0 Proiect Didactic Cls 7 [PDF]

Zitiervorschau

PROIECT DIDACTIC Data: 07.12.2018 Şcoala: Gimnazială Spermezeu Clasa: a VII-a Profesor: Muresan Nastasia Maria Obiectul: Limba română Aria curriculară: Limbă și comunicare Subiectul: Genurile epic. Nuvela - Recapitulare Tipul lecţiei: de recapitulare şi consolidare a cunoştinţelor Scopul: Actualizarea cunoştinţelor anterioare ale elevilor în ceea ce priveşte genului epic, consolidarea şi fixarea noilor cunoştinţe Competenţe generale: 1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare; 2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare dialogată şi monologată; 3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse; 4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse; Competenţe specifice: 3.1 Dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţe date; 4.1 Redactarea diverselor texte, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă; 4.3 Redactarea unui text argumentativ. Obiective cognitive: La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili să: -să definească şi să precizeze trăsăturile genului epic; -să analizeze o secvenţă epică, prin raportare la particularităţilea acesteia; -să recunoască modalităţile de organizare a textului; -să identifice tipul de narator și indicii spațio-temporali - să identifice și să caracterizeze personajele dintr-un text dat -să argumenteze apartenenţa unui text la genul epic; -să îşi exprime, oral şi în scris,opiniile, sentimentele şi atitudinile; -să citească fluent, corect şi expresiv textul aparţinând genului epic. Obiective afective: -să se exprime nuanţat, potrivit diferitelor situaţii; -să valorifice noţiunile acumulate; -să îşi exprime, oral şi în scris, opiniile, sentimentele şi atitudinile; Obiective psihomotorii: -să selecteze din textul literar, pasajele semnificative folosite ca argumente care să susţină unele afirmaţii; -să automatizeze metodele eficiente de lucru propuse.

Strategii didactice: Metode şi procedee: spargerea gheţii, lectura expresivă, conversaţia euristică, învăţarea prin descoperire, brainstorming-ul, gândiţi / lucraţi în perechi / comunicaţi, activitatea pe grupe, exerciţiul, dezbaterea, metoda ciorchinelui Materiale şi mijloace: manualul, fişele de lucru, schemele, textele literare, tabla Forme de organizare: activitate frontală alternată cu activitatea independentă individuală / în grup / perechi. Forme de evaluare: orală şi scrisă (aprecierea răspunsurilor, observaţia sistematică, aprecierea verbală, fişele de lucru) Resurse: - colectivul eterogen de elevi; -timp: 50 minute Condiţii prealabile: Elevii sunt familiarizaţi cu elementele caracteristice operelor epice, astfel că activitatea se va baza pe strategii de învăţare dirijată, dând posibilitatea elevilor de a se implica cât mai mult pe parcursul activităţii. Material bibliografic: 1. Derşidan, Ioan, Metodica predării limbii şi literaturii române, 2003, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca; 2. Marian Iancu, A.Gh. Olteanu, Ana Tulbă Limba română clasa a VII-a, 2008, Editura Corint, Bucureşti; 3. Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, 2003, Editura Paralela 45, Bucureşti;

DESFĂȘURAREA LECȚIEI Etapele lecţiei

Activitatea profesorului

Activitatea elevului

1. Momentul Organizatoric

Salutul; Notarea absenţelor; Verificarea temei Pregătirea pentru lecţie.

Elevii se pregătesc pentru lecţie

2.Verificarea cunoştinţelor anterioare

Recapitularea noţiunilor despre genul epic se va realiza printr-un ciorchine ce va fi completat la table pe baza răspunsurilor date de elevi

Elevii răspund cerințelor pe car le-au primit pentru a rezova rebusul de pe fișă.

Fiind la sfârşitul semestrului, trebuie să actualizăm cunoştinţele acumulate cu privire la genul epic si nuvelă. La sfârşitul lecţiei veţi putea identifica trăsăturile genului epic într-un text dat.    

Ce este opera literară? Care sunt trăsăturile operei literare? Ce este opera epică?Dar genul epic? Care sunt trăsăturile genului epic? - se enumeră și se detaliază fiecare trăsătură  Ce este nuvela? Ce opere am studiat care pot fi încadrate în specia nuvelă?

3.Anunţarea noii lecţii şi a obiectivelor

Pentru a fixa şi consolida cunoştinţele acumulate până acum, în ceea ce privește genul epic, se vor interpreta texte la prima vedere.(anexe 2-4)

Elevii vor prezenta trăsăturile genului epic. Elevii urmăresc prezentările. Elevii răspund la întrebările adresate direct.

Elevii notează în caiete.

4.Dirijarea învăţării (20 minute)

Activitatea pe grupe: Elevii vor fi împărţiţi pe cinci grupe ,şi se va alege de la fiecare grupă câte un lider. Profesorul specifică regulile lucrului în echipă şi împarte fişele de lucru pentru fiecare grupă în parte. Elevii primesc pe fişe de lucru. Profesorul dirijează învăţarea. Timpul efectiv de muncă independentă va fi de 10 minute. Profesorul va dirija răspunsurile elevilor.

Din fiecare grupă, vor fi desem elevi care săcitească textul expresiv şi să răspundă cerinţel

5.Asigurarea feedback-ului

Se cere elevilo rsă-şi exprime opinia în legătură cu mesajul textelor date. Feed-back-ul se realizează pe toată durata orei

(5 minute)

6.Evaluarea

Elevii îşi exprimă opinia, formulează argumente, demonstrând apartenenţa textel date la un genliterar.

Evaluarea se realizează permanent pe tot parcursul lecţiei prin aprecieri verbale. Vor fi notaţi elevii care s-au remarcat pri nrăspunsurile date şi prin participarea activă la lecţie.

(5 minute) 7.Asigurarea retenţiei Tema pentru acasă: Argumentaţi, într-o compunere şi transferului de minim 150 cuvinte, apartenenţa textului dat la un gen literar. (3 minute)

Elevii îşi notează tema pentru acasă.

Anexa nr. 1 Fişa de lucru Se dă textul: “ ... Puişorul vede o linie de metal în colţul coridorului, care are la capătul de sus o maşină cu mâner. Se suie-n piciore pe geamantan, pune mâna pe mânerul maşinii şi începe să tragă. - Sezi binişor puişorule! să nu strici ceva! Zice mam’mare. Trenul îşi urmează drumul de la Periş cătră Buftea cu mare viteză. Dar pe la mijlocul kilometrului 24, deodată s-aude un şuier, apoi semnalul de alarmă, trei fluiere scurte, şi trenul se opreşte pe loc, producănd o zguduitură puternică. « Ce e? ce e?...» Toţi pasagerii sar înspăimântaţi la ferestre, la uşi, pe scări... - Goe! puişorule! Goe! Strigă tanti Miţa şi se repede afară din compartiment. Goe este pe coridor... De ce s-a oprit trenul? Cineva, nu se ştie din ce vagon, a tras semnalul de alarmă.” (I.L.Caragiale, ,,D-l Goe…”)

Cerinţe: 1. Menţionează un indice spațial și unul temporal. 2. Formuleză două idei principale din textul dat. 3. Precizaţi două trăsături ale genului dat. 4.Care sunt personajele din text? 5. Specificaţi cum îşi face simţită prezenţa autorul.

Gândiţi! Lucraţi în echipă ! Comunicaţi!

Anexa nr. 2 Fişa de lucru

Se dă textul: ,,În vremea aceasta, armaşul se suise pe poarta curţii şi, făcând semn, strigă: -Oameni buni! Măria-sa vodă întreabă ce vreţi şi ce ceriţi? Şi pentru ce aţi venit aşa cu zurba? Prostimea a rămas cu gura cascată. Ea nu se aştepta la asemenea întrebare.Venise fără să ştie pentru ce au venit şi ce vrea. Începu a se strânge în cete, şi a se întreba unii pe alţii ce să ceară. În sfârşit începură a striga: -Să micşureze dăjdiile! -Să nu ne zapcească! -Să nu ne mai împlinească! -Să nu ne mai jăfuiască! -Am rămas săraci! N-aveam bani! Ne i-au luat toţi Moţoc!-Moţoc!Moţoc! -El ne pradă! El sfătuieşte pe vodă!Să moară! -Moţoc să moară!Capul lui Moţoc vrem! Acest din urmă cuvânt găsând un eho în toate inimile, fu ca o schimbare electrică. Toate glasurile se făcură un glas şi acest glas striga:,,Capul lui Moţoc vrem”.” (C.Negruzzi, ,,Alexandru Lăpuşneanul”) Cerinţe: 1. Menţionează un indice spațial și unul temporal. 2. Formuleză două idei principale din textul dat. 3. Precizaţi două trăsături ale genului dat. 4.Care sunt personajele din text? 5. Specificaţi cum îşi face simţită prezenţa autorul. . Gândiţi!

Lucraţi în ehipă !

Comunicaţi!

Anexa nr. 3 Fişa de lucru “Am făcut rugăciunea şi eu şi mi-am dat seama că mă rugam nu ştiu cui.Mă rugam ca Vanciu să întoarcă foaia catalogului şi să asculte colegii de la sfârşitul alfabetului;sau să fie chemat la minister sau să intre servitorul să-i aducă o veste neaşteptată ,iar noi să avem întreaga oră liberă. Poate mă rugam şi altceva. Fireşte , m-a chemat cel dintâi la tablă, cu toate că nu eram singurul neascultat din clasă. Am păşit demn,cu caietul, cu creta şi cu buretele. Nu voiam ca ceilalţi să afle că mi-e teamă de Vanciu. De altfel, cum mă apropii de tablă,mă liniştesc. Panica piere din senin.[...] -Câte probleme am avut? -Patru. -Unde sunt? -N-am putut să le fac pe toate , răspund eu umilit şi cântărind dispreţul privirilor lui Vanciu. -Fă-o atunci pe prima .Ştii enunţul ?.... -Nu-l ştiam .Dar am făcut semn că-l ştiu Vanciu şi-a întors scaunul către mine, şi-a încrucişat braţele şi aştepta .A înţeles şi a început să-mi dicteze. -Într-un cerc de rază R,zona născută de un arc [...].” (Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop) Cerinţe: 1. Menţionează un indice spațial și unul temporal. 2. Formuleză două idei principale din textul dat. 3. Precizaţi două trăsături ale genului dat. 4.Care sunt personajele din text? 5. Specificaţi cum îşi face simţită prezenţa autorul. . Gândiţi! Lucraţi în ehipă ! Comunicaţi!

Anexa nr. 4 Fişa de lucru Pe lâng-un lac odată un stejar creștea. O trestie îi zice: — Te plâng, pre legea mea! Ce boală ai, vecine? De șase ani trăiești Și nici măcar o palmă pe an nu poți să crești. În trei luni de viață, cum vezi, eu m-am făcut Mai naltă decât tine; cu mult te-am întrecut. Stejarul îi răspunde: — Nemernică ce ești! Cunoaște-te mai bine, și-apoi să te mândrești. Tu crești, ce-i dreptul, iute, dar cel mai ușor vânt Te face de-ți pleci capul și fruntea la pământ. Sub arșița de vară, ca mâine te usuci, Cu secera te taie, și ca șovar* te duci. Eu cresc încet, dar scoarța în care mă-nvelesc Mă pune într-o stare să pot mereu să cresc. Călduri și vânturi rele nu pot a m-apleca; Chiar trăsnete din ceruri sunt gata a-nfrunta. Nu-i totul s-ajungi mare spre-a fi curând pe jos; A te nălța cu-ncetul e mult mai sănătos. Gheorghe Sion, Stejarul și trestia

Cerinţe: 1. Menţionează un indice spațial și unul temporal. 2. Formuleză două idei principale din textul dat. 3. Precizaţi două trăsături ale genului dat. 4.Care sunt personajele din text? 5. Specificaţi cum îşi face simţită prezenţa autorul. . Gândiţi! Lucraţi în ehipă ! Comunicaţi!

Anexa nr. 5 Numele şi prenumele: FIŞĂ DE MUNCĂ INDEPENDENTĂ PRECIZEAZĂ PATRU TRĂSĂTURI CARE SĂ JUSTIFICE FAPTUL CĂ TEXTUL DAT MAI JOS APARŢINE GENULUI EPIC: “ A fost o dată ca niciodată; a fost un împărat vestit şi avea trei feciori. Când s-au mărit, le-a dat la fiecare câte trei sute de galbeni, să plece în lume şi să-şi facă fiecare rostul, cum s-o pricepe. Şi au plecat feciorii câte trei, de au mers domăindu-se, ba una, ba alta, până la o răspântie. Acolo s-au oprit: - Iată, mă frate, glăsuieşte cel mare, să apucăm fiecare la câte o parte, unde ne-o lumina mintea, şi, în cutare vreme, să ne întoarcem îndărăt, să ne întâlnim tot aici. Aşa? Şi au apucat fiecare pe câte o uliţă deosebită.”

1. 2. 3. 4.

Gândiţi !

Lucraţi individual !

Succes!

Anexa 6 -DIAGRAMA VENN Identificați asemănările și deosebirile existente între genurile literare epic și liric. OPERA LITERARĂ

OPERA EPICĂ

Anexa 8 - GENUL EPIC Opera epică transmite INDIRECT o impresie asupra realităţii prin intermediul unei naraţiuni. Acţiunea în timp şi spaţiu - indici temporali (CÂND?) - indici spaţiali (UNDE?) - atmosfera - culoare alocală( -arhaisme, regionalisme - etc.) OPERA EPICĂ Personajele

Construcţia subiectului

-a) după rol · principale

Situaţia iniţială – Finalul

· secundare

Acţiunea – Episodul

·episodice b) după trasătura morală: · pozitive · negative - personajul complex

Conflictul – interior, exterior Subiectul : Momentele subiectului: Intriga

c) după gradul de transf. real. · real ·

Punctul Culminant

fictive

d) după alcătuire: · individuale · colective - caracterizare: - statutul

Expoziţiune

Desfăşurareaa cţiunii

- portretul (fizic, moral) - c. directă - c. indirectă Naratorul

Deznodământ

Vocea care narează faptele:

Punctul Culminant

· persoana I : - narator subiectiv - narator-personaj sau narator-martor · persoana a III-a: - narator obiectiv

Naraţiunea Modul de expunere dominant: - naraţiunea obiectiva subiectiva Se împleteşte cu: · descrierea: - peisaj/tablou - portret (fizic, moral ) · dialogul: - mijloc de caracterizare Indirect prin limbaj - conflictul exterior - comunicarea (emiţător, receptor) - monologul – conflictul interior Tehnici narative : -

înlănțuirea

-

inserția (povestirea înramă )

-

alternanța