Relatia Romaniei Cu FMI [PDF]

Zitiervorschau

Relatia Romaniei cu FMI 1. Fondul Monetar International (FMI). Prezentare generala Fondul Monetar Internaţional (iniţiale: FMI) este o organizaţie internaţională care are 184 de state membre. A fost constituită printr-un tratat internaţional în anul 1945, având ca scop principal promovarea unei economii mondiale sănătoase.

2. Obiective principale * promovarea cooperării monetare internaţionale şi a stabilităţii valutare * stimularea creşterii economice * asigurarea unui nivel înalt de ocupare a forţei de muncă * acordare de asistenţă financiară temporară pentru ţările care se confruntă cu dezechilibre ale balanţelor de plăţi Funcţii * monitorizează acţiunile şi politicile economice şi financiare din ţările membre, precum şi la nivel global * acordă asistenţă tehnică * creditarea ţărilor membre cu dezechilibre în balanţa de plăţi Drepturi speciale de tragere Drepturile speciale de tragere (DST sau, internaţional, XDR) sunt moneda virtuală a Fondului Monetar Internaţional, conceput ca înlocuitor al standardului aurului. Tranzacţiile în interiorul Fondului Monetar Internaţional sunt calculate în DST. O serie de valute naţionale sunt fixate la un anumit raport în relaţie cu DST. Valoarea sa se calculează în funcţie de dolarul american (44%), euro (34%), yenul japonez (11%) şi lira sterlină britanică (11%), conform cotaţiilor de la bursa londoneză.

3. rolul si activitatile Biroului Reprezentantei Rezidente a FMI in Romania Biroul Reprezentantei Rezidente in Romania desfasoara o gama larga de activitati in scopul de a contribui activ la implementarea recomandarilor de politica economica ale Fondului de catre autoritati, cat si la mentinerea unei stranse legaturi intre sediul central al FMI si autoritatile din Romania.

1

O lista sumara a activitatilor include: # Explicarea opiniilor Fondului in chestiuni legate de politici si conseillerea autoritatilor romane in implementarea programelor macroeconomice incheiate cu FMI, in principal in contextul solicitarii Romaniei pentru sprijin financiar din partea Fondului (cum ar fi acordurile stand-by). Aceasta activitate implica o stransa colaborare si consultare atat cu institutii guvernamentale cat si cu sediul central al FMI. # Schimburi de opinii cu misiunile rezidente ale Bancii Modiale (vezi http://www.worldbank.org.ro/), Uniunii Europene, BERD, agentiile Natiunilor Unite, precum si cu ambasadele tarilor membre ale FMI, pentru a asista autoritatile din Romania in implementarea unui program macroeconomic coerent si cuprinzator; # Monitorizarea evenimentelor si a evolutiei economice in scopul de ajuta la evaluarea performantelor financiare si economice ale programelor si politicilor macroeconomice ale Guvernului. In acest sens, biroul nostru se bazeaza pe o gama larga de surse de informare, care includ Banca Nationala a Romaniei, Ministerul Finantelor si Comisia Nationala de Statistica (vezi web site-urile: http://www.bnro.ro/; http://www.mfinante.ro/; http://www.insse.ro/). Reprezentantul Rezident asista, de asemenea, misiunile Fondului aflate in vizita si participa la intalnirile cu autoritatile din Romania. Biroul Reprezentatei Rezidente a FMI joaca un rol important in asigurarea transparentei politicilor FMI in Romania. Biroul este disponibil pentru intalniri cu oamenii de afaceri romani si straini, reprezentanti din domeniul bancar si pentru schimbul de opinii referitoare la economia romaneasca si politicile economice. Reprezentantul Rezident este singurul purtator de cuvant al Fondului in Romania si este disponibil pentru contacte periodice cu ziaristii. In acest context, Reprezentantul poate face declaratii de presa si poate participa la interviuri de presa si televiziune, prezentand viziunea Fondului in probleme legate de economia romaneasca. Mai mult decat atat, Reprezentantul Rezident al FMI participa ocazional la conferinte si intalniri organizate de institutii publice, organizatii financiare internationale, organizatii neguvernamentale, sindicate si alte grupari care se dezbat probleme generale de macroeconomie si referitoare la economia romaneasca. Biroul nostru este, de asemenea, gata sa colaboreze cu universitati si institute economice interesate in activitatea desfasurata de FMI. Biroul Rezident acorda, totodata, o atentie deosebita posibilitatilor de instruire profesionala care contribuie la intelegerea si tratarea de catre participanti a problematicii FMI. In acest sens, Reprezentantul Rezident al FMI participa la preselectia candidatilor care solicita participarea la cursuri si seminarii organizate de FMI si Joint Vienna Institute.

2

4. Reprezentantul Rezident al FMI Fondul are o reprezentanta in Romania din 1991. Dl. Juan Jose Fernandez-Ansola este Reprezentant Regional Principal pentru Romania si Bulgaria. Colaboratorii dlui. Juan Jose Fernandez-Ansola in cadrul biroului de la Bucuresti sunt dna. Anca Paliu Dragu si dna. Luminita Dragan. uan Jose Fernandez-Ansola, cetatean argentinian, lucreaza la FMI din 1991, unde a detinut fuctii importante, avand o experienta vasta in tarile din zona. Ultima functie detinuta a fost aceea de sef al unuia dintre serviciile pentru Europa Centrala. In perioada 1999-2006 a fost sef de misiune in Bosnia-Hertegovina, Republica Ceha, Slovacia si Slovenia. Anterior, dl. Fernandez -Ansola a fost economist in cadrul Directiei pentru Emisfera Vestica si Directiei pentru formularea si evaluarea politicilor. Dl. Fernandez -Ansola este licentiat in economie al Universidad del Salvador din Buenos Aires, Argentina si detine diplome de masterat si doctorat obtinute la Yale University si Boston University, SUA. Domeniile de interes privind cercetarea economica includ subiecte cum ar fi datoria publica si piata obligatara, fluxurile de capital, iar recent cresterea economica, progresul tehnologic si competitivitatea, precum si inflatia in tarile central si est europene. Dl. Fernandez -Ansola a fost numit Reprezentant Regional Principal pentru Romania si Bulgaria in 4 septembrie 2006. Este casatorit si are un copil.

5. Relaţiile externe ale României După decembrie 1989, România şi-a reorientat politica pe calea întăririi legăturilor cu occidentul, în mod special cu Statele Unite şi Uniunea Europeană. Dacă, în 1972, România devenea membră a Băncii Mondiale şi a FMI şi de asemenea a Organizaţiei Mondiale a Comerţului, în 2004 ea a devenit membră a NATO. România urmează să devină membră a Uniunii Europene pe 1 ianuarie 2007. Liderii actuali ai României au făcut declaraţii publice în ceea ce priveşte strângerea relaţiilor cu alte ţări europene şi, de asemenea, în ceea ce priveşte ajutorul dat acestora în procesul integrării euro-atlantice, (în special în cazul Moldovei, Ucrainei şi Georgiei). Liderii români au declarat public în mai multe ocazii că se aşteaptă c, într-o perioadă de aproximativ 10 ani, toate ţările democratice postsovietice din Europa Răsăriteană şi din Caucaz să acceadă în UE şi NATO. În decembrie 2005, preşedintele Traian Băsescu şi Secretarul de Stat SUA Condoleezza Rice au semnat un acord care permite instalarea de baze militare americane în România. România şi-a arătat în mod public sprijinul pentru Turcia şi Croaţia în eforturile făcute de aceste ţări pentru admiterea la Uniunea Europeană. (Relaţiile economice turco-române au statut privilegiat). Relaţiile româno-maghiare s-au aflat tot timpul la nivelul cel mai înalt, Ungaria sprijinind eforturile României de aderare la UE. Reprezentanţii minorităţii maghiare din Romania participă la coaliţia de guvernământ

3

6. Romania si FMI dintr-o privire  Romania a devenit membra FMI la 15 decembrie 1972.  Participarea Romaniei la FMI se ridica la 1.030,2 milioane DST sau 0,48% din cota totala. Puterea de vot a Romaniei este de 10.552 voturi sau 0,49% din total.  Romania a acceptat obligatiile prevazute in Articolul VIII ale Statutului FMI referitor la convertibilitatea de cont curent la 25 martie 1998.  Guvernatorul Romaniei la FMI este Excelenta Sa, dl. Constantin Mugur Isarescu, Guvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Guvernator Supleant este Excelenta Sa, dra. Alice Cezarina Bitu, Secretar de stat, Ministerul Finantelor. Asistenta Financiara Dl. Jeroen Kremers (Olanda) este Director Executiv pentru Romania in cadrul FMI; constituenta sa include Armenia, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Cipru, Georgia, Israel, fosta Iugoslavie, Republica Macedonia, Moldova, Olanda si Ucraina. Incepand cu 1972, Romania a folosit resursele FMI in noua ocazii (detaliate mai jos) ca suport financiar al programelor economice ale Guvernului. Ultimul acord, al zecelea, incheiat in iulie 2004 este un acord stand-by de tip preventiv, pe 24 de luni, din care autoritatile romane nu intentioneaza sa faca trageri. Totalul creditelor si imprumuturilor nerambursate la sfarsitul lunii iunie 2004 se ridica la 337.00 milioane DST, respectiv 32,71 % din cota. Tipul Acordului

Data Aprobarii

Data Suma Expirarii sauAprobata Rezilierii (milioane SDR) 10/02/76 95.0 09/08/78 64.1 01/14/84 1,102.5 04/10/92 380.5 03/28/93 314.0 04/22/97 320.5 05/21/98 301.5 02/28/01 400.0 10/15/03 300.0 07/07/06 250.0

Suma Trasa (milioane SDR)

Stand-by 10/03/75 95.0 Stand-by 09/09/77 64.1 Stand-by 06/15/81 817.5 Stand-by 04/11/91 318.1 Stand-by 05/29/92 261.7 Stand-by 05/11/94 94.3 Stand-by 04/22/97 120.6 Stand-by 08/05/99 139.75 Stand-by 10/31/01 300.0 Stand-by 07/07/04 (preventiv) Asistenta Tehnica FMI a acordat Romaniei asistenta tehnica in cateva domenii, incluzand domeniul fiscal si vamal, politica monetara si organizarea bancii centrale, supraveghere bancara si statistica.

4

7. Relaţia cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) România este membră a Fondului Monetar Internaţional (FMI) din anul 1972, cu o cotă de participare care în prezent este de 1030,2 milioane DST sau 0,48% din cota totală. România deţine 10 552 voturi, reprezentând 0,49% din total. În cadrul FMI, România face parte din grupa de ţări (constituenţa) care include: Olanda, Ucraina, Israel, Cipru, Moldova, Georgia, Armenia, Bulgaria, Bosnia Herţegovina, Croaţia, Macedonia. Grupa de ţări este reprezentată în Consiliul executiv al FMI de un director executiv olandez - domnul Jeroen Kremers. În cadrul biroului directorului executiv, România are un reprezentant care îndeplineşte funcţia de consilier al acestuia. Guvernatorul României la FMI este Guvernatorul BNR; Guvernator Supleant este Secretarul de Stat din Ministerul Finanţelor Publice cu responsabilităţi în domeniu. România a acceptat obligaţiile prevăzute în Articolul VIII al Statutului FMI, la 25 martie 1998. Prin aceasta, România se angajează să nu recurgă la introducerea de restricţii cu privire la efectuarea plăţilor şi transferurilor pentru tranzacţii internaţionale curente şi să nu participe la aranjamente valutare discriminatorii sau practici valutare multiple, fără aprobarea/consultarea FMI. (Comunicat FMI: "Romania Accepts Article VIII Obligations"). Începând cu anul 1991 asistenţa financiară acordată de FMI s-a concretizat prin aprobarea unui număr de şapte Aranjamente stand-by . În calitate de stat membru, România furnizează FMI informaţii şi realizează consultări anuale cu această instituţie, în conformitate cu prevederile Articolului IV al Statutului FMI . În cadrul politicilor de evaluare a gradului de adoptare a standardelor internaţionale în domeniile relevante pentru activitatea FMI, România a participat la: * Programul Băncii Mondiale şi FMI de evaluare a sectorului financiar (Financial Sector Assessment Program - FSAP). În acest context, experţii BM şi FMI au realizat raportul Financial Sector Stability Assessment - FSSA , raport ce identifică principalele vulnerabilităţi ale sectorului financiar românesc şi oferă un set de recomandări pentru corectarea acestora. * ROSC - Data Module (raportul privind respectarea standardelor şi codurilor), prin care experţii FMI realizează o evaluare a practicilor româneşti privind diseminarea datelor vizavi de Standardul Special de Diseminare a Datelor - SDDS (România a aderat la acest sistem în mai 2005). FMI a acordat României asistenţă tehnică în câteva domenii incluzând politica monetară şi organizarea băncii centrale, supravegherea bancară şi statistica. Comunicatele reprezentanţei FMI în România, acordurile Stand-by, rapoarte, precum şi alte informaţii sunt disponibile pe website-ul acesteia: www.fmi.ro. FMI: Cresterea salariului minim in 2007 pune piedica dezinflatiei Cresterea salariului minim pe economie de la 330 la 390 de lei in 2007 nu este conforma cu obiectivul privind tinta de inflatie pentru anul viitor, spun expertii Fondului Monetar International (FMI).

5

"Fondul indeamna autoritatile romane sa aprobe cresteri moderate ale salariului minim si ale salariilor in societatile de stat", au declarat oficialii FMI, in cadrul concluziilor formulate dupa vizita in Romania. Avand in vedere cresterea numarului de angajati in sectorul de stat, este nevoie de o revizuire atenta a politicii de recrutare, sustin analistii FMI. "Fondul sfatuieste autoritatile sa elaboreze o politica salariala in conformitate cu cerintele legate de o inflatie redusa si sa adere la angajamentele referitoare la o singura si moderata majorare in 2007, care sa fie inclusa in buget", au precizat reprezentantii Fondului. In ceea ce priveste 2005 si 2006, FMI noteaza ca desi cresterea salariului minim a fost moderata, presiunile asupra cererii interne au crescut, o alta cauza fiind si majorarea numarului de salariati in sectorul public. "Avansul semnificativ al angajatilor in sectorul de stat au accentuat presiunile asupra fondului total al salariilor bugetarilor, care este estimat sa creasca in acest an cu 32%, la 6% din PIB, fata de 5,4% in 2005 si 4,8% in 2004", se arata in document. Pentru sfarsitul acestui an, FMI prognozeaza un nivel al inflatiei de 5,7%, iar pentru 2007 de 6,4%. Banca Nationala a Romaniei a stabilit pentru acest an o tinta a inflatiei de 5%, plus/minus un punct procentual, iar pentru 2007 de 4%, cu acelasi interval de variatie. Nivelul ridicat al cererii si majorarea preturilor administrate, precum si intarzierea cu care sunt reflectate prevederile politicii monetare vor determina, probabil, depasirea tintei inflationiste in anul 2007, in cazul in care autoritatile nu actioneaza ferm si rapid pentru a consolida politica monetara, spune FMI. "Atingerea obiectivului de inflatie in 2007 va presupune sprijin din partea politicii fiscale si cea a veniturilor. Tinta de inflatie este fezabila insa daca Guvernul va aplica masuri de relaxare fiscala, banca centrala se va confrunta cu o provocare grea - una in care procesul de dezinflatie va presupune o crestere agresiva a ratei dobanzii si, probabil, aprecierea rapida a monedei nationale, ceea ce ar putea avea consecinte asupra deficitului de cont curent", mentioneaza economistii Fondului. Ei atrag atentia si asupra cresterii creditarii, afirmand ca imprumuturile in valuta incep sa avanseze din nou, in timp ce creditele in lei cunosc deja o dezvoltare accelerata. "Convergenta reala cu celelalte state ale UE presupune dezvoltarea sectorului financiar. Insa, avand in vedere riscurile prudentiale, avansul rapid al creditarii poate majora distorisiunile actuale si poate creste vulnerabilitatile pe termen mediu", spun reprezentantii Fondului. Saptamana trecuta, o delegatie a FMI s-a aflat in Romania, pentru primele discutii consultative cu autoritatile romane, dupa incetarea acordului stand-by. La sfarsitul lunii octombrie a anului trecut, negocierile pentru continuarea acordului cu FMI, semnat in iulie 2004, au esuat, dupa ce autoritatile de la Bucuresti au respins solicitarile institutiei financiare. Institutia financiara internationala a criticat politica bugetara a autoritatilor de la Bucuresti si a solicitat masuri de crestere a veniturilor si diminuarea cheltuielilor, pentru a diminua deficitul bugetar. Acordul stand-by a incetat, in mod formal, la 7 iulie 2006, iar relatia Romaniei cu FMI continua prin colaborari curente cu expertii institutiei.

6

Interviu acordat Mediafax de catre dl. Juan Jose Fernadez-Ansola, 14 martie 2007 FMI: Îngrijorarea BNR privind o posibilã apreciere a leului si scãderea ulterioarã este justificatã Îngrijorarea Bãncii Centrale a României (BNR) privind o viitoare apreciere rapidã a leului urmatã de o tendintã inversã este justificatã, a declarat pentru Reuters reprezentantul regional al FMI, Juan Jose Fernandez-Ansola. Leul, care a atins, în luna ianuarie, maximul ultimilor patru ani în raport cu euro, se va confrunta, în continuare, cu presiuni în sensul aprecierii, în conditiile în care România atrage fonduri speculative din strãinãtate. Întrebat despre îngrijorarea BNR privind posibilitatea unei inversãri rapide a tendintei de apreciere a leului, oficialul FMI a afirmat cã aceastã temere este justificatã si este nevoie de prudentã pentru a evita o cresterea prea rapidã a paritãtii monedei nationale. "Dar banca centralã trebuie sã aibã grijã sã nu combatã aceastã tendintã. Ar fi neproductiv sã se opunã, pe termen lung", a afirmat Fernandez-Ansola. Majoritatea numerarului denominat în valutã strãinã este prezent în România sub forma instrumentelor pe termen scurt, în conditiile unei piete financiare putin dezvoltate, noteazã Reuters. Fernandez-Ansola estimeazã cã intrãrile de investitii strãine directe în România vor totaliza 6-7 miliarde de euro în acest an, în scãdere fatã de 9 miliarde de euro în 2006. Pe de altã parte, reprezentantul FMI a avertizat, în repetate rânduri, cã BNR ar putea fi nevoitã sã majoreze dobânda de politicã monetarã, la sfârsitul acestui an, când presiunile inflationiste ar putea sã se intensifice, în cazul în care politica fiscalã nu este înãspritã. O eventualã crestere a inflatiei, care a atins, în februarie, minimul înregistrat dupã cãderea comunismului, de 3,8%, ar putea fi determinatã de majorarea preturilor administrate, de politicile salariale si bugetare, precum si de evolutia cursului de schimb valutar. Fernandez-Ansola a solicitat guvernului român sã creascã transparenta din domeniul finantelor publice, în conditiile în care se pregãteste sã absoarbã finantãri de miliarde de euro, oferite de UE. România are nevoie sã planifice mai precis deficitele bugetare, pentru a îmbunãtãti predictabilitatea politicilor economice, iar planul bugetar relaxat adoptat de autoritãti ar putea necesita majorarea dobânzilor spre sfârsitul anului, a arãtat oficialul FMI. Totodatã, transparenta este necesarã pentru a eficientiza cheltuielile, în special a fondurilor UE, în vederea realizãrii proiectelor necesare în sectoarele infrastructurii si serviciilor publice. "Exitã o asteptare cã România va deveni mai transparentã. Sã începem cu bugetul", a mai spus Fernandez-Ansola. El a criticat situatia de anul trecut, când bugetul a fost rectificat de patru ori. Obiectivele stabilite pentru cheltuieli nu au fost atins în 2006, iar România a avut excedent bugetar pentru primele 11 luni ale anului, în pofida prognozei privind un deficit de 2,5% din Produsul Intern Brut (PIB). "Ceea ce nu am vãzut în niciun alt stat est-european sunt patru rectificãri bugetare. Totodatã, aproximativ 40% din cheltuielile bugetare au fost realizate la sfârsitul anului si nu este clar

7

ce s-a întâmplat", a declarat oficialul FMI. România a aderat la UE în ianuarie 2007, în conditiile în care ritmul lent al reformelor si coruptia au împiedicat obtinerea statutului de membru în 2004, când a fost realizatã prima extindere a blocului comunitar în spatiul fost-sovietic, noteazã Reuters. Viitoarele reforme structurale sunt decisive pentru a asigura eficienta cheltuielilor publice, iar autoritãtile de la Bucuresti ar trebui sã renunte la sustinerea producãtorilor din era comunismului, care înregistreazã pierderi. Deficitul bugetar al României ar putea depãsi nivelul de 2,8% prognozat pentru acest an cu aproape un punct procentual, urmând sã atingã 3,7% din PIB, întrucât costurile majorãrilor salariale au fost subestimate, la 0,3% din PIB, iar veniturile sunt supraestimate, cu 0,6% din PIB, a afirmat Fernandez-Ansola. Veniturile ar putea fi afectate, în special, de scãderea intrãrilor din încasarea taxei pe valoarea adãugatã, în conditiile în care România îsi va schimba sistemul de colectare, pentru a adera la reglementãrile UE. Pe de altã parte, cheltuielile pentru infrastructurã s-ar putea plasa sub estimãri, în cazul în care statul est-european nu îsi îmbunãtãteste capacitatea de absorbtie a fondurilor UE. "Cheltuielile de capital reprezintã o mare incertitudine. Populatia are nevoie de transparentã, oamenii vãd cã banii sunt cheltuiti, dar serviciile rãmân de calitate scãzutã", a conchis reprezentantul FMI.

Interviu acordat de dl. Graeme Justice revistei Capital, 12 iulie 2006 Doar majorarea cotei unice si a TVA poate creste veniturile? Acordul cu Fondul Monetar International (FMI) a expirat. Nu ne mai aflam sub zodia Controlului, ci am intrat in cea a Consultarilor. A luat sfarsit si mandatul de reprezentant rezident al FMI la Bucuresti al lui Graeme Justice. Acest interviu este realizat pe ultima suta de metri, cu un om pe picior de plecare intr-o noua misiune. Discutia l-a dezvaluit mai uman decat si-l pot imagina romanii invatati cu marim preturile pentru ca asa o cere FMI sau nu va dam banii pentru ca nu ne lasa Fondul. Graeme Justice spune ca ii este greu sa paraseasca tara in care si-a petrecut atata timp si pe care a incercat sa o inteleaga, dar are satisfactia finalizarii unui acord stand-by dupa esecurile anterioare. Capital: FMI a pledat pentru un buget echilibrat in 2006. Cum vi se pare, dat fiind contextul, masura de majorare a deficitului bugetar la 2,5%? Ce efecte poate avea pe termen lung? Graeme Justice: Majorarea deficitului bugetar va continua sa stimuleze consumul intr-o perioada in care economia este deja supraincalzita si va ingreuna mult misiunea BNR de a reduce inflatia. Banca Centrala va trebui sa se axeze mai mult pe mentinerea unor rate inalte ale dobanzii si pe aprecierea cursului de schimb, in conditiile in care nici una dintre aceste masuri nu va fi favorabila mediului de afaceri si cresterii economice din Romania.

8

Este necesara cresterea cheltuielilor de capital, dar finantarea acestora trebuie realizata prin majorarea veniturilor si nu a deficitului. Capital: Este marimea deficitului de cont curent ingrijoratoare? Ce consecinte negative ar putea avea asupra echilibrelor macro? GJ: Da. Deficitul de cont curent depaseste nivelurile prudente. In ciuda cresterii exporturilor, importurile continua sa creasca mai repede, alimentate de cheltuielile pentru consum. S-a produs o trecere la importurile de bunuri de capital, dar, deocamdata, nu la nivelul pe care l-am vazut in alte tari in tranzitie cu deficite de cont curent mari. Majorarea deficitului bugetar va conduce la deteriorarea contului curent. De aceea, majorarea deficitului bugetar creste riscurile care ar putea afecta economia pe termen mediu. Acum, deficitul de cont curent este acoperit in mare masura de investitiile straine directe, dar acest lucru se va diminua, pe masura ce privatizarile se vor reduce si companiile straine se vor fi stabilit pe piata. Transferurile facute de cei care lucreaza in afara tarii se reduc. In alte tari in tranzitie, finantarea prin ISD a fost in final inlocuita cu fluxuri de capital mai volatile. Este un proces natural, dar care face tarile mai vulnerabile la schimbarile reactiei investitorilor. tarile care inregistreaza cele mai mari dezechilibre sunt cel mai mult expuse riscului. Capital: Isi mentine FMI recomandarea privind majorarea veniturilor? G.J: Da, ne mentinem recomandarile. In Romania, veniturile bugetare sunt cele mai scazute din Europa, reprezentand aproximativ 32% din PIB. Urmatoarea tara din categoria celor cu venituri scazute are o pondere de 35%. Nevoile de cheltuieli pentru infrastructura, educatie si sanatate sunt printre cele mai mari. Doar majorarea TVA si a cotei unice ar genera cresterea necesara a veniturilor. Imbunatatirea gradului de colectare poate ajuta, dar nu va genera venituri suficiente. Proiectul privind administratia fiscala, intarziat deja, sponsorizat de Banca Mondiala, ar trebui sa ajute in acest sens. Capital: Credeti ca probelemele semnalate isi vor gasi rezolvarea odata cu aprobarea Codului fiscal? G.J: Codul fiscal nu va aduce veniturile necesare. Are unele aspecte bune, dar este mai degraba menit sa imbunatateasca structura sistemului de taxe si impozite, decat sa genereze o crestere a veniturilor. Atentie: Guvernul va trebui sa reziste la presiunile generate de amendamente care vor submina eficacitatea Codului fiscal. Capital: La un an si jumatate de la adoptarea cotei unice, se poate spune clar ca a fost o masura buna/proasta? G.J: Noi consideram ca reducerea impozitului pe venit si pe profit a fost prea accentuata si ca nu a fost necesara pentru a stimula economia. Nu s-a folosit aceasta oportunitate pentru a elimina scutirile fiscale si pentru a simplifica Codul. Reducerea impozitului pe venit si pe profit a stimulat o economie deja supraincalzita. Aceasta masura s-a materializat intr-o

9

scadere semnificativa a veniturilor guvernamentale (aproximativ 1% din PIB), in conditiile in care Romania avea urgent nevoie de investitii in infrastructura, sanatate si educatie. Pierderea de venituri este si mai mare daca ai in vedere veniturile potentiale care s-ar fi putut incasa. Sa speram ca, in timp, reducerea impozitului pe venit si pe profit va stimula cresterea economica, dar, contrar asteptarilor, aceasta reducere nu a avut un impact atat de mare asupra economiei gri, deoarece nu au fost reduse contributiile sociale. Acestea din urma reprezinta un stimulent mai puternic de a ramane in economia gri decat plata impozitului pe profit, care poate fi evitata mai usor. Scaderea veniturilor potentiale din impozite este si ea un motiv pentru care acum Guvernul trebuie sa se bazeze pe majorarea deficitului pentru a-si realiza obiectivele privind cheltuielile, creand dificultati BNR in reducerea preturilor si mentinerea stabilitatii macroeconomice. Consideram ca este necesara o mai mare concentrare asupra bugetului pe termen mediu. Integrarea in UE poate avea doar o anumita contributie la cresterea economica. Dupa integrare, progresele vor depinde numai de capacitatea Guvernului de a mentine mediul macroeconomic competitiv si stabil pentru investitii si crestere economica.

Capital: Cu ce minister ati colaborat cel mai bine? Cu ce ministru? G.J: Am avut relatii foarte stranse cu BNR. Cel mai mult lucram cu Ministerul Finantelor Publice; eu am avut privilegiul sa lucrez cu trei ministri ai finantelor. De asemenea, avem relatii bune si cu cabinetele primului ministru si al presedintelui. Capital: Veti mai reveni aici ca turist? G.J: Cu siguranta, Romania este o tara frumoasa, dar insuficient apreciata. Am recomandat Romania tuturor prietenilor si familiei. Multi straini isi imagineaza Capitala ca un oras est-european monoton, cu multi caini comunitari, copii ai strazii si rromi defavorizati. In zilele noastre, aceasta imagine este foarte departe de realitate. Capital: Care este cartea preferata? Aveti vreun autor preferat? G.J: ?The Mogul Buffet?, a lui Cheryl Benard, care evoca evenimente din Pakistan/Afganistan, este una dintre ele. Este o lectura vesela si ar trebui sa fie obligatorie pentru oricine urmeaza sa traiasca intr-o alta cultura. Il admir foarte mult pe Mircea Eliade, pe care l-am citit pentru prima data cand am venit in Romania. Atentie la nivelul deficitului de cont curent Deficitul de cont curent depaseste nivelurile prudente. S-a produs o trecere la importurile de bunuri de capital, dar, deocamdata, nu la nivelul pe care l-am vazut in alte tari in tranzitie cu deficite de cont curent mari.?

10. România-FMI - etapa de încordare a muşchilor? 10

În ceea ce priveşte relaţiile României cu instituţiile internaţionale, fie că este vorba de cele pe latură economică, FMI, Banca Mondială, fie că este vorba de cele de natură politică, Uniunea Europeană, Consiliul Europei, sau militară - NATO, mass-media din România are o poziţie intransigentă: fie este de partea guvernului României, fie este de partea �ălora�. Lucrurile sunt însă, ca de obicei, mai nuanţate. În cazul recentei dispute cu FMI, lucrurile sunt ceva mai complicate. Desigur, încordarea muşchilor şi ameninţările cu ruperea sau �îngheţarea acordurilor� sunt contraproductive şi trădează un anumit amatorism. Nu este prima dată când premierul Tăriceanu contrează FMI - cu care însă s-a şi socializat pe pârtia de la Predeal - şi nici prima dată când un premier sau alt oficial român face acest lucru. Mult mai calm şi cunoscând probabil ceva mai multe lucruri despre colaborările cu FMI, ministrul Finanţelor Publice, Ionuţ Popescu, a precizat că acordul cu FMI nu a fost întrerupt, însă necesită o perioadă de reevaluare de 1-3 luni, în care România să convingă reprezentanţii instituţiei că estimările privind încasările bugetare sunt realiste. Vom merge după rectificarea bugetară pe un deficit fiscal de 0,5-0,7% din PIB. Nu există un termen delimitat pentru perioada de reevaluare, sperăm însă că experţii FMI vor considera că, dupa 3,5-4 luni, tendinţele sunt convingătoare. O treime dintr-un an dă o viziune despre ceea ce se întâmplă într-o economie, a afirmat Popescu. Principalele dispute Principalele puncte în dispută sunt deficitul bugetar şi rata de creştere, FMI considerând estimările guvernului României prea optimiste şi insistând pe o temperare a previziunilor. Din punct de vedere istoric, actualul acord cu FMI, negociat de guvernul Adrian Năstase, nu era obligatoriu pentru România. El a reprezentat mai mult o �lovitură de imagine� a unui guvern care a dus până la capăt un acord cu FMI - lucru care nu se mai întâmplase de multă vreme. Pe lângă lovitura de imagine, chiar Uniunea Europeană recomandase României încheierea unui acord pentru a se asigura că nu vor mai exista derapaje majore. Ce se întâmplă acumţ După ce actualul guvern a schimbat radical datele problemei prin introducerea cotei unice de impozitare, paradigma s-a modificat, ca atare erau necesare unele corecţii ale înţelegerii cu Fondul Monetar Internaţional. Majoritatea problemelor au fost clarificate, rămânând în dispută doar situaţia deficitului bugetar şi cea a ratei de creştere. Deficitul bugetar nu este o problemă în sine. În România, deficitul de cont curent creşte nu din cauza statului, ci din cauza sectorului privat. Ponderea sectorului de stat în acest deficit este acum de sub 15%, ceea ce face ca o reducere de 3-5 sutimi a deficitului bugetar să nu influenţeze absolut deloc deficitul contului curent, care oricum va creşte pe seama sectorului privat. Aşadar, dialogul cu FMI priveşte o situaţie inedită: deşi deficitele externe cresc, se manifestă o presiune constantă de apreciere a leului. De aici încăpăţânarea FMI de a diminua deficitul bugetului consolidat. Că un deficit bugetar diminuat ajută dezinflaţia şi limitarea deficitelor externe este de necontestat. Pe de altă parte, a miza excesiv pe buget în atingerea mai multor obiective nu este înţelept. În 2004 circa 85% din deficitul de cont curent s-a realizat în sectorul

11

neguvernamental; a folosi deci bugetul public în vederea scăderii deficitului de cont curent are eficacitate limitată. Comprimarea excesivă a cheltuielilor publice afectează atât producţia de bunuri publice, cât şi pe cea a sectorului privat. Nu mai vorbim de nevoia de a cofinanţa fondurile de preaderare, de a aplica angajamente izvorâte din acquis-ul comunitar etc. În România, am înregistrat de ceva vreme o creştere a deficitelor bugetare, dar există o serie de tendinţe îmbucurătoare: - avem o apreciere constantă a monedei naţionale datorată unor capitaluri atrase de dobânzile ridicate şi preţurile încă scăzute ale unor active. De asemenea, cresc veniturile aduse de muncitorii români din străinătate şi scad veniturile repatriate de companiile străine care operează în România, care preferă astfel să reinvestească profiturile; - în ultimii ani, finanţele publice s-au consolidat, în pofida faptului că avem încă deficite cvasifiscale importante; - execuţiile bugetare au deficite din ce în ce mai mici; - datoria publică şi cea public garantată nu sunt mari, iar stocul de îndatorare privată, deşi creşte, nu o face exploziv. De la o extremă la alta? Acestea fiind premisele, nu este recomandabil de a utiliza în exces bugetul în încercarea de a ne limita deficitele externe deoarece riscăm să trecem de la o politică monetaristă strictă la una bugetaristă strictă, ambele având darul de a încorseta serios dezvoltarea economică. Desigur, avem nevoie de un deficit bugetar mai mic decât cel de anul trecut şi este bine să rămânem în continuare precauţi faţă de deficitele externe. Dar este îndoielnic că putem lupta eficace contra deficitelor externe prin aducerea ţintei de deficit bugetar spre zero. Deficitele externe vor creşte oricum dacă guvernul nu va găsi soluţii pentru limitarea expansiunii creditului sectorului neguvernamental. Din această cauză este bine ca guvernul să insiste asupra propriei ţinte de deficit bugetar, dar pe baza argumentelor economice, şi nu prin recurgerea la umflări inutile ale muşchilor. Argumentele scoase la înaintare de reprezentanţii guvernului şi de preşedinte, conform cărora România are nevoie de banii rezultaţi din diferenţa de deficite pentru a finanţa partea de cofinanţare în proiectele europene este unul pueril şi riscă să submineze la modul cel mai serios credibilitatea guvernului. În ceea ce-l priveşte pe preşedinte, el nu se pricepe - şi a şi declarat public lucrul acesta -, este jenant că asemenea afirmaţii sunt făcute de �specialiştii� guvernului. În definitiv, este vorba de circa 300 de milioane de euro, bani pe care guvernul îi poate obţine prin reducerea cheltuielilor guvernamentale. Un exerciţiu ratat În acest sens, ministrul de Finanţe a operat un exerciţiu, solicitând colegilor săi de cabinet să găsească soluţii pentru disponibilizarea a circa 4 procente din aparatul ministerelor. Cererea a provocat panică în rândul funcţionarilor publici care au trăit vreme de o săptămână în incertitudine. Oricum, nici unul dintre miniştri nu s-a conformat, aşa că îngrijorările lor au fost inutile, mai ales că la final chiar şi Ionuţ Popescu a lăsat-o baltă.

12

Oricum, epopeea circularelor (în total au fost vreo patru) reprezintă prima bâlbă majoră a ministrului de Finanţe. Reducerea aparatului bugetar cu 4% ar fi adus la buget economii de circa 1384 miliarde lei şi ar fi afectat peste 11.000 de funcţionari publici şi aproape 10.000 de angajaţi în întreprinderile cu pierderi. Sigur că, până la urmă, aceste persoane vor trebui disponibilizate, dar nu din cauza FMI, ci pur şi simplu că România nu-şi poate permite să le mai întreţină. Deocamdată, exerciţiul rămâne la stadiul de bâlbă. Exact aceste bâlbe fac ca deocamdată, guvernele României să aibă mare nevoie de girul instituţiilor financiare mondiale, singurele - din păcate - capabile să exercite presiuni asupra acestora în vederea adoptării unor politici economice coerente şi, desigur, prudente. Epilog (temporar) fericit În cele din urmă, se pare că FMI a acceptat varianta guvernului, care, de data aceasta, are dreptate. Este însă de văzut dacă decizia aceasta este luată pe baza încrederii FMI în performanţele guvernului sau este doar o decizie politică în urma unor intervenţii binevoitoare de la Casa Albă. O echipă a Ministerului de Finanţe a fost invitată la Washington în a doua jumătate a lunii aprilie, cu ocazia reuniunilor de primavară organizate de FMI şi Banca Mondială, pentru a continua discuţiile privind cea de-a doua şi a treia analiză în cadrul Acordului stand-by cu FMI. Se speră ca aceste discuţii să se finalizeze până la mijlocul anului 2005, când impactul reformelor fiscale introduse recent şi planurile de liberalizare a contului de capital vor putea fi evaluate într-un mod adecvat. Amânarea semnării acordului cu FMI nu va avea nici un efect asupra semnării Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, însă trebuie ca semnarea acordului să se facă neapărat în a doua jumătate a anului, pentru ca oficialii europeni să nu recurgă la aplicarea clauzei de salvgardare, care ar aduce şi amânarea, cu un an, a aderării. Rlatia Romaniei cu Fondul Monetar International a generat numeroase pasiuni politice, economice, declaratii, ridicare in slavi sau puneri la zid. Tara noastra a devenit membra a Fondului la 15 decembrie 1972. In perioada 1981-1990 relatiile cu FMI au fost blocate datorita ambitiilor conducerii comuniste, care voia nu numai o Romanie fara datorii, ci si una care sa dispuna de o banca internationala pentru creditarea altor tari. Dupa 1991, din cele sapte acorduri demarate doar unul a fost finalizat. Nascuta acum 34 de ani, in vremea in care Romania era singura tara din lagarul socialist cu o asemenea legatura economica, relatia tarii noastre cu FMI inceteaza astazi din nou. Acordul stand-by de tip preventiv cu Fondul Monetar International a fost inchis numai din punct de vedere formal, pentru ca el era considerat "deraiat" de catre expertii Fondului cu multe luni in urma. El era suspendat de facto din primavara lui 2005. Principalele nemultumiri exprimate de FMI erau legate de elaborarea proiectului de buget pentru acest an, de evolutia indicatorilor macroeconomici, dar si de lipsa unor reforme structurale in anumite sectoare si de politica salariala practicata de guvern. Boardul institutiei financiare internationale aprobase, la sfarsitul lunii aprilie, raportul elaborat in urma consultarilor, desfasurate de FMI cu fiecare dintre statele membre, conform articolului IV din statutul Fondului. Consultarile care au avut loc la Bucuresti,

13

intre reprezentantii Fondului si cei ai autoritatilor romane, ramasesera in coada de peste, fiecare parte considerand ca a obtinut o victorie. Reprezentantii autoritatilor de la Bucuresti au confirmat de mai multe ori intentia de a abandona acordul de tip preventiv, fapt mentionat si in raport elaborat de reprezentatii forului international financiar. Autoritatile romane au replicat la fiecare intrevedere cu oficialii FMI ca apreciaza sfaturile si recomandarile profesionale ale expertilor si ca doresc continuarea colaborarii. La sfarsitul lunii octombrie a anului trecut, negocierile pentru continuarea acordului cu FMI, semnat in iulie 2004, au esuat, dupa ce autoritatile de la Bucuresti au respins solicitarile institutiei financiare, care considera aranjamentul "deraiat". Principalele aspecte subliniate de FMI ca fiind problematice au fost elaborarea nerealista a proiectului de buget pentru 2006 si a tintei de deficit bugetar, dezechilibrele macroeconomice (inflatie, deficit de cont curent), precum si derapajele in politica salariala si lipsa unor reforme structurale. Ulterior, reprezentanti ai autoritatilor de la Bucuresti au afirmat ca acordul ar putea continua, in cazul in care FMI va aprecia ca pozitive evolutiile macroeconomice. Insa, evenimentele de politica monetara de la palatul Victoria au inchis orice portita: deficitul comercial pe 2006 a fost majorat la 2,5%, tinta de inflatie va merge si ea cel mai probabil catre 6,8%. Dintre acordurile pe care Romania le-a avut cu FMI, din 1975 pana in prezent, doar trei au fost finalizate: doua inainte de 90 si cel din 2001. Dintr-un total de 3278,1 milioane DST (3834,3 milioane euro) pusi la dispozitie, in cadrul celor noua acorduri de tip stand-by, la care il adaugam pe cel de tip precautionary din 2004, Romania nu a reusit sa beneficieze decat de 1911,5 milioane DST (2236,5 milioane euro)

14