Elaborarea Metodica Numaru 6, Morfologie [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

ELABORAREA METODICA NR.6 TEMA: Morfologia functionala a dintilor. 1.Grupuri de dinti incisivi.Caractere comune. Sunt in numar de 8,cate 4 pe fiecare arcada.De fiecare parte a arcadei unul este medial,iar altul lateral.Au coroana in forma de dalta,iar marginea libera ascutita.Coroana incisivilor superiori sunt mai late decat ale celor inferiori.Radacina incisivilor inferior este turtita in sens meziodistal.  Coroanele incisivilor prezintă doi lobi de dezvoltare, unul vestibular şi unul oral. Lobul vestibular prezintă trei lobuli despărţiţi de două depresiuni mai mult sau mai puţin evidente.  Coroanele au forme aplatizate în sens vestibulo-oral şi prezintă patru feţe axiale şi o margine incizală.  Feţele vestibulare sunt convexe în treimea cervicală şi plane în treimea incizală, iar cele orale convexe în treimea cervicală şi concave în cele două treimi incizale.  La scurt timp după erupţie marginile incizale au aspect lobulat dat de proeminenţa lobulilor vestibulari.  Faţa orală prezintă cervical o proeminenţă de smalţ, cingulum-ul. Această faţă este limitată proximal de creste marginale.  Feţele proximale sunt triunghiulare cu vârful situat incizal şi baza cervical. Convexitatea maximă pe aceste feţe se găseşte în treimea incizală.  Incisivii prezintă o singură rădăcină.  Pe secţiune transversală, rădăcinile sunt aplatizate mezio-distal. Singura excepţie de la această regulă o reprezintă rădăcina incisivului central superior care este aproape circulară.  În general există o cavitate pulpară simplă cu trei coarne pulpare şi un canal radicular principal.  Pe arcade ocupă o poziţie anterioară, coroanele fiind dispuse pe un arc de cerc cu deschidere variabilă, în funcţie de conformaţia arcadei.

 Grupul incisivilor erupe succesiv molarilor primi permanenţi. Erupţia poate fi însoţită de malpoziţii.  Participă intens în fizionomie, fonaţie şi secţionarea alimentelor.  Deţin roluri importante atât în realizarea raporturilor de ocluzie statică cât şi în raporturile dinamice (ghidaj anterior),  Sunt expuşi frecvent traumatismelor fiind situaţi în zona anterioară a arcadelor, dar şi proceselor de carie dentară (mai ales cei superiori).  Rădăcinile sunt implantate într-un os spongios. Suprafaţa radiculară (parodontală) fiind mică, implantarea are şi ea valori scăzute .

2.Morfologia functionala superior.Caracteristica.

a

incisivului

central

Sunt cei mai mari dinti dupa volum din grupul incisivilor,implantati in portiunea centrala a arcadei superioare de o parte si alta a liniei mediane a fetei. Coroana lor este turtita in sens vestibular,astfel incat forma poate fi comparata cu o lopatica.Pe masura ce se apropie de colet,coroana se ingusteaza trecand in radacina. Suprafata vestibulara a incisivilor centrqali superiori este convexa atat in sens gingivoincizal,cat si meziodistal si are forma dreptunghiulara cu latura verticala mai mare decat cea orizontala.La tineri pe aceasta suprafata sunt situate 2 santuri orientate vertical cu o adincime mai accentuata la marginea incizala. Suprafata vestibulara este mai lata in regiunea marginii incizale si mai ingusta in regiunea coletului. Marginea distala a suprafetei vestibulare este mai scurta si mai convexa decat cea meziala si dimensiuni mai mici decat fata vestibulara.

Suprafetele proximale au o forma triunghiulara cu baza spre colet.Suprafata proximala meiala este mai mare decat cea distala atat vertical cat si orizontal. Marginea incizala este putin oblica de jos in sus si in sens meziodistal avand un relief ondulat,format din 3 proeminente ce corespunde celor 3 lobi vestibulari. 3.Morfologia functionala a incisivului central inferior. Sunt cei mai mici dinti si ca si incisivii superior sunt implantati de o parte si de alta a liniei mediane a fetei in aceeasi ordine. Coroana este turtita in sens vestibulolingual in portiunea incizala si in sens meziodistal spre colet conferindu-i astfel forma de alta data. Este mai ingust decat cel lateral. Suprafata vestibulara are un aspect alungit de forma unui paralelipipid,fiind convexa inspre colet si aproape plata spre marginea incizala.Pe ele sunt situate cate 2 santuri care impart suprafata vestibulara in 3 lobi de marime egala,facand-o usor trilobata. Suprafetele linguale au aceeiasi inaltime ca si cea vestibulara,fiind putin mai ingusta in sens meziodistala si putin concave.Ele sunt aproape netede,dar uneori ca si la incisivii superiori pe suprafata lor pot fi tuberculi mici nedivizati. Suprafetele proximale au o forma triunghiulara.Marginile incizale sunt orizontale,iar unghiul atat mezial cat si distal sunt drepte. 4.Morfologia functionala a incisivului lateral superior. Au aceeasi forma ca si incisivii centrali superiori,dar cu dimensiunile mai mici si cu unele detalii morfologice mai accentuate.Sunt impartiti in hemiarcade dentare imediat dupa incisivii centrali.

Suprafata vestibulra a incisivlor laterali superiori este mai ingusta si mai convexa decat a incisivilor centrali.Ca si incisivii centrali pe suprafata vestibulara sunt situate 2 santuri cu aceeasi orientare care o impart in cei 3 lobi distal mare,mezial mijlociu si central-mic. Marginile distale si meziale ale incisivului lateral converg,in mnajoritatea cazurilor de la eucuatorul coroanei spre marginea incizala,facand marginea incizala mai scurta decat diametrul dintelui la ecuatorul anatomic. Suprafata palatinala este mai mica si mai oblica decat cea vestibulara. Marginea incizala este asmenatoare cu a incisivului central,deosebinduse totodata de ultimul prin unghiul mezial mai ascutit si cel distal mai obtuz si mai rotungit. 5.Semnele de diferentiere a incisivilor superiori.  Au un volum mai mare decât incisivii inferiori pe care îi circumscriu. Aceasta face să fie mai expuşi la traumatisme.  Aplatizarea puternică în treimea incizală determină o rezistenţă scăzută la fractură.  Relief plan-convex pe faţa vestibulară şi concav-convex pe faţa palatinală, cingulum-ul şi crestele marginale sunt bine reprezentate.  Rădăcinile au aspect cilindro-conic şi prezintă o aplatizare meziodistală mai mult sau mai puţin evidentă.  Canalul radicular principal este larg.  Participă intens la fizionomie şi fonaţie.

6.Semenele de diferentiere a incisivilor inferiori.  Sunt dinţii cu volumul cel mai redus de pe ambele arcade.  Sunt dispuşi pe un arc de cerc cu o curbură mai mică decât cea descrisă de incisivii superiori.  Coroanele sunt aplatizate vestibulo-lingual în jumătatea incizală, iar cervical prezintă o aplatizare mezio-distală, au aspect de daltă.  Feţele vestibulare au unghiurile incizale bine exprimate.  Marginile proximale ale feţei vestibulare sunt aproape paralele în cele două treimi incizale.  Feţele linguale prezintă un relief mai slab exprimat comparativ cu relieful feţelor palatinale ale frontalilor superiori.  Linia coletului are un traiect sinuos mai accentuat ca la incisivii superiori.  Au cele mai mici rădăcini din cadrul grupului incisiv şi cea mai slabă rezistenţă parodontală – extracție ușoară  Rădăcinile au pe secţiune transversală un contur ovalar fiind aplatizate mezio-distal.  Feţele proximale ale rădăcinilor sunt uneori marcate de şanţuri longitudinale.  Canalele radiculare principale sunt înguste.

7.Semnele de diferentiere a incisivilori superori de cei inferiori.  Incisivii superiori sunt în serie descendentă (incisivul central este mai voluminos ca lateralul), iar incisivii inferiori sunt în serie ascendentă (lateralul este mai voluminos).  Incisivii superiori sunt mai voluminoşi decât cei inferiori şi sunt dispuşi pe un arc de cerc mai avansat.  Diametrul coronar mezio-distal este superior diametrului vestibulo – palatinal pentru incisivii superiori. La incisivii inferiori diametrul mezio-distal este mai redus decât cel vestibulo-lingual.

 Diferenţa dintre diametrul coronar mezio-distal şi cel cervicoincizal este mai evidentă la incisivii inferiori, rezultând astfel un aspect mai alungit al acestora comparativ cu incisivii superiori.  Incisivii superiori au diametrul mezio-distal coronar mai mare decât incisivii inferiori.  Unghiurile incizale sunt mai exprimate în cazul incisivilor superiori.  Coroanele incisivilor superiori au formă asemănătoare cu o lopată, a incisivilor inferiori este asemănătoare unei dălţi.  Culoarea incisivilor superiori este diferită pentru cele trei segmente coronare. Incisivii superiori sunt transparenţi incizal, alb-cenuşii sau albgălbui în treimea mijlocie şi gălbui la colet.  În ocluzie psalidodontă uzura este localizată incizo-vestibular pentru incisivii inferiori şi palatinal pentru incisivii superiori. în cazul unei ocluzii labiodonte uzura are loc la nivelul marginilor incizaie.  Incisivii superiori au rădăcinile voluminoase conice şi mai rotunjite pe secţiune transversală decât cele ale incisivilor inferiori care sunt puternic aplatizate mezio-distal şi efilate. 8.La ce nivel este situate ecuatorul anatomic la incisivi si ce rol indeplineste.