Elaborarea 5 [PDF]

Zitiervorschau

_,,_

_________ -

~ ··· ... ·- .

72

' I

~coala de anesteziologie romaneasca a elaborat o alta scala de

i

i -!

rise luand in consideratie pe _langa terenul bolnavuhii, amploarea interventiei, varsta $i urgenta.

1

Apreciem ca o· anamneza incompleta, un examen general clinic superficial, investigatii paraclinice neconcordante cu starea organica, cresc riscul anestezic iar interventia chirurgicala chiar minora, po ate declan~a un accident grav. Responsabilitatea morala si legala apartine in totalitate medicului deoarece el are obligatia de evaluare cat mai corecta a tiscului anestezic. . ... . ···.

-· . - -...... ·- -· ...

.- . . .

·_,_

-~ .

6. PREANESTEZIA iN STOMATOLOGIE

\.,

In contextul medicinei modeme se acorda o mare importanta pregatirii pacientului pentru anestezie. Este bine ca aceasta perioada sa decurga firesc, fara exagerari si supraevaluari, astfel incat bolnavul sa ajunga in cabinetul de interventie increzator, netraumatizat psihic, avertizat asupra manoperelor pe care urmeaza sa le suporte. Propunerea pentru _orice interventie chirurgicala, chiar minora, este primita de obicei ca un eveniment incarcat de necunoscute, de riscuri si in general nedorit. Pacientii de tem 1n primul rBIJ.d de durere. Durerea este o experienta pe care fiecare om a trait-o cu mai mare sau mai mica -intensitate, de -aceea este _normal ca el sa fie preocupat de posibilitatea unei deficiente care sa cauzeze durerea in timpul sau dupa interventia stomatologica. Medicul prin prezenta sa

........

· j'

73

profesionala si morala, trebuie sa inspire o incredere totala celui care ·ii incredipJ~l~l§.P~f~P..l~~--v·~~ecare. .. . .. .. ..•· . . ....,,.............. ..... .•·-·~ ~-an{'Stezii)reprezinta 'p,eno'ada-··pr~operatorie C_§r~ ..J!lf~P~...\ ,._ ( din molll.entuL dec,iziei_-1~.entru_ jnt~r.xentia , s,tomatolo.gic.JL . ..~i. .u ;

( ...f.&~.JJ!i£e~a ~ ~ t.ermin.a-,J0-~mom~tu~f.ectu_atii.,. ~~s-~e~i_ei.

i.

·\ l_Jreanestez1!;cupnnde dupa BUISSON un tupp .~!.!!_010~2_~--~:~~~~J \ medicamentos". BACZKIER afirma ca in practtca _stomatolog1ca , \ --U.mp~l ·psih~logic este mai important decat timpul medicamentos, / I I 1 iar LIT AR CZ1?_CK_~9nsi_g~!_E_T~~~~--fQ_fl!l~!!. ,flin. .J._~~~e~.~ \ prima etapa se . ~Fe pregatire,!_ pacientului · (examen clinic, i amefiorarea starii generale), iar in' a ·aoua etapa se face premed~_s;llg_p.ropriu .,zisa. ••fiu12~_J'!m9-1ca "Er~anestezia ~~.P~~e totalit_~ t~ __masµriJor_de . 2r~gatire _p.sihica,_ fjzica ~i mt:dicamentoas~_J!L.Y.~.derea.J1~..sJ~..z:iej". j Preanestezia se efectuiaza atat pentru anestezia generala cat ~i pentrµ' . , anestezia loco-regionala. · __/ /

.#- .•·· -- .... ,

4

.. ... ..

•

•

••

•

••. • • - ....... . - •

•

• - . .. ..

~

. .. .

- "' - '"iii·:n·61o·gicri"; t~ste denun1ita angoisse denf.aire''. .. "Groaza dcntarit" sau "Angoisse df'ntaire" descrisa de NOEPPEL w . i1nbraca dotli\ forn1e: fonna fobiq\ sau anxie.tatea prop1iu · zi$a ~i fonna lipotirnica 1nai ales vago.tona. NOEPPEL a descris astfel uri -i ., . ..

\

, . • •.

····•

• .... ... · • - · ·

,

II

· ·

•·

·

···-·· " ·······---- . . .. _ .___ _. ~ •·- ~

82

pacient vagoton: "Merge cu pas lent $i rau echilibrat, fata ii este palida mainile reci. Urmeaza .sora cu un gest ma$inal, ramane linistit, concentra.t in teama lui. Pulsul relativ rar, batut slab, t~nsiunea arteriala 100/60 rr..rnHg, prezin.ta senzatie de su focare din cauza spasmului bronsic. El se gase~te la frontiera· cu sincopa, ce poate fi declan$ata de o durere insignifianta de exemplu punctia anestezica, miros, vederea sangelui; zgomotul ins(!umentelor, etc. / r'2. Coborirea nivelului metabolic, deci a necesarului de oxigen. ~' Metabolismul· bazal creste in conditii de activitate nervoasa marita, ; durere, ·efort muscular, sarcina, tulburari endocrine, febra-t '"i>entru reducerea necesarului de oxigeli se·--recomarida ·deconectare psihica prin droguri anxiolitice, repaus fizic pe cat posibil inaintea ;nf-a.ru hi • re~ • • d_~ ~µn. . • 5::·u. £. · · ~ ...1UU4_!_en~e1, a' J~un o~.:--.~-. . ••-- · · ···--------. ._ .. / 3. Deprimarea acti.vitatii reflexe. Aceasta include toate activitatile "' . reflexe emotionale. Trebuie avut in vedere insa ca nu toate reflexele sa fie deprimate total, astfel "reflexele protectoare" cum ar fi reflexul laringian'.t faringian~ de tuse! de inghitire, sa fie diminuate dar ·pastrate. In feritoriul buco-maxilo-facial teritoriu deosebit de reflexogen, reflexele vagale sunt U$OT de declansat, de aceea unul din ff

scopurile

principale

ale

premedicatiei,

il_ constituie

actiunea

vagolitica. · · --4_ Scaderea secretiilor reprezinur o problema deosebit de' \_ importanta pentru medicul stomatolog. Salivatia in cantitate abundenta, pe langa faptul ca pune in pericol de axfixie pacientul - prin scurgerea ei catre laringe, acopera campul operator ~i duce !a -deraparea instrumentelor, devenite 3:~-~e_co~_se. · 5. Actiunea antiemetica. Centrul vomei este situat in . bulbul rahidian, alaturi de centrul vasomotor $i respirator, contactand o serie de rel atu cu aceste centre. Astfel modificari la nivelul

83

~;;~t:

-aparatul~-:estib~~~:·c1~~~~~;v;mei\schimbarea pozitiei _:. __. .--·· ·pacienhiiui in . timp·uc·mterveiit1ei," ·coborare·a- ·$1 ridicarea fotoliului l ·den tar, vibratille transn1ise de instrun1ente rotative). ·vorna se poate ;\ declan~a chiar $i dupa un anti !~ n1etizant daca stomacul se ump le cu ...-~e.:§.~\J. . ~-~liva inghitita. ..·-·-·----. .- 6. Premedicatia realizeaza protectia fata de efectele toxice ale -.. . ,

J

.. ugor anestezice locale sau generale. ........,.::.::::;:::~ ...--........-~ -------- . . ... . .. . .. ..- . - .

_. . ... . . ...---···-----·- ~--:-~:.::·.:.:·.-:;:_-:.._--.= ..... ./ ..-.. ...._ 7. Favoiizeaza potentializarea agentilor anestezici, determinand o ! narcoza mai putin toxica. Drogurile din premedicatie .compJ~~eaz~,., ,,,. ·-."- anestezicul reducandu-1 cantitativ .... · · .. ·· -•-··"-·-·-·•·•--~...__.___ ..:::,,-. ·-·_7'-medicamentele cuprinse in aceasta categorie se caracterizeaza prin ) , scaderea agitatiei psiho~motorii, reducerea tensiunii psThice, : imbunatatirea reactiilor comportamentale, intr-un cuvant, calmarea !: pacientul1:1i. Principala actiune a anxioliticelor consta in combaterea sindromului anxios cu toate componentele sale: psihic, psiho-motor ~i vegetativ. _, Acesf" · grup · de medicamente este intr-o continua ··-~-exp-al'fsiune, dat frind ca se sintetizeaza mereu noi substante, foarte variate in ceea ce prive~te compozitia chimicfl ~i actiunea lor, de . aceea vom incerca sA le sistematizAm.

~-..----·

. . . . ..~.,-. . ..........

•·

.

! - Tranchilizant1HtltiC-sc·o·artei ... cerebrafe... anxio litic. 1· Pr111 :·--actrune ·sedativa ~i anticonvulsivanta dar ' nu analgetica. Prin cre$terea latentei reactiilor motorii, scade reflexivitatea ~i atentia, fara a influenta in dozele care nu produc somnul, procesele de cunoa~tere. Efectele asupra diferitelor aparate ~i organe sunt reduse. In doze uzuale nu produce depresiune respiratorie decat la batrani, debili r

·-:sciderea"·

ar~

rii~~:=:~:~:::d~r;; ~~·-tr;;;;~hiliz~~t lllin~r ~~m~ .O.~~l,

\

fizir.

daca .\ ,r seadministreaza pe~,.. deoarece injectat i.m. sau i. v., devine l}.!l... ✓ ",' I .. ... . .. .·,-~. ...... .... • . . . .. . ... . - . \ tranchilizant major:..! Din acest motiv, 1iu-·se·--m:ntz-e-aza·--mazepam pe cale i.m~ la··soferi sau la pacientii care.trebuie sa execute profesiuni cu concentrare intensa ~i prelungita a functiilor psihice in primele 2-4 ore p.ostoperator. Asociat cu bauturile alcoolice, Diazepamul este deosebit de periculos deoarece actiunea lui tranchilizanta cre~te in proportie geol!}~~~a... . . ~-- ... .. ··•···-· . ·~· ....--. .....·· "'" ,.. ··---·~- ... ··-' ....--~-lnaic"a°tiile actuale ale Diazepamului in anesteziologie ( sunt foarte largi ca premedicatie, mai ales in anesteziile de . •

\ t

·rmtfitJ

•

• • ••

•

Ij:

f

~

ll

a ~ o., r

'~

'~ . ,.. H .

~\ ; i

I ..

I

.'

1

',.,

·····" •··

f-: ~ >·

~

,. ~

ii,,

:,~ (· ~

-¥

. ..-... -' .,JIii ~. .~ ~ -- - - --- -- -~ .

.... . . .- . !Mi .lli?iri ..

.., . ....,

....•..,, ... ,....... ....

.....

- .•

~

92

\

conduce·re, inductia anesteziilor combinate, · mentinerea an es Ie zii Io r de Iunga duratil, unele manevre chirurgicale min ore, J invest ig atii agre siv e (end o sco pii),.,.. ·•.'•-~9.:~!!.~~!.~~~i, tra ta men tu I_) convulsiilor, sedare .. .....postoper~t.q.rie. \Se prezinta· ·sub · formif''° -de·· . ..... . ' -· · '· -~·11rble-te· cte···2:ntg·,•V ae 5 mg si de 10 mg, sau forma de fiole de 10 n1g. Caile de adn1inistrare sunt per os, intramuscular · sau intravenos. Se evita calea i.v. deoarece produce uneori \I

.

I

i

hipotensiune severa ~i dintr-un tranchilizant minor se transforma 1ntr-un tranchilizant major. HIDROXIZIN _(ATARAX). Este· un tranchilizant bland, dotat ~i cu slab efect analgetic, antispastic, nliorelaxant, antiemetic $i mai ales antihistaminic. Hidroxizinul are $i o u~oara actiune coronodilatatorie. in anesteziologie singura . indicatie este in premedicatie. Se prezinta sub fom1a de comprimate de 25 mg _sau fiole de l 00 mg care se pot administra i.v. dar mai ales i.m. lent, in cca 5 minute. MEPROBAMAT (Carbaxin). Tranchilizant minor, sedativ, prezinta actiune hipnotica diuma, lipsit de efecte secundare neplacute. Se utilizeaza numai pe cale orala, sub fonna de tablete de 10 mg. i

-·-...---· -

i

-·

.

.. ... .. ~

I

I

.I ;

,I

., {

I.

I

I

i

:'

I

\

_

'.....

.. . . . . . . . .

/

~~ER~A PREME~ICA~IEI- se face intotdeaun; ·iri·functie de:

:1

·.

I

/ (

L Varsta $1 terenul pac1entulu1. '• 2.---Metoda de anestezie care va -fi folosita, anestezie generala say _ ,

\\

loco-regionala.

~

/ ,/

.

\"- ~- Circumstantele operatorii (?~rata ~i gravitatea i~vent.ieiJ.. . . .~·- !/ ~ > Locul mterventiei: ambulator sau stationar. · __ ... .. --- ~~,,.-..,.,._.-:::-::~ · . /.~s -1~a pac16htii~ambuktmi s~f"'uiiii~re~te -o. prerrifdicatie slaba, / 'u~oara, pentru ca starea de somnolenta ~i diminuarea reflexelor sa nu / fie prea accentuata, evitand expunerea la accidente dupa parasirea I., cabinetului stomatologic. Se prefera tranchilizantele minore ne\.·.h~pnotice, de tipul DIAZEPAM, ATARAX, administrate per oral cu .

..

- •.... -

... ... _ . ... ~ -

,,_

.... ..... V'" ' "• ...... -.. .. _ ___ ..... ,. ~- - - - · ....... ... . , ... ·-·~

C

--.....-_.;. ...

]

-f

.a

C

.

Anestezia locala potentializata combina tehnicile de anestezie. loco-regionala cu adminisirarea unui "cocktail litic", _campus eel mai frecvent dintr-un amestec de Fenotiazina cu fethidina in scop analgezic. Pacientul se afla ·in stare de caln1 in fata actului stomatologic, sedare somnolenta ~i relativa - analgezie.: Amestecul litic se poate administra intran1uscular sau in perfuzie lenta, intravenos, intr-o singura doza sau fractionat. Exista mai multe metode de· realizare a anesteziei locale· potentializate, dar toate necesita spatiu de spitalizare, supravegherea continua a pacientului, o anumita pregatire ~i experienta clinica, dotare tehnica cu sursa de oxigen, aparatura -~i analeptice n1oderne de resuscitare respiratorie si cardiaca, personal cali fie at. ·