Plan de Lectie, Personalitatea [PDF]

Zitiervorschau

Proiect de Tehnologie Didactică Data: Clasa: a X-a E Obiectul: Psihologie Subiectul lecţiei: Personalitatea – definiţie şi caracterizare generală Tipul lecţiei: Predare - învăţare Competenţa generală: - Utilizarea unor concepte specifice ştiinţelor sociale şi umane pentru organizarea demersurilor de cunoaştere şi explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaţa reală Competenţe derivate: - Definirea conceptelor- cheie: persoană, individ, personalitate, trăsături; - Caracterizarea generală a personalităţii; - Descrierea modelului trăsăturilor al lui Gordon Allport. Metode şi procedee didactice: - jocul simulative; - expunerea didactică; - conversaţia catehetică sau examinatoare; - demonstraţia; - lucrul pe grupuri; - învăţarea prin problematizare şi cooperare. Materiale folosite: fişe de lucru, Testul Sunteţi generos?, CD, album de artă, portofolii Material bibliografic: A. Neculau, 1998, Noi şi ceilalţi. Teste psihologice pentru cunoaşterea ta şi a celuilalt, Editura Polirom, Iaşi. G. Allport, 1981, Structura şi dezvoltarea personalităţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. Psihoteste(coord. A. Chelcea), 2002, Ed. Ştiinţă şi Tehnică, Bucureşti Desfăşurarea lecţiei Moment organizatoric Notarea frecvenţei, pregătirea elevilor pentru începerea orei, focalizarea atenţiei, verificarea materialelor. Verificarea cunoştinţelor anterioare - Ce aţi avut de pregătit pentru astăzi la Psihologie?(Lecţia „ Afectivitatea ”) - Ce temă aţi avut de pregătit pentru astăzi?(de identificat în colajul de imagini diferite stări afective) - Din ce categorie de procese psihice face parte afectivitatea?(din categoria proceselor reglatorii) - Ce se înţelege prin procese afective?(stările subiective care reflectă relaţiile omului cu lumea înconjurătoare) - Dar ce este afectivitatea?(ansamblul proceselor afective – emoţii, dispoziţii, sentimente şi pasiuni) - Care sunt particularităţile proceselor afective?(polaritatea, subiectivitatea, valoarea motivaţională, implică evaluarea, mobilitatea, intensitatea, durata, expresivitatea)

- Cum definim emoţiile?(stări afective de scurtă durată, de intensitate variabilă, care exprimă reacţiile noastre la situaţiile date) - Care sunt cele 4 emoţii-şoc?(groaza, furia, tristeţea profundă sau disperarea şi bucuria explozivă) - Care sunt cauzele care generează diferite dispoziţii?(cauze interne şi externe) - Prin ce caracterizăm sentimentele?(trăiri afective complexe, de lungă durată, stabile, de intensitate moderată) - Se solicită voluntari pentru a mima declararea sentimentelor de iubire în două epoci istorice diferite. - Care sunt fazele de constituire a sentimentelor?(cristalizare, maturizare, decristalizare) - Care este rolul afectivităţii?(sursă de energie internă, reglează conduita, dimensiune a temperamentului, autocunoaştere şi cunoaşterea celuilalt) - Pentru că aţi avut o temă pentru astăzi privind identificarea stărilor afective ale unor persoane din diverse imagini, să vedem dacă aţi rezolvat corect sarcina. Se verifică portofoliile elevilor şi se evaluează modul în care au răspuns cerinţelor. Introducere în subiectul lecţiei noi Captarea atenţiei se va realiza prin povestirea următoare: 1. Un profesor de filosofie stătea în faţa clasei având pe catedră câteva lucruri. Când ora a început, fără să spună un cuvânt, a luat un borcan mare gol, pe care l-a umplut cu mingi de tenis. I-a întrebat pe studenţi dacă borcanul este plin şi aceştia au convenit că era. 2. Profesorul a luat atunci o cutie cu pietricele pe care le-a turnat în borcan, scuturându-l uşor. Pietricelele au umplut golurile dintre mingile de tenis. I-a întrebat din nou pe studenţi dacă borcanul era plin, iar aceştia au fost de acord că era. 3. Profesorul a luat după aceea o cutie cu nisip pe care l-a turnat în borcan. Firesc nisipul a umplut de tot borcanul. I-a întrebat din nou pe studenţi cum stătea treaba, iar aceştia au răspuns în cor "Pliiin"! 4. Profesorul a scos de sub catedră două ceşti cu cafea pe care le-a turnat în borcan umplându-l de această dată definitiv. Studenţii au râs. După ce hohotele s-au domolit, profesorul spus: "Acum aş dori să înţelegeţi că acest borcan reprezintă viaţa voastră. Mingile de tenis reprezintă lucrurile importante pentru voi: familie, copii, sănătate, prieteni şi pasiunile voastre. Dacă totul ar fi pierdut în afară de acestea, viaţa voastră ar fi tot plină. Pietricelele sunt celelalte lucruri care contează pentru voi: serviciul, casa, maşina, iar nisipul e restul lucrurilor mărunte. Dacă veţi începe cu nisipul, nu veţi mai avea unde să puneţi mingile de tenis şi pietricelele. La fel şi în viaţă, dacă îţi iroseşti tot timpul şi energia pentru lucrurile mici, nu vei avea niciodată timp pentru lucrurile importante pentru tine. Acordă atenţie lucrurilor importante pentru fericirea ta. Joacă-te cu copiii, ieşi cu soţia în oraş la cină, joacă tenis, vei avea suficient timp altă dată să faci curat sau să repari cine ştie ce dispozitiv. Ai, în primul rând grijă de mingiile de tenis, ele contează cu adevărat. Stabileşte-ţi priorităţile, restul e doar nisip." Unul dintre studenţi a ridicat mâna interesându-se ce reprezentau cele două căni de cafea. Profesorul a zâmbit:

"Mă bucur că întrebi asta, ele vor doar să arate că, oricât de plină ar părea viaţa ta, e loc întotdeauna pentru două căni de cafea, împreună cu un prieten." - Vom trece astăzi la un capitol nou: Capitolul Structura şi dezvoltarea personalităţii Lecţia Personalitatea Se expun competenţele urmărite pe parcursul lecţiei 1. Conceptul de persoană, individ, personalitate. 2. Caracterizarea generală a personalităţii 3. Modelul lui Gordon Allport Predarea lecţiei noi 1. Conceptul de persoană, individ, personalitate Oscar şi Jack sunt doi gemeni născuţi în Trinidad şi separaţi la scurt timp de la naştere. Mama lor l-a luat pe O. în Germania, unde a fost crescut de bunica sa în spiritul catolic şi nazist. J. a rămas în Trinidad cu tatăl său evreu, a fost crescut şi a petrecut o mare parte din tinereţea sa într-un chibuţ israelian. Cele două familii nu au corespondat niciodată. Cercetătorii din Minessota, care studiau cuplurile de gemeni crescute separat, i-au adus pe cei doi fraţi în acelaşi loc(ei intrau în al cincilea deceniu de viaţă). Chiar dacă O. şi J. nu s-au întâlnit decât o dată, până atunci, ei prezentau asemănări remarcabile: purtau mustaţă, ochelari cu rame metalice, costume albastre la două rânduri; mâncau condimentat, le plăceau lichiorurile, erau distraţi, trăgeau apa la toaletă înainte de a o folosi, le plăcea să înmoaie pâinea prăjită cu unt în cafea şi-i amuza să-i sperie pe oameni strănutând în lifturi. …sau doi gemeni care nu s-au văzut niciodată până la 31 de ani, aveau aceeaşi profesie: erau pompieri. Aceste asemănări reflectă componentele moştenite ale celor mai elementare caracteristici de personalitate. Similitudinile, dar şi diferenţele oferă provocări psihologilor. Din multe puncte de vedere, fiecare persoană seamănă cu orice persoană(gândire, motivaţie, afectivitate, învăţare ş.a.), însă fiecare are o structură diferită de abilităţi, credinţe, atitudini, motivaţii, emoţii, care-l fac unic. Originea termenului de personalitate este latină, persona desemnând masca pe care o purtau actorii, fixându-şi o anumită înfăţişare pentru exterior, mereu aceeaşi; alt sens – cel de actor; ultimul sens – rolul actorului. Termenul de persoană desemnează fiinţa umană concretă şi manifestarea ei într-o situaţie socială dată(nr. de persoane de la masă sau care sunt în sala de spectacol). În vorbirea curentă, este folosit şi termenul de individ, care reflectă ansamblul acelor însuşiri înnăscute şi dobândite care formează un sistem pe baza mecanismelor adaptării la mediu(altfel folosit, desemnează indiferenţa, ironia, dispreţul cuiva faţă de cineva). Au existat mai multe definiţii pentru personalitate. Personalitatea reprezintă organizarea dinamică în individ a sistemelor psiho-fizice care-i determină gândirea şi comportamentul(Gordon Allport). Personalitatea este definită ca elementul stabil al conduitei unei persoane, care o caracterizează şi o diferenţiază de altă persoană(Norbert Sillamy).

2. Caracterizarea generală a personalităţii - fiecare om are o personalitate unică şi originală care semnifică felul său distinct de a fi, a gândi, a acţiona, a simţi; - ansamblul trăsăturilor personalităţii este stabil o perioadă de timp şi se manifestă constant în conduită, chiar dacă situaţiile variază; - există trăsături tipice de personalitate proprii oamenilor indiferent de timp şi loc; - îmbină trăsături generale(ceea ce vizează umanitatea) şi particulare(ceea ce este specific fiecăruia, ceea ce-l individualizează); - începe de la naştere(ereditatea are un rol semnificativ), iar procesul de conturare a personalităţii continuă pe tot parcursul vieţii; de aceea, omul este o fiinţă bio-psihosocioculturală; - personalitatea este o unitate cu o structură şi o dinamică proprie care are la bază o serie de trăsături ca elemente fundamentale. 3. Modelul lui Gordon Allport Trăsăturile sunt caracteristici generale, relativ stabile şi de durată care permit explicarea şi evaluarea comportamentului. Psihologul american Gordon Allport a folosit modelul trăsăturilor pentru a descrie personalitatea, arătând că există în orice dicţionar o multitudine de termeni care indică însuşiri prin care noi le atribuim propriei noastre persoane sau semenilor noştri. Prin ele descriem comportamente comune mai multor persoane, însă fiecăruia îi este specifică o structură unică de însuşiri. Modelul său constă într-o ierarhizare a acestora în funcţie de influenţa care o exercită asupra comportamentului nostru: - 2-3 trăsături cardinale dominante, care controlează comportamentul; - 10-15 trăsături centrale sau principale, care pot fi uşor recunoscute; - sute de trăsături secundare, mai greu de identificat. De exemplu, unii oameni pot avea ca dominantă generozitatea, alţii egoismul sau dimpotrivă altruismul. Politeţea cuprinde o serie de deprinderi învăţate din copilărie, însă o persoană adultă îşi poate schimba comportamentul şi renunţa la unele deprinderi păstrându-şi trăsătura de politeţe, dacă situaţia o cere. Se împarte clasa pe grupuri şi se distribuie fişele de lucru. Asigurarea feed-back-ului şi intensificarea transferului Conexiunea inversă se realizează prin enunţarea principalelor probleme ale lecţiei. Se aplică Testul Sunteţi generos?. Se dă tema pentru acasă: Caracterizaţi un personaj literar în funcţie de modelul trăsăturilor. Evaluarea performanţelor şi încheierea lecţiei Se fac evaluări asupra contribuţiei fiecărui elev la oră, iar notele sunt trecute în catalog.

Test 1. Împărţiţi întotdeauna ceea ce aveţi cu cei mai necăjiţi decât dvs.? DA……NU 2. Daţi de pomană oamenilor săraci care cerşesc pe stradă? DA……NU 3. Vă gândiţi mai întâi la dvs., atunci când este vorba de bunuri materiale sau bani? DA……NU 4. Aţi dat deja sume mari de bani unora care aveau nevoie ştiind că nu vă vor fi înapoiaţi niciodată? DA……NU 5. Consideraţi că există valori superioare valorilor morale? DA……NU 6. Aţi fi în stare să vă oferiţi benevol pentru a-i ajuta pe cei mai defavorizaţi semeni ai noştri de pe planetă? DA……NU 7. Vă ocupaţi în majoritatea timpului de ajutorarea, susţinerea şi oferirea de bunuri celor pe care viaţa nu i-a avantajat? DA……NU 8. Credeţi că trebuie să dispui de mulţi bani pentru aţi arăta generozitatea? DA…… NU 9. Aţi refuzat deja să daţi ajutor pe motiv că nu cunoaşteţi persoana? DA……NU 10. Aţi oferit ceva sau aţi ajutat pe altcineva, ştiind că această persoană vă minte şi doreşte numai să profite de generozitatea dvs.? DA……NU

Sunteţi generos? Cotarea şi interpretarea rezultatelor: - 1 punct pentru răspunsurile cu DA – întrebările 1,2,4,6,7,10. - 1 punct pentru răspunsurile cu NU – întrebările 3,5,8,9. 10 puncte: sunteţi o persoană foarte generoasă, care şi-a fixat valorile morale mai presus de toate celelalte. Trebuie să fiţi foarte fericit şi în pace absolută cu voi înşivă. 5-8 puncte: vă place să oferiţi şi să ajutaţi, chiar dacă aceasta implică anumite privaţiuni. Dar atenţie , să nu fiţi considerată o persoană prea credulă. 2-4 puncte: daţi rareori de pomană şi împărţiţi rar cu alţii ceea ce aveţi. Este oare vorba de neîncredere sau de un egocentrism prea accentuat? Sub 2 puncte – fără comentarii