0 Proiect Didactic Substantivulconsolidare - cl.5 [PDF]

Zitiervorschau

PROIECT DIDACTIC Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială Nr. 3 Baia-Structura Bogata Propunător: Prof. Hlihor Lenuţa Data: 16.01.2014 Aria curriculară: Limbă şi comunicare Disciplina: Limba şi literatura română Clasa: a V-a Subiectul lecţiei: Substantivul Tipul lecţiei: de consolidare a cunoştinţelor Durata: 50 de minute Competenţe generale, sociale şi civice 2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată 3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse 4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse Competenţe specifice 2.3 alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical 3.4 sesizarea corectitudinii utilizăriicategoriilor gramaticale învăţate 4.3 alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind corect semnele ortografice şi de punctuaţie Obiective operaţionale La sfârşitul orei, elevii vor fi capabili: O1 – să defineasă substantivul; O2 – să identifice substantivele; O3 – să enumere categoriile gramaticale specifice substantivului; O4 – să precizeze felul articolului (hotărât sau nehotărât); O5 – să menţioneze cazul fiecărui substantiv; O6 – să alcătuiască enunţuri cu substantive date; O7 – să explice ortografia unor substantive; O8 – să analizeze morfo-sintactic un substantiv. Strategia didactică Metode şi procedee: -conversaţia euristică, observaţia, explicaţia, ciorchinele, exerciţiul, analiza gramaticală Mijloace de învăţământ: -fişe de lucru, foi de flip-chart, marker, caietele elevilor, manualul, tablă, cretă Forme de organizare a activităţii: -activitate frontală, activitate individuală, activitate pe grupe Resurse -capacităţile de învăţare ale elevilor; cunoştinţele lor anterioare Bibliografie - Crişan, Alexandru; Dobra, Sofia; Sâmihăian, Florentina – Limba română, manual pentru clasa a V-a, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003; - Goia, Vistian – Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Editura Dacia Educaţional, Cluj-Napoca, 2002; - Pamfil, Alina - Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, 2006; Locul de desfăşurare -cabinetul de limba şi literatura română

Scenariu didactic I. Evocarea 1. Moment organizatoric -Profesorul asigură ordinea şi pregăteşte materialele necesare pentru lecţie -Elevii se pregătesc pentru ora de limba română 2. Captarea atenţiei -Profesorul creează o situaţie de comunicare, pretext pentru realizarea unei atmosfere relaxante 3. Reactualizarea cunoştinţelor -Profesorul pune întrebări elevilor despre substantiv: Ce este substantivul? Care sunt felurile substantivelor? Care sunt genurile substantivelor? Ce număr pot avea substantivele? Care sunt cazurile substantivelor? Substantivul în nominativ ce funcţie sintactică poate îndeplini? Substantivul în acuzativ ce funcţie sintactică poate îndeplini? Substantivul în dativ ce funcţie sintactică poate îndeplini? Substantivul în genitiv ce funcţie sintactică poate îndeplini? Substantivul în vocativ ce funcţie sintactică poate îndeplini? Ce arată substantivul în vocativ? Ce este articolul hotărât? Dar articolul nehotărât? Ce este prepoziţia? -Elevii, frontal, răspund la întrebările profesorului. -Elevii pe măsură ce răspund la întrebările profesorului, completează ciorchinele substantivului (Anexa 1) 4. Anunţarea titlului lecţiei şi a obiectivelor operaţionale -Profesorul scrie titlul lecţiei pe tablă şi anunţă obiectivele lecţiei. II. Realizarea sensului 5. Dirijarea învăţării -Profesorul distribuie elevilor fişele de lucru, solicitând rezolvarea cerinţelor, folosindu-şi cunoştintele învăţate, în ceea ce priveşte substantivul. -Elevii, frontal, dar şi individual, lucrează fişele de lucru. (Anexa 2) Citeşte, cu atenţie, textul următor şi rezolvă cerinţele: Bradul ar fi vrut şi el să fie un pom cu fructe pe dânsul, să stea în apropierea oamenilor şi să aducă şi el bucurie copiilor, cum fac dulcile cireşe, când se îngână primăvara înflorită cu vara soarelui cald. Dar veşmântul lui întunecat nu atrăgea pe nimeni şi toţi râdeau de frunzuţele lui ca acele şi de cucuruzul lui ţepos. Şi bietul brad, văzând că nici cucuruzul, nici răşina lui mirositoare nu se pot asemăna cu fructele celorlalţi pomi şi nu ademenesc pe nimeni, plecă amărât din lumea pomilor şi se retrase departe, în pădure. Acolo îşi plângea în taină obida. Ce putea să facă? n-avea ce să dea oamenilor. Plângea în sufletul său, dar fără să se tânguie, fără să se revolte. Iar bunul Dumnezeu, care le vede pe toate şi are grijă şi de bobul de rouă, şi de firul de iarbă, auzi râsul răutăcios al pomilor roditori şi văzu lacrimile bradului cuminte. Se apropie atunci de dânsul şi-i spuse: _ Nu fi mâhnit, bradule. Ţie nu ţi-e dat să porţi fructe, pentru a sătura lăcomia nemăsurată a celor mai neastâmpăraţi copii ai mei care sunt oamenii. Aşteaptă şi vei vedea că şi ţie îţi port de grijă. (Legende populare româneşti, Bradul sau pomul darurilor) 1. Explică ortografia substantivului copii. Articulează cu articol hotărât substantivul copii. Ce observi? 2. Transcrie patru substantive articulate cu articol hotărât din primul enunţ al textul dat. 3. Precizează felul următoarelor substantive: sufletul, Dumnezeu, rouă.

4. Indică genul a patru substantive din penultimul alineat al fragmentului de text. 5. Trece la numărul plural următoarele substantive: pădure, firul, bobul, bradului. 6. Identifică şi transcrie, din text, substantivul în caz vocativ. 7. Menţionează cazul şi funcţia sintactică a substantivelor subliniate în text. 8. Construieşte enunţuri în care substantivul brad să fie în caz dativ, respectiv în caz genitiv. 9. Precizează valoarea morfologică a următoarelor cuvinte din text: un (pom), cu (fructele), al (pomilor), taină. 10. Analizează morfo-sintactic, din ultima linie de dialog a textului, următoarele substantive: fructe, oamenii. 6. Obţinerea performanţei -Profesorul distribuie elevilor fişele de lucru diferenţiate, pe grupe, solicitând rezolvarea cerinţelor. -Elevii, pe grupe, rezolvă fişele de lucru primite. (Anexa 3) Grupa I Citeşte, cu atenţie, textul următor şi rezolvă cerinţele: În păduri trăsnesc stejarii! E un ger amar, cumplit! Stelele par îngheţate, cerul pare oţelit, Iar zăpada cristalină pe câmpii strălucitoare Pare-un lan de diamanturi ce scârţâie sub picioare. Fumuri albe se ridică în văzduhul scânteios Ca înaltele coloane unui templu maiestos, Şi pe ele se aşază bolta cerului senină, Unde luna îşi aprinde farul tainic de lumină. (Vasile Alecsandri, Mezul iernei) 1.Identifică primele patru substantive din strofa a doua şi completează tabelul de mai jos. 2.Articulează cu articol nehotărât substantivele nearticulate din prima strofă. 3.Construieşte un enunţ cu substantivul lună în care să fie în caz acuzativ. Substantivul

Felul substantivului

Cazul

Funcţia sintctică

Grupa a II-a 1.Grupează în coloanele de mai jos substantivele date în funcţie de genul fiecăruia: viaţă, munte, pădure, elev, calculator, pajişte, caiet, deal, apă, fiu, animal, fluture, poezie, roman, dulap, scaun, prieten, leu. gen feminin .................................... .................................... .................................... .................................... .................................... ....................................

gen masculin .................................... .................................... .................................... .................................... .................................... ....................................

2.Subliniază substantivele care au aceeaşi formă la singular şi la plural: nume, pictor, educatoare, scriitoare, unghi, unchi, pronume, vis.

gen neutru ........................................ ........................................ ........................................ ........................................ ........................................ ........................................

3.Completează spaţiile libere cu articolele genitivale corespunzătoare: Petalele albe ............ florii s-au ofilit. Am găsit brăţara de argint ......... mamei. Pantofii de lac sunt .......... Mariei. Cartea este ......... Cristinei. Grupa a III-a Citeşte, cu atenţie, textul următor şi rezolvă cerinţele: Era totuşi un tablou de iarnă ca-n visele poeţilor. Viscolul nu reuşise, sau mai exact, tocmai viscolul fusese acela care nu lăsase zăpada să acopere pământul în mod uniform. Erau locuri (mai înalte desigur) de pe care vântul spulberase zăpada, iar buruienile arse de ger nu fuseseră acoperite în întregime, linii negre şi triste rămăseseră deasupra albului strălucitor al zăpezii. [...] (Mircea Nedelciu, Aventuri într-o curte interioară) 1.Subliniază cu o linie substantivele articulate cu articol hotărât şi cu două linii substantivele articulate cu articol nehotărât din primele două enunţuri ale textului dat. 2.Identifică substantivele din primul enunţ al textului şi precizează cazul lor. 3.Construieşte două enunţuri cu substantivul iarnă în care să aibă funcţie sintactică de complement indirect în dativ, respectiv complement indirect în acuzativ. 7. Asigurarea feed-backu-ului -Profesorul va face aprecieri după fiecare sarcină de lucru; -Profesorul sugerează soluţii/ reformulează răspunsurile care nu sunt corect construite sau nu sunt concludente III. Reflecția 8. Evaluare formativă Profesorul dă elevilor un test (Anexa 4) cu rolul de-aş fixa noţiunile studiate despre substantiv. Elevii, individual, rezolvă testul. Citeşte, cu atenţie, textul următor şi rezolvă cerinţele: Gerul vine de la munte, la fereastră se opreşte, Şi, privind la focul vesel care-n sobe străluceşte, El depune flori de iarnă pe cristalul îngheţat, Crini şi raze de zăpadă ce cu drag le-a sărutat. (Vasile Alecsandri, Gerul) 1.Grupează, după felul lor, prepoziţiile din primul vers. 2.Transcrie, din text, două substantive nearticulate. 3.Indică genul următoarelor substantive: focul, sobe, crini. 4.Precizează cazul substantivelor din versul al treilea. Elevii acordă câte un calificativ activităţii. 9. Asigurarea retenţiei şi a transferului Profesorul transmite elevilor tema pentru acasă: exerciţiul 4, pagina 154 (din manual). Elevii scriu în caiete tema pentru acasă.

Anexa 1

După felul lor, substantivele sunt:

Substantivul

Genul substantivelor

După alcătuire, substantivele sunt:

Numărul substantivelor

Cazurile substantivelor

I.

IV.

1.

III.

2.

1.

II. 1. 1.

2.

V. 3.

5.

4.

6.

Anexa 2 Fişă de lucru

Citeşte, cu atenţie, textul următor şi rezolvă cerinţele: Bradul ar fi vrut şi el să fie un pom cu fructe pe dânsul, să stea în apropierea oamenilor şi să aducă şi el bucurie copiilor, cum fac dulcile cireşe, când se îngână primăvara înflorită cu vara soarelui cald. Dar veşmântul lui întunecat nu atrăgea pe nimeni şi toţi râdeau de frunzuţele lui ca acele şi de cucuruzul lui ţepos. Şi bietul brad, văzând că nici cucuruzul, nici răşina lui mirositoare nu se pot asemăna cu fructele celorlalţi pomi şi nu ademenesc pe nimeni, plecă amărât din lumea pomilor şi se retrase departe, în pădure. Acolo îşi plângea în taină obida. Ce putea să facă? n-avea ce să dea oamenilor. Plângea în sufletul său, dar fără să se tânguie, fără să se revolte. Iar bunul Dumnezeu, care le vede pe toate şi are grijă şi de bobul de rouă, şi de firul de iarbă, auzi râsul răutăcios al pomilor roditori şi văzu lacrimile bradului cuminte. Se apropie atunci de dânsul şi-i spuse: _ Nu fi mâhnit, bradule. Ţie nu ţi-e dat să porţi fructe, pentru a sătura lăcomia nemăsurată a celor mai neastâmpăraţi copii ai mei care sunt oamenii. Aşteaptă şi vei vedea că şi ţie îţi port de grijă. (Legende populare româneşti, Bradul sau pomul darurilor) 1. Explică ortografia substantivului copii. Articulează cu articol hotărât substantivul copii. Ce observi? 2. Transcrie patru substantive articulate cu articol hotărât din primul enunţ al textul dat. 3. Precizează felul următoarelor substantive: sufletul, Dumnezeu, rouă. 4. Indică genul a patru substantive din penultimul alineat al fragmentului de text. 5. Trece la numărul plural următoarele substantive: pădure, firul, bobul, bradului. 6. Identifică şi transcrie, din text, substantivul în caz vocativ. 7. Menţionează cazul şi funcţia sintactică a substantivelor subliniate în text. 8. Construieşte enunţuri în care substantivul brad să fie în caz dativ, respectiv în caz genitiv. 9. Precizează valoarea morfologică a următoarelor cuvinte din text: un (pom), cu (fructele), al (pomilor), taină. 10. Analizează morfo-sintactic, din ultima linie de dialog a textului, următoarele substantive: fructe, oamenii.

Anexa 3

Fişe de lucru

Grupa I Citeşte, cu atenţie, textul următor şi rezolvă cerinţele: În păduri trăsnesc stejarii! E un ger amar, cumplit! Stelele par îngheţate, cerul pare oţelit, Iar zăpada cristalină pe câmpii strălucitoare Pare-un lan de diamanturi ce scârţâie sub picioare. Fumuri albe se ridică în văzduhul scânteios Ca înaltele coloane unui templu maiestos, Şi pe ele se aşază bolta cerului senină, Unde luna îşi aprinde farul tainic de lumină.

(Vasile Alecsandri, Mezul iernei)

1.Identifică primele patru substantive din strofa a doua şi completează tabelul de mai jos. 2.Articulează cu articol nehotărât substantivele nearticulate din prima strofă. 3.Construieşte un enunţ cu substantivul lună în care să fie în caz acuzativ. Substantivul

Felul substantivului

Cazul

Funcţia sintctică

Grupa a II-a 1.Grupează în coloanele de mai jos substantivele date în funcţie de genul fiecăruia: viaţă, munte, pădure, elev, calculator, pajişte, caiet, deal, apă, fiu, animal, fluture, poezie, roman, dulap, scaun, prieten, leu. gen feminin .................................... .................................... .................................... .................................... .................................... ....................................

gen masculin .................................... .................................... .................................... .................................... .................................... ....................................

gen neutru ........................................ ........................................ ........................................ ........................................ ........................................ ........................................

2.Subliniază substantivele care au aceeaşi formă la singular şi la plural: nume, pictor, educatoare, scriitoare, unghi, unchi, pronume, vis. 3.Completează spaţiile libere cu articolele genitivale corespunzătoare: Petalele albe ............ florii s-au ofilit. Am găsit brăţara de argint ......... mamei. Pantofii de lac sunt .......... Mariei. Cartea este ......... Cristinei. Grupa a III-a Citeşte, cu atenţie, textul următor şi rezolvă cerinţele: Era totuşi un tablou de iarnă ca-n visele poeţilor. Viscolul nu reuşise, sau mai exact, tocmai viscolul fusese acela care nu lăsase zăpada să acopere pământul în mod uniform. Erau locuri (mai înalte desigur) de pe care vântul spulberase zăpada, iar buruienile arse de ger nu fuseseră acoperite în întregime, linii negre şi triste rămăseseră deasupra albului strălucitor al zăpezii. [...] (Mircea Nedelciu, Aventuri într-o curte interioară) 1.Subliniază cu o linie substantivele articulate cu articol hotărât şi cu două linii substantivele articulate cu articol nehotărât din primele două enunţuri ale textului dat. 2.Identifică substantivele din primul enunţ al textului şi precizează cazul lor. 3.Construieşte două enunţuri cu substantivul iarnă în care să aibă funcţie sintactică de complement indirect în dativ, respectiv complement indirect în acuzativ.

Anexa 4 Fişă de evaluare

Citeşte, cu atenţie, textul următor şi rezolvă cerinţele: Gerul vine de la munte, la fereastră se opreşte, Şi, privind la focul vesel care-n sobe străluceşte, El depune flori de iarnă pe cristalul îngheţat, Crini şi raze de zăpadă ce cu drag le-a sărutat. (Vasile Alecsandri, Gerul) 1.Grupează, după felul lor, prepoziţiile din primul vers. 2.Transcrie, din text, două substantive nearticulate. 3.Indică genul următoarelor substantive: focul, sobe, crini. 4.Precizează cazul substantivelor din versul al treilea.