Agricultura Romaniei [PDF]

Zitiervorschau

AGRICULTURA ROMANIEI “Premise naturale-cultura plantelor”

RAMURI • CULTURA PLANTELOR - Cereale - Plante textile - Vita-de-vie

- plante tehnice - legume - pomi fructiferi etc.

• CRESTEREA ANIMALELOR -

Ovine Porcine Sericicultura Apicultura

- Bovine - Cabaline - Avicultura - Acvacultura etc.

Premise naturale • •

•

FOND FUNCIAR = totalitatea suprafetelor dintr-un teritoriu si modul lor de utilizare. TEREN ARABIL = teritoriu disponibil pentru practicarea de activitati agricole. Agricultura depinde de calitatile naturale ale fondului funciar.

a.

Zona de campie – soluri fertile, aspect plan al reliefului, dar precipitatii moderate - in unele zone secete frecvente => sisteme de irigatii - soluri degradate, afectate de procesul de desertificare, eroziune

b.

Zona de deal si podis – relief mai accidentat, cu pante, precipitatii bogate (viticultura, pomicultura, cresterea animalelor) - se produc alunecari de teren => pe alocuri, soluri degradate Zona de munte – soluri nefertile; pante abrupte - pasuni; cresterea animalelor

c.

IRIGATII - PODGORIE

SISTEM DE IRIGATII

SOL AFECTAT DE EROZIUNE

EROZIUNE DETERMINATA DE PRECIPITATII

CULTIVAREA PLANTELOR SI UTILIZAREA LOR ECONOMICA 1. CULTURA CEREALELOR Cultura traditionala Grau, orz, secara, ovaz, porumb, dar si orez, sorg pe intinderi mai mici Zone de cultura: Campia Romana, Lunca Dunarii, Campia de V, Campia Jijiei, Podisul Barladului, Podisul Dobrogei etc. Intrebuintari: a. Industria moraritului si panificatiei (grau, secara) b. Furaje (sorg, porumb, ovaz) c. Alimentatie (grau, porumb, orez) d. Industria berii (ovaz)

PORUMB

ORZ

GRAU

SORG

SECARA

OVAZ

OREZ

2. CULTURA PLANTELOR TEHNICE - din ele se extrage ulei, zahar, fibre textile etc. - floarea-soarelui, soia, canepa, in, bumbac, sfecla de zahar

a. Floarea-soarelui – Campia Baraganului, Podisul Dobrogei - Se obtin uleiuri din seminte b. Soia - suprafete reduse in zone de deal si campie c. Sfecla de zahar – Campia Baraganului, Podisul Barladului, Depresiunea Brasov, Depresiunea Colinara a Transilvaniei etc. d. In si canepa – pentru fibre textile - zone mai racoroase si umede (Pod. Sucevei, Dep. Brasov, Depresiunea Colinara a Transilvaniei etc.) e. Bumbac – pe suprafete reduse; in general, este adus din import (Asia)

Floarea-soarelui

soia

Sfecla de zahar

in

canepa

3. Cartoful - In zone umede cu temperaturi mai scazute (Podisul Sucevei, depresiuni intramontane, Subcarpati etc.) - Folosit in alimentatie, industrie (amidon, glucoza), furaje (hrana pentru animale)

4. Legume - In luncile marilor rauri, dar si in apropierea centrelor urbane (sere) sau rurale - Folosite in alimentatie, industria conservelor etc. - Rosii, morcovi, fasole etc. 5. CULTIVAREA VITEI DE VIE (VITICULTURA) - In zone cu pante abrupte, insorite si soluri nisipoase - Podgorii in: Subcarpatii de Curbura (zona Vrancei – Panciu, Odobesti), Campia Jijiei (Cotnari), Podisul Dobrogei (Murfatlar) 6. Pomicultura - In Dealurile de Vest (Dealurile Silvanei), Subcarpati, Depresiunea Colinara a Transilvaniei; - Piersici si caisi in Pod. Dobrogei

sera

solar

podgorie

POMICULTURA

Pomicultura Caracteristici:  Este deasemeni o activitate traditionala  Principalele specii:; prunul, m arul, ciresul, visinul, piersicul, nucul etc. Regiuni pomicole :  Subcarpatii Curburii si Subcarpatii Getici unde domina prunul; N-ul Transilvaniei – jud. Bistrita- Nasaud, Maramures , Salaj- domina marul S-ul Transilvaniei - Hunedoara si Sibiu – cu prun si mar  Banatul- prun si mar Suceava – livezi cu mar Dobrogrea - persicul