Studiu de Caz Anxietate1 [PDF]

Zitiervorschau

Studiu de caz – anxietate

I. Prezentarea cazului Numele elevului : L.R. Data și locul nașterii: 13.07.1995 Vârstă : 18 ani ; SEX : F Clasă: a XII-a C Motivul întocmirii prezentului studiu de caz: Eleva întâmpină dificultăți de a susţine examene şi recitaluri instrumentale în faţa publicului. Din cauza unei timidități excesive, o mare parte din materialul redat este afectat. Antecedente heredocolaterale - interviurile realizate nu au scos în evidenţă aspecte caracteristice acestui registru. Antecedente personale patologice ale subiectului - Nu se afla în evidenţă cu antecedente psihiatrice personale. - Nu se află în conditii şi tratamente medicale curente. - Nu a suferit de boli şi tratamente majore anterioare. OBIECTIVE : 

Identificarea cauzelor care conduc la frica în raport cu autoritatea (adulți);



Identificarea resurselor necesare depășirii acestor dificultăți;



Realizarea schiței planului de acțiune.

Anamneză Structura și componența familiei: L. R. provine dintr-o famlie biparentală, tatăl G. având ocupația de muncitor la o firmă de tâmplărie PVC, iar mama O., fiind vânzătoare la un magazin alimentar. Ambii părinți locuiesc împreună cu fata care este copil unic. Climatul afectiv : Ambii părinți se implică în educaţia adolescentei, dorind tot ce este mai bine pentru aceasta. Deși își exprimă afecțiunea față de copil, mama a manifestat o atitudine severă cu episoade de pedeapsă corporală în mica copilărie, atunci când fata obţinea note mici sau când exprima opinii contrare de cele ale părinţilor. Dorinţa de a cânta la un instrument a aparţinut mamei iar fata a trebuit să se conformeze cu această decizie. Cu toate că fetei a început să îi

placă să cânte la instrument, recitalurile în public au constituit un motiv de îngrijorare atât de profunde încât au existat momente de somatizare ca urmare a anxietăţii de scenă, pe fondul cărora apăreau blocaje şi crampe musculare dureroase care nu mai permiteau apariţia scenică sau care puteau „motiva” o apariţie scenică cu lapsusuri sau pasaje ratate. Dintre cei doi părinţi, tatăl este cel care manifestă încredere în capacităţile adolescentei, încurajând-o verbal, însă timpul petrecut de cei doi este limitat având în vedere programul încărcat de la serviciu. Nici programul mamei nu este foarte lejer, astfel că o mare parte din timp aceasta îl petrece singură făcând lecții sau studiind la vioară. În orele în care doreşte să se recreeze citeşte reviste mondene, urmăreşte viaţa personală a vedetelor, emisiuni televizate. Adolescenta ruminează cu privire la gândurile de eşecul scenic, fiindu-i teamă de ridicol, imaginându-se ca fiind o apariţie penibilă. Faptul că nu are cui să împărtăşească aceste temeri o determină să se simtă singură cu „problema” care nu are rezolvare, neînţeleasă şi neapreciată de cei din jurul ei. Condiții de viață: Bugetul familiei este mediu și asigură acoperirea nevoilor de bază, precum și a altor trebuințe individuale. Aceștia locuiesc într-un apartament cu două camere, părinții ocupând o cameră, iar fata având camera proprie care este utilată corespunzător, având un birou pentru realizarea temelor, materiale didactice și consumabile necesare procesului de învățare.. Mai mult decât atât, mama consideră că sacrificiul lor de a aduce un venit în casă tocmai pentru ca fetei să nu-i lipsească nimic nu este răsplătit de aceasta, deoarece obține note nesatisfăcătoare. Tocmai de aceea, mama a considerat că metoda sa dură de a o disciplina a fost singura cale pentru ca fata să nu scape de sub control. Din păcate, această metodă nu a dat roade, motiv pentru care mama este dispusă să recunoască inadecvarea metodei și să adopte un comportament eficient și optim. Pentru aceasta, a cerut ajutorul dirigintei și a profesorului consilier din școală. Influențe extrafamiliale: Eleva nu se integrează în colectiv, având relați deficitare cu colegii, cu care nu știe să relaţioneze. Astfel, colegii o consideră mincinoasă, agresivă, impertinentă în pauze și excesiv de timidă în timpul orelor. Atitudinea diferită a elevei induce în eroare colegii, care cred că este prefăcută. Singura colegă cu care se înțelege este M., care la rândul ei este izolată de către colegi datorită comportamentului neadecvat.

Date medicale : 

cunoscute : eleva provine dintr-o sarcină normală, la termen, fiind dezvoltată normal din punct de vedere fizic şi motor;



stabilite: anxietate generalizată.

Nivel de dezvoltare Percepţie : bună. Atenţie : buna, de lungă durată. Memorie: de lungă durată, senzorială, ecoică. Gândirea : logică. Limbaj şi comunicare : 

volum vocabular : bogat;



tip de comunicare : verbală, mimico-gesticulară;



semantică : înţelege mesajul transmis şi reacţionează adecvat;

Psihomotricitate: 

coordonare motrică generală: bună;



motricitate finală : bună;



schema corporală : percepţie corporală bună;



lateralitate : dreaptă;



orientare în spaţiu : bună;



orientare în timp : bună;



gesturi : forţa şi dozarea de intensitate normală, capabilă de gesturi mai brutale, rapide.

Stil de muncă : organizat, lucrează constant. Temperament : melancolic. Comportament socio-afectiv :



labilitate socio-afectivă;



nivel ridicat de anxietate;



neîncredere în capacitățile proprii;



rezistenţa la efort de nivel mediu;



este afectuosă, sociabilă, comunicativă cu colegii și adulții dacă aceștia îi oferă simpatie mai întâi;



cooperează bine în activităţi instructiv – educative;



jocul : se antrenează, se integrează în regulile de joc, este cooperantă.

Deprinderi de autonomie personală şi socială : destul de bine însuşite, dar se mobilizează greu pentru activitate. Experiențe relevante: L.R a început să fie temătoare în acțiunile întreprinse încă de la vârsta de șapte ani, din clasa întâi, când după ce venea de la școală petrecea o perioadă lungă de timp singură, până seara când se întorceau părinții de la servici. Odată ajunsă de la școală, eleva nu avea cui să împărtășească experiențele avute la școală, apoi trebuia să se descurce singură cu mâncarea, care deși era făcută trebuia încălzită. De asemenea, utilizarea aragazului reprezenta un motiv de stres, deoarece mama îi comunicase consecințele fatale care ar putea avea loc dacă ar fi uitat gazul aprins. În ceea ce priveşte cântatul la instrument, dorinţa mamei de a înregistra performanţe fără a oferi si spirijin în acest sens au condus la rezultate nemulţumitoare. Mai mult decât atât, fără a fi ghidată având expectaţii ridicate la care nu ştia cum să răspundă a dezvoltat o gândire negativă, o imagine şi stimă de sine scăzute, dar şi o teamă de a nu dezamăgi combinată cu frica de eşec. Teste utilizate: Scala de anxietate Hamilton Cu ajutorul interviului semistructurat dezvoltat de Hamilton am evaluat severitatea simptomelor asociate anxietatii si, totodata, am urmărit corelarea rezultatelor cu celelalte instrumente administrate. Analiza rezultatelor pe fiecare scală a interviului ne arată: dispozitie anxioasă evidentiată de nivelul ridicat al cotelor la descriptorii îngrijorare, pesimism şi iritabilitate în legatura cu situaţia " de neputinţă " în care se afla si în legatură cu perspectivele sale, daca nu va reuşi să-şi depăşească condiţia prezentă. Tensiune nervoasa evidenţiată de

nivelul ridicat al cotelor la descriptorii încordare, fatigabilitate, incapacitatea de a se relaxa şi starea permanenta de nelinişte. Profil 16 PF În urma administrării tetsului de personalitate s-au putut evidenţia următoarele: labilitate emoţională şi toleranţă scăzută la frustrare, interiorizare a sentimentelor şi dificultate de comunicare, stimă de sine scăzută, autocontrol slab, tensiune nervoasă. Testul Zimbardo indică o autoevaluare a timidităţii în partea superioară şi anume o timiditate puternică. Măsuri de intervenție SCOP : 

implicarea familiei în procesul de formare a adolescentei, valorizarea acesteia în mediul şcolar şi în mediul familial ;

OBIECTIVE : 

modificarea comportamentului părinţilor faţă de adolescentă, pentru a găsi metode eficiente non-agresive de rezolvare a conflictelor ;



conştientizarea de către părinţi a responsabilităţilor ce le revin în educaţia acesteia ;



schimbarea atitudinii adolescentei faţă de activităţile desfăşurate în şcoală : teme, cântatul la instrument ;



realizarea unui program echilibrat care să pună accent pe succes şi să diminueze insuccesele;



stabilirea unui program adecvat de recompensă-pedeapsă ;



integrarea

adolescentei

în

colectivului ; 

creşterea stimei de sine.

Tehnici utilizate în demersul consilierii: 

Tehnica metaforelor;

grup

pentru

pentru a se simţi parte integrantă a

     

Tehnica utilizarii unor scale de evaluare a asteptarilor; Tehnica examinarii avantajelor si dezavantajelor; Tehnica transformarii unui eveniment negativ într-un avantaj; Tehnica descoperirii dirijate; Tehnici de relaxare; Tehnica sarcinilor pentru acasa.

Concluzii Tulburarile de anxietate sunt foarte frecvente, afectand 14% din populatie. Cele mai multe din acuzele pacientilor sunt de natură fizică, ei nefiind conştienţi că la baza problemelor apărute stă anxietatea. În aceste condiții, chiar dacă eleva dispunea de date genetice bune, modul de educare a condus la distorsionarea și minimizarea calităților, maximizarea defectelor și a greșelilor. Modificarea percepției părinților, conștientizarea consecințelor care decurg din atitudinea lor au condus la schimbarea strategiei parentale, care va avea efecte în timp, din păcate fără a putea șterge în totalitate amprenta stigmatului trecut.