatura română, manual pentru clasa a VII-a, ed. Humanitas Mioara Avram, Gramatica pentru toţi, ed. Humanitas, Bucureşti, 2000;

Ştefania Popescu, Gramatica practică a limbii române, ed. Exigent, Bucureşti, 2006; 2. PEDAGOGICE: Gh. Dumitriu, Constanţa Dumitriu, Psihopedagogie, EDP, Bucureşti, 2003; 3. METODICO-DIDACTICE: C. Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, ed. Polirom, Iaşi, 1999; B. METODOLOGICE 1. STRATEGIA DIDACTICĂ: algoritmică – mixtă; 2. METODE ŞI PROCEDEE: ; 3. MIJLOACE DE INVĂŢĂMÂNT: manual, culegere, fişe de lucru, planşe; 4. FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală / individuală. C. TEMPORALE -

durata lecţiei: 50 minute.

STRATEGIA DIDACTICĂ EVENIMENTELE LECŢIEI 0. Moment organizatoric 1. Captarea atenţiei

OB.

4

Enunţarea temei şi a obiectivelor

-se asigură condiţiile necesare demersul didactic;

2 min. 3min.

3

CONŢINUTURI ŞI SARCINI DE ÎNVĂŢARE

TIMP

2 min.

Actualizarea cunoştinţelor

conversaţia conversaţia

-profesorul imparte elevilor niste fise cu un rebus ;roaga elevii sa completeze casutele pe orizontala precizand ca daca vor completa corect casutele pe orizontala vor obtine pe verticala numele unei parti de vorbire pe care o vor studia. - profesorul prezintă cele cinci obiective (O1 – O5), într-o formă accesibilă înţelegerii elevilor; scrie titlul lecţiei pe tablă şi roagă elevii să-l noteze în caiete; -profesorul verificǎ, alǎturi de elevi, tema. -profesorul scrie la tablǎ trei exemple rugȃnd elevii sǎ precizeze care sunt determinanții pentru fiecare termen subliniat:

5 min.

METODE

FORME DE MIJLOACE ORGANIZARE frontală

  

Fuge repede. Are o privire destul de agera. Ana a raspuns suficient de bine. .

-profesorul clarificǎ, ulterior, determinantii pentru fiecare adverb.

frontală

conversaţia

tablă caietele elevilor

frontală

conversaţia exerciţiul

fişă de lucru

frontal individuală

EVALUARE

evaluare orală

aprecieri verbale

5

Dirijarea învăţării

20min. O1 O3

-profesorul scrie pe tablǎ definiția adverbului. -profesorul roagǎ elevii sǎ rezolve exercițiul 1 de pe fișa primitǎ (anexa 1), aceștia identificȃnd pǎrțile de vorbire determinate de cuvintele subliniate.

O2

-elevii sunt rugați sǎ identifice adverbele din exemplele date de profesor; (anexa 1 – ex.2) -profesorul cere elevilor sǎ gǎsescǎ adverbele potrivite pentru a completa corect proverbele date. (anexa 1 – ex.3)

O4

conversaţia exerciţiul

tablă caietele elevilor fișe de lucru

frontal individual

aprecieri verbale

conversaţia exerciţiul

tablă caietele elevilor

frontal individual

aprecieri verbale

tablă caietele elevilor fișe de lucru

frontal individual

aprecieri verbale

-profesorul scrie pe tablǎ elevilor criteriile dupǎ care sunt clasificate adverbele: -elevii sunt rugați sǎ rezolve fișa propusǎ de profesor. (anexa 1-ex.4,5) Dupa alcatuire adv sunt: Simple: acolo, aici, aproape, bine, inainte,abia etc. Compuse: alaltaieri, aseara, asta-seara ,alene intotdeauna ,undeva etc. Din exemplele date, elevii trebuie sa aleaga adverbele care arata timpul modul si locul. conversaţia Acest lucru se realizeaza oral datorita exerciţiul dialogului. Dupa sens adv sunt clasificate in: Adverbe de loc:aici, departe, aproape, acolo etc Adverbe de timp: acum, aici,ieri, tarziu, odata etc Adverbe de mod: abia, alene asa , bine, romaneste etc -Prin ce mijloc intern de imbogatire a vocabularului s-a format adverbul romaneste? - Deci, exista adverbe care se formeaza in

interiorul limbii prin mijloacele interne de imbogatire a vocabularului. Care sunt aceste mijloace? Adverbe create in limba romana(provenite din alte parti de vorbire): Prin derivare: romaneste,tinereste, crucis, pieptis etc Prin compunere: acasa, aminte, cateodata, deloc, deseara, devreme etc Prin conversiune: din adjectiv:absolut, anticipat, evident, rau, frumosetc din subst: dimineata, noaptea, seara, lunea,lulea etc din verb: poate. după rolul în vorbire: a. adverbe predicative: desigur, fireşte, negreşit, etc. b. adverbe relativ- interogative : introduc în vorbire propoziţii interogative ori stabilesc relaţii între subordonate şi regentele lor: unde, când, cum; c. adverbe nehotărâte: oriunde, undeva, orşicând; d. adverbe negative: niciodată, nicicând, nicăieri etc -profesorul roagǎ elevii sǎ identifice funcțiile sintactice ale adverbelor din enunțurile date de profesor (complement, atribut): Florile stau acolo,pe fereastra.(C.C.L) Ieri am facut o plimbare.(C.C.T) Pasarile canta frumos.(C.C.M) Casa de acolo este frumoasa. (AT.Adverbial)  Desigur ca o sa vina.(Predicat verbal)  E bine sa inveti.(Nume predicativ) -profesorul oferă elevilor spre rezolvare o fişă    

6

Obţinerea

O1

6 min.

exerciţiul

fişă de lucru

individual

aprecieri

performanţei 7

O2 O3

Feed – back O1 O2 O3

8

Evaluare

9

Retenţia şi transfer

5 min. 5 min. 2 min.

de lucru individual (anexa 2);

conversaţia

-analiza fişelor de lucru; -elevilor li se cere să completeze ciorchinele desenat pe tablǎ de profesor (anexa 3)

exerciţiul conversaţia ciorchine

-se fac aprecieri generale şi individuale;

conversaţia

-elevilor se dă spre rezolvare, ca temă, exerciţiile , pagina ,din culegere.

conversaţia

fişă de lucru

Culegere

frontal

verbale

individual frontal

aprecieri verbale

frontal

aprecieri verbale aprecieri verbale

frontal

ANEXA 1 1. Identificǎ pǎrțile de vorbire determinate de termenii subliniați:  ,,Și firul tǎu se rupe des, / Cǎci gȃnduri te frǎmȃntǎ...”

(G. Coșbuc)

 ,,Lovea cu diapazonul de colțul catedrei, ȋl ducea repede la urechea dreaptǎ și, ȋncruntȃnd puțin din sprȃncene, dǎdea ușor tonul...” (M. Sadoveanu)  ,,Ciocȃrlia, cucoane, a fost fatǎ de ȋmpǎrat, de aceea cȃntǎ așa mȃndru”

(M. Sadoveanu)

 ,,Fericit pǎrinte!... Are copii atȃt de mari și el pare atȃt de tȃnǎr...Dar n-am apucat sǎ-mi sfȃrșesc bine gȃndul...cǎ l-am auzit: -

Am și aici, la Ploiești, cinci copii!”

2. Identificați adverbele din enunțurile urmǎtoare:     

Eleva absentǎ este puțin bolnavǎ. A cȃntat bine melodia pregǎtitǎ pentru concurs. Vom pleca mȃine la Iași ȋntr-o frumoasǎ excursie. El lucreazǎ diferit acest obiect decorativ. Bunicul merge bǎtrȃnește pe aleea din curte.

3. Gǎsiți adverbele potrivite pentru a completa urmǎtoarele proverbe:  La plǎcinte ....................., la rǎzboi .................... .  Cine se scoalǎ ........................................, .............................. ajunge.  Nu lǎsa ............................., ce poți face ............................... .

(Octav Pancu-Iași)

4. Trece adverbele date, dupǎ felul ȋn care sunt alcǎtuite, ȋn tabelul de mai jos: bineȋnțeles, totodatǎ, apoi, azi, bine, undeva, niciodatǎ, altfel, puțin, ba, ușor, ȋntotdeuna, acolo, sus, departe, jos. ADVERBE SIMPLE

ADVERBE COMPUSE

5. Selecteaza adverbele si grupeaza-le pe cele corespunzatoare, dupa inteles, conform rubricilor date: agale, aici, acum, asa, bine, sus, ieri, zilnic, departe, odata, tarziu, indata, oriunde, cumva, altfel, jos, niciodata, afara, mereu, mereu. ADVERBE DE LOC

ADVERBE DE MOD

ADVERBE DE TIMP

ANEXA 2 1. Alcǎtuiește cu ajutorul sufixelor ( prin derivare ) adverbe de la substantivele: bǎrbat ............................ voinic............................. prieten............................ școlar............................ piept............................. zi...................................

t ȃnǎr................................ bǎtr ȃn......................... viteaz............................... francez........................... cruce.............................

2. Ȋncercuiește litera corespunzǎtoare fiecǎrui rǎspuns corect:  Adverbul subliniat ȋn propoziția: Apa cristalina curge domol peste pietre., determinǎ: a) substantivul apa; a) verbul curge; b) substantivul pietre.  Cuvantul subliniat din propozitia Maria recita frumos este: a) adverb; b) adjectiv; c) substantiv.  Cuvintele subliniate din structurile: gest amabil / vorbeste amabil / amabilul vanzator sunt, in ordine: a) adjectiv, adjectiv, adverb; b) adverb, adjectiv, adjectiv; c) adjectiv, adverb, adjectiv. 3. Identificați adverbele din enunturile de mai jos, precizați determinan ții și func ția sintacticǎ:  ,,Sus bat tobele/Jos cad negurile” 

(ghicitoare – ploaia)

Dormi iepurește din cauza spaimei.

 ,,Numai așa vom prețui victoria zilei de mdine asupra zilei de ieri, a luminii asupra beznelor...”(Cezar Petrescu)

4.Ordonaţi adverbele date, în funcţie de cerinţele tabelului: acolo, alaltăieri, bătrâneşte, câteodată, împreună, frumos, noaptea,unde? Undeva, când, poate, aproape, cruciş, devreme, seara,cum? Cât, oriunde, rău, incet, repede, primavara, oricum, desigur. De loc

De mod

De timp Derivate

Compuse Interogative Relative Nehotarate Predicative

ANEXA 3

Definiție: _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________

Determinanți: _______________________ _______________________ _______________________