46 0 382KB
Elaborarea metodica Nr.11
TEMA: Antibioticoprofilaxia in chirurgia dento-amveolara si maxilo-faciala. 1.Antibioticoprofilaxia.Definitie. Antibioticoprofilaxia reprezintă totalitatea mijloacelor de prevenire a diseminării bacteriene prin torentul sangvin, determinate de traumatismul sau manoperele stomatologice/chirurgicale de la nivelul ţesuturilor oro-maxilo-faciale. In linii generale aceasta presupune utilizarea antibioticelor înainte, în timpul sau după un act chirurgical în scopul prevenirii complicațiilor infecțioase.
2.Indicatii catre antibioticoprofilaxie .
In chirurtgia dento-alveolara si maxilofaciala antibioticoprofilaxia este indicata : -ca tratament pentru infecții odontogene acute; -ca tratament pentru infecțiile non-odontogene; -ca profilaxie împotriva infecției focale la pacienții cu risc (endocardită și proteze articulare); -ca profilaxie împotriva infecție locală și răspândire sistemică în chirurgia orală 3.Grupele de risc Profilaxia cu antibiotice se i-au sub atentie sporita urmatoarele grupe de persoane:
Purtatorii de PaceMaker ( stimulator artificial); Care au suferit transplant de inima Boli cardiac congenital In sarcina si alaptare ( se administreaza numai daca atibioticoprofilaxia data sporeste cu mult beneficiile) , alergii preexistente la antibiotice ; Cu disfunctie renala( apare riscul restarii antibioticului in organism pentru o perioada prea lunga de timp ); Cu disfunctie hepatica ( risc de toxicitate pentru intregul organism );
4.Regimurile de profilaxie antibacteriana • Cele mai folosite antibiotice sunt beta-lactaminele (se opteaza pentru Amoxicilina , mai putin pentru Penicilina ), de aceea este foarte importantă anamneza pacientului privind alergia la aceste antibiotice. Cefalexin sau Amoxicilina 2g PO cu o ora anterior interventiei stomatologice. Antibioticul pentru profilaxie se administrează în doză unică înainte de procedura.
Dacă doza de antibiotic este omisa inainte de procedura, ea poate fi administrată până la două ore după procedura. Administrarea dozei după este procedura se face numai atunci când pacientul nu a primit doza preprocedural. Unii pacienți care sunt programati pentru o procedura invaziva pot avea o endocardita întâmplătoare. Prezența de febră sau alte manifestări ale infecției sistemice ar trebui să alerteze medicul de posibilitatea unei EI. In aceste circumstanțe, este important să se obțină hemoculturi si alte teste relevante înainte de administrare de antibiotice. Nerespectarea acestei recomandari poate duce la întârzieri în diagnostic sau tratament. • Amoxicilina este alegerea preferată pentru tratamentul pe cale orală, deoarece este bine absorbita in tractului GI și realizeaza concentratii serice ridicate și susținute. • Pentru pacienții care sunt alergici la peniciline sau amoxicilina, se recomanda utilizarea de cefalexin sau o alta cefalosporine orala de prima generație, clindamicina, azitromicină sau claritromicina. • Datorită posibilelor reacții încrucișate, o cefalosporină nu trebuie administrata la pacienții cu antecedente de anafilaxie, angioedem sau urticarie după tratamentul cu orice formă de penicilină, inclusiv ampicilina sau amoxicilina. • Pacientii care nu pot tolera un antibiotic oral pot fi tratati cu ampicilina, ceftriaxona sau cefazolina administrate intramuscular sau intravenos. • Pentru pacienții care sunt alergici la ampicilina și sunt în imposibilitatea de a tolera un agent oral, se recomandă tratament intravenos cu cefazolin, ceftriaxona sau clindamicina. Momentul administrarii profilaxiei • Recomandarea este ca antibioticul sa se administreze inainte de procedura cu 30-60minute. Acest lucru este important deoarece permite antibioticului sa atinga un nivel adecvat in sange. • Cu toate acestea, recomandările pentru a preveni EI: "Dacă doza de antibiotic este nu se administrează accidental înainte de procedură, doza poate fi administrată până la două ore după procedură."