Elaborarea Metodica NR 13 Zmeu Cristina [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

Elaborarea metodica nr 13. Tema:Morfologia functional a arcadelor dentare.Ariile ocluzale.Curbele de ocluzie.Planul de ocluzie. 1.Arcada dentara,alveolara,bazala.Definitie. Arcada dentara-este o arcada imaginara care trece pe suprafetele incisivale ale dintilor frontali si virfurile cuspizilor dintilor laterali. Arcada alveolara-linia conventional trasata pe virful apofizelor alveolare. Arcada bazala-linia conventional trasata pe virfurile radacinilor.

2.Elementele ce asigura unitatea morfofunctionala a arcadelor dentare. Unitatea de sistem a arcadelor dentare este asigurata de: - apofiza alveolara; -suprafetele de contact; -de paradont(lingamentele interdentare).

3.Punctele de contact dintre dinti si importanta practica. Dimensiunile apofizelor alveolare coreleaza cu volumul coroanelor dintilor care sunt implantati in asa mod ca asigura la nivelul fetelor proximale contacte intre coroane la nivelul treimii ocluzale.Pe parcursul vietii datorita mobilitatii fiziologice a dintilor in alveole,punctele de contact se abrazeaza si se transforma in suprafete de contact.datorita acestui fenomen dimensiunile arcadei dentare se micsoreaza cu 1 cm. Contactele interdentare joaca un rol important la dispersarea si repartizarea presiunilor functionale ai aspura dintilor vecini,prentimpinind suprasolicitarea functional a dintilor

antrenati in functie.O alta particularitate a contactelor interdentare servesc drept obstacol pentru produsele alimentare care are trauma si ar leza papilele interdentare.

4.Formele arcadelor dentare superioare si inferioare in conditii fiziologice. Arcada dentara superioara are o forma semieliptica,iar la mandibula-hiperbolica. Datorita acestui fenomen arcada dentara superioara o acopera pe cea inferioara in asa mod ca cuspizii vestibulari ai dintilor laterali superiori sa-i acopere pe cei inferiori omogeni,iar cei lingual ai arcadei dentare inferioare sa-i acopere pe omogeni arcadei superioare.

5.Implantarea dintilor in arcada dentara superioara. La maxila dintii sunt implantati in asa mod ca coroanele sunt inclinate spre vestibular ,iar radacinile spre oral.

6.Implantarea dintilor in acada dentara inferioara. La mandibula coroanele dintilor au o inclinatie orala iar radacinile vestibulara.

7.Raportul dintre arcadele dentare,alveolare si bazale la maxilla si mandibula. Intre dimensiunile arcadelor dentare,alveolare,bazale e o legitate care reiese din particularitatile de structura ale maxilarelor.La maxilla arcada dentara este mai mare decit cea alveolara,iar cea alveolara mai mare decit cea bazala. In cazul mandibulei avem un raport invers arcada dentara este cea mai mica.

8.Ariile ocluzale.Importanta in practica.

Deosebim aria ocluzala a arcadei dentare superioare si a celei inferioare,care sunt formate de succesiunea suprafetelor ocluzale al fiecarui dinte in parte.Daca am hasura ariile ocluzale ale arcadei dentare superioare,ne-am convinge ca ea in regiunea frontala prezinta o linie egala cu latimea partii incisivale adintilor frontali,largindu-se treptat spre posterior,atingind cele mai mari dimensiuni in regiunea primului molar.Spre deosebire de maxilla aria ocluzala a mandibulei,este mai mica in regiunea dintilor frontali si cea mai mare la fel la nivelul primului molar.Daca in zona frontal aria ocluzala este arcata si ingusta conform destinatie functionale de in cizie si sficiere a acestor dinti,apoi in zonele laterale are un relief characteristic datorita prezentei cuspizilor pe fata ocluzala a dintilorlaterali adaptati la farimitare si macinarea alimentelor.In dependenta de caracterul ocluziei ariile acluzale pot avea diferit profil si dimensiuni.In cazul ocluzie deschise,in dependent de radul de pronuntare a patologiei,aria ocluzala va fi intrerupta din cauza lipsei dintactului oclzal a unui grup de dinti.In caz de ocluzie inversa,datorita raportului specific al dintilor frontali,aria ocluzala inferioara se va proiecta pe suprafata vestibulara a dintilor frontali superiori. Ariile ocluzale pot fi intrerupte de diasteme,treme,leziuni coronare,edentatii partiale.Ele pot fi natural sau artificial,mixte,iar la edentatia totala-absente.

9.Planul de ocluzie.Importanta in practica. Daca trasam o linie conventional care ar uni cuspizii vestibulari ai primilor premolari inferiori cu cei distali vestibulari ai ultimilor molari,obtinem un plan,care in zona frontal trece pe marginea incisive a incisivilor centrali superiori,primind denumirea de plan de ocuzie.Deci arua ocluzala este un plan real,planul de acluzie este un plan imaginar.Planul de ocluzie este alcatuit din treim segmente:-frontal;-si 2 laterale.S-a constatat ca segmental frontal este curbat si parallel cu linia bipupilara,iar cele lateralecu planul orizontal Camper,care trece de la spina nazala anterioara si pin ala central conductelor auditive externe.Planul

de ocluzie este necesar pentru a servi la montarea dintilor artificiali,din cauza edentatiei totale,fiind numit si plan protetic.

10.Curba sagitala Spee.Importanta in practica. Daca vom trasa o linie conventional pe aria ocluzala a mandibuleicare va trece in zona dintilor laterali tangential virfurilor cuspizilor vestibulari sau prin fisura central a suprafetei ocluzale a fiecarui dinte,observam ca ea prezinta o curba concava cu profunzimea maxima la nivelul primului molar. La maxilla aceasta curbura este convexa.Curba de ocluzie sagitala a fost decrisa pentru rpima data de savantul Spee si a primit denumirea curba sagitala Spee. Ipoteze: -Spee socotea ca centrul acestei curburi se gaseste in orbita si daca vorm prelungi aceasta curba,ea va trece la marginea anterioara a condilului articular al madibulei. -Bownwill stabileste o corelatie intre adincimea curbei si gradul de supraacoperire frontal,considerind-o ca o relatie direct proportional:cu cit gradul de supraacoperire frontal este mai mare cu atit este mai adinca si curba sagitala de ocluzie.Dupa Bonwell datorita curbei de ocluzie sagitala in caz de deplasare a mandibulei in sens anterior intre arcadele dentare intre dintii antagonsti se creaza cel putin 3 puncte de contact situate in forma de triunghi:un contact in zona dintilor frontali si cite unul in zonele laterale.

11.Curba de ocluzie transversal MonsonWilson.Importanta practica. Fiecare dinte lateral sunt situati in plan la diferit nivel.Trasind linii imaginare care unesc cuspizii dintilor omogeni de pe hemiarcada dentara din stinga si dreapta,capatam curba de ocluzie transversal deschisa de Monson si Willson.Aceste vurbe au primit denumirea de curbe de compensare cinsiderindu-se ca datorita lor se pastreaza contactul dintrecuspizii coroanelor dintilor laterali la deplasarea mandibulei in sens transversal.La deplasarea de lateritate a mandibulei pe partea active se stabielsc puncte de contact,iar pe partea de balans deseori apre un spatiu de inocluzie lateral(fenomenul Cristhensenlateral).Deci si curbele de ocluzie transversale nu pot fi considerate drept curbe de compensare.