Studiu de Caz Albalact [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI FACULTATEA ECONOMIE AGROALIMENTARĂ ȘI A MEDIULUI

STUDIU DE CAZ ALBALACT

Coordonator: Conferenţiar univ. dr. Ignat Raluca

Student: Pătrașcu Andreea-Cristina Grupa 1327, Seria B

București, 2016

Cuprins 1.

Istoricul firmei...................................................................................................... 3

2.

Analiza domeniul comercial................................................................................. 6 2.1. Analiza pieței.................................................................................................... 6 2.2. Analiza prețurilor.............................................................................................. 7 2.3. Analiza furnizorilor, clienților și concurenților...................................................8 2.4. Analiza activității promoționale......................................................................11 2.5. Puncte forte și puncte slabe...........................................................................12

3. Analiza domeniului tehnic și tehnologic...............................................................12 3.1. Amplasamentul.............................................................................................. 12 3.2. Căile de acces și mijloacele de transport.......................................................13 3.3. Resurse energetice și utilități.........................................................................14 3.4. Descrierea procesului de producție................................................................14 3.4.1. Capacitatea de producție.........................................................................20 3.4.2. Igiena și protecția muncii.........................................................................20 3.5. Puncte forte și puncte slabe pentru domeniul tehnic și tehnologic................20 4. Analiza domeniului resurselor umane...................................................................21 4.1. Structura și dinamica personalului.................................................................21 4.2. Remunerarea și motivarea personalului.........................................................21 4.3. Puncte forte și puncte slabe...........................................................................22 5.

Analiza domeniului financiar.............................................................................. 22 5.1.

Analiza principalelor elemente ale activului.................................................24

5.2.

Analiza principalelor elemente ale pasivului................................................24

5.3.

Puncte tari și puncte slabe pentru domeniul financiar.................................24

6. Analiza domeniului managementului...................................................................25 6.1. Puncte tari și puncte slabe pentru dimeniul managementului.......................26

Albalact 1. Istoricul firmei ALBALACT a fost infiintata in 1971, intr-o vreme in care regimul comunist dorea ca fiecare judet din Romania sa dezvolte propria industrie alimentara. Dupa caderea regimului comunist, Albalact a ramas inca un deceniu in proprietatea statului, dar ca societate pe actiuni. In 1996, societatea a fost listata si la Bursa de Valori Bucuresti. In 1999, lipsita de investitii si tehnologie, compania a fost privatizata de stat si a devenit o societate pe actiuni cu capital integral privat. Familia Ciurtin (Petru Ciurtin si fiul sau, Raul Ciurtin) din Alba Iulia a cumparat pachetul majoritar de actiuni. Tot atunci, Raul Ciurtin, tanar medic aflat la inceput de drum, a preluat conducerea companiei ca administrator unic. Cativa ani mai tarziu, Raul Ciurtin a devenit Presedintele companiei, iar o buna perioada de timp a detinut si functia de Director General. Raul Ciurtin a dezvoltat compania, a lansat primele brand-uri romanești cu rezonanta, a investit constant, a inovat, a deschis cea mai moderna fabrica din Europa de Est. Crede ca succesul a venit din curajul de a merge mai departe si a alege obiective din ce in ce mai ambițioase, din investitii, din abilitatea de a aseza lucrurile in perspectiva. In 2004, cu investitii moderne si o strategie de marketing bine orientata, Albalact a lansat primul sau brand suta la suta romanesc – Fulga - care a castigat rapid un capital de imagine urias, devenind una dintre cele mai simpatizate marci romanesti. “Ce vaca sunt! Am uitat sa ma prezint!”. Sunt cuvintele care au ramas in memoria colectiva si astazi, la peste 10 ani de cand Fulga a iesit in lume si a facut cunostinta cu mai micii sai consumatori. Fulga este primul brand romanesc animat construit in jurul unui personaj, un brand neconventional intr-o piata a lactatelor conservatoare si clasica. In 2005, Albalact a trecut printr-un proces complex de schimbare a identitatii vizuale. Compania si-a recreat identitatea vizuala prin alaturarea unei inimi, al unui uger de vacuta si al unui suvoi de lapte – ca o promisiune a companiei de a oferi „Tot ce-i mai bun din lapte”. Cu aceasta ocazie, compania a oficializat si marca omonima “De Albalact”, cea mai veche marca a companiei, cu un portofoliu de lactate proaspete facute dupa retete vechi. De Albalact sigileaza, chiar in numele pe care il poarta, traditia companiei in prelucrarea laptelui si certifica originea naturala a materiei prime. De Albalact inseamna in primul rand untul de masa, un produs ramas neschimbat de peste 40 de ani, cu acelasi ambalaj si aceeasi reteta care l-au facut cunoscut si pe care consumatorii le apreciaza si astazi. De Albalact este de multa vreme lider de vanzari in categoria unt, reprezentand aproximativ un sfert din piata de unt, atat in volum cat si in valoare. Brand romanesc, gust bun, ingrediente naturale, calitate garantata de-a lungul timpului - sunt calitati pe care consumatorii le atribuie untului De Albalact.

In 2006, Albalact a lansat brand-ul Zuzu, cel mai important brand al companiei. Zuzu este brandul modern si versatil care a starnit mereu zambete si cu care compania a inovat cel mai mult. Zuzu este brand-ul care a adus in Romania primul si cel mai folosit ambalaj modern pentru laptele proaspat – cutia de carton Tetra Top. Inovatia din 2006, dar nu numai, a dus la cresterea consumului de lapte si a facut din Zuzu liderul pietei de lapte proaspat. De sapte ani, Zuzu este cel mai vandut lapte din Romania! Anii 2007 si 2008 au fost pentru Albalact anii investitiilor majore si ai consolidarii ca si companie romaneasca moderna cu viziuni europene. Albalact a deschis portile noii fabrici de la Oiejdea, din judetul Alba - una dintre cele mai mari si mai moderne investitii greenfield din Europa Centrala si de Est. Tot in 2008, Albalact a achizitionat pachetul majoritar de actiuni al fabricii Raraul Campulung Moldovenesc, pentru a intra pe segmentul branzeturilor. Doi ani mai tarziu, Raraul devine un brand national si incepe sa-si dezvolte protofoliu de lapte si branzeturi. An de an, Albalact a beneficiat de mariri de capital si de investitii semnificative, management-ul a fost consolidat si a fost creata si implementata o strategie de dezvoltare pe termen lung. Compania Albalact a avut o evolutie financiara buna inca din 2003, cand inregistra o cifra de afaceri de 6,4 milioane euro. Dupa lansarea primului brand, Fulga, afacerile companiei au inceput sa creasca. In 2005, compania Albalact a inregistrat o cifra de afaceri de 16,5 milioane euro, cu aproape 50% mai mare decat cifra de afaceri inregistrata in anul 2004 Un an mai tarziu, compania aproape si-a dublat cifra de afaceri, ajungand la 29 milioane euro (102.1 milioane lei). Si lansarea brand-ului Zuzu a adus o crestere cu 51% a cifrei de afaceri a companiei. In 2007, Albalact avea o cifra de afaceri de 42.3 milioane euro (154.6 milioane lei). De-atunci, afacerile companiei au continuat sa creasca cu doua cifre in fiecare an. In 2014, Albalact a ajuns la o cifra de afaceri de 474.909.116 lei (aprox. 107 milioane euro), situandu-se, astfel, pe primul loc in topul producatorilor de lactate din Romania. Tot atunci, Albalact a facut investitii noi, de peste 8 milioane de euro, pentru modernizarea si extinderea capacitatii de productie a fabricii de la Oiejdea, din judetul Alba. Investitiile sunt menite sa sustina cresterea profitabila a companiei in urmatorii ani si sa-i consolideze pozitia pe diverse segmente de piata. Zuzu a venit si cu o noua inovatie in piata de lapte din Romania – bidonul de plastic cu maner, cel mai modern si mai practic ambalaj de pe piata. La fel ca Albalact, fabrica RARAUL din Campulung Moldovenesc are o traditie indelungata in industria lactatelor. Aflata la poalele muntelui Rarau din Bucovina, intr-unul dintre cele mai mari bazine de lapte din tara, societatea Raraul functioneaza de peste 50 de ani.

A fost cunoscuta ca fiind cel mai important producator de lapte praf din tara incepand cu anul 1961. De-a lungul timpului, si-a diversificat portofoliul, devenind de asemenea un important producator de branzeturi preparate dupa retete specifice zonei, precum cascaval, cas si urda. Toate aceste produse au fost si sunt prezente in piata sub brandul Raraul. In 1994, Raraul fost privatizata prin metodea MEBO si a devenit prima societate pe actiuni cu capital privat integral romanesc din industria laptelui din Romania. In 2008, societatea Raraul a fost achizitionata de compania Albalact, pentru dezvoltarea portofoliului de branzeturi, unt si lapte. Albalact detine in prezent 99,09% din pachetul de actiuni al societatii Raraul. Raraul a fost modernizata in ultimii ani prin investitii importante, astfel ca astazi fabrica foloseste tehnologii avansate de procesare, combinate cu metodele traditionale de obtinere a produselor lactate. In 2010, brand-ul Raraul a trecut printr-un amplu proces de schimbare a identitatii vizuale si s-a transformat dintr-un brand regional intr-un brand national, cu o noua imagine si un nou concept de pozitionare pe piata. Tot atunci, compania Albalact a decis intrarea cu brandul Raraul intr-o noua categorie de lactate – laptele UHT. In 2012, Raraul si-a imbogatit portofoliul cu o gama diversificata de branza proaspata de vaci. La doar un an de la lansarea noilor produse, Raraul a ajuns brand-ul numarul doi in categoria branza proaspata de vaci. In portofoliul Albalact se regasesc, astazi, peste 150 de sortimente sub cele cinci brand-uri ale companiei - ZUZU, FULGA, RARAUL, ALBALACT, POIANA FLORILOR. In 2016, Grupul Albalact (Albalact S.A., Albalact Logistic SRL si Raraul S.A.) a devenit parte a grupului Lactalis - cea mai mare companie de lactate din lume, cu o cifra de afaceri de 17 miliarde euro în 2015. Albalact a intrat în Grupul Lactalisin urma licitatiei care s-a incheiat cu succes pe 19 septembrie 2016, la Bursa de Valori Bucuresti. Grupul Lactalis este prezent, azi, in 83 de tari de pe toate continentele, detine unitati de productie in 43 de tari din lume si gestioneaza un portofoliu cu brand-uri internationale renumite, dar si cu brand-uri locale importante.

2. Analiza domeniul comercial In Romania, consumul anual de lapte pe cap de locuitor este inca redus in comparatie cu restul tarilor europene: 6,5 litri de lapte procesat, fata de media europeana de 65-70 de litri. In

negocierile de aderare la Uniunea Europeana, Romania a obtinut o cota de productie anuala de 3,3 miliarde de litri de lapte, din care 1,2 miliarde de litri urmeaza a fi procesati industrial. România a importat lapte, smântână, iaurt, unt, brânză şi caş în valoare de aproximativ 250 milioane de euro şi a exportat aceleaşi produse în valoare de doar 85 milioane de euro, de 2,9 ori mai puţin, importuri şi exporturi care au avut loc atât în UE, cât şi în afara ei. Pe hârtie, în România sunt 686 de companii al căror domeniu de activitate este fabricarea produselor lactate, dar multe dintre acestea sunt închise, numărul celor active trecând cu puțin peste 100. Companiile care activează, totuși, au o cifră de afaceri cumulată de peste 4,5 miliarde de lei (un miliard de euro), potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor, și citate de Ziarul financiar.

2.1. Analiza pieței Denumire Anul 2010 Anul 2011 indicator Unitate de măsură: litri Producția de 242,7 248,5 lapte/ locuitor Consmul mediu 237,1 241,3 anual de lapte/ locuitor Sursa: www.insse.ro

Anul 2012

Anul 2013

Anul 2014

241,0

243,8

253,8

234,1

237,7

244,2

Cererea Anul 2011 Ponderea consumului 101,77 mediu anual de lapte/ locuitor (%)

Anul 2012

Anul 2013

Anul 2014

97,02

101,54

102,73

Conform tabelului de mai sus observăm că cererea de lapte a crescut, cosumul mediu anual de lapte/ locuitor majorându-se cu aproximativ 3% în anul 2014, comparativ cu anul 2010. De asemenea observăm că există fluctuații de-a lungul anilor în ponderea consumului de lapte/ locuitor, astfel: -

În anul 2011 consumul mediu anul de lapte înregistrează o creștere de 1,7% față de anul bază de comparație În anul 2012 consumul de lapte se reduce 2,98% față de anul precedent

-

Anul 2013 aduce o majorare a ponderii consumului mediu anual de lapte/locuitor cu 1,54% Comparativ cu anul 2013, ponderea consumului de lapte crește cu 2,73% în anul 2014

Oferta Anul 2011 Ponderea producției de 102,39 lapte/ locuitor (%)

Anul 2012

Anul 2013

Anul 2014

96,98

101,16

104,1

Analizând datele anterioare, observăm că oferta a crescut cu 4,57% în anul 2014, fa ță de anul bază de comparație. Calculând indicatorii relativi prin metoda indicilor cu bază mobilă putem vedea evoluția ofertei, astfel: -

În anul 2011, oferta a crescut cu 2,39% comparativ cu anul 2010 Următorul an înregistrează o scădere a ofertei cu 3,02%, care se datorează reducerii cererii Anul 2013 aduce cu acesta o majorare a ofertei de 1,16% față de anul anterior În anul 2014 se observă o creștere considerabilă a ofertei, respectiv 4,1, comparativ cu anul 2013

2.2. Analiza prețurilor Preț/ litru – Rarău

Tip de lapte

Auchan UM: lei/litru Lapte cu 1,5% 4,09 grăsimi Lapte cu 3,5% 4,59 grăsimi

Carrefour

Metro

Cora

4,08

4,28

4,41

4,65

4,95

4,67

Comparația prețului pe litrul de lapte din mărci diferite Tip de lapte

Rarăul UM: lei/litru Lapte cu 4,65 3,5% grăsimi Sursa: www.carrefour.ro

LaDorna

Olympus

Muller

Oke

4,59

4,3

4,9

3,9

Analizând prețul/ litru de lapte cu 3,5 grăsimi a celor 5 mărci din hypermarketul Carrefour observăm că prețul mediu/ litru este de 4,46 lei. Prețul laptelui analizat în acest studiu este mai mare cu 0,19 lei/litru față de prețul mediu/litru de lapte din hypermarketul Carrefour.

2.3. Analiza furnizorilor, clienților și concurenților Furnizori de materii prime ai companiei Albalact: -

Producători interni (50,37%) Ferma proprie (6,34%) Furnizori externi (43,29%)

Societatea are încheiate contracte comerciale cu ferme, aociațiile zootehnice și societățile comerciale cu capital privat, precum și cu producătorii individuali mai mari. Furnizori de materiale: Numele firmei Thrace Greiner Supremia SRL Rompetrol Ambro Tetra Pak

Localitatea Sibiu Alba România Suceava Suedia

Materiale furnizate Ambalaje Stabilizatori Combustibil Ambalaje Ambalaje

Clienți Fiecare gamă de produse Albalact se adresează unui segment diferit de piață, firma urmărind acoperirea a cât mai multe segmente de pe piață fără să existe suprapunere de branduri. Astfel, marca Fulga, făcând parte din segmentul laptelui ultrapasteurizat, este considerat produs premium și se adresează persoanelor care preferă o alimentație rațională și mai ales siguranță în consum. Marca Zuzu se adresează în primul rând persoanelor tinere, independente, moderne și bine informate, dar și familiilor din mediu urban. Produsele marca Albalact, nebeneficiind de o diferențiere de imagine, sunt adresate persoanelor cu venituri mici sau medii, dar care pun preț pe calitatea produselor. Albalact livrează produse pe piața internă, principalii clienți fiind: -

Auchan Billa Carrefour Kaufland Mega Image Metro Profi Real România Hypermarche Selgros

Principalii concurenți ai societății Albalact, pe grupe de produse: ● Lapte de consum: -

Covalact Danone Friesland Lacta Giurgiu LaDorna Prodlacta Tnuva

● Produse proaspete: -

Covalact

-

Danone Friesland LaDorna Prodlacta Tnuva

● Unt: -

Covalact Friesland Prodlacta

Clasament 1. Albalact Liderul de piață și cel mai mare procesator român de lactate din România, cu o cifră de afaceri de 474.909.116 lei în 2014, în creștere cu 12% față de anul precedent. Astăzi, compania Albalact mai deţine 99,01% din pachetul de acţiuni al societăţii Rarăul Câmpulung Moldovenesc și mai deține în proporție de 100% societatea de logistică Albalact Logistic SRL.Grupul Albalact are peste 900 de angajaţi, două unități de producție – fabrica Albalact din Oiejdea și fabrica Rarăul din Campulung Moldovenesc – și un centru logistic în Afumați, Ilfov. Albalact este lider cu brand-ul Zuzu în piața de lapte (lapte UHT și lapte pasteurizat) încă din anul 2008. Albalact mai este lider de piață pe segmentul untului de masă și pe segmentul smântână, cu brand-ul omonim De Albalact. Extinderea în categoria iaurt cu portofoliul Zuzu a adus compania între primii trei producători de iaurt din țară, iar cu brand-ul Rarăul și gama de brânză proaspătă de vaci compania a urcat pe locul 2 în această categorie.

2. Danone România Se clasează pe locul 2, după Albalact, cu o cifră de afaceri de 456 mii lei în anul 2014, în scădere cu 16% față de anul 2013. Are în subordine 494 de angajați în 2014, mai pu țini cu 22 de angaja ți comparativ cu anul 2013. Danone România a luat naștere în anul 1996 prin achiziționarea fostei fabrici de lactate Miorița din București. Danone România are astăzi în portofoliu peste 60 de referințe de produse. Brand-urile companiei sunt NutriDay, Activia, Actimel, Danonino, Casa Bună, Danette, Cremosso, Savia și Disney. În fabrica din România se produc zilnic aproximativ 1 milion de pahare de iaurt. 3. Frieslandcampina România

Se situează pe locul 3 în topul companiilor producătoare de lactate cu o cifră de afaceri de 400 mii lei în anul 2014, raportând anul trecut o creştere a vânzărilor cu 20% pe brandul Napolact comparativ cu 2013. Friesland Foods este o companie producătoare de produse lactate din Olanda. În anul 2008, Friesland Foods a fuzionat cu compania olandeză Campina, din ianuarie 2009 noua companie formată numindu-se FrieslandCampina. Compania a intrat pe piața din România în anul 2001 prin achiziția Nutricia Dairy and Drinks, iar în 2002 a fuzionat cu producătorii Someșana Satu Mare, Belcar Bela Deta din Timișoara și Belcar Distribution. Friesland România este acționar majoritar la firmele Industrializarea Laptelui din Târgu-Mureș și Napolact Cluj-Napoca. Compania deține brandurile Milli, Oke!, Dots, Completa, Napolact și Napoca.

2.4. Analiza activității promoționale Albalact utilizează atât tehnici de comunicare promoţională (publicitatea, promovarea vânzărilor, relaţiile publice, forţa de vânzare şi marketingul direct) cât şi tehnici de comunicare continuă. Cele două mărci Zuzu cât şi Fulga au trecut printr-un proces de rebranding. Cel mai de amploare demers promoţional îl reprezintă concursul „Zuzu te deşteaptă, premii te aşteaptă”. Este vorba despre o asociere între Kiss FM şi Zuzu, menită a promova ambele părţi care se desfăşoară după cum urmează: cumpărătorii găsescinscripţionat pe fiecare produs Zuzu un cod, pe care trebuie sa îl înscrie pe site. Pentrua afla câştigătorii, care se trag la sorţi, participanţii trebuie să asculte Kiss FMdimineaţa, între orele 07:00 – 10:00. Premiile constau în 10 maşini (Volkswagen Golf),70 frigidere, 1050 căni. De remarcat este modul în care promoţia Zuzu întăreşte asocierea brandului cu momentul mic-dejunului. Sub sloganurile simpatice şi pline deentuziasm precum „Ştii câte săptămâni are toamna? 10 Volkswagen Golf !!!” sau „Ştiicâte ore sunt în 70 de zile? 1050 de căni Zuzu!!!” , publicului i se trage atenţia asupranoului Zuzu. Campania este promovată în toate mediile, atât prin ATL–un spot publicitar rulează la televizor, la care se adaugă o serie de spoturi radio, cât şi prin BTL – mai ales în mediul online. La această campanie se adaugă spoturile publicitare difuzate în mod normal latelevizor şi sponsorizările oferite de Albalact, promotiile (Multipack Fulga iaurt natural150g 3+1 gratis si Fulga iaurt cu capsuni 125g 3+1 gratis), design-ul unic aleambalajelor (ex: ambalajul Tetra Top cu lingurita atasata ZUZU dar si iaurtul de 750g “portie de familie”).

2.5. Puncte forte și puncte slabe Puncte tari:

-

Deţinerea în portofoliu a 2 mărci puternice Calitatea produselor oferite Rețea de distribuție națională Existența de personal specializat Diversitatea produselor oferite Organizarea eficientă a activității (6 centre de distribuție- în țară) Rețeaua de colectare și desfacere bine organizată

Puncte slabe: -

Gradul de satisfacere a cererii incomplete Deținerea în portofoliu a unor categorii de produse nediferențiate ca imagine Capacitatea de producție insuficientă până în momentul punerii în funcțiune a noii fabrici de lapte Cota de piață diferențiată pe categorii produse

3. Analiza domeniului tehnic și tehnologic 3.1. Amplasamentul Societatea ALBALACT SA îşi desfăşoară activitatea pe amplasamentul situat în intravilanul localităţii Oiejdea, DN1 km 392+600, comuna Galda de Jos, judeţul Alba, în afara zonei protejate și în Fabrica Raraul din Campulung Moldovenesc, punct de lucru Afumați, Ilfov și ferma zootehnică Vaidei, Hunedoara. Suprafaţa totală a întregii proprietăţi deţinută în Oijdea de societatea ALBALACT SA este de 50000 mp, conform CF nr. 70359. Terenul și construcţiile unde se află instalaţia de procesare a laptelui aparţin societăţii ALBALACT SA, cu sediul în comuna Galda de Jos, localitatea Oiejdea, DN1 km 392+600, judeţul Alba, înmatriculată la Registrul Comerţului cu nr. J01/70/1991, având CUI RO 1755369. Zona prezintă caracterul unei zone industriale, cu hale de bună calitate constructivă, cu spaţii exterioare aferente amenajate corespunzator. Drumurile interioare şi platformele de pe amplasament sunt în stare foarte bună, fiind întreţinute permanent. Pe amplasamentul instalaţiei Albalact SA se află la această dată o hală mare, ce cuprinde spatii de producţie, birouri şi alte zone anexe, spălătorie auto, cu suprafaţa de 370 mp, respectiv staţia de epurare, ce ocupă 518,44 mp. Accesul la obiectiv se face din DN1. Clădirea fabricii este din structură metalică zincată, acoperită cu panouri tip sandwich. Din suprafaţa construcţiei, 12400 m2 sunt suprafeţe de producţie şi depozitare şi 1900 m2 birouri şi alte zone anexe.

3.2. Căile de acces și mijloacele de transport Fabrica Albalact SA Oiejdea Accesul la proprietate pentru fabrica ALBALACT SA se face din DN1. 

Coordonatele stereo 70 pentru amplasament sunt: Latitudine N: 395773,590 m Longitudine E: 518962,057 m.

Amplasamentul deţinut în intravilanul localităţii Oiejdea de ALBALACT SA are urmatoarele vecinătăţi: - est, sud-est – terenuri agricole; - vest, nord-vest – drumul national DN1; - sud, sud-vest – pârâul Galda; - nord-est - proprietate private -societate de cu profil de industrie alimentară Prefera SA. Terenul este situat în bazinul hidrografic Mureş, pe partea stȃngă a pȃrȃului Galda (cod cadastral IV. 1.097.00.00.00.00), afluent al râului Mureş, la distanţa de cca. 50 m faţă de acesta, în zonă destinată activităţilor industriale.

Fabrica Raraul din Campulung Moldovenesc Oraşe în apropiere: Vatra Dornei, Suceava, Bănila pe Siret (Bănila Moldovenească) Coordonate: 47°32'12"N 25°30'51"E Adresa: Strada Aeroportului 3, Câmpulung Moldovenesc 725100

3.3. Resurse energetice și utilități Albalact SA este asigurată din reţeaua energetică naţională, prin intermediul a două transformatoare amplasate în incintă, cu putere instalată de 3,2 MW; acestea sunt cu ulei fără PCB. Avȃnd în vedere că obiectivele proiectului sunt amplasate în incinta fabricii de prelucrare a laptelui, energie electrică pentru consumatorii noi se va asigura prin racorduri la puncte de alimentare ale ALBALACT SA. Consumul mediu lunar de energie electrică este de cca 970 MWh. Consumul de energie prevăzut de documentrul de referinţă BAT pentru fabrici de prelucrare a laptelui este cuprins între 0,07-0,2 kWh/litru de lapte procesat.

3.4. Descrierea procesului de producție Colectare și transport materii prime Laptele materie primă este colectat de la producători din ţară, certificaţi să producă și să livreze lapte conform normelor UE. Transportul laptelui se asigură cu autocisterne deţinute de beneficiarul, ce au o capacitate totală de 360200 litri (masa utilă cca 300 tone), și/sau cu autocisterne detinute de terţi. La intrarea in fabrica, înainte sa fie descarcat din cisterne in tancurile de receptie, laptele este analizat in laborator, pentru determinarea mai multor parametri, cum ar fi: antibiotic, incarcatura de microbi si germeni, proteine, etc. Daca incarcatura microbiana depaseste limitele admise sau se depisteaza urme de antibiotic, laptele este returnat furnizorului. Celelalte materiale utilizate -culturi starter, culturi probiotice, stabilizatori, alte adaosuri pentru procesare (zahăr, baze cu fructe pentru iaurturi, baze concentrate, etc.), ambalaje, chimicale – se aprovizionează pe bază de comenzi, în funcţie de necesarul fabricii.

Recepţie, pregătire materie primă

Recepţie materie primă: recepția laptelui se face în staţia cu o capacitate de 25000 l/h. In aceasta unitate sunt incluse: debitmetru masic, tanc de deaerare si schimbător de căldura cu apa-gheata pentru răcire. Ieșirea laptelui către tancurile de stocare este de 2-3° si este controlata si înregistrată. Stocare lapte crud: Tancurile de stocare lapte crud au o capacitate totala de 210 tone, distribuite în 3 tancuri a cate 70000 litri fiecare. Fiecare tanc este echipat cu senzori de nivel, senzori de temperatura si agitator montat la partea inferioara. Tancurile sunt izolate cu un strat de 70 mm de vata minerala acoperita cu inox. De asemenea fiecare tanc este prevăzut cu gură de vizitare montata in partea inferioara si cu dispozitive de spălare CIP. Procesare lapte brut, pentru obţinere laptede consum, respectiv iaurturi și smȃntȃnă Laptele crud trece prin etapa de pasteurizare, de unde este dirijat în tancurile de stocare lapte pasteurizat. Laptele pasteurizat stocat în aceste tancuri poate urma 2 directii: – o parte poate merge la sterilizare si apoi ambalare- aici se obţine laptele de consum – alta parte poate trece prin a doua etapă de pasteurizare, apoi ambalare- aici se obţin iaurturile. Pasteurizare lapte: se face într-o unitate de pasteurizare cu o capacitate de 20,000 litri pe oră, echipată cu sistem bactofuga tip Tetra Pak (asigură scăderea conţinutului de bacterii și spori înainte de procesul de încălzire, pentru a îmbunătăţii impactul termic), separator centrifugal Tetra Pak, instalație de normalizare a laptelui automata tip Tetra Alfast si omogenizator de lapte tip Tetra Alex cu doua capete, cu presiunea de lucru de 250 bari. Unitatea de standardizare Alfast este modificata astfel încât să poată face si normalizarea conținutului de proteine, prin injectarea permeatului obținut de la Linia de Filtrare UF1. Întreg sistemul este prevăzut cu senzori şi sistem de control. Sistemul este realizat conform normelor U.E., cu senzori de urmărire a presiunii diferențiale dintre partea cu lapte pasteurizat si cea nepausterizată, pentru a se evita recontaminarea laptelui in caz de perforare a plăcilor schimbătorului de căldura şi contaminarea laptelui conventional cu cel ecologic. Ciclul de temperatura este 4°-65°C - bactofugare – separare- normalizare – omogenizare – 85°C/30 sec – răcire – 4°C. Surplusul de smantana trece printr-un răcitor cu apa gheata si este stocata la 4° in 4 tancuri a cate 5,000 litrii fiecare. Stocare lapte pasteurizat: stocarea laptelui normalizat se face in 6 tancuri cu o capacitate de 30,000 litri fiecare, 3 tancuri cu capacitate de 20,000 litri fiecare si 2 tancuri a cate 70.000 fiecare. Toate tancurile sunt prevăzute cu dispozitive de spălare automate, sonde de temperatura, sonde de nivel si sisteme de alarma, pentru a evita depășirea CAPACITĂȚIi maxime de stocare a fiecăruia. Tancurile sunt izolate cu un strat de 70 mm de vată minerala, sunt prevăzute cu agitatoare si guri de vizitare situate la partea superioara. Circuitele de lapte sunt prevăzute cu baterii de valve, care au rolul de a asigura controlul traseelor de lapte si evitarea mixării diferitelor tipuri de lapte. Toate circuitele sunt controlate de

către sistemul central de control si sunt prevăzute cu senzori pentru verificarea poziției si stării de funcționare. Obţinerea laptelui UHT Din tancurile de stocare, laptele este dirijat spre unul din cele doua utilaje de sterilizare, denumite Flex-uri. In momentul in care masina de ambalat este pregatita, se deschid valvele specifice de pe traseul laptelui, si incepe operatiunea de aducere a laptelui din tancurile de stocare in Flex. Traseul laptelui in utilajele de sterilizare si parametrii de lucru sunt stabilite de catre operatorul de pe Flex, care va pregati pasii de productie a utilajului conform recomandarilor de la producator. Astfel, laptele va fi initial preincalzit la temperatura de 72°C, apoi va trece printr-un deaerator, unde vor fi eliminate toate gazele si mirosurile straine din lapte, de unde trece in omogenizator. Omogenizarea se realizeaza la presiunea de 160 bari. Etapa urmatoare este cea de ridicare a temperaturii la 90°C, cu mentinere de 60 de sec, dupa care se trece la ridicarea temperaturii la 127-130°C, cu mentinere de 2 sec. Dupa ultima incalzire, laptele este racit la temperatura finala de 6°C, cu ajutorul unui sistem de racire care foloseste ca agent de racire apa-gheata. Incalzirea finala la 127°C, cu mentinerea laptelui timp de 2 sec in tubulatura utilajului se recomanda pentru distrugerea germenilor de infectie si atingerea termenul de valabilitate dorit. Sunt instalate 4 unitati de sterilizare lapte, folosite la prepararea laptelui UHT. Aceste echipamente de ultima generație sunt echipate fiecare cu omogenizator si deaerator:    

TETRA THERM ASEPTIC FLEX 10 capacitate 8000 l/h TETRA THERM ASEPTIC FLEX 1 capacitate 10.000 l/h TETRA THERM ASEPTIC FLEX 1 capacitate 10000 l/h TETRA THERM ASEPTIC FLEX 1 capacitate 4000 l/h

Din momentul in care produsul intra in aceste unităti, laptele nu mai vine in contact cu mediul, pȃnă la momentul deschiderii pachetului la consumator. Ambalarea UHT: se face pe 2 linii de ambalat aseptic tip Tetra Pak, o linie de mare capacitate, denumita A3/Flex si o masina pentru ambalare lapte scolar. Noua linie pentru ambalare lapte „AVE” A3/Flex este o mașină de îmbuteliere complexă, pentru lapte proaspăt înalt pasteurizat și iaurt de băut, în ambalaje PET. Poate ambala intre 7000 si 10000 litri lapte pe ora, la o viteza de 7000 pachete pe ora. Sistemul de ambalare este unul complet automatizat, echipat cu servomotoare, unitate de spălare integrata si dispozitiv de comanda si control. Poate ambala orice tip de produs aseptic, fie lapte simplu si chiar sucuri cu pulpa si celule. Întreg sistemul este controlat de calculatoare de proces de mare viteza.

Pe acesta linie se va ambala laptele UHT ecologic.

Ambalare lapte consum Laptele racit la temperatura de 6oC in urma operatiei de sterilizare, este dirijat spre masinile de ambalat Tetra Top 180v sau C3 flex. Intregul sistem este unul inovativ de procesare a pachetelor. Acestea sunt create direct din folia de carton si placate cu plastic. Pentru crearea capacelor, mașina este echipata cu sisteme de injectare plastic, care toarnă capacul direct pe pachet. Fiecare mașina este compusa din doua linii independente, ce pot produce simultan doua tipuri de pachete de diferite volume si in care se pot ambala doua tipuri diferite de produse. Inainte de inceperea ambalarii, operatorii asigură spalarea si dezinfectarea masinilor de ambalat, pentru eliminarea riscurilor de infectare cu bacterii daunatoare. Apoi, in functie de sortimentul de fabricatie, cu grasime de 0,1 %, 1,5% sau 3,5%, se pregatesc cartoanele pentru ambalare de 1 litru, specifice fiecarui produs. Capacitatea masinilor de ambalat este de 9000 de litri/h pentru Tetra Top, respectiv 7000 litri/ora pentru C3 Flex. Acest debit este in concordanta cu utilajele de sterilizare, care alimentează in mod continu linia de ambalare, cu un debit putin mai mare decat capacitatea masinilor de a ambala, pentru a se asigura continuitatea; surplusul de lapte este recuperat pe circuitul de retur in sterilizatoare, de unde se reia intregul ciclu. Preparare smântână Prepararea bazei lactate: Smântâna normalizată nepasteurizată, de 12% sau 20% grasime, rezultată din procesul de normalizare a laptelui, este pregatită pentru operatiunea de preparare a bazei lactate pentru smantană fermentată, in cele 4 tancuri de preparare, cu capacitatea de 5000 litri fiecare. Pentru obtinerea bazei lactate se adauga cantitatile de ingrediente, conform procentelor specificate in reteta de fabricatie pentru smantana de 12% sau 20% grasime, cu coagulare in termostat. Hidratarea bazei lactate pentru smântână: Baza lactata trebuie sa ramana la hidratare timp de 20 de minute, cu functionarea continua a agitatorului din tancul de preparare. Omogenizarea: Smantana de 12% grasime se va omogeniza la temperatura de 65°C, la presiunea de 170 bari, iar cea de 20% se va omogeniza la presiunea de 130 bari. Pasteurizarea: Procesul de pasteurizare se realizeaza la temperatura de 110°C timp de 5 sec, in tuburile de mentinere ale pasteurizatorului. Pasteurizatorul de smantana este o unitate de pasteurizare pentru smântâna cu o capacitate de 5000 l de smântâna pe oră. Instalația este prevăzuta cu un omogenizator tip Tetra Alex 20, cu

doua capete de omogenizare la o presiune de 250 bari. Ca si pasteurizatorul de lapte, este prevăzut cu sisteme de monitorizare a presiunii, temperaturilor, debitelor si a presiunii diferențiale. Programul de temperatura este 4°- 65°- omogenizare -102°/30 sec – 4° (35°). După pasteurizare, smântâna este trimisa fie către tancurile de fermentare, fie către tancurile de stocare, urmând să fie ambalata.

Racire la temperatura de insamantare: se face intr-unul din cele două tancuri de însămȃnţare. Insamantarea culturii: Temperatura de insamantare este de 32 ± 1°C. Se folosesc culturi DVS (cu adaugare direct in vana). Dupa inocularea culturii, smantana se amesteca pentru hidratare timp de 20 minute in cazul folosirii unei culturi liofilizate si 10 minute in cazul folosiri unei culturi congelate. Ambalare: se face in ambalaje specifice produsului, in functie de gramajul dorit, la temperatura de 32°C±1oC. Fermentarea: procesul are loc in termostat, la temperatura de 32°C±2°C, in ambalaje specifice produsului. Parametrii de aciditate si pH sunt urmariti de tehnolog, iar la pH-ul = 4,6 – 4,9 /Ac ≈ 60°T, in functie de aspectul coagulului, smantana se transferă din termostat in depozitul de racire, la 48°C,unde are loc . Racirea finala: după termostatare, produsul se transferă in depozitul de frig, la 4-8°C. Preparare și ambalare iaurturi Prepararea iaurturilor se face pe instalațiile specifice din hala de producție: -

5 tancuri cu capacitatea de 10000 litri fiecare, pentru procesul de maturare a iaurtului sau a smântânii fermentate, conectate la o sursa de aer steril 5 tancuri cu capacitatea de 10000 litri fiecare in care se stochează iaurtul/smântâna ce urmează a fi ambulate, conectate la o sursa de aer steril

- O instalație de pasteurizare lapte pentru iaurt cu o capacitate de 10000 litri, care include un omogenizator tip Tetra Alex 25, un deaerator tip Tetra ALROX si un sistem imbunatatit de control al temperaturilor de omogenizare si deaerare. Fiecare tanc de fermentare sau stocare iaurt este conectat la o sursa de aer steril, in acest fel produsul stocat fiind ferit de orice fel de contaminare, iar tancurile sunt perfect închise. Dozarea culturilor necesare preparării iaurtului se face direct in țeava de alimentare cu lapte prin incinte etanșe, asigurându-se in acest fel faptul ca produsul nu intra in nici un fel in contact cu surse de reinfectare. In plus pentru evitarea contaminării in întreaga încăpere se pompează aer filtrat prin filtre Hepa, care elimina posibilitatea pătrunderii particulelor de praf/germeni in încăpere.

Pachetele pentru ambalare iaurturi sunt create direct din folia de carton si sunt placate cu plastic. Umplerea pachetelor de iaurt se face intr-o camera perfect sterila a mașinii, in felul acesta fiind evitat orice contact al produsului final cu posibili germeni care ar putea contamina iaurtul. Echipamentul de ambalare este alcatuit din doua linii independente, ce pot produce 2 tipuri de produse simultan, in doua volume diferite, ceea ce asigura foarte mare flexibilitate a procesului de producție: -

Linie de ambalat C3 /Flex cu o capacitate de 7000 pachete/ora dedicata pentru lapte de consum; Linie de ambalat lapte si iaurt la PET/HDPE. Linia are o capacitate maxima 8000 butelci/h, capabila sa ambaleze atât in sticle HDPE, cat si in sticle din PET. Poate ambala atât lapte de consum, cat si iaurturi de baut.

Noua linie de ambalat iaurt prin termoformare „ARCIL” este o linie de mare capacitate (max 44.000 pachete/h), care isi realizeaza paharele direct din folie de plastic. Prin modul in care face dozarea si formarea paharelor, linia creste eficienta ambalarii iaurturilor cu peste 70%, reducandu-se şi costul ambalajelor. Linia are incorporat un mixer pentru fructe, permitand si ambalarea iaurturilor cu fructe, cu reducerea pierderilor de produs si baze. La capatul fiecarei linii se află echipamente care formeaza si ambaleaza baxuri. Camerele de preparare și ambalare lapte și iaurt au atmosferă controlată, cu aer filtrat prin filtre HEPA cu suprapresiune, astfel încat nu se permite accesul impurităților, prafului si germenilor in zonele de producție.

Procesare unt Untul care urmează să fie procesat şi ambalat, aprovizionat de la furnizori sau din stoc, se receptionează calitativ și cantitativ, se recoltează probe pentru verificarea proprietatilor organoleptice. Decongelarea - untul se scoate din depozitul de congelare in zona de dezambalare, pentru indepartarea cutiilor de carton. Se introduce in depozitul frigorific al sectiei, pentru decongelare, la temperatura de +2÷ +8ºC, timp de max 48 h. Se verifică calitatea materiei prime înainte de introducerea in lucru prin examen organoleptic (gust, miros) și examen de laborator. Remalaxarea – se stabilește procentul de grasime in functie de soriment (82%, 65%, 60%, 40%) prin remalaxare untului bloc, adaos de apa si amestecare in malaxor. Cantitatea de apa se calculeaza in functie de grasimea untului bloc, conform retetei de fabricatie. Ambalarea în pachete se face în hârtie pentru unt şi cutii de carton, se inscripţionează data expirare/lot. Temperatura de ambalare este de 10-12ºC pentru sortimentele 82%, 65%, 60%,

respectiv 4-6 ºC pentru sortimentul de 40 %. Fiecare sarjă de produs finit se verifica pentru propietati organoleptice. Toate produsele finite ale fabricii se stochează în condiţii corespunzătoare, pe categorii, în depozitele amenajate ale fabricii, de unde se livrează beneficiarilor.

3.4.1. Capacitatea de producție In ambele unitati, compania proceseaza peste 300.000 de litri de lapte zilnic.

3.4.2. Igiena și protecția muncii Albalact a implementat sistemul ISO 9001 şi HCCP – TUV Thüringen Germania pentru evaluarea calitatii. Compania a mai implementat sistemul FIFO pentru trasabilitatea produselor in depozite. De asemenea, in laboratorul companiei lucreaza specialisti laboranti cu studii de microbiologie. Albalact a introdus si sistemul de management al sigurantei alimentare conform ISO 22000/2005, sistem certificat de TÜV Thüringen Germania. Scopul implementarii sistemului este acela de a documenta politica si strategia companiei in domeniul sigurantei alimentelor, de a informa si instrui utilizatorul intern asupra cerintelor, relatiilor si responsabilitatilor esentiale referitoare la siguranta alimentelor. Acest sistem permite managementului companiei sa tina sub control siguranta produselor fabricate. Compania este verificata si recertificata de catre auditorii TUV Thunringen la fiecare 2 ani. Pentru ca este preocupata de asigurarea unui mediu sigur si adecvat pentru angajatii sai, compania Albalact a implementat in 2008 sistemul de management al sanatatii si securitatii ocupationale OHSAS 18001:2008.

3.5. Puncte forte și puncte slabe pentru domeniul tehnic și tehnologic Puncte tari -

Tehnologie avansată Calitatea produselor Rețeaua de colectare și desfacere bine organizată

Puncte slabe -

Materia primă în proporție de 43,29% provine de la furnizori externi Capacitățile de producție insuficiente până la momentul punerii în funcțiune a noii fabric de procesare lapte

4. Analiza domeniului resurselor umane 4.1. Structura și dinamica personalului Table 1 Dinamica personalului

Indicator Anul 2013 Număr mediu de 707 angajați Sursa: www.bvb.ro

Anul 2014 594

Anul 2015 634

În urma colectării datelor observăm că numărul mediu de angajați fluctuează de la un al la altul, în anul 2013 înregistrându-se cel mai mare număr de salariați, resprectiv 707, continuând să scadă cu 113 salariați în următorul an, iar în anul 2015 numărul salariaților a fost de 634 persoane, mai mic decât anul bază de comparație, dar mai mare decât în anul 2014.

4.2. Remunerarea și motivarea personalului Table 2 Cheltuieli cu salariile

Indicator Anul 2014 Cheltuieli cu salarii și 31 905 771 contribuții Sursa: www.bvb.ro

Anul 2015 36 973 116

Sm = Fond de salarii/ nr de salariați Sm2014= 31 905 771/ 594= 53 713 lei/salariat/an Smlunar 2014= 530713/ 12= 4 476 lei/luna/ salariat

Sm 2015= 36 973 116/ 634=58 317 lei/salariat/an Sm lunar 2015=58 317 / 12= 4 859 lei/luna/salariat

În anul 2014 fondul de salarii al societății ALBALACT SA a fost de 31 905 771 lei, iar numărul de salariați a fost de 594 angajați, din acestea reiese un salariu mediu brut lunar de 4 476 lei/salariat. ALBALACT SA, în anul 2015 își mărește echipa cu 40 de angajați, având în acest an 634 salariați, fondul de salarii din acest an a fost 36 973 116 de lei, ob ținând astfel un salariu mediu brut lunar de 4 859 lei/salariat.

În urma comparației efectuate vedem că salariul mediu brut lunar a crescut în anul 2015 cu 8,55% față de anul 2014, astfel că angajații sunt motivați de majorarea salariului.

4.3. Puncte forte și puncte slabe Puncte tari: -

Organizare flexibila Motivarea personalului prin salariu

Puncte slabe: -

Fluctuațiile numărului de salariați

5. Analiza domeniului financiar Diagnosticul financiar-contabil al SC ALBALACT S.A. evidentiaza situatia patrimoniului si performantele activitatii desfasurate. Sursele de informatii sunt bilanturile contabile ale societatii si conturile de profit si pierdere din anii 2010 si 2011 si rapoartele financiare intocmite de intreprindere. Analiza bilanţului contabil In tabelul urmator se prezinta, in preturi curente, situatia elementelor patrimoniale de activ si pasiv asa cum sunt inregistrate in bilanturile contabile prezentate de firma studiata : Elemente ACTIVE IMOBILIZATE imobilizari corporale imobilizari necorporale imobilizari financiare ACTIVE CIRCULANTE Stocuri Creante Disponibilitati

2010 129.796.400 111.112.189 707.104 17.977.107 66.559.006 18.967.153 45.174.556 2.417.297

% 65,39 55,97 0,36 9,06 33,53 9,55 22,76 1,22

2011 134.236.350 94.603.698 661.925 38.970.727 83.111.171 21.765.140 56.806.439 4.539.592

% 61,75 43,52 0,3 17,93 38,23 10,01 26,13 2,09

cheltuieli in avans TOTAL ACTIV CAPITAL PROPRIU capital social diferente din reevaluare rezerve profit net al exercitiului repartizarea profitului DATORII TOTALE creditori Furnizori alte datorii Provizioane venituri in avans TOTAL PASIV

2.151.539 198.506.945 85.917.894 65.270.887 13.097.837 6.827.280 855.825 133.935 107.032.596 45.761.762 39.974.371 21.296.463 208.663 5.347.792 198.506.945

1,08 100 43,28 32,88 6,6 3,44 0,43 0,07 53,92 23,05 20,14 10,73 0,11 2,69 100

29.997 217.377.518 89.979.768 65.270.887 11.392.227 7.614.003 6.043.097 340.446 122.541.827 31.195.054 35.289.476 56.057.297 208.663 4.647.260 217.377.518

0,01 100 41,39 30,03 5,24 3,5 2,78 0,16 56,37 14,35 16,23 25,79 0,1 2,14 100

5.1.

Analiza principalelor elemente ale activului.

Analizand aceste date, se observa urmatoarele: Valoarea imobilizarilor in 2011 a scazut cu 14,85% datorita amortizarii inregistrate si a vanzarii de mijloace fixe.Stocurile in anul 2011 au crescut comparativ cu anul 2010 cu 14,75%,datorita influentei preturilor in crestere ale materiilor prime asupra valorii produselor lactate.Creantele in anul 2011 au crescut cu 25,74% datorita in primul rand cresterii cifrei de afaceri si a termenelor contractuale privind platile. 5.2.

Analiza principalelor elemente ale pasivului

Cresterea pasivului se datoreaza in principal : -

cresterii capitalurilor proprii ca urmare a obtinerii unor profituri considerabile in anul 2011 cand acestea ajung la 6.043.097lei, de la

valoarea de 855.825lei

inregistrata in 2010. -

Cresterii sumelor datorate entitatilor afiliate,de la valoarea de 205.807 in anul 2010 la valoare de 3.810.640 in 2011 si a altor datorii,inclusiv datorii fiscale si datorii privind asigurarile sociale.

Celelalte elemente de pasiv se prezinta astfel : -

provizioanele au o dinamica constanta,ramanand la valoarea de 208.663

-

capitalul social nu s-a modificat intre anii 2010-2011,avand valoarea de 65.270.887

-

valoarea postului furnizori a scazut cu 11,72% iar cea a creditorilor a inregistrat de asemenea o scadere cu 31,83% in anul 2011 fata de anul precedent.

Se prezinta indicatorii economico-financiari comparativi pentru anii 2010 si 2011 Indicator financiar

Anul 2011

Anul 2010

Indicatori şi indici privind profitabilitatea Profitul brut Profitul net

2939152 2394102

1177451 580212

Rata profitului Randamentul activelor totale Rata rentabilităţii financiare a capitalului propriu Rata rentabilităţii capitalului social

1.30% 15.87% 2.72%

0.22% 0.60% 2.8%

3.67%

0.89%

Se observa o crestere a profitului realizat de societatea Albalact, datorita unei investitii tot mai mari in lansarea de noi produse si campanii, dar si datorita unor eforturi mai mari in vederea reducerii costurilor.

Indicator financiar Indicatori de lichiditate şi solvabilitate (indicatorii echilibrului financiar) Rata lichidităţii generale Rata lichidităţii imediate Rata solvabilităţii generale Rata solvabilităţii parţiale Rata autonomiei financiare globale

Anul 2011

89.81% 4% 60.50% 43.55%

Anul 2010

85.35% 12.75% 44% 61% 44.53%

Nivelul lichiditatii generale se apropie de pragul limita de 100% in anii analizati, fapt ce demonstreaza ca firma Albalact reuseste sa isi achite datoriie cu usurinta. Lichiditatea imediata se gaseste la un nivel foarte scazut , cu mult sub nivelul optim de 20% considerat minim, ceea ce reprezinta o capacitate mica a firmei de rambursare rapida a datoriilor exigibile imediat. Rata autonomiei financiare globale se situeaza la valori normale , peste 30% . Dar se observa o descrestere a aceasteia.

Indicator financiar Indicatori privind imobilizările de capital

Anul 2011

Anul 2010

Rata activelor imobilizate Rata imobilizărilor corporale Rata activelor circulante Rata stocurilor Rata creanţelor Perioada de recuperare a creanţelor

70.61% 45.86% 29.39% 9.60% 18.47% 68 zile

66.10% 56.60% 3.34% 19.70% 23% 63 zile

Rata activelor imobilizate a cunoscut o dinamica diferita si opusa in functie de anii de comparatie. Observam o crestere in anul 2011 fata de anul 2010, ponderea activelor imobilizate in activele totale creste. Ponderea activelor circulante in totalul activelor se gaseste la un nivel de aprox 30% in 2011. Cresterea din ultimul an se datoreaza cresterii productiei si a numarului de clienti mari. Observam ca rata stocurilor se gaseste la valori normale pentru domeniul de activitatate insa in scadere, desi volumul de activitate creste. Acest lucru se explica printr-o durata mare a ciclului de exploatare. Rata creantelor cunoaste scaderi pentru anul 2011 comparativ cu anul trecut, lucru apreciat ca pozitiv avand in veredre si cresterea vanzarilor. . Desi termenul de incasare clienti creste sensibil in 2007 fata de 2006, datorita cresterii volumul de activitate, scaderea acestei rate este apreciata pozitiv. Comparativ anul 2010-anul 2009, aceasta rata inregistreaza o crestere semnificativa datorita in primul rand cresterii cifrei de afaceri si a termenolr contractuale privind platile dar si datorita deterioarii situatiei economice generalizate, unii clientii neachitand la termen datoriile catre SC Albalact SA.

5.3. Puncte tari: -

Puncte tari și puncte slabe pentru domeniul financiar

stabilitatea financiară fluxul de numerar

Puncte slabe: -

economiile de scară

6. Analiza domeniului managementului Dintre aspectele cele mai importante care fac obiectul acestui domeniu, al analizei pot fi semnalate următoarele : - Conducerea vizionară. Având în vedere tendinţele actuale ale economiei naţionale, acţionarii societăţii au considerat a fi benefică reducerea cheltuielilor. Astfel s-a hotărât vânzarea a două fabrici aflate în proprietate. Prima fabrică s-a vândut la preţul de 4,7 milioane de euro unei companii olandeze care va investi în dezvoltarea şi extinderea fermei, iar laptele produs va fi livrat în totalitate companiei Albalact. Ceea de-a doua unitate de producţie, care nu mai funcţiona din 2008 s-a vândut la un preţ minim de 1,63 mil. Euro, bani care încă nu se ştie în ce proiecte o să fie investiţi. - Salariaţi implicaţi. Fiind un număr mare de salariaţi, gradul de implicare al acestora nu este foarte mare, ei nu fac parte din sistemul decizional al firmei. - Capacitate de organizare. - Organizare flexibila. Structura organizatorică a societăţii cuprinde următoarele niveluri ierarhice: Preşedinte şi Director General, -

Director General Adjunct - coordonează, alături de directorul general, activitatea companiei şi răspunde de controlul costurilor comerciale. Director de Marketing - stabileşte planul şi bugetul de marketing anual şi coordonează strategiile de poziționare şi dezvoltare ale brandurilor companiei. Director Comercial - răspunde de implementarea şi dezvoltarea strategiei de distribuţie şi vânzări în toate canalele de vânzări ale companiei, administrează sistemul de credite, coordonează studii de piaţă, promoţii. Director Financiar - coordonează obiectivele strategice, operaţionale şi tactice pentru departamentul financiar şi departamentul de IT, având sub conducere o echipă de 12 specialişti. Director Resurse Umane – responsabil nu doar cu recrutările de personal, sistemul de salarizare şi implementarea programelor de evaluare a performanţelor, dar se ocupă şi de propunerea şi organizarea activităţilor de echipă şi de comunicare internă. Director Producţie-Planificare - răspunde de conţinutul şi calitatea produselor companiei şi coordonează întreaga activitate de producţie şi de planificare a stocurilor, de laborator şi controlul calităţii, cu atribuţii de implementare ISO 9001 şi HACCP Director Tehnic - coordonează toate programele de extindere şi îmbunătaţire a performanţelor de producţie şi a liniilor tehnologice, aprobă programul de asimilare şi introducere în fabricaţie a materiilor prime şi materialelor, se ocupă de modernizarea infrastructurii companiei.

6.1. Puncte tari și puncte slabe pentru dimeniul managementului Puncte tari: -

organizarea eficientă a activităţii;

-

existenţa de personal specializat

-

renumele firmei;

-

eficienţa promovării conducerea vizionară

Puncte slabe: -

salariați iresponsabili