Plan Sinestezic de Lectie+deficienta [PDF]

Zitiervorschau

UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARAD FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI, PSIHOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ CURS POSTUNIVERSITAR PSIHOPEDAGOCIE SPECIALĂ

PORTOFOLIU DISCIPLINA Terapii educationale complexe si integrate

Lector Univ. Dr. Gabriela Vancu

Cursant :Puiu Maria

Arad, 2021 14

1.Proiect de lectie sinestezic

PROPUNATOR: Puiu Maria ŞCOALA: CLASA: A III- A DISCIPLINA: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: COMUNICAREA DESPRE FAPTE CONŢINUTURI: TEXTUL NARATIV- REZUMATUL TEXT-SUPORT: ,,Puișorul și vulpea’’ Ion Pas TIPUL LECTIEI: –predare- învăţare MOTIVAŢIA: De ce este valoroasă această lecţie pentru elevi? Propunerea acestui text are ca scop dezvoltarea gandirii critice, iar prin parcurgerea acestui text elevii îşi vor consolida depriderile de citire cursivă, conştientă şi expresivă. Textul solicită și implică învățarea prin cooperare, cu valorificarea potențialului intelectual și moral, de reflecție și de inițiativă al ficărui elev. De asemenea, textul conferă posibilitatea unor identificari cu personajele narațiunii prin angajarea unor elemente din experienta de viață personală sau prin stimularea imaginației, gândirii și judecății morale. Prin expunerea textului, acesta cultivă valorile morale specifice vârstei elevilor: cinstea, respectul față de părinți, modestia, increderea în oameni. Va fi stimulată creativitatea copiilor şi dezvoltarea deprinderilor de exprimare orală şi scrisă . OBIECTIVE OPERAŢIONALE: A.COGNITIVE: Pe parcursul şi la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili: OC1-să citească corect, în ritm propriu, să înțeleagă semnificația textului; OC2-să își exprime propriile idei referitoare la contexte familiare, manifestând interes și încredere în sine; OC3-să identifice consecințele unor acțiuni, fenomene procese simple; OC4- să conceapă enunțuri simple, logice care să descrie acțiunea textului OC5- să-şi exprime propria opinie cu privire la faptele personajelor; pentru elevii cu C.E.S. pentru B.P. OC1-să reușescă să citească textul cu majuscule OC2- să poată să urmărescă firul narațiunii și să înțeleagă acțiunea acesteia OC3- să descopere personajele principale; 14

OC4- să reproducă succint ideiile principale RESURSELE ŞI MANAGEMENTUL TIMPULUI: A.BIBLIOGRAFICE: a)metodico-didactice:- Metodica predării limbii române; - Să dezlegăm tainele textelor literare; -Scoala incluziva- scoala europeană (concepte, metode, Practici) b) oficiale: Curriculum Naţional.Programe şcolare pentru învăţământul primar; c)pedagogice: Didactica-Cerghit B.METODOLOGICE: 1. strategia didactică: mixtă; 2. metode şi procedee: -de transmitere orală şi scrisă, conversația euristică, munca inDependentă, exercițiul; -de acţiune reală:explicația pe înțelesul elevilor, lectura explicativă, povestirea, - de explorare directă: observaţia, discuția colectivă 3. mijloace didactice: laptop,boxe, fișe de lucru, planşe, ilustraţii, flip-chart,marker, coli de hârtie, creioane; 4. forme de organizare: frontală, individuală, pe grupe; C.TEMPORALE: 45 min. D.UMANE: 17 elevi dintre care 1 elev cu C.E.S. NEVOI ŞI PLANURI INDIVIDUALE: -B. P. are o dezvoltare psihică relativ normală și se implică activ în anumite activități, are dificultăți de auz (Textele si imaginile sunt proiectate cu ajutorul unor planșe colorate, a flip-chartului si a boxelor, precum și aşezarea elevului în prima bancă). EVALUAREA: -

Formativă, observarea sistematică a elevilor, analiza produselor activităţii: fişe de lucru , reflecţii ale elevilor;

SCENARIUL DIDACTIC Etapele lecţiei

Activitatea învăţătorului

Activitatea elevilor

I. Evocarea

¤Voi prezenta imagini cu animale, pasări de curte, insistând asupra puișorilor si a vulpii

¤Privesc imaginile;

5min. 14

Activitatea elevilor C.E.S. ¤Privesc cu atenție si ascultă vorbele

profesorului ¤ Voi implica elevii in discuție și le voi adresa cateva întrebări despre imaginile prezentate: -Care sunt animalele care se repeta in imagini? - Cu cine se imprietenește puișorul și ajunge să aibă încredere? - care este cea mai mare greșeală pe care o face puisorul? ¤Voi solicita elevilor să analizeze faptele puișorului și să se raporteze la viața reală.

¤Ascultă și analizează cu atenţie informațiile oferite.

¤Răspund la întrebări;

¤Răspunde la întrebări privind la imaginile afişate şi ajutaţi de profesor conștientizează acțiunile personajelor.

¤Vor enumera greșelile puișorului și vor da exemple din experiențele trăite.

II. Realizarea sensului 30min.

14

¤Lecturarea textului 15min. ¤Voi citi lecţia ,,Puișorul și vulpea” ¤Voi cere elevilor să citească textul în ştafetă şi atenţionez că e bine să fie nominalizaţi toţi elevii şi să nu se ţină cont de preferinţe.

¤Ascultă cu atenţie

¤Voi solicita eleviilor să-şi amintească texte sau creații cu tâlc, morale sau învățături. ¤Întrebări şi răspunsuri pe baza textului citit: Metoda,,Explozia stelară”-10min. Voi împărţi elevii în 4 grupe şi fiecare grupă va primi un număr. Vor

¤ Îşi amintesc de diferite fabule tot cu animale necuvântatoare care fac referire la o morală ,,Boul și vițelul”, ,,Corbul si vulpea”, ,,Iepurele si broastele”.

şi urmăresc pe carte lecţia. ¤Citesc fiecare câte o propoziţie sau două în funcţie de dimensiune.

¤B.P.citește textul cu Majuscule pregătit de profesor și ajutat de colegul de bancă.

formula întrebări în funcţie de numărul pe care îl au: 1-,,cine? 2-,,când? 3-,,unde? 4-,,ce? Întrebările formulate vor fi logice şi strict legate de textul studiat. În timp ce elevii de la o grupă vor pune întrebările ceilalţi vor da răspunsuri potrivite.

¤Rezumarea textului in enunturi simple:-6min. Puișorul a preferat să aibă încredere in dușmanul său decât in mama sa.

¤Asemănări şi deosebiri cu alte personaje ¤Morala textului

III REFLECŢI A 5min. 14

¤Tema pentru acasă

¤Va participa si el inclus in una din echipele formate si se va implica ¤Vor nota pe o fişă de lucru întrebările formulate iar după expirarea timpului vor citi întrebările şi vor formula răspunsuri corespunzătoare:

¤Vor realiza rezumatul textului și se consultă in ordinea ideilor.

¤ va scrie pe o fișă ideile sale și le va expune colegilor

B.P. îi va prezenta oral profesorului opinia sa despre textul narat, scoțand în evidență ideeea principală și ¤ enumără calități si morala narațiunii. deosebiri între personajele textului prezentat și cele ale altor fabule. ¤Elevii prezintă pe rând ideile personale despre acțiunile personajelor.

Vor compune un rezumat al unei fabule cunoscute.

2. PROIECT DE LECŢIE Propunator: Puiu Maria Unitatea de învăţământ: CLASA : a X-a ARIA CURRICULARĂ: Om și societate DISCIPLINA: Educaţie moral – civică UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Universul lucrurilor SUBIECTUL LECŢIEI : „Lucrurile care ne exprimă” TIPUL LECŢIEI : însușire de noi cunoștințe SCOPUL LECŢIEI: exersarea unor norme de conduită în viața cotidiană și dezvoltarea deprinderii de comportament moral-civic în mediul cunoscut, cât și identificarea unor obiecte definitorii ale persoanei; OBIECTIVE OPERAŢIONALE : O1-să denumească lucrurile personale; O2-să explice ce înțeleg prin lucruri comune; O3-să enumere lucrurile care îi reprezintă pe ei; STRATEGII DIDACTICE: Metode si procedee : conversaţia, exerciţiul, explicaţia; Mijloace de învățământ: imagine, ghicitori, fișă de lucru, caiete, text.; Forme de organizare : (frontală, individuală); RESURSE: - De timp: 40 min - Oficiale:  Planificarea calendaristica clasa a X-a, învățământ special;  Programa școlară clasele a V-a – a X-a, Anexa 3 la Ordinul Ministrului Educației, Cercetării și Tineretului, nr. 5235/01.09.2008  Planificarea unitǎții de ȋnvǎțare: Universul lucrurilor - Bibliografice: - Educaţie civică, Manual pentru clasa a III a, Tudora Pitila, Cleopatra Mihăilescu; Didactica, manual pentru clasa a X-a, E.D.P , Bucuresti, 1994 Strategia didactică: 1. Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, observaţia, exerciţiul 2. Mijloace de învăţământ: planşe, fişe de lucru, calculator 3. Forme de organizare a activităţii elevilor: frontal, individual Resurse: 14

1. Oficiale: - Programa şcolară pentru disciplina: Consiliere si orientare scolara - Planificarea calendaristică orientativă, clasa: a-VI2.De timp- 45 minute

14

SCENARIUL DIDACTIC

14

14

14

3.Masuri necesare integrarii elevilor cu deficiente in scolile de masa

La baza abordării pragmatice a educaţiei stă adevărul că sistemele şi practicile educative trebuie să ducă la activizarea autenticului potenţial psihic al fiecarui copil. Activităţile psihopedagogice şi didactice formative proiectate şi desfăşurate cu elevii care au dificultăţi de învăţare pot fi eficiente dacă se bazează pe teoriile şi metodologiile dezvoltării cognitive validate ştiintific. Modelul educaţional promovat de pedagogia interactivă vizează construirea cunoştintelor personale ale elevilor nu numai prin achiziţia informaţiilor deja prelucrate, prezentate prin transmitere frontală, ci şi prin stabilirea de relaţii interpersonale în cadrul învăţării prin cooperare, prin asumarea unor responsabilităţi şi încurajarea reflecţiei personale. Instruirea interactivă eficientă face posibilă organizarea unor activităţi în care se întrepătrund caracteristicile programelor educaţionale cu reprezentările, cunoştinţele empirice, dorinţele şi preocupările elevilor. Termenul cerinţe educaţionale speciale desemnează o abordare educativă diferenţiată și specializată a elevilor cu deficienţe mentale, dizabilităţi fizice, afecţiune somatice etc. Este o provocare să lucrezi cu copiii cu CES, având ȋn vedere caracteristicile și manifestările tulburărilor cu care se confruntă, dar nu este imposibil deoarece și ei au potenţial pentru dezvoltare, doar că este necesar să se descopere cele mai potrivite moduri prin care să fie activat. Procesul instructiveducativ și compensator-recuperator ȋn educaţia specială se subordonează principiilor didacticii generale, cu menţiunea că este nevoie de flexibilitate și adaptare la particularităţile aptitudinale ale elevilor. În proiectarea și desfășurarea lecţiilor, cadrele didactice pot valorifica cele mai operante modalităţi de lucru, mixând strategiile didactice tradiţionale cu cele moderne, utilizând diverse tehnici terapeutice, obiectivul fiind acela de a crea competenţe ce vor asigura autonomia personală și integrarea socio-profesională. Cunoașterea cauzelor deficiențelor de vedere este foarte importantă, pentru ca personalul care lucrează cu persoanele nevăzătoare să poată armoniza intervenția psihopedagogică cu specificul fiecărui copil, cu toate dificultățile întâmpinate în potențialul pozitiv și mecanismele compensatorii ale acestuia. În același timp,cunoașterea acestor cauze este necesară pentru a se putea evita evoluția acestor deficiențe. Păstrarea sănătății și recuperarea copilului nevăzător constau în asigurareacondițiilor care să conducă la dezvoltarea optimă fizică, intelectuală și emoțională, care sa-l facă asemănător cu ceilalți copii tipici, de care nu se deosebește, pentru că personalitatea umană se dezvoltă la fel, pe etape de vârstă, în 14

funcție atât de zestreaereditară, cat și de bogăția modalităților de relaționare și a influențelor sociale benefice. Deoarece deficienţa vizuală limitează capacitatea de asimilare a informaţiilor şiaexperienţei sociale, orientarea este foarte importantă încă din ciclul primar. Tipuldeinstituţie şcolară trebuie să fie adecvat la particularităţile psihofizice de vârstă, marcate devederea slabă sau de lipsa vederii, precum şi la particularităţile psihoindividuale ale copiilor. De asemenea, repartiţia unui copil într-o instituţie şcolarătrebuie să se realizeze pe baza unui examen medical, în urma căruia să se identifice evoluţia bolii. În învăţământul românesc din ziua de astazi există două direcţii prioritare cu privire la orientarea şcolară a copiilor cu deficienţă de vedere: 1.Instruirea, educarea şi pregătirea pentru viaţa socioprofesională în instituţii şi clase speciale, cu o metodologie specifică, impusă de structurile psihofizice afectate; 2.Integrarea în clase sau şcoli publice pe baza aplicării principiului normalizării şi a legalizării şanselor educaţionale, în al caror curriculum sunt incluse şi activităţi specifice compensator-recuperatorii: învăţarea scris-cititului Braille, mobilitate şiorientare, educaţie vizual- perceptivă etc) - profesională în instituţii şi clase speciale, cu o metodologie specifică, impusă de structurile psihofizice afectate. Obiectivele generale urmărite în educaţia copilului cu probleme vizuale sunt: •creşterea şi dezvoltarea armonioasă; •formarea identităţii personale şi a imaginii de sine; •formarea capacităţii de percepere corectă a realităţii; •formarea autonomiei în contextul relaţiilor interpersonale; •dezvoltarea spiritului independent, a capacităţii de acţiune şi de decizie personală; •realizarea echilibrului psiho -emoţional; •stimularea capacităţii de interacţiune socială şi de comunicare inter -personală; •formarea şi consolidarea unei concepţii realiste despre sine, despre viaţă şivalorile ei, despre muncă şi profesie, în scopul unei optime integrări în comunitate. Numai în urma realizării acestor obiective, normalizarea ca model normativ de îngriire şi educaţie a copilului cu deficienţe de vedere contribuie la procesul 14

integrării, conceput ca fiind o acţiune complexa, ce generează o fuziune essentială intre elementeale personalităţii si elementele sistemului social, determinând dinamică progresivă a dezvoltării. Pentru socializarea şi pentru câştigarea autonomiei personale a copilului mic nevăzător si cu deficente vizuale moderate, este necesar şi benefic:  să i se vorbească mult, expresiv, blând, cu o voce din care să se degajeze afecţiune şi dragoste; să perceapă realitatea înconjurătoare prin cât mai multe contacte directe, făcândapel la toţi analizatorii valizi (pipăit, gust, auz, miros), sub îndrumarea şiexplicaţiile clare şi afectuoase ale mamei sau ale oricărei persoane apropiate; să fie integrat cu dragoste în familie, in clasa si sa fie acceptat, fara sa a I se aduce jigniri sa fie supravegheat in permanenta dac a reusit sa tina pasul cu ceilalti copii, iar intre pauzele efectuate pt meditare, sarcini sa fie ajutat sa tina pasul cu restul clasei sa fie asezat mereu in prima banca si sa I se asigure un climat cat mai benefic deficentelor sale să înveţe cât mai multe moduri eficiente de relaţionare cu ceilalţi semeni(părinţi, fraţi, copii cu care se joacă, educatori, musafiri, vânzători, medici etc.) să fie ferit de închiderea în sine din cauza privării de vedere, de tendinţa spreintroversie exagerată care poate conduce spre manifestări autiste viitoare, determinate de conştientizarea deficienţei sale vizuale, de sentimentul că estealtfel decât alţii- printr-o mare varietate de relaţii principiale şi afective, cuoamenii şi cu tot ceea ce-1 înconjoară pe copil; să-i fie explicate cu multă naturaleţe, decenţă şi obiectivitate diferenţele dintre băiat şi fată, de la diferenţe anatomo-fiziologice şi până la diferenţe de statutsocial, pentru ca perceperea şi conştientizarea modificărilor pubertare apăruteodată cu vârsta să nu producă nici un fel de şoc copilului nevăzător. Principiile evaluării copilului cu dizabilitați promovate prin lege introduce elemente ale ale abordării apreciative: evaluarea să fie subordonată interesului superior al copilului; evaluarea trebuie axată pe potențialul de dezvoltare a copilului; evaluarea necesită o abordare complex si completă; evaluarea să fie unitară;

14

evaluarea presupune o muncă in echipă; evaluarea are caracter multidimensional; se bazează pe un parteneriat autentic cu beneficiarii direcți ai acestei activități. Concluzii: Elevii cu deficiențe de vedere trebuie încurajați, fie de colegi sau profesorul din clasă, fie de profesorul de sprijin, să se deplaseze prin clasă, prin școală pentru a învăta să evite obstacolele și să identifice cu mai multă ușurință locurile unde trebuie să acorde o atenție deosebită(scările, terenurile de joacă din exterior etc), să fie apreciați mai ales cu ajutorul expresiilor verbale sau cu atingeri tactile (de exemplu, o bâțâie ușoară peumăr) decât cu modalități nonverbale, mai puțin vizibile (cum ar fi zâmbetul sau gesturile de aprobare), să realizeze in principiu aceleași sarcini ca și colegii lor de clasă, iar acolo unde nu este posibil, să se adapteze mijloacele de învățământ si conținuturile sarcinilor de lucru la posibilitățile reale ale acestor elevi.

14

PROIECT DIDACTIC Profesor: Data: Clasa: a-II-a (deficienta mintala severa, profunda sau asociata); Aria curriculara: LIMBA SI COMUNICARE Disciplina: Formarea abilitatilor de comunicare Titlul lectiei: “Jocul silabelor”(joc didactic) Tipul lectiei:consolidarea cunostintelor Scopul:formarea si dezvoltarea capacitatii de a desparti cuvinte in silabe; dezvoltarea auzului fonematic, a spiritului de observatie. Obiective operationale: a) cognitive: O1-sa denumeasca imaginea sugerata de jeton; O2-sa desparta corect in silabe cuvantul sugerat de imagine; O3-sa precizeze cate silabe contine cuvantul, utilizand procedee auxiliare-batai din palme; O4-sa completeze corect fisa data, denumind imaginile; O5-sa alcatuiasca o propozitie simpla, folosind cuvante date. b)psihomotorii: O6-sa traseze atatea linii orizontale cate silabe are cuvantul dat; O7-sa manuiasca corect materialul didactic; c)afective: O8-participarea cu interes la lectie; O9- stimularea motivatiei pentru realizarea/ finalizarea sarcinilor de lucru; O10 -dezvoltarea unor emoţii şi sentimente de mulţumire/ satisfactie. Strategia didactica: *Metode/Procedee didactice:jocul, demonstarea, conversatia, explicatia, 14

exercitiul oral ,exercitiul scris, metoda fonetica, analitico-sintetica. *Material didactic: jetoane cu imagini, papusa ,cutie, fise de lucru, creioane. Durata: ~ 45 minute Locul desfasurarii lectiei:sala de clasa Forma desfasurarii: jocul didactic Sarcina jocului: precizarea numarului de silabe care alcatuiesc cuvantul ilustrat in imagine; Regulile jocului: copilul solicitat de papusa Doli alege un jeton din cutia de surprize, ii denumeste imaginea, apoi desparte cuvantul in silabe; precizeaza cate silabe are cuvantul ilustrat in imagine; raspunsurile corecte sunt apreciate cu aplauze. Elemente de joc: manuirea materialului, miscarea, surpriza, aplauze.

DESFASURAREA LECTIEI Etapele Activitatii 1. Momen t organizatoric

2. Captarea atentiei

Ob. op. O8

Continut instructiveducativ -pregatirea salii de clasa si a materialului de lucru pentru o buna desfasurare a lectiei; -asigurarea unui climat aperceptiv pozitiv necesar desfasurarii lectiei.

O1 0

Se va face un exercitiu pregatitor pentru dezvolta rea motricitatii fine: strangerea pumnului, deschiderea/ inchiderea mainilor si pumnilor de cateva ori. Se introduce elementul surpriza: musafirul Doli, care vrea

O8

14

Strategia didactica

Evaluare Observarea sistematica a comportamantului

-exercitiul motric -explicatia *elementul surpriza

Antrenarea motricitatii

sa se joace cu copiii. Anuntarea subiectului si a obiectivelor

3. Desfasurarea propriu-zisa a lectiei

O8 O9

O7 O1 O2 O3

O3 O9

O1 0

Se comunica copiilor ca conversatia toata lectia de azi va fi explicatia sub forma de joc; vor extrage jetoane,vor despar -ti cuvintele in silabe vor jocul bate din palme,etc. La acest joc va participa papusa Doli . Se anunta titlul jocului si regulile acestui joc”Jocul silabelor”.

Observarea curenta a comportamentului

Bancile sunt asezate in cerc.Pentru inceput ,papusa Doli va aseza pe masa o cutie surpriza plina de jetoane. Pe rand, fiecare copil extrage un jeton din cutie,va denumi imaginea, va bate din palme de atatea ori cate silabe contine cuvantul.

Capacitate de identificare si diferentiere

Vor preciza cate silabe contine cuvantul din imagine. Se vor adresa intrebari: ce sunet se aude la inceputul cuvantului/ la finalul lui? Copiii care raspund corect vor fi aplaudati, daca nu, il vor corecta alt elev/ pro fesorul. Se va desfasura exercitiul oral:papusa Doli “va

14

-conversatia -exercitiul oral - analiza si sinteza fonetica

aprecieri verbale si nonverbale

Aprecieri verbale *jetoane *papusa *aplauze *cutia cu surprize

Analiza fonetica Interevaluare

-exercitiul

Aprecieri verbale

O1 O2

O3 O1 0 O6 O9 O4

striga “un copil, pe nume, oral ii va spune un cuvant,iar -conversatia acesta trebuie sa spuna cate silabe contine cuvan- *papusa tul, batand din palme. Copiii care raspund corect vor fi aplaudati. Se impart fisele de lucru, iar copiii au sarcina de a citi cuvantul si in caseta corespunzatoare sa traseze atatea linii orizontale cate silabe contine cuvantul.Se fac aprecieri asupra raspunsurilor .Copiii vor fi incurajati sa precizeze sunetul initial, median/ final al cuvintelor date. Papuda Doli denumeste un copil, ii da un jeton in mana si il roaga sa alcatuiasca o propozitie simpla cu imaginea respectiva. Daca raspunsul este corect papusa il va lauda.

-exercitiul scris -conversatia *fisa de lucru *creioane

Verificare practica Interevaluare Capacitatea de concentra re a atentiei analiza si sinteza fonetica; aprecieri verbale si scrisa

-explicatia -exercitiul oral

apreciere verbala

*papusa

O5 O1 0

4.Evaluare

Aprecieri, concluzii: Se evidentiaza elevii activi. “ Ce musafir am avut?” “Cum s-a numit jocul nostru?”

Aprecieri asupra desfasurarii lectiei; Calificative

14

14