43 1 1MB
HEMOFILIA Tiuca Robert – gr.19
Tutuianu Flavian – gr.20
ANAMNEZA
Pacient in varsta de 18 ani, diagnosticat cu hemofilie tip A la varsta de 3 ani, se prezinta la clinica de hematologie pentru urmarire si monitorizare dupa un istoric de sangerare indelungata secundar unei taieturi cu un ciob de sticla Monitorizarea pacientului a fost inconstanta datorita conditiilor socio-economice precare
ANAMNEZA
Pacientul are un istoric de :
sangerari prelungite dupa extractii dentare
sangerari gastrointestinale
sangerari si echimoze multiple secundar traumatismelor minore din timpul jocurilor cu copiii Tumefiere dureroasa postcadere la nivelul articulatiilor genunchilor Dureri cronice la nivelul articulatiilor glezenlor si genunchilor bilateral, in ultimii 4-5 ani
ANAMNEZA
Pacientul mentioneaza ca a fost tratat in timpul episoadelor de sangerare indelungata cu plasma proaspata congelata si factor VIII
HETEROANAMNEZA
Din heteroanamneza aflam ca parintii sunt rude de gradul IV (veri primari) si una dintre surori a avut episoade de sangerare indelungata, fara diagnostic precis.
ANALIZE DE LABORATOR
Hemoleucogramă : în limite normale
Fibrinogen, activitatea fibrinogeului : în limite normale
Timp de sângerare: 6 minute (V.N. 3.5-10.5)
aPTT : prelungit la 80 secunde (V.N: 22.5-31.3)
PT : prelungit la 20 secunde (V.N: 9.4-11.5)
Activitatea factorului % VIII : scăzută la 5 (V.N: 56-172)
ANALIZE DE LABORATOR SUPLIMENTARE
Avand in vedere istoricul de sangerari prelungite, fara cauza dovedita, al surorii si rezultatele de laborator : PT si aPTT prelungite, am cerut dozarea tuturor factorilor de coagulare.
DIAGNOSTIC
Pe baza analizelor de laborator si pe anamneza pacientului, s-a pus diagnosticul de F5F8D
HEMOSTAZA •
Hemostaza este un proces multistep care menţine integritatea sistemului cardio-vascular închis, sub presiune, după o leziune vasculară.
•
Hemostaza este ansamblul mecanismelor prin care organismul previne hemoragiile care apar după leziuni ale pereţilor vasculari: capilare, artere sau vene.
•
Hemostaza reprezintă oprirea unei hemoragii.
HEMOSTAZA •
Hemostaza menţine integritatea vasculară prin menţinerea sângelui în stare fluidă şi împiedică sângerarea excesivă după o leziune vasculară.
•
Procesul implică transformarea sângelui într-un cheag semisolid rezultând la locul leziunii o reţea în care sunt prinse eritrocitele.
HEMOSTAZA
1. 2. 3.
Componentele hemostazei : Plachetele sanguine / trombocitele Sistemul de coagulare Endoteliul vascular
HEMOSTAZA PRIMARA
Are drept scop formarea trombusului alb , constituit in principal din plachete si cateva fibre de fibrina care il consolideaza.
La aceasta etapa participa endoteliul vascular si plachetele.
HEMOSTAZA PRIMRA – ENDOTELIUL VASCULAR
Endoteliul vascular este cel mai important constituent al peretelui vascular. S-au pus in evidenta numerosi factori sintetizati in celulele endoteliale , cu diverse actiuni :
A) Factori protrombotici : factorul tisular, factorul von
Willebrand, inhibitorul activatorului tisular al plasminogenului ( PAI 1 si PAI factorul activator plachetar( PAF), endotelinele, moleculele de adeziune (E-LAM1, YCAM1si 2, VCAM1), fibronectina, colagenii;
HEMOSTAZA PRIMRA – ENDOTELIUL VASCULAR
B) Factori antitrombotici : proteina S, trombomodulina,
heparina sulfat, antitrombina III, activatorul plasminogenului tisular, urokinaza, EDRF,NO, prostaciclina (PGI2);
C) Factori vasodilatatori : prostaciclina PGI2, oxidul nitric
D) Factori vasoconstrictori : 3)
endoteline ( ET-1, ET-2, ET-
Cand endoteliul vascular este lezat , se produc modificari care vor conduce la initierea aderarii si agregarii plachetare.
HEMOSTAZA PRIMARA – PLACHETELE
Plachetele (trombocitele) sunt elemente figurate produse din citoplasma megacariocitului.
HEMOSTAZA PRIMARA PLACHETELE
In citoplasma trombocitelor se gasesc trei tipuri de granule, foarte importante :
a)
Granule alfa : contin factorul von Willebrand, factorul 4 plachetar, PDGF;
b)
Granule dense : contin calciu, adenine nucleotide, serotonina
c)
Granule lizozomale : contin hidrolaze acide
HEMOSTAZA PRIMARA PLACHETELE
La exterior : invelis de mucopolizaharide cu rol in adezivitatea plachetara si absorbtia fibrinogenului si a factorului VIII Membrana este constituita din glicoproteine , fosfolipide si colesterol. Glicoproteinele au un rol esential structural si functional. Cele mai importante sunt complexele Ib-IX si IIb-III-a.
HEMOSTAZA PRIMRA - PLACHETE
complexul Ib-IX
- complex transmembranar cu rol de receptor pentru trombina si factorul von Willebrand, in adezivitatea plachetara; complexul
IIb-IIIa
- apartine familiei integrinelor; in timpul activarii, complexul isi modifica conformatia si devine receptor pentru fibrinogen (esential in agregabilitatea plachetara), pentru calciu, factorul von Willebrand
FIZIOLOGIA HEMOSTAZEI PRIMARE
1. Contractia vasului sectionat
2. Adeziunea trombocitara
3. Activarea trombocitara
4. Agregarea trombocitara
HEMOSTAZA SECUNDARA
Se mai numeste coagulare Are drept finalitate formarea trombului rosu, constituit din fibre de fibrina ingloband hematii Consta intr-o suita de reactii proteolitice , in care un zimogen activat transforma un alt zimogen intr-o proteaza activa( cascada coagularii) In procesul de coagulare intervin cel putin 13 factori (notati in nomenclatura internationala cu cifre romane de I-XIII , iar formele activate ale acestora notate cu “a“) precum si o serie de factori mai recent descoperiti
HEMOSTAZA SECUNDARA Factorul I : fibrinogenul Factorul II : protrombina Factorul III : factorul tisular Factorul IV : calciul ionic Factorul V : proaccelerina Factorul VI : accelerina (factorul Va) Factorul VII : proconvertina
Factorul VIII : globulina antihemofilica A ! Factorul IX : globulina antihemofilica B sau factorul Christmas ! Factorul X : factorul Stuart-Power
Factorul XI : globulina antihemofilica C (factorul Rosenthal) ! Factorul XII : factorul Hageman – de contact Factorul XIII : factor stabilizator al fibrinei
HEMOSTAZA SECUNDARA
Factorul von Willebrand : proteina transportoare a factorului VIII. Proteina C si Proteina S – sintetizate in hepatocit , dependente de vit K. Prekalicreina – gamaglobulina monomerica sintetizata in ficat. Kininogenul cu masa moleculara mare (HMWK) alfaglobulina monomerica sintetizata in ficat. Trombomodulina sintetizata in celula endoteliala , exprimata pe suprafata acesteia , rol de receptor pentru trombina.
Antitrombina III sintetizata in hepatocit, formeaza complexe cu haparina
HEMOSTAZA SECUNDARA
Coagularea se desfasoara in patru etape :
1. formarea complexului protrombinazic; 2. formarea trombinei din protrombina sub actiunea complexului protrombinazic; 3. formarea fibrinei din fibrinogen sub actiunea trombinei; 4. consolidarea retelei de fibrina sub actiunea factorului XIII
TULBURARILE SANGERARII •
TULBURĂRI ALE PLACHETELOR • •
•
Trombocitopenia Alterarea funcţiei trombocitelor
TULBURĂRI DE COAGULARE • •
Tulburări moştenite (înnăscute sau genetice) Tulburări dobândite
•
SÂNGERĂRI ASOCIATE CU TULBURĂRI VASCULARE
•
COAGULAREA INTRAVASCULARĂ DISEMINATĂ (CID)
TULBURARILE DE COAGULARE
SINDROAME HEMORAGICE PLASMATICE (COAGULOPATII) Tulburări
moştenite (înnăscute sau genetice)
Hemofilia A Hemofilia B
Tulburări
dobândite Sindroamele hemoragice din carenta de vitamina K Sindroamele hemoragice din afectiunile hepatice
HEMOFILIA DE TIP A face parte din grupul coagulopatiilor ereditare ca rezultat al deficitului factorului VIII de coagulare a sângelui
este o tulburare recesivă X-linkată, care afectează în primul rând bărbaţii. Deși este o afecţiune ereditară, nu există nici un istoric familial de boală în aproximativ o treime din cazurile nou diagnosticate, sugerând că această afecţiune a apărut ca o mutație de novo în gena factorului VIII.
HEMOFILIA DE TIP A
90% din persoane : cantitati insuficiente de factor VIII
10% din persoane : forma defectiva a factorului VIII
HEMOFILIA DE TIP A - SEVERITATE
1.
2.
3.
Severa : activitatea procoagulanta factor VIII 5%
HEMOFILIA DE TIP B - TRATAMENT
o
factor IX obtinut prin inginerie genetică sau concentrat de f. IX administrat in scop curativ sau profilactic
F5F8D
Este o boala autozomal recesiva rara
Concentratia plasmatica de factor V si de factor VIII este scazuta sangerare excesiva
F5F8D
Din punct de vedere genetic, este diferita de deficienta de factor VIII (hemofilia A) si de deficienta de factor V (parahemofilia).
Desi posibil, probabilitatea de a avea hemofilia A si deficit de factor V in acelasi timp, este foarte mica.
F5F8D
Clinic, in copilarie, seamana cu hemofilia A si deficitiul de factor V : (epistaxis, aparitia de vanatai la traumatisme minore, sangerari severe dupa proceduri chirurgicale, extractii dentare)
Pentru a confirma diagnosticul de F5F8D sunt necesare tehnici de genetica moleculara.
F5F8D
Mutatiile in oricare dintre genele LMAN1 (lectin, mannose-bindind,1) si/sau MCFD2 (multiple coagulation factor deficiency 2) sunt responsabile pentru aparitia F5F8D.
F5F8D
Pentru a stabili o metoda terapeutica, este necesar sa cunoastem natura hemoragiilor (minore/severe), precum si activitatea factorilor V si VIII. Pentru episoade hemoragice minore, activitatea factorului VIII ar trebui crescuta cu 30-50% . Pentru episoade hemoragice severe, activitatea factorului VIII ar trebui crescuta cu 50-70%. Pentru hemoragii ce apar in general (comune), activitatea factorului V ar trebui crescuta cu 25%.
F5F8D
Pentru o hemostaza corecta, trebuie administrate surse de factor V, respectiv de factor VIII. Datorita faptului ca momentan nu exista concentrat de factor V, se va administra FFP (fresh frozen plasma).
Pacientii ce urmeaza sa fie supusi unei proceduri chirurgicale necesita un tratament special : administratea de concentrat de factor VIII la fiecare 12 ore pentru mentinerea activitatii f. VIII peste 50% administrarea de FFP la fiecare 12 ore pentru o concentratie a factorului V de peste 25%.
F5F8D-EPIDEMIOLOGIE
Foarta rara Incidenta de 1:1.000.000 in populatia generala, dar s-a constatat o incidenta crescuta in populatia din Orientul Mijlociu, unde incidenta este de 1:100.000 Incidenta crescuta in Orientul Mijlociu se explica datorita casatoriilor consangvine. (risc crescut de boli autozomal recesive)
BIBLIOGRAFIE Cursul de fiziopatologie 2014 – Conf.dr. Ovidiu S. Cotoi Cursul de fiziopatologie 2013 – Sef de lucrari, dr. Anca Bacarea http://www.clinchem.org/content/58/7/1086.full.pdf
http://www.aapd.org/assets/1/25/Durham-15-04.pdf
http://old.ms.md/_files/14238-Hemofilia-la-adult.pdf
https://www.synevo.ro/timp-de-tromboplastina-partial-activat -cu-caolinaptt /
http://www.hematologie.ro/html/hn2.aspx
https://www.hemophilia.org
http://www.nlm.nih.gov/
http://emedicine.medscape.com /
VA MULTUMIM !