Plan de Interventie Personalizat [PDF]

Zitiervorschau

PLAN DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT

”Noi credem și declarăm că fiecare copil are dreptul fundamental la educație și fiecarui copil trebuie să i se ofere șansa de a ajunge la un anumit nivel acceptabil de învățare. Sistemele educaționale ar trebui proiectate și programele educaționale implementate în așa fel încât să țină seama de marea diversitate a copiilor”. Declarația de la Salamanca, 1994 Deficiența este anomalia unei structuri fiziologice, anatomice definitivă sau temporară ca urmare a unui accident sau a unei boli. Se regasește sub forma a cinci categorii: 1. Mintale 2. Senzoriale 3. De limbaj 4. Fizice 5. De comportament Deficit – conotație cantitativă a deficienței, adică cee ace lipsește pentru a complete o anumită cantitate sau întregul. Handicapurile de limbaj pot exista cu diferite grade și proporții, atât la subiecții cu intelect normal, cât și la cei care au un alt handicap. Chiar în condițiile când nu existăun alt handicap, decât cel de limbaj, copilul pierde , mai mult sau mai puțin, posibilitatea de a recepționa și exprima correct cunoștințele. Cu cât handicapurile de limbaj sunt mai grave, cu atât se manifestă o mai mare simplitate și uniformitate la nivelul conduitei verbal. La dificultățile de mai sus,se adaugă cele din planul personalității:

timiditate

exagerată,

frustrare,

anxietate etc. Bâlbâiala este o tulburare mai gravă de vorbire și apare mai frecvent la băieți față de fete.

Ea are 3 forme:  Clonică  Tonică  Mixtă În bâlbâiala clonică apar întreruperi ale cursivității vorbirii, determinate de prelungirea sau repetarea unor sunete și silabe. În forma tonică are loc un blocaj la nivelul primului cuvânt din propoziție, prin prezența unui spasm articulatoriu de lungă durată. Forma mixtă este mai gravă, deoarece sunt prezente caracteristicilem primelor două, cu predominarea uneia dintre ele. Printre cauzele bâlbâielii menționăm o serie de factori de natură psihologică ca:  Traumele psihice: sperieturi, emoții etc;  Stări conflictuale de lungă durată, care creează o permanentă stare de neliniște;  Ereditate ( nu există insă suficientre studii, fiind greu de precizat );  Întârzierile în dezvoltarea psihofizică generală;  Tulburările endocrine;  Traumatismele suferite în timpul nașterii; În situația în care bâlbâiala devine conștientizată, copilul o trăiește ca pe o dramă interioară ce se poate transforma în logonevroză. Aceasta afectează întreaga personalitate a subviectului și prezintă simptomatologie mai complexă. Întârzierile în dezvoltarea generală a vorbirii se întâlnesc la acei copii care nu reusesc să atingă nivelul mediu al dezvoltării vorbirii pentru vârsta respectivă. Pornind de la această ultimă frază voi construi

planul de intervenție

personalizată a elevului B.R. Elevul B.R. este în clasa a III a, provine dintr-o familie legal constituită, formată din patru membri: tata, mama, R si sora A. Subiectul este primul copil,

diferența dintre el si sora lui fiind de 3 ani. Condițiile materiale ale familiei sunt foarte bune, locuința este spațioasă, bine dotată și amenajată. Amandoi părinții lucreaza, tatal fiind sef de birou iar mama secretară la facultate, venitul familiei fiind peste medie. Relația dintre părinți este foarte bună, la fel și relația cu ceilalalți membri ai familiei extinse. Deasemenea, și relatia părintilor cu cei doi copii este una de armonie. Ambii părinți prezintă interes pentru educația copiilor, implicându-se în mod egal. Părinții au sesizat încă de la vârsta de 4 ani + faptul că baiatul atunci când dorește să spună ceva, în special când dorea să transmită informații mai complexe sau în grabă, se bâlbâie prin repetarea primei silabe a primelor 2, 3 cuvinte din frază de cel puțin două ori. Ambii părinți manifestă interes față de tulburarea de vorbire a copilului, nu au avut în nici un moment o atitudine respingătoare față de copil din cauza tulburării de voprbire a acestuia, acesta participând la sedințe de terapie logopedică încă de la vârsta de 5 ani. Primele concluzii ale specialistului au fost că această problema a apărut din cauza că dezvoltarea vorbirii era în urmă față de dezvoltarea fizică, cognitivă si socioemoțională, iar sfatul primit de părinți a fost că bâlbâiala va dispărea odată cu dezvoltarea limbajului. Din păcate, aceasta nu a dispărut, iar acum, la vârsta de 9 ani, R înca se confruntă bâlbâiala clonică. Balbismul la R nu se manifestă permanent, el nu se bâlbâie când nu se află într-o situaţie stresantă şi când reuşește să-şi controleze emoţiile. Atenuarea sau amplificarea bâlbâielii depinde de starea psiho-afectivă a lui R în momentul vorbirii şi de conţinutul discursului. Bâlbâiala se accentuează când R participă la o discuţie tensionată, fie acasă cu părinţii, fie la școală, fie cu o persoană străină, şi, de asemenea, atunci când i se atrage atenţia asupra deficienţei de vorbire. În momentul în care R conştientizează situaţia, jena îl face să se bâlbâie şi mai tare. El devine marcat de neputinţa sa de a comunica, fapt ce-i poate afecta personalitatea.

R. este un copil stabil emotional, un copil sensibil, atent la nevoile celor din jur, hotărât, altruist, este printre primii copiii din clasă la învătătură, excelând la matematică. Este legimat la un club sportiv, practicând fotbalul.

”Ceea ce este bun pentru copiii cu nevoi educaționale speciale este bun pentru toți copiii” ( Agenda Europeana, 2005)

ANALIZA SWOT Deficiența de vorbire Bâlbâiala

W (Puncte slabe)

S ( Puncte tari )

O (Oportunități) Continuarea ședințele de logopedie pentru recuperarea cât mai rapidă.

-elev foarte conștiincios -dezvoltat normal -personalitate neconflictuală

-limbajul folosit este greoi când se grăbește să își spună ideile -are o personalitate emotivă

Strategii SO Punctele tari sunt utilizate pentru a dezvolta oportunitățile

Strategii WO Punctele slabe sunt diminuate prin prisma oportunităților

DECIZIA

T ( Amenințări) Mediul competitiv al clasei Neacceptarea socială

Strategii ST Punctele tari sunt folosite pentru ocolirea pericolelor

Strategii WT Punctele slabe sunt minimalizate pentru a evita amenințările

Obiective generale :  dezvoltarea în continuare a aptitudinilor pentru activitățile matematice și sportive;  antrenarea în orice tip de activitate din școală;

 încurajarea lecturii și a vorbitului în fața clasei;  dezvoltarea încrederii în forțele proprii. Obiective operaționale:  reducerea procentului silabelor bâlbâite;  încetinirea debitului verbal;  exprimarea clară și corectă; Strategie:  să-i oferim un exemplu de comunicare verbală, vorbind calm, cu pauze dese;  să nu luăm în derâdere, să nu imităm comportamentul verbal al lui R;  să nu intervenim în timpul discursului copilului întrerupându-l, să-l lăsăm să termine ce are de spus;  să nu-l criticăm;  să menţinem un contact vizual normal cu R în timp ce acesta vorbeşte şi să-l ascultăm cu atenţie;  să nu-l punem în situaţii jenante;  să evităm activităţile care-l obosesc sau excită în mod exagerat;  să-l asigurăm că-l acceptăm aşa cum e el;

R va urma în continuare o ședință de logopedie pe săptămână. În cabinetul de terapia tulburǎrilor de limbaj , R. desfǎşoarǎ urmatoarele activitǎţi: - Educarea respiraţiei şi a echilibrului inspir-expir. - Educarea auzului fonematic.

- Exerciţii speciale pentru muşchii obrajilor, a limbii, a buzelor. - Jocuri pentru dezvoltarea orientǎrii spaţio-temporare, pentru cunoaşterea schemei corporale. - Dezvoltarea muşchilor fini ai mâinii, optimizarea coordonǎrii oculo-motorii în vederea realizǎrii scrisuluui. - Dezvoltarea cognitivǎ şi a imaginaţiei. - Dezvoltarea vocabularului pasiv şi activ, a limbajului impresiv şi expresiv. - Terapie specificǎ recuperatorie în vederea rezolvǎrii bâlbâielii. - Consilierea familiei copilului în vederea stabilirii unui program de viață regulat, cu respectarea orelor de somn, odihna să alterneze cu activitatea bine dozată și educarea permanentă a efortului intelectual.