Istoria Romaniei [PDF]

Zitiervorschau

.::::.,':-]' ]:r.;.::r: .,',|?]-,.llli.'7:,':l"i:;::fl l1i5s

?:.:t \:i',, i

1444 14;,2

ii;

. ..: -: j ,:t,. :,, t,t .-J: ' ..

j.

::

i,:lt

&

1

,t: ",::j.

I

Fr*

&

&w*-*

*.

. i'r..]t:'.1)t.t'

il, : ,t i::!1):::itt:.::1 t it.'i i

,,ir,1..::

wwaw

%

Lupta de ehberare a grecilor s-a declangat in 1821, ct) acazia rebeliunii luiAli paga din lanina inpoliva sultanului Mahmud al l|-lea, cend Ali pa$a 2 cerut sprijinul poputatiei grcce7ti. Acliunea grccilot s a transfarmat apoiintr-un Ezboi de eliberarc de sub szpAniea otomana. ln 1822, reunli in

Cangresul de ]a Epidaur, insu$enlii au proclanat inde

in 1827, cand otonaniiplreau invingAbri, au inteNenitRusja, Angla FiFranla, care au cerut lnperiului otomqn sA incheie amistiliu 9i sa recunoasce aubnonia Greciei. Ca elenenl de prcsiune, acestea au trimis o flaq canune in rcgiune. in dreptul insulei Navarino, flata aliata a fost abca6 de cea ttncaegipteane DupA o b1qlie de doue orc, otomanii au lost infiAnli. lncidentut i a ofeit larului Nicolae I pretaxtul necesar pentru a declaQ razbai

lnperiului otofian, in 1828. Acest razboi s-a

.', .

-,,,

.'..|i )),,i.,:.i,1; .)t.t

ir.

J::, t..:t't:, ::.,'iti.

t ,,.. .tt.tll

incheiat pin Tratatul de )

tir,'

pace de ]a Adrianapol (1829), prin care Poarta recunogtoa autononia

';,t .:,1 .:!t.\1. lr.r,r I . .: . l: n:r::i.: t.,...!,at: . ..:.. lt:.-t r,1..1,:,): .1,: . . .rr !ti:jtt:1.1i.,:,:t):.11 ::. . . . ..t.,., i.1i ,.r;.i:ii) 1

. :

- , ,' \.l.1tjt) , !.:..-.. ::. :-, :.:., ::1:jt ,,.,,-,:,:1.. -.,t .t.nlt.:.::.j

lmagine aeprezenlandu-i pe revolutlonarii grecl aparand d€pelul insurecliei.

ldsntificali un principlu rodic damofialic ln

CeaerTe

,Tudor

Vladimirescu"

portret de Theodor Aman,

4"-

a**E-t"i,&r.74'i1Lv'u?g;iaz,eze* in natatul de pace rusoatonan de la Adrianopol, din septembrie 1a29, se prevedea infiinlarea, in Taa RaneneascA > l,tloldova, a unor comisii care se ebbareze ceb un proiect de masui de reorganizate politica a Ftii RezDftatele activiqlii .:nisiilor respective au fost Regulamentele Organice, cu un conlinut ilentic pentru ambeb pnnclpate. Aceste documente ..eau valoarea unor legi fundanentale. Au intrat in igoare, in 1831, in Taa Romeneasca, Qi in 1832, in f"'loldova, 9i au !-.qionat pene h 1856RegulamenEle organizau statul potrivit ptincipiului separeni puterilot. Puterca execuiva o delinea donnitarul. aiutat de -^, Sfat administrctiv (un fel de cabinet de miniptri): domnul putea guverna Si prin dectete- Puterea legislativa aparlinea .lunArii Ob|te|ti, in care inthu nunai boierii. Pulerca judecebreasca eta exercftaq de lribunale, instanla suprene find ''allut Divan, ab cerui hoqr1i erau fda apel. ln plan economic ai social se desfiinlau vemib inteme, se intrcducea inpo.-:tl unic Qi se reglenenta statutul laftnilat clacagi. considetdi sinpii chiriaSi pe penentul boieilar, datoi sA nunceasca :.ntu lotuldelinutin folosing. Eru infiinhq o "mililie pemenban6", care a rcprezentat maihEiu baza armatei nationale. :e preconizau nasuri pentru dezvoltarea fnvaldnentulu| CompaQtv cu situala anterioad, Regulamentele au lnsemnal un :zs impoftBnlin procesuide nodernizare. Dar, ptin fapt lcd pemiteau numai boie rr,iisa panicipe la viala pol tcaq'ipin .ndiliile greie de nunca inpuse teranilo\ ele aveau sa provoace dorinla rcvolutionailor pa?optjiti de a le inEtuta. 1. C€ Tnnoid au adus Tn plan politic Regulamentele Organic€?

2, C6 importanF istoricd au awt a@sts Tnnoii?

23

,r'-

liberalism Europa intre absolutism si

liE! *t otu-t't ?l*"

I

0",o. lll;J,tll,,,,*.,,.=,::l,r de alirmare rndepen-

O ,Eroismul PoPorulLri

lor nalronale' cratice 5i pentru rearizarea oo"Jitieroi la^tara' ln pono"r"' J"lJt|.-ooiective'a variat de la lara regimului dentd Qi unitate rand schimbarea unele cazuri (Franla)' a unele state germane - A)' polir;c in ahele (lialra e 'ip;'i;h"oJb"gic a"^t"uo'ulii social-politice' atrrmarea nationa'a rn pnma Iiu'-1i" 'iott '6tt" nal'on9' JJ ,.e,ott'!;' cL' caracter precumpsnitor '--- centrale u'tili""o'no-'"a ie uurgneile' in 'Europa in occident, u"sn";i"' in '"'orutiu :*'"tand sr raseriieans. o" nooir'.n"u

tii'""iii"-p'rt'r

I I'

il;;;;;' :'

ffiH;

i,"

mici burshezi

ca 9i ln iulie (1830'n n'): de

popor data aceasta insa acest doban_ A nobilnLr va fiinselai' dit un guvern nalional Si PoPu_

t't: illl:

if'"']ii'iii"

lar care aprobe drcPtu le Si voinla de Progres a acestul popor mare Sl nobrL (" )' Sub reoim!l PoPU!ar anuniat de

;'"b"* ::fJ!$, ft k';:*":fl; l;ftfi !;fi i:i5; (meserr::l-1".'.:i;;';";;; absoI

Toate aceste categorll I lutismului, care i*pi"o'"" iii""i'-t* individualitalii nallunii t""p"Iiu"lOul.

qLirernut Prov zoriu, necare ceiatean tlebuie s5 se con_

;a scop comun intstr-rrarea O" manifestare politica' -qi^aJirmarea au existat Si o s-ene^de diverint|."

side;e ca inveslit cu o magis_ traiura ( ..) Guvernul Provjzoritr vrea republica in funclie de apro' barea Poporului 9l va consulia popoftrl fara int6rzlere

"le

l sente'care'uusu"t""r''n'J"""Jlrir:::-:*lU:li;l:,'.]Xli$i:1'.*"fl ;q#:"':= ;: i""l',";i1?,'i,liii (o^3ti#li,',,1',i,X""iiJiur,"l.,un";to,ii :m:13'":fl ii*:J",:'.3[Tff :i"; iatic...iar mod-era[ii

au manifestat

iu"euoh"r" f ut"u uc'eotu

Doreqte unilatea nal[rnlr'

[::fl1]"":::,'iHl:l?'",:;';,;n;'J#;'-; de la revolu(ie oi" r"",","ne au;noepaflat nobilimea il,r""la,, "i" " i,""r" oi'**? ' *!a:bancnen " l:I:lY:"J,il:'j 1,""ffiii13' l9;'1;:" ff;}

care de acum inainie va

ii

I oolul politic exercrtat de marii al gurgnezie: L""j [11l3lLY?31; in.n.d-,"srtJ:[tl Revolulra a izbucnrt la Paris care au racur ; procramara republ:ca' s-a r"'T't Y:,9;J;';"i;;ri-J' |.-"punri"unrr " nurgt participanlrlr oarte reorezentantii tuturor etc'(o)' Louis Blanc muncilorur Albert il."^,1"1 dintre care cele mal """i"rri,,r provizoriu a emls o serrF 'le decrete' Guvernul pentru barbati' liberra acordarea votului universal Nationale i"i!" o"r"*, i, au"nirilor Er organizarea Atelierelor

J""".,r"'r*"*

illl'J'if rel;;:;;,;;;;;.

".

.";";; ;;;";;';;u '"'"ii',,"r,i""'tu'a. " a

rost aeasa-

l"i,"iJr."i"'o*sn"'1

Pari_

zian a rasiurnat un guvern re ftoqlad Sioligarhic (" ) Sangele Poporului a curs

toti cuprinde toate clasele autoguver cetdlenii; dorelte narea naliunii.

El are ca Principii - liber_ tatea, egalitaiea Sl fratelni tatea, iar ca deviza

\Proclanalia

_

Poporul''

guvemulLi

ptovi zoiL, 24 lebruane

1

84 8 )

carui curent ideologic il

corespundea aceasta Procla_ ma!e?

lll::::: l::liffi:

P'" :tt-a eraborat o constitulie iceasta

"""'I',,Iiii,"* democratica,inca"esep.eclzacaputereaexecLrtivaeraexercitalS-d^e Nalionale' fiind inscris ir un-srslr""""i'"i""1"' *" aqislatrvd de Adunarea persoanei a co.tstrrnler' a i;;l0t"fi,' i, riu"deli cetalenest;: libertatea ot"P"

se puna capdr agrtalrilo' muncitoit"",",", insa. Adunarea "ctuIuritora hoGr'rl a ror 9i a Aleiierelor Nalionale' Rerultatul ,.'"r'rrl',i 0""!i',"i"'"" parburghezia lntre foltri aliati: o,ima'nrrunrare armata t"li T, 'r"Jia;8 m.-unliiorii, incneiata,c' Y:i:i:1 :T:i5t;l l?redinte Ludovic in decembrie 1848, tot prin vot unlvr dintre Nupoleon- Profidnd de neiirlelegerile

ff#i;;#

r" ""0"i-u'-l'i 1852' acesqioe conpromiterea Adunerri' la 2 decembrie "-lill", ;ir"lrili.ili"" de Napoleon al lll-lea' Yr?" ,.lir",", i.parat sub numelelmpe'iul habsburgic' care era un star '"; :]ffi; ;;;ite d existat in .i;'d #; ;;i;;:zlre revorulii or auJoij.lll|illlf ilffi :,.1";r?''J,,:' persistenia^r''-'

naliona]e. Absolutismul li nobilrmea turd impiedrcau burghezia 9i

)24

l"]!'.,

"ir"SaL

purere

gita

se

Tablotr de Heni Philiz?oteaux reptezenandu-l Pe Lamanine'

O

s;efut quvernutut Provtzo"Y

.espngind dBDe favaarea celuitn.c't'

Ce

-'

semnifca$€

av6a gestul lui LarftarttE'

I

SSUDIU ,,1 .r'. . r: i r.r'',i.i, I ' ) r "l I t

i

Ce

, I i lJb

,.,1

l

I

',ir i'.

l

.i

r,::,r r,r:lr :r!.-:rrrl ,.t -j

,'

,:1,:

i,. r,. ri.,,rr,.,i. irr rri I i: lrt:: ..,, ir. r: ir.i ,r, .,r'r '.r: l1,. .li ,,,. i. :,,, rrrr,i ,1..,i1.,,i,.r,.r,rrl

r,,rir,i

I

. ,|ri., irirr jir..ir, j, tn!,lli,:ri ,; r.,r).;riii Ii] l rrjr.rii-rii rr-rir".rl:l r ,,, , i.i,r .r,'i |r.r'...i :r , ..i

. rj jr

,l

rr..r: :, rrl,ir'"

. ,",,,., ri.riri ,, r 'r,i,, ,. ,,1 ,

, ,,i,..1 ,.:rir ,rr rr.

r,,, , ,il . r :ii

-,.,irii:r,F iri,r

L,rii

::i

r,,r

1

r l:r

.:'

l Dece a refuzat regele imperiald ofeitll de

Parlahentul de la

J

Explicali atit!dinea diferililor factod politici ln problema un icerii ilalienilor.

Klrchhotr

Observal drape ul

!nlta1 germanilor itica

G useppe Garlbald

(stansa)i

lr:-r',rl

,

r:r;-rii

Frankturt? 2. Ce schimbari politice a impus re. volul a ln Prusia?

(A

dt,

.,.r

:r

l

-l

:rl':

r'l

T:

iL lll l'l

I l

Europa intre absolutism si

liberalism

imbogdieascA ink-o economie capitalista, iar centralismul birocratic al Cu4ii ae ta viena, care facea apel numai la functionarii de origine german6. impiedica afirmarea identilSlilor nationale. in lmperiul habsburgic revolutiile au izbucnit in martie '1848. la Praga, Viena (O), Pesta Si l\,4ilano. ln Austria, cancelarul Metternich a fost demis. in Ungaria, Dieta de la Pozsony (Bratislava), dominatd de nobilimea liberale conduse de Lajos Kossuth (@), a votat o serie de legi care prevedeau acordarea de drepturi individuale $i desfiinlarea iobdgiei $i a privilegiilor feudale. Treptat insd, fo(ele revolulionare au trecut in defensivA. Tn Austria, Viena era singurui centru revolutionar insemnat, izolat intr-o zond ruralS inactive. Reyolulia maghiard, suslinand proiectul Ungariei Mari, a intrat in conflict nu doar cu reacliunea austriacd, dar gi cu revolutia romanilor ardeleni, ajungandu-se pand la razboi. in plus, noul imparat, Franz Joseph (o), a cerut sprijilur militar al larulur Nicolae l. in aceste condilii. pend in augusl 1849, armatele austriece au recuperat posesiunile italiene, iar trupele rusegti au infrant revolutia ungar6. A fost abrogatd Constitutia liberald din martie 1849, in lmperiu instaurandu-se aga-numitul regim neoabsolutist. Revolutia romend din Transilvania s-a desfaiurat pe aceleasi coordonate: social-politice Qi nationale. Programul revolutiei, adoptat la adunarea de la Blaj, din mai '1848, cuprindea revendic6ri politice (libertatea persoanei, a cuvantului Si eliminarea cenzurii), sociale (desfiintarea iobdgiei gi a privilegiilor feudale) $i nalionale (drepturi politice pentru natiunea romane - O). Faptul ce revolutia maghiard dorea alipirea T.ansilvaniei la Ungaria i-a determinat pe conducdtorii romanilor (Simion BArnutiu, Avram lancu - 6) sa caute o inlelegere cu austriecii. Tn vara anului 1849, trupele luiAvram lancu au incetat lupta, romaniiobtinand totu$idin partea Vienei recunoa$terea lor ca natiune cu drepturl politice in Ardeal, egal, cu maghiarii, sagii ii secuii. Dacd revolutia din Transilvania a fost una nationale, actiunile din l\.4oldova 9i Tara Romeneasce au avut un caracter preponderent politic Ai social. Regimul regulamentar nu-i mai multumea pe boierii tineri, care voiau sA aplice in societatea rom6neasce principiile democratice asimilate de ei in perioada studiilor in Occident. Reglementarile feudale din agriculturd impiedicau oblinerea unor ca9tiguri mai mari din come(ul cu cereale. Astfel, in programul de la lagi, din martie 1848, se cereau atet libertatea persoanei gidesflintarea cenzurii, cet Si mdsuri pent.u dezvoltarea agriculturii Si a come(ului. Programul muntean, adoptat la lslaz, in iunie 1848, revendica egalitatea politice, votul universal 9i alegerea domnitorului pe cinci ani (ca un fel de pre$edinte), pe de o parte,9i desfiintarea clacii Si improprietdrirea lSranilor, pe de altd parte. Revolutia din Moldova a fost reprimau indat6 ce a inceput, de cdtre domnul Mihail Sturdza, iar cea din Tara Romaneasca, in septembrie '1848, prin interventia otomana $i ruseasce. .Pe termen imediat, revoluliile de la 1848-1849 au fost in general un e$ec. ele nereusind se inl6ture definitiv absolutismul o.i sA intemeieze statele nalionale. Au elaborat insd un program de dezvoltare in sens democratic, capitalist $i nalional care a definit ideologiile nationale (ce au utilizat miturile istorico-nalionale) (O). Acest program s-a desdversit dupe primul rezboi mondial, cand in Europa s-au instaurat regimuri democratice gi c6nd naliunile qi-au realizat obiectivele de independenld sau unitate politicS.

-

O Franz Joseph (1848-1916).

Devenit lmparal lntr-un in care iniegritatea statului era grav ameninjate, momeni

s-a stradul se o ment]nd de'a lungul intregii sale domnii, afiemand forja Si concesiiie.

O ,,Naliunea romAnS, r6zimaL pe principiul libert5til, egalitdlii 9i fretiet4ii, preiinde independenla sa naliorala, ln respeclul polilic, ca s6 figureze ln numele sau, ca Naliunea romana sa-gi aiba reprezentanliisai la Dieta Tarii. (--.) Naliunea romana cere ca con-

locuitoarele naiiuni nici de cum sa nu dezbald cauza uniii cu Ungaria, pene cand Naliunea romand nu va fi naliune constituile 9i organizale, cu vot deliberativ Si declsiv In c€mem legislativ6; iar dac6 din contre, daca Oieta Iransilvanrei ar voi totugi a se lasa la pertractarea acelei Uniuni de noi ferd noi, alunci Natiunea rcmane protesteaz,

(Proclanala de la Blaj, nai 1844) Cu c6 pmblemo so conftun-

ta

nallunoa romanl

din

a --r 13 marte. Ora 8 : : -r!ltme de siudenllspre ,:, dela Llase de :-.r b ie iilbrlcat se :.r 1..) Dorinle ae po: - 1 bertalea prese

:elatea !nvatamantu u l : .rllr de asoce,e:,1 d etE :::ai mn$tri responsa-

. -2 I .\ A deegale de : :"ez reu$e9te sa ::' -ioa in Burg. Straz e lau ,rd::i : _'A;9are ameninlAtoare ,i .:: Melternch) devine lo: :: generala.( ..) . : 3 Goata cukeierA in ,r: compacte strazile ( :: varsare de sange. Nu r' ;i fe de acord cu nlc uf - - 8.30 P'nlu fuletiern ch )

;).

Carl Fr. Vitzhum. Scrsoa revalulia din Viena) '. Enumerati categoriile

'.'v

''1,)'

: :.spre _i

2

Cum au evoiuai reven-

,i

:r'.,

Nobil liberal maghjar. care a lupiai lrnpolriva absoluUsmLrlui ausiriac

.'l-,:'"

Fi

l.lng6riei i,4ari

r :.:guvem

(in granilele Coroanei lu Slelan cel Sfani).

=,olulionar, care avea drept

:_.cipal obiectiv organizarea

a ...:!ri.,... : regiflr

.

',..',''',..',

@,Republica universald denauatica Sisociald". titografie de Frdd-dric Sodeu NaliLroiie sunt reprezentate inh-un mars spre progres. il,rfrAliie de idealurite denrocraiice comirne, sub semn!l divinitdlii qi al abundenlei. ldentifcali drapel6l6 unor naliuni.

:_.dei inf nlate de stat cu !:3pLrl de a absorbi Sonraju.

a

Aj,

.,, i

in-

._=urat in Austria. caracterzal

:'n

mdsuri

::manizare

de

centralizare,

9l catoliczare.

'.,:li i]] 'i':. ':]'i 1. Care au fost fodele re.o utlonare la 1848-1849?

2. De cate feluri au lost rSlectivele revolu!iilol?

3.

:e

Precizali doua cauze infranger i revoluliilor. 4. Cornpa€ti revolulia din revoluliile djn

:'rnla cu -3erul

habsburgic. Ce ele, _€ite comune ce deosebiri $i

iErtiflcat

?

A

-Avran lancu', portet de

Barbu

Revolullonar dernocrat rom6n din Transilvania, a organizal rezistenla nri-

lilara dn Munlii Apuseni lmpotrlva

armatelor maghlare. in acesl coniext, a colaborai cu autor:ielib alrstriece.

t "i. j

/r49 iii

- /ra{

$*tq,w*nhnooul JUMlrArge

spc0tutuilx

ln g,eneanterioare, cand popoarele urmau Spre deosebire de ePocile aTlrme sa-il al XIX-lea natiunile au inceput ralvoin!a monarhilor, in secolul individualitatea cclective

-'":i,lX:::J:; J"i.,n"""

,.,il";i*?:?il'# ::'#

;"'n''1 91?!T1 ::::l'|;1 ;il1,:i:,ii

"- ;;'$i;'l'l-:::.":lli.'li,11l'x;,i'i3 '1","; r,lor.J o'ecrzar qeugrdrru' ' q e '" ;;; obiecr;ve polit;ce. 1l,fln" comun, ii o are cd faptultli prin conqhinla adica economice sl culturale comune'rn '' " aoa'o condii i e elli,i.l,!i IiTiil,",liiilS';;13; pnmul I vishcr. culturalj Ei econornici' ln kebJie se vorbeasca unilar' *"'r" ,"r,i;"."n ", oo sine ca L''l ansamolL sa-u 'tationare depinde de dispanlia ll..*J,l--or. oita,. 'oa1l'd colgliinleion'rea rand' ireouie sa ex;ste un srs,|i".,"t"i dta'ecte'or' 1n ar u 1 La, eene'a,'./ar v !:Jj:.:i"%: c calea acestora sa se t'ansmite intregll care- sa comJne' recesar) existenla

;;..;.L;;";'a

ii!oili, L?*" .,"1,"" ;il;;; *" '"

i

;"i:li:1t[il1

unei

".i" ;.;"+,;

"" .1":" :":I::Iil, ;.,;",iij1rj::: 3:t1: "" ".0"o.,"" dlsperseze sa_si nLl acea comunrtate. (g) 1r

- 'lnde i- E' '^^r ^"''jenlala - '1 I anla \O) ii in l\'4a'ea Brltanie a coezr'roe trr proces de'ntdr're :;":;:,",:;,ofa]e a 'ost 'orua prrn ","-""1 de'ocratiza'ea intregii soc et6li'

"" Ii "

o") r",,r'ed capild.sla 9r au condus la o omo;.,';. -reror regiorare ir a prrvilegiilor creitere a

mriroace de "1il;:,;,." Irui -ocra $i porrl'L' Pr'nc'oalele ;";1;";;;t"admF ;^o, 'nii nlerne a,r fost'e,aoo'a'oa Lnei legislalii Jniiare conlrolu' , ;nva!;rn;ntL' sr arr,a!? t9) , ^-.,^^ ,-^^.i,. r rein,,.ir nl"],,i,

.''i";'

".o.o, :i:;:"i;';i";ii:ii":r":i L:::

llii,ilf

",lf iJil 3,,,,:i:e,ffi I ;nrtatea admtnlslratlva !Laplicarea legll ",: construclie a cailorferate' pro;;m;" ie industrializare si deorodJclier ii ra intensificarea le; a corlrib-:t la c'esie;ea ;".;;;;;; prala:nterna {nalionale)' ornrre reg'J"r'' dezvorrandu-se i'l a, proc'ari'ata ta z seoLemblie 1870 {oLpa ce Napoleon a "," a rnst;tul;ola'r''at volL' ,'1,!!""'i"",]r", a,ljon'"' n'"'oo'u' cu PrL-rs'at legisla_ prrma oemocralie europeana' Pute'ea tr"',r, 1" grve'nului $efr'l siatuluer""uli'J' "a'.*" u' pu'"",en'no u..""' ""u pe Eapte ar ' votul unrversal - care pa'rame..r oe"ui' ","spolilica a cFtatenror - a detern''at inidrirea coezlunll 1."-1,r"# md, era dJerellidt de prrv"esii'

il;;;;;;,

*'";::"r-;l;; "rlriil'".".*:

(1852' 1874).

A,Aveli datolia de a

vd celalean un ca lnsiru , Pentru qnorant nu este capabrl sa_ti sujeasca bine lara. (' ) aletl _ datona sa vJ rndep in lr serv

clul milltar, Pentru ce acest

serviciu, egal Penlru toll, are ca scop aperarea iuturor (' ) Aveti daioria sa vA supuneli leorl. penlru ca legea e facula

oe totr Sr Penrru tolr Oec' bdrbali, ii!i brrnl cetdleniL'

(D.

Blanchet,

lstoria

Ftanlet,1895) Cs institulii contnbuiau la formarea sPiritului civic?

" ila;;;;',"; ;; ;;;;";;":". "", "*" ;r;".u ::;;,";"r#; -';";;,J;"';

ir!lta--lantulr'r prblic pe i"'rtreg. leelolur "" "elvoria'eo ce- in;r111;1 t."",","J,.r,,",,r'Larea i:"",'r'i"i.i.il3Xii:'J.',L'11illor I aroirea accesLrlul tllturor categor

iiJ".i","

J"'o,.urie. sene'droare r..n,.,. in I\,4area Brita lie coeziunea statuiiiSilr'l

inrre oe raprul c6 nu existau mari deosebiri de orientare Partidut Liberal 9i cel Conservator

@

nes

";

1a37-1941).

#,*

ffi

& K"."=*

n, lr,r,L'^ Statul natbnal italian s-a realizat in jurul Piemontului. printr-o acliune

.arc a inbinat calea diplonaticA $i cea nilftare- Principalul obstacol in .alea unificerii politice eru lmpetiul habsburgic, care slApenea :ombardia Si Venetia. in fata ac€slei situalii, ptin-ninislrul pienonlez Camillo Cavour s-a arientat spre alianla cu Fanla. €i ea intercsaq in .lebirea poteriiausttiece.

ln

1859, Franla 9i Pienanlul au incheiat un o aqiune conunA impotriva AustrieiTezboiul s-a incheiat cu infiangerea Austriei, in urma pecii, Piemontul

lalat

in

secret care prevedea

1860, ducatele din centrul ltaliei s-au unil

Piemontul, iar expediJia lui Giuseppe Gaibaldi

b

Endul lor cu

a dus ta

atungarca

tsourbonilor din Regatul celor Doua Siciliigiapaila unirea acestuia, pre.Dn $i a Statului papal, cu Pienontul- Pe tandul acestar succese, in nanie 1861, Parlamentul italian unincat l-a proclanat pe regele pienon:ez Victor Enmanuel al ll-lea rege al ltaliei. Singuele tetitotiicare nu intrau ince in componenla statului nalional ialian erau Venelia €i Roma. ln 1866, la reconandarea lui Napoleon z! 111-iea, ltalia s-a aliat cu Prusia in rezboiul contra Austriei, reusind in acest context se abline Venelia. La Rona se afla, inc4 din 1849, o garlzoane franceze. in 1870, in condiliile declangarii rAzboiutui franca.rusac, garnizoana a fast rctrasd 9i Roma a intrat in componenla slatului

Depulalidin regiu nea Toscanei proclarnand in

fata regelui Viclor Emmanuel al ll-lea unirea acestei regiuni cu Plemontul, plct!re de ^,4ochi.

1. Care au hst caile de uniicare a lta,iei? Dar a Germaniei? 2. Cum au fost influenlate raporlu.ile de io(a dln Europa de aceste unifrcari? ra-9i

1/ell rvi-

,,',)

rel

,Proclamarea lmperiului german, plciura de

in dreptu lronului se ef6 imparatul Wilhelm iar in dreapta (ln alb)cancelarul Bismarck.

l,

Stat

!l

li

!i naliune in

a doua jumetate a secoLului al XIX-lea

itl.rr@tra aL cunoscut "irp".[e necesitslilor rala face "";*';iat sa se dezvo te s,. penrru ,a ,,- s1."^1'7.'1,' Gautle (dteapta) postbile construlrea I '-*''ol"2a ou cnu'ei fdcut au rf care u5^,,,,,,,, d" Rezboiuluirece, a crert t"hnologii preledintete ete repubticii, Qi canIl preseon ^^"-," , ,r r,.ato penru exolora'ea sp,lirrlrrr cosmic *'#J'J'fli:li'#fJ""',.- in 0",'i"'-"nt'il?111f] "ln"i"fol Men!,ne,ea ,rnor ro.me op sesresuril'ill"ia I ra.o'o'uioin vielnam aJ creat tensiuni sociale I reJ iianco*ermana r:nitatea :; ;;;;;"; s,reln """::: i""torur ,res.u l\,4a'rrn euronei occidenot"' K n9, '.uL:"| elioi,ti.'". i'^"]:].nt:^:?::tatea I ext;nda se sd 9i bunashre ii feric'rp i"."#l'*"*, i, -v,tJir'"r"on nde1968' .