Proiect Tematic Integrat [PDF]

Zitiervorschau

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE LITERE DEPARTAMENTUL DE COMUNICARE, JURNALISM ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

EDUCAȚIE TIMPURIE PROIECT TEMATIC INTEGRAT

Carolina Andreescu Conversie PIPP, Anul I

CRAIOVA 2020

PROIECT TEMATIC INTEGRAT

BOGĂȚIA TOAMNEI 

Domenii implicate: dezvoltarea limbajului, a

comunicării și a premiselor citirii și scrierii. 

Dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii;

Capacități și atitudini de învățare.

Copiii de la nivelul învățământului preșcolar urmăresc mai multe elemente caracteristice amotimpului toamna, merg în parc, în livezi unde văd mai multe fructe și legume de toamnă, le compară, le analizează și le stabilesc denumirea fiecăreia în parte. Apoi merg în grădina botanică unde observă florile toamnei, iar la sfârșit elaborează o cărticică de ilustrare, de informare ca produs finit al proiectului cu tema: „Bogăția Toamnei”

Rezumatul unității tematice Copiii aanalizează ce se întamplă toamna în natură. Observă mai multe

fructe și legume care se coc în anotimpul toamna. Înregistrează

observațiile și reflecțiile pe care le fac, prin cuvinte și imagini, într-un jurnal de proiect. Copiii demonstrează

înțelegerea noțiunii de natură și a schimbărilor pe care le aduce

anotimpul toamna. Copiii creează o cărticică ilustrată despre toamnă care cuprinde o serie de fructe și legume care se coc toamna.

Pe scurt Nivel

Grupa mare

Arii curiculare

Limbajul și comunicarea, premise ale cititscrisului Științe Arte Educație pentru societate

Subiecte

Grădina de legume Livada cu pomi fructiferi Cum se culg strugurii Analiză Sinteză Investigație Formularea concluziilor Livadă Fructe Legume Copaci 2-3 săptămâni, activități zilnice de 30-40 minute

Capacități cognitive la nivel superior Cuvinte cheie

Timpul aproximativ necesar

Întrebări cheie ale curriculumului



Întrebarea esențială

Ce se întâmplă toamna? 

Întrebările unității de învățare

Care fructe se coc toamna? Care legume se coc toamna? Ce se întampa toamna cu copacii? 

Întrebări de conținut

Ce fac păsările călătoare toamna? Ce se întâmplă cu legumele și fructele care se recolteaza toamna? De ce se usucă frunzele? Ce fenomene ale naturii au loc toamna? Care copac nu-și schimbă frunzele? De ce?

Învățarea experențială   

Experiența concrata- ce am

Despre natură, anotimpurile anului,

trăit?

despre fructe și legume, despre

Observarea reflectivă- ce este

păsările călătoare, sortarea anumitelor

nou?

fructe și legume după anumite

Conceptualizarea- elaborarea

criterii,cum se pun conservele pentru

unui model de bună practică

iarnă.

inspirat din situația sau modul de acțiune prezentat 

Învățarea conceptelor, noțiunilor

Experimentarea activă

ti iș fi v în a f A s ă

Învățarea prin colaborare -educarea abilității de a intra în relație cu ceilalți; -cunoașterea și respectarea normelor de comportament; -formarea unei atitudini pozitive față de sine și față de ceilalți, față de natură și față de viețuitoarele acesteia; -dezvoltarea comportamentelor de cooperare, presociale, proactive; -recunoașterea, acceptarea și respectarea diversității;

Învățarea constructivă -trasarea conturului după puncte; -decuparea, asamblarea, relaționarea între diferitele părți.

OBIECTIVE CADRU Responsabilitate și capacitate de adaptare Exersarea responsabilității personale și a flexibilității în contexte legate de propria persoană, echipă, grup de lucru; Competențe de comunicare Receptarea și producerea de mesaje verbale și non-verbale scurte și simple în contexte cunoscute. Recunoașterea unor detalii dintr-un mesaj scurt, rostit rar și clar. Creativitate și curiozitate intelectuală Dezvoltarea, implementarea și comunicarea ideilor noi altor persoane, deschidere și receptivitate la nou, perspective variate. Dezvoltarea capacitatii de cunoastere si intelegere a mediului inconjurator, precum si stimularea curiozitatii pentru investigarea acestuia. Gândire critică și gândire sistematică Exersarea gândirii în ce privește înțelegerea și realizarea unor alegeri complexe; înțelegerea conexiunilor dintre sisteme. Identificarea, formularea și soluționarea problemelor Capacitatea de a se depista difernțe între obiecte, situații, de a formula într-un limbaj coerent păreri, analiza și rezolvarea unor probleme simple, contextuale Formare/ Auto-formare Acceptarea îndrumării și a cooperării în procesul de învățare. Căutarea de informații pentru rezolvarea unor sarcini de lucru simple, punctuale. Transferul cunoștiințelor dintr-un domeniu în altul. Responsabilitate socială

Respectarea unor norme elementare de conduită în contexte uzuale. Manifestarea interesului pentru relaționare în cadrul grupului și în afara lui. Participarea la activități de grup. Transpunerea și interpretarea unor roluri în activități ludice în viața de zi cu zi. Manifestarea activă în cadrul unui rol social în contextul familiei, grupului de joacă și grupului de învățare. Capacități de colaborare și interpersonale Demonstrarea capacităților de lucru în echipă și de conducere; Adaptarea la diverse roluri și responsabilități; Colaborarea productivă cu ceilalți; Conduita empatică ; Respectarea altor puncte de vedere.

Elemente cheie oferirea de răspunsuri la întrebările cheie ale curriculumului; demonstrarea capacităților superioare de gândire și al competențelor de comunicare verbală, matematică, artistică și științifică; demonstrarea înțelegerii conceptelor, a capacităților și a cunoștiințelor din diferite discipline; realizarea de conexiuni cu lumea reală; utilizarea adecvată și eficientă a limbajului.

Obiective În cadrul proiectului, copiii: 

vor discuta și vor analiza informațiile obținute din diferite surse în vederea completării jurnalelor de proiect;



vor crea și vor evalua prezentări ale produselor finite: desene, tabele, diagrame;



vor utiliza în contexte variate un limbaj coerent, specific diferitelor discipline de studiu;



vor stabili conexiuni funcționale între elementele din diferite domenii de studiu și viața reală.

Obiective de referință      Să observe direct fenomene ale naturii specifice anotimpului toamna;      Să observe direct aspecte caracteristice toamnei;      Să cunoască munca oamenilor în grădina de legume și în livadă;      Să observe, să denumească și să analizeze fructe, legume și flori de toamnă;      Să cunoască importanța legumelor și fructelor în alimentația omului;      Să rețină versuri rimate și ritmate, audiind textul liric cu atenție, percepându-i sonoritatea și muzicalitatea;      Să recite poeziile ( de toamnă ), cu respectarea intonației, ritmului și pauzei, executând mișcările sugerate de text;      Să recepteze textul epic, redând ideile principale și explicând înțelesul textului;      Să formuleze propoziții simple, utilizând adverbe de loc;      Să grupeze obiecte după diferite criterii date;      Să așeze obiectele unei mulțimi în șir, prin alternanță, după un criteriu dat;      Să-și consolideze numărarea până la 10;      Să cunoască reguli elementare de igienă la consumarea legumelor și a fructelor;      Să-și cultive respectul față de munca oamenilor;      Să memoreze și să redea textul și linia melodică a cântecelor învățate și să perceapă intensitatea sunetelor;      Să audieze cântece de toamnă;      Să asocieze mișcări melodiilor și textelor jocurilor muzicale;      Să execute exercitii ritmice în mai multe variante (hașurarea cu linii verticale, orizontale, oblice), respectând conturul dat (diferite forme de frunze);      Să redea plastic utilizând tehnicile învățate de pictură, desen, modelaj, temele date;

     Să obțină efecte plastice prin dactilopictura pe suport umed, trasând cu diferite instrumente diferite tipuri de linii;      Să realizeze lucrări practice folosind tehnici de înșirare, îndoire și lipire;      Să învețe și să exerseze diferite variante de mers și alergare, săritura în lungime și în adâncime;

PROIECT DIDACTIC CROSS-CURRICULAR Arii curriculare: Limbajul și comunicarea, premise ale citit scrisului, Știinte, Arte, Educație pentru societate Identificarea asociațiilor semnificative și conturarea unei imagini globale asupra temei prin realizarea unei hărți conceptuale a temei Cross-curriculare Didcipline/ arii curriculare:

HARTA CONCEPTUALĂ A TEMEI CROSS-CURRICULARE

Cunoștinte declarative

B T Ț Ă G M A O



Competențe ale învățării integrate recunoașterea unor detalii dintr-un mesaj scurt, rostit clar și rar



identificarea silabelor și a sunetului inițial și final în cuvinte clar articulate



oferirea de informații referitoare la sine și la universul apropiat, prin mesaje scurte



recunoașterea unor cuvinte uzuale, din universul apropiat, scrise cu litere mari și mici de tipar



desprinderea semnificației globale dintr-o suită de imagini care prezintă întâmplări și fenomene familiare



trasarea elementelor grafice și a conturilor literelor, folosind resurse variate



exprimarea de idei, trăiri personale și informații prin intermediul limbajelor neconvenționale



manifestarea interesului pentru schimburi de mesaje scrise, într-o varietate de limbaje, în contexte cunoscute



recunoașterea numerelor în concentrul 0-10



sesizarea magnitudinii unui număr în concentrul 0-10, folosind poziționarea pe axa numerelor



orientarea și mișcarea în spațiu în raport cu repere/direcții precizate



manifestarea curiozității pentru observarea unor fenomene simple din mediul apropiat, în scopul identificării unor regularități



formularea unor observații asupra mediului apropiat folosind limbajul comun, reprezentări prin desene și operatorii logici „și” „nu”



identificarea relațiilor de tipul „ dacă....atunci....” între două evenimente succesive

Cunoștiințe procedurale



recunoașterea părților corpului – unui om, unui animal (fără termeni



științifici) analiza vizuală, informațională a unui mesaj oral sau a reprezentării acestuia (prin desen, tabel, diagramă) cu identificarea detaliilor, legăturilor și a dependențelor;

Cunoștiințe conceptuale

Atitudini și valori



elaborarea unor desene prin reproducere, imitație, după model;



recunoașterea și asamblarea elementelor componente într-o structură



definită; Imitarea modelului



Transfer conceptual prin contiguitate (alăturare)



Structuri și compoziții

 

Combinare efectivă și afectivă Manifestarea interesului pentru exprimarea de idei în contexte cunoscute



Manifestarea interesului pentru schimbul de mesaje scrise, într-o

varietate de limbaje, în contexte cunoscute 

Manifestarea activă în cadrul unui rol social în contextul familiei,

grupului de joacă și grupului de învățare Planificarea timpului: 2-3 săptămâni, activități de 30 de minute, zilnic Resurse materiale: jetoene, plastlină, creioane colorate, coli colorate şi albe, cartoane, fotografii ale membrilor grupului, fructe, legume, flori de toamnă, frunze, pensule și acoarele, diafilme, jucării, cărți ilustrate pentru copii, culegeri de cântece, culegeri de texte literare. Resurse procedurale: jocul liber , jocul didactic, conversaţia, explicaţia, demonstraţia, munca independentă, exerciţiul. Forme de organizare: frontal, pe grupe, individual: Proiectarea şi dirijarea activităţilor de învăţare Schema orientativă pentru activităţi Activitate de învăţare Rezultate aşteptate

Responsabilităţ

Strategii de

Evaluarea

i și

interacţiune

progreselor

participanţi

didactică

învăţării

Observare-verbalizare-

Copilul:

relaţionare

-va comunica,

Acțiuni

-observarea

transmiţând celor

concrete

sistematică;

din imediata

presupuse de

-completarea

apropiere propriile

sarcinile

jurnalelor

gânduri, opinii,

delimitate

zilnice,

sentimente, într-un

grafice,

mod care să-l facă

tipuri de

înţeles; -analizarea unor imaginisurprinderea detaliilor

-esenţializarea individual

-sistematizarea -prezentare cu mijloace media

proiect

-formularea de răspunsuri la întrebări care evidențializează elementele imaginii; -discuție scurtă în care copiii să-și exprime opinia referitoare -va învăța ce la toamnă;

-frontal

muncesc oamenii în

-efectuarea sarcinilor

-formularea de enunțuri scurte, grădini și livezi

delimitate

pornind

pentru fiecare

de

la

imaginile toamna;

selectate;

grup;

-numărarea

cuvintelor

din -va respecta regulile

-individual

-liste de

fiecare enunț. Copiii pun pe unui dialog

verificare

masă tot atâtea jetoane câte civilizat;

-concluzii;

cuvinte

-prezentarea

au

auzit.

Găsesc

numărul potrivit;

-va reflecta la

rezultatelor.

-despărțirea în silabe a unor importanta comunicuvinte selectate din enunțurile cării în viața formulate;

fiecăruia și se va apropia mai usor de bogația transmisă prin intermediul

Abilități de scriere, desenare,

mesajelor scrise;

punere în corespondență, comparare

-va fi interesat să găsească soluții la

-activități

-realizarea unui desen care să

diferite probleme

practice

redea imaginea anotimpului

prin intermediul

individuale:

toamna (activitate individuală)

comunicării;

realizarea de

-realizarea unei pagini pentru

schițe.

albumul clasei;

-va cunoaște unde și

-copierea unor cuvinte din

cum găsește

pliante ilustrarea lor cu imagini

informațiile de care

decupate(activitate individuală) are nevoie;

-individual și în

-modelarea unor fructe,legume

grup

și copaci din plastilină, scrierea

-va folosi proceduri

-realizarea prac-

unor litere;

simple în rezolvarea

tică a unui

-trasarea , prin unirea punctelor

unor probleme;

produs de către

a unor semne care reprezină

fiecare elev;

anumite frunze;

-va formula expli-

-colorarea/încercuirea unor

cații simple la

imagini de toamnaă (activitate

întrebări de tipul:

individuală)

Cand?, Cum?, De

-individual

Acest produs

ce?;

final va

-va formula păreri

cuprinde

simple asupra unor Înregistrarea concluziilor și

obiecte/fapte/fenom

generalizarea situației –

ene din mediul

problemă

înconjurător;

-desene cu imagini de toamnă; -fișe de lucru completate în

-completarea instrumentelor parțiale de răspuns (fișe,

-va observa că prin

-individual și în

desene,imagini asamblate)în

intermediul

grup

vederea constitiurii produsului

comunicării se

final)

poate apropia de cei

Implicații în plan afectiv-

din jurul său,

motivațional

stabilind relații

-exercițiile de identificare a

armonioase.

unor norme de conduită probează înțelegerea conținuturilor și semnificațiilor acestora; -exersarea unor norme de conduită dezvoltă baza pentru interiorizarea, înțelegerea, acceptarea și transformarea lor în acte reflexe; -raportarea la spațiul de apartenență oferă copilului reperele construcției identității (individuale, colective,

timpul proiectului; -un colaj; -frunze construite din carton; -imagini/poze de la activitati organizate sub forma jocurilor de rol; -o scrisoare desenată

naționale).

Anexa 1. Limbajul și comunicarea Poezii și texte 1.Formularea de întrebări și de răspunsuri 2.Identificarea fructelor și legumelor care se regăsesc în poezii și în text CARNAVALUL TOAMNEI Prin grădini, livezi, câmpii Roadele îmbelșugate Dau culori în armonii Când se lasă adunate.

Morcov, sprinten dansator, S-a-nroșit de-atâta horă.. -„Zi-o mai încetișor! „ Pe un greier îl imploră. Iar fasolea stă sfios Pe un lujer și nu joacă, Să nu-i cadă-ndată jos Șirul perlelor din teacă! Un cartof, cât un pantof Rostogol e printre vedre. Doar dovleacul are- un of: -„M-am cam îngrășat, cumetre!”

FRUCTELE TOAMNEI

Toamna trece prin livadă Rodul anului să vadă Mărul roșu-auriu

Strugurele argintiu Para galbenă, zemoasă Piersica cu puf pudrată Și gutuia aromată. Toamna strânge-n coș de toate: Fructe bune și bucate Și apoi spune tuturor: „-Vin și anul viitor!”

Povestea legumelor laudaroase

Într-o zi de toamnă gospodina s-a dus la piaţa să facă cumpărături. Şi-a încărcat coşul cu de toate: ceapă, cartofi, ardei, morcovi, roşii, pătrunjel, varză. Legumele din coş au început să se certe între ele pentru că erau îngrămădite, că nu aveau loc, că fiecare ar fi vrut să stea deasupra, la aer. Ardeiul iute, fiind mai mititel se simţea destul de bine şi spuse: – Ce tot vă certaţi? Aveţi puţină răbdare, că în oală o să aveţi destul loc, când o să fiebeţi. Apoi interveni gogoşarul, fratele ardeiului iute. – Tu să taci frǎţioare! Nu vezi ce mic şi prăpădit eşti? Parcă n-ai frate cu mine şi cu ardeiul

galben. – Lasǎ-l în pace pe fratele nostru, că-i mic şi nu ştie ce spune- zise ardeiul galben. Şi tot certându-se între ei, gospodina a ajuns acasă şi a aşezat legumele pe masǎ pentru a le spǎla, curǎţa şi pune la fiert. Când s-au văzut pe masă fiecare a început cu lauda; morcovul a zis că el e cel mai dulce şi mustăcios, gogoşarul că-i gras, roşu şi gustos, varza cǎ-i cea mai înfoiată şi frumoasă. Atunci ardeiul iute, cum n-avea astâmpăr interveni şi spuse: -Nu vă mai certaţi, că-n oalǎ o să ajungeţi şi-o să fierbeţi de n-o să vă mai vedeţi. Gospodina a spălat legumele, le-a curăţat şi în oală le-a tocat. Când ciorba a fost gata, a fost pusă în farfurii la răcit. Cum nu se mai auzea nimic, ardeiul iute, ca să nu tacǎ, a început să întrebe. -Ce staţi supărate, nu mai aveţi glas? Aţi râs de mine că sunt mititel dar eu tot proaspăt am rămas, nu ca voi nişte legume fierte. Şi nu bine a terminat vorba că bunicul l-a şi luat şi din el a muşcat, apoi a exclamat. – Vai ce ardei mititel, dar e iute, vai de el! Şi aşa s-a terminat povestea noastră cu legumele lăudăroase după cum spune şi proverbul “Lauda de sine nu miroase a bine!

Anexa 2 Arte

Desen

1.Identificați și colorați cu culoarea potrivită următoarele fructe și legume:

Anexa 3 Știință Observări spontane: Ce se întâmplă toamna?

De ce îngălbenesc funzele?

De ce pleacă păsările călătoare?

Ce se întâmplă toamna cu vremea? Informații utile -Lunile de toamnă: septembrie, octombrie, noiembrie.

Mic dicționar:

-bruma – cristale de gheață, care se formează noaptea pe plante sau pe pământ, în urma scăderii temperaturii sub 0 grade. -burnița – o ploaie cu picături foarte mici, încât căderea lor se observă cu greu, mai mult se simte. -ceața – aburi de apă care plutesc în aer aproape de pământ, negură ușoară, pâcla. -cer – spațiu nesfârșit deasupra orizontului. -fenomene ale naturii – manifestare a elementelor naturii. -înnorat – acoperit de nori. -ploaia – precipitație atmosferică sub formă de picături de apă. -vântul – deplasarea unei mase de aer din atmosferă.              Curiozități: *De unde vine ploaia? Norii gri și negricioși conțin multe picături de apă, reci și grele. Aerul din jurul lor este mai cald și mai usor, de aceea picăturile încep să cadă pe pământ. În drumul lor spre pământ, ele întâlnesc alte picături și se unesc între ele, devenind mai mari. *De ce suflă vântul? Vântul este aer în mișcare, care se deplasează datorită diferențelor de temperatură ale aerului în diferite locuri. Aerul cald este mai ușor, iar cel rece mai greu. Când aerul rece se întâlnește cu cel cald, își schimbă pozițiile: cel rece coboară spre pământ, iar cel cald urcă spre cer; atunci aerul începe să se miște și simțim un vânt ușor.

Anexa 4 Identificați cât mai multe fructe și legume din imaginea de mai jos

Anexa 5 Găsiți drumul spre cele două frunze.

Bibliografie:

1. Curriculum pentru învăţământul preşcolar, Didactica Publishing House 2.

Stoian A. C. Evaluarea competenţelor elevilor „Ghid metodologic de evluare educaţională”, Editura Universitară, Bucureşti 2015.

3. Stoian A. C. Proiectul tematic integrat „Repere aplicative în învăţământul preşcolar şi primar”, Editura Sitech, Craiova,2016. 4.

“Metodica activităţilor instructive-educative în grădiniţa de copii” Editura Gheorghe Cârţu , Craiova 2009

5.

“ Totul…..pentru copil” ghid pentru educatoare şi directori, Editura Diana 2008

6.

“ Ghid pentru proiecte tematice”-Activitati integrate pentru preşcolari ( 3-5 ani), Didactica Publishing House, 2008