Proiect Didactic - GEOGRAFIE, CL aIVa [PDF]

Zitiervorschau

PROIECT DIDACTIC DATA:14. XII.2018 CLASA: a IV-a ÎNVĂȚĂTOR: ARIA CURRICULARĂ: Om şi societate DISCIPLINA: Geografie UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Elemente de geografie a României- Relieful SUBIECTUL LECȚIEI: Caracteristicile generale ale reliefului României- abordare interdisciplinară TIPUL LECȚIEI: mixtă SCOPUL: însuşirea informaţiilor generale privind relieful României OBIECTIVE OPERAȚIONALE: O1- să enumere formele de relief existente în ţara noastră; O2- să identifice pe hartă fiecare formă de relief; O3- să reprezinte fiecare formă de relief pe harta României, utilizând culorile convenţionale; O4- să denumească marile unităţi de relief de pe teritoriul ţării noastre; O5 – să descopere prin calcule matematice ȋnălṭimea celui mai ȋnalt vârf muntos din România; O6 – să realizeze o hartă fizică a României prin ȋmbinarea pieselor unui puzzle. STRATEGIA DIDACTICĂ:  RESURSE PROCEDURALE: conversația, explicația, exercițiul, jocul didactic, munca cu harta, observația, munca independentă, turul galeriei  MIJLOACE DIDACTICE: manual, caiet,fiṣe de lucru, harta fizică 3D a României, harta fizică şi administrativă a României format A4 , creioane colorate  FORME DE ORGANIZARE: frontală, individuală, pe grupe  RESURSE TEMPORALE: 50 minute  RESURSE UMANE: 20 elevi RESURSE BIBLIOGRAFICE:  Manuela Popescu, Ştefan Pacearcă - GEOGRAFIE, manual pentru clasa a IV-a, Editura INTUITEXT, Bucureşti, 2016  Pițilă Tudora, Mihăilescu Cleopatra- „Ştiu foarte bine la ... geografie” pentru clasa a IV-a, Editura Aramis, Bucureşti, 2010  Lecturi istorico – geografice (antologie de texte), clasele III-IV –Bucuresti, Ed. Aramis, 1999;  Tomescu, V, Popa, V, Alexandru, G, Stan, L – Metodica predarii geografiei şi ştiinţelor naturii în ciclul primar – Ed. “Gheorghe Alexandru”, Craiova, 1999;

1

SCENARIU DIDACTIC Nr. crt.

Secvențele lecției

1.

Moment organizatoric

2.

Verificarea şi reactualizarea cunoştinţelor dobândite anterior

3.

4.

5.

Captarea atenției

Enunțarea temei și a obiectivelor Dirijarea învățării

Ob

O1

Strategia didactică Metode și Resurse procedee materiale

Conținuturi instructiv-educative Se asigură un climat potrivit desfășurării lecției. Se așează mobilierul corespunzător. Sunt pregătite materialele necesare. Verificarea cunoṣtinṭelor are loc sub forma de joc, intitulat ,,Cutia cu surprize”. Elevii vor fi ȋmpărṭiṭi ȋn două grupe. Se explică elevilor modul de desfăṣurarea a jocului ṣi regulile ce trebuie respectate. Elevii, desemnaṭi din fiecare grupă, vor extrage din cutie câte un bileṭel, vor citi sarcina ṣi vor da răspunsul potrivit. Ȋn cazul ȋn care elevul nu poate răspunde ȋntrebarea va fi adresată următorului.Cel care nu a dat raspuns corect din prima ,mai are o sansă,a doua oară Ca răsplată fiecare va primi câte un emoticon plasticat mare sau mic.Astfel sunt verificaţi toţi elevii . Punctajele vor fi calculate prin adunarea nr .emoticoanelor mari primite =1 punct,2emoticoane mici=1 punct. Elevii vor călători ȋntr-o excursie imaginară cu ajutorul unei povestiri de mici dimensiuni. ANEXA 2 şi ppt. Se va realiza observarea Hărţii fizice 3D a României,urmărindu-se formele de relief şi culorile convenţionale corespunzătoare . Anunţarea lecţiei noi: Reliefului RomânieiCaracteristici generale .Se anunţă câteva din obiectivele ce vor fi urmărite şi de realizat pe parcursul lecţiei. Se vor enumera si se va arăta pe hartă formele de relief existente pe teritoriul ţării noastre. Se scrie titlul lecției pe tablă și în caiete. Se citesc informaţiile ştiinţifice din ppt. pregătit de învăţătoare, alternând cu lucrul la hartă. 2

Forme de organizare

Jocul didactic

Cutia cu ȋntrebări

Conversația Explicația Observația

Harta fizică Frontală 3Da României

Explicația Explicația

Individual

Evaluare

Capacitatea de a indica vecinii României

Capacitatea de a observa formele de relief din ţara noastră

Frontală Tabla Caiete Harta fizică 3Da

Frontală

Capacitatea elevilor de a indica pe hartă formele de

O1 O2

6.

7.

Obținerea performanței

O5

Asigurarea retenției și a transferului (feed- back- ul)

O3 O4

Se notează pe tablă şi în caiete informaţiile importante: ,,Relieful României este :  variat, format din munţi , dealuri şi podişuri câmpii  asezat in trepte  armonios Marile unităţi de relief:  Munţii Carpaţi  Dealurile Subcarpatice, Dealurile de Vest, Podişul Moldovei, Podişul Dobrogei, Podişul Getic, Depresiunea colinară a Transilvaniei  Câmpia Română, Câmpia de Vest;  Delta Dunării.,, Fiecare grupă va primi câte o fişă de lucru. (ANEXA 3)

României

relief

Observarea sistematică

Exercițiul

Elevii au sarcina de a afla cel mai ȋnalt vârf muntos din România (Vârful Moldoveanu – 2544 m) Fiecare elev va primi o hartă mută. Vor colora, utilizând Conversația culorile convenṭionale, marile forme de relief ale Turul galeriei României.

Fişe de lucru

Pe grupe

Capacitatea de a aplica cunoṣtinṭele dobândite

Fişe de lucru Creioane colorate

Individual

Capacitatea de a reprezenta formele de relief pe hartă, utilizând culorile convenţiona le

piese de puzzle

Pe grupe

Fiecare grupă va realiza ṣi legenda hărṭii. (ANEXA 4) Câţiva elevi vor trece şi vor analiza modul de lucru al colegilor. Elevii vor indica pe hartă marile unităṭi de relief din ṭara noastră.

8.

Încheierea activității

O6

Ambele grupe vor primi piesele unui puzzle pe care vor trebui să le unească ȋn realizarea unei hărṭi fizice a României. 3

Explicația Conversația

ANEXA 1

Cutia cu surprize 1. România, pe glob este situată în emisfera………. 2.Care este poziṭia geografică a României ȋn Europa? 3.România se învecinează la sud cu................................... 4. Graniţa de stat a României cu Bulgaria, este ………… 5. Ţară cu care se învecinează România la nord şi est este……….. 6. Precizează vecinii României! 7. Lungimea totală a hotarelor României este de..................., ocupând locul ….în Europa ,ca suprafaţă. 8. Ȋntre Pristol ṣi Beba Veche România se ȋnvecinează cu........................................... 9. Indică pe hartă vecinii ṭării noastre! 10.Limitele care separă România de ṭările vecine se numesc.............................................. 11. România are graniţe pe uscat,numite şi………......... sau de-a lungul unor ape ,numite şi .......................... 12.Republica Moldova se alfă în partea de…………. a ţării noastre. 13.Graniţa de stat a României cu Ungaria este de la Halmeu la ……….Veche. 14.Două treimi ( 2 ) 3 numeşte ţară……….

din lanţul carpatic se desfăşoară pe teritoriul României ,de aceea se mai

15. Se spune că România este ţară pontică deoarece are………………………………

4

ANEXA 2 poveste geografică

A fost odată ca niciodată o zână bună ce călătorea prin lume pe aripi de vânt. Zbura cercetând pământul în lung şi-n lat. Observându-i călătoria obositoare, păsările cerului au întrebat-o: ̶̶ Nu-ţi fie cu supărare, Zână bună, ce cauţi neîntrerupt şi nu găseşti? Oprindu-şi căutarea, Zâna a răspuns: ̶̶ Caut o ţară mândră şi frumoasă în care să-mi construiesc un palat. Ţinutul meu trebuie să aibă, în egală măsură, munte, deal, podiş şi câmpie, deci, o imensă grădină cu relief variat. Visul meu este să cobor din munţi, în trepte, pe dealuri, podişuri şi câmpii. Voi, fiicele cerului, mă puteţi ajuta? ̶̶ Cu mare plăcere! Priveşte şi ascultă! ̶̶ Zână bună, noi suntem munţii cărunţii! Vino în ţara noastră! Ne-am aşezat în inima ei, ca un zid de nădejde. Avem pante abrupte, vârfuri stâncoase, depresiuni răcoroase şi înălţimi de peste 800 de metri. ̶̶ Sunteţi foarte frumoşi şi mi-ar plăcea să trăiesc în inima voastră! Dar, eu mai caut ceva. Deodată... - Stai, Zână bună, priveşte spre noi! Suntem dealurile cu pante line şi culmi rotunjite. Suntem aici, la poalele munţilor. Nu suntem ȋnalţi, avem ȋntre 300 si 800 de metri, dar pădurile, livezile şi podgoriile noastre ţi-ar înfrumuseţa grădina! Şi, ca să te convingem, ȋti prezentăm şi pe fraţii noştri, podişurile. Sunt la fel de înalte şi de bogate ca şi noi, doar că sunt mai netede, ca să te plimbi liniṣtită. Ei, ce spui, rămâi pe aceste meleaguri? - Este minunat acest ţinut! Dar... - Noi te vom convinge , strigară într-un glas câmpiile. Suntem mai pitice, nu depăşim 200 de metri, dar suntem netede, bogate în grâne. Coboară de pe culmile dealurilor şi cercetează-ne! - M-ați convins, dragi forme de relief! Aceasta este ţara pe care o caut! Cum se numeşte ea? - Întreabă-i pe oamenii minunaţi care trăiesc aici! Te vor primi tare bine! Românii i-au răspuns: - Trăim într-o ţară de rotunjimea pâinii! Spaţiu pitoresc: deal-vale-munte-câmpie-mare, numit România. E locul în care câmpiile ne-au fost leagăn, munţii - cetăţi, iar Dunărea- apă vie.

5

Anexa 3 Fişă de lucru 1. Dragi copii, în Carpaţii României, se află un ,,uriaş’’ . El se numeşte Vârful Moldoveanu. Puteţi descoperi înălţimea lui, aflând termenul necunoscut din exerciţiul următor:

a x 2 = 5088

Fişă de lucru 1. Dragi copii, în Carpaţii României, se află un ,,uriaş’’ . El se numeşte Vârful Moldoveanu. Puteţi descoperi înălţimea lui, aflând termenul necunoscut din exerciţiul următor:

a x100 = 254 400

6

7