Elaborarea Metodica NR 7 [PDF]

Zitiervorschau

Elaborarea metodica Nr. 7

Tema: „Morfologia funcţională a incisivilor laterali”

1. Morfologia funcţională a grupului de dinţi incisivi laterali superiori. Caracteristica Coroana este asemănătoare din punct de vedere morfologic cu cea a incisivului central. Ea prezintă patru feţe şi o margine incizală. Faţa vestibulară are dimensiunile cele mai mari. În sens cervico-incizal măsoară 9mm, iar meziodistal, în treimea incizală – 6.5 mm şi cervical 5 mm. Faţa vestibulară are o formă de patrulater, fiind delimitată de marginea incizală, cele două margini proximale şi marginea cervicală. Marginea incizală este rectilinie şi înclinată spre distal şi cervical mai mult ca cea a incisivului central, faţă de care este situată cu 0.5 mm mai cervical. Marginile proximale sunt mai rotunjite comparativ cu cele ale incisivului central. Relieful feţei vestibulare este plan-convex. În sens cervico-incizal convexitatea maximă se găseşte în treimea cervicală, iar în sens mezio-distal în treimea mezială. În treimea incizală faţa vestibulară este străbătută de două depresiuni verticale care o împart în trei lobuli: distal, mezial, central(în ordine descrescătoare a mărimii). Depresiunile diminuă pînă la dispariţie spre cervical. Acestea, împreună cu lobulii, sunt mai evidente imediat după erupţie, apoi dispar progresiv în morfologia secundară. Faţa palatinală prezintă un relief concav în cele două treimi incizale şi convex în treimea cervicală. Morfologia este reprezentată de: două creste marginale, cingulum şi foramen caecum. Crestele marginale delimitează proximal faţa palatinală, sunt convergente spre colet unde se unesc cu cingulumul care poate fi şters, foarte proeminent spre incizal, trilobat etc.

Feţele proximale au o formă triunghiulară cu vîrful spre marginea incizală. Baza triunghiulară este reprezentată de linia coletului şi are forma de „V” cu vîrful rotungit orientat spre incizal. Faţa mezială este mai mare decît cea distală şi are diametrul vestibulopalatinal de 6 mm, egal cu diametrul vestibulo-palatinal al coroanei. Relieful este plan spre colet şi convex spre inzical. Faţa distală prezintă o convexitate în ambele sensuri care este mai evidentă decît pe faţa mezială. Ariile de contact sunt situate în treimea incizală şi în treimea vestibulară aria de contact distală este situată mai aproape de cervical. Marginea incizală are o oblicitate accentuată şi formează cu feţele proximale două unghiuri, mezio-incizal şi disto-incizal. Unghiul mezio-incizal este ascuţit şi are o valoare mai mică decît unghiul omonim al centralului, iar cel disto-incizal este obtuz şi situat mai spre cervical decît cel mezio-incizal. Rădăcina incisivului lateral superior prezintă cea mai slabă implantare comparativ cu ceilalţi dinţi superiori. Este subţire şi are aspectul unui con efilat. Pe secţiune transversală e aplatizată mezio-distal şi i se descriu patru feţe: mezială, distală, vestibulară şi palatinală. Dintre acestea, faţa mezială este cea mai mare. Pe feţele proximale pot exista şanţuri orientate în axul lung al dintelui, mai evidente în treimea medie. Curbura radiculară apicală este orientată spre distal în majoritatea cazurilor.

2. Morfologia funcţională a grupului de dinţi incisivi laterali inferiori. Caracteristica Coroana incisivului lateral inferior are şi ea o formă de daltă. Prezintă morfologie foarte puţin diferită de cea a centralului, de care se deosebeşte cu greu în cazul unor dinţi izolaţi şi cu morfologie secundară. Coroana la fel prezintă 4 feţe şi o margine liberă. Feţele vestibulară şi linguală sunt delimitate de aceleaşi margini şi au acelaşi relief cu feţele similare ale incisivului central cu deosebirea că marginea incizală este descendentă spre distal Faţa vestibulară prezintă diametrul cervico-incizal de 9.5 mm şi cele mezio-distale de 5.56mm. Unghiul disto-incizal este mai rotunjit comparativ cu cel mezio-incizal. Marginea cervicală este accentuat curbată. La fel sunt prezenţi cei 3 lobuli, egali. Faţa linguală are un aspect triunghiular din cauza dimensiunii reduse pe care o are marginea cervicală. Atît crestele marginale cît şi cingulumul sunt slab reprezentate însă sunt mai evidente decît la incisivul central. Nu există foramen caecum. Feţele proximale sunt triunghiulare cu baza spre colet. Relieful lor este aproape plan, existînd totuşi o uşoară convexitate în treimea incinzală. Faţa distală fiind mai redusă, determină o situare mai spre cervical a unghiului disto-incizal. Ariile de contact sunt situate în treimea incizală. Pe faţa distală aria de contact este situată mai spre cervical. Rădăcina este mai lungă decît cea a incisivului central inferior, fiind aplatizată mezio-distal. Prezintă şanţuri longitudinale pe feţele proximale. Apexul este uşor curbat spre distal.

3. Semnele de diferenţiere a incisivului lateral superior.  

Coroana are aspect alungit şi este mai rotunjită, iar în sens mezio-distal este mai redusă decât a incisivului central. Faţa palatinală mai concavă în cele două treimi incizale decît la incisivul central. Prezintă foramen caecum mai frecvent ca acest dinte.

 

Marginea inzicală este mai oblică, unghiul mezio-incizal mai ascuţit, iar cele disto-incizal mai rotungit comparativ cu incisivul central. Linia coletului este mai sinuoasa

4. Semnele de diferenţiere a incisivului lateral inferior.    

Nu prezintă variante morfologice sistematizabile Are o rădăcină mai lungă decât cea a incisivului central inferior. Are un apex radicular orientat spre distal Are nişte particularităţi morfologice asemănătoare cu cele ale incisivului central şi poate fi deosebit cu greu în cazul unor dinţi extraşi şi cu morfologie secundară.

5. Semnele de diferenţiere a incisivilor laterali superiori de cei inferiori.      

Incisivii superiori sunt în serie descendentă, iar cei inferiori sunt în serie ascendentă. Incisivii superiori sunt evident mai voluminoşi decît cei inferiori şi sunt dispuşi pe un arc de cerc mai avansat. Diametrul coronar mezio-distal este superior diametrului vestibulo-palatinal pentru incisivii superiori. La incisivii inferiori diametrul mezio-distal este mai redus decît cel vestibulo-lingual. Diferenţa dintre diametrul coronar mezio-distal şi cel cervico-incizal este mai evidentă la incisivii inferiori, rezultînd astfel un aspect mai alungi al acestora comparativ cu incisivii superiori. Unghiurile incizale sunt în ansamblu mai exprimate în cazul incisivilor superiori. Incisivii superiori au rădăcinile mai voluminoase conice şi mai rotunjite pe secţiune transversală decît cele ale incisivilor inferiori, care sunt puternic aplatizate meziodistal şi efilate.

6. Care sînt particularităţile comune ale feţelor vestibulare a incisivilor laterali. Feţele ambelor incisivi laterali au o formă de patrulater, de daltă, cu convexitatea orientată spre incizal şi spre spre mezio-distal. La ambele feţe sunt prezenţi lobulii care separă faţa vestibulară în 3 părţi: mezială, mijlocie şi distală. La ambii dinţi marginea mezială a feţei vestibulare este mai mare şi mai puţin convexă decât marginea distală.

7. În ce poziţie sînt implantaţi incisivii laterali superiori. Incisivii laterali superiori ocupă poziţia a 2 pe hemiarcadele superioare, faţă de linia mediană. Sînt învecinaţi mezial de incisivii centrali şi distal de cei canini.

8. În ce poziţie sînt implantaţi incisivii laterali inferiori. Cei inferiori, la fel ocupă poziţia a 2-a de la linia mediană, pe hemiarcada inferioară. Sînt invecinaţi mezial de dinţii incisivi centrali inferiori, şi distal de caninii inferiori.

9. La ce nivel este situat ecuatorul anatomic la incisivii laterali şi ce rol îndeplineşte. Ecuatorul anatomic se află în treimea cervicală la unirea cu treimea mijlocie.