33 0 612KB
Studiu de caz - elev supradotat I. Definirea problemei: Copil supradotat, cu manifestări de anxietate nevrotică, deficiențe în adaptarea școlară și relaționarea socială, nivel scăzut al stimei de sine, izolare de grup, instabilitate emoțională. I. DESCRIEREA SIMPTOMATOLOGIEI Teo are 10 ani și prezintă tulburări ce pot fi identificate cu anxietatea nevrotică dificultăţi în menţinerea şi stabilirea relaţiilor interpersonale, izolare de grup, nivel scăzut al stimei de sine, instabilitate emoțională. Problema a devenit evidentă și destul de serioasă din momentul în care copilul, la începutul clasei I a fost nevoit să facă față activităților motrice: scrie, mânuire a unor obiecte în cadrul activităților de abilități practice și educație plastică. Această stare îi declanșa dezinteresul, dispersarea atenţiei, dirijarea adesea involuntară spre alte preocupări decât cele şcolare, specifice colegilor săi. Literele și cifrele aveau forme ciudate, tremurate, de mărimi și forme inegale. Unele dintre acestea erau copii fidele ale literelor și ale cifrelor de tipar,unele cifre le scria de la dreapta la stânga. S-au adăugat pe parcurs lipsa de concentrare la dialogul frontal dintre învățător și elevi, refuzul de a realiza unele sarcini, nu colabora în echipă şi era foarte greu tolerat de către colegi. La orele de educație fizică avea mișcările foarte rigide, ceea ce demonstrează că făcea foarte puțină mișcare în afara orelor de educație fizică. Pe parcursul școlarității,starea de agitație a elevului se accentuează în situațiile conflictuale(interioare) la care este supus în efortul de a se adapta cerințelor școlare. Recurge la violență când colegii îi cer să respecte regulile grupului, se răstește chiar la învățătoare dacă aceasta îi cere să facă activități cu care el nu este de acord sau se refugiază în plâns pentru a fi scutit de acestea. Cauzele acestor probleme provin din familie: rigiditatea tatălui vis-a-vis de comportamentul băiatului, modelul comportamental oferit de tatăl acestuia, lipsa unui grup de joacă, insuficienta claborare cu învățătoarea băiatului. Din datele de interviu, chestionare si anamneză, aflăm următoarele date despre subiect: DATE DESPRE COPIL ȘI FAMILIE Numele și prenumele: Popescul G. T. Data nașterii: 24.02.2005, clasa a IV-a, Școala Gimnazială Milișăuți (structura Bădeuți) Domiciliul: Bădeuți, str. Popeștilor nr. 12 Numele și prenumele părinților: *mama: Popescul F. *tata: Popescul P. Ocupația părinților : *mama : agricultoare, studii medii *tata: agricultor,studii medii,face unele lucrări ce țin de mecanică, întrun mic atelier din gospădărie Frați și surori : o soră, Andreea,8 ani, clasa a II-a, elevă la aceeași școală 1
Condiţii de locuit: familia locuiește într-o casă cu 2 camere cu dependințe, la țară, dar nu are camera sa de studiu; Condiţii materiale şi igienico-sanitare ale familiei: acceptabile, nu au baie, canalizare Nivel cultural al familiei: valori de nivel mediu Relaţiile dintre părinţi: în general, bune Relaţiile dintre părinţi şi copil: în medie, bune. Tatăl manifestă grijă excesivă față de copil, îi oferă mai puțină libertate în petrecerea timpului liber. Mama se ocupă cel mai mult de copil. Bugetul familiei :venitul familiei este modest, părinții nu au un loc de muncă, lucrează terenul agricol din posesie, cresc 1-2 animale, tatăl face ocazional lucrări, ce țin de mecanică. Date medicale semnificative Antecedente patologice: naștere normală Sarcina: fără probleme Dezvoltarea fizică : normală Greutatea la naștere: 3200g Probleme de sănătate( de la naștere până în prezent): nici boală gravă Starea actuală de sănătate: bună Dezvoltare fizică actuală: bună Școlarul are unele deficiențe de adaptare școlară și relaționare socială. Percepția copilului este sintetică, posedă spirit de observație. Înțelege și rezolvă ușor o problemă, noțiunile le înțelege, realizează raporturile dintre obiecte și fenomene cu ușurință . Are un vocabular bogat, se exprimă relativ corect, in timp ce povestește. Posedă memorie vizulă și auditivă, memoria reproductivă este foarte bună, la fel și cele de conservare și de evocare. Memorează cu ușurință pentru o perioadă lungă de timp, reproducând fidel informațiile conservate, fapt ce a condus la obținerea rolului principal în dramatizările „Iedul cu trei capre” după O.P.Iași și „Carnavalul personajelor din povești”. Spiritul său de observație este foarte bine dezvoltat, sesizează detalii. Are o imaginație reproducivă, dar și cea creativă, este bogată, ca și volum. Are încercări de scurte compoziții literare(poezii, compuneri). Generalizarea și abstractizarea sunt foarte bine evidențiate. Are o capacitate foarte bună de comparare, analiza, sinteză, lucrează bine independent, nu are deficiențe de vorbire. Voința sa nu este voluntară în mod constant, iar atenția este instabilă,de multe ori. 2
Este serios, în general, uneori manifestă inițiativă și creativitate, dar prezintă și neglijență în redactarea temelor, aranjarea obiectelor pe bancă,aranjarea ținutei. Este uituc. Motivația învățării este dorința de a obține note mari și a deveni o persoana importantă(învățător). Temperamentul său este flegmatic. Când obține o reușită, schițează doar un zâmbet, însă se decide greu pentru acțiune, are gesturi șovăielnice, la finalizarea sarcinii relatează colorat cele petrecute. Lucrează corect, consumă mult timp în rezolvarea sarcinilor, nu se încadrează în timp. Este egoist. Îi este frică de pedepse fizice; în momentul în care un adult gesticulează în fața lui, acesta se retrage și face un gest de apărare, ridicând mâna(uneori este pedepsit fizic de către părinți). Nu este întotdeauna sincer, dar este de bună credință. Este politicos cu profesorii, însă nu manifestă spirit de întrajutorare față de colegii săi întotdeauna. Este foarte hotărât și curajos, când vrea să-și atingă scopul. Este de acord cu necesitatea existenței regulilor, într-un grup, însă nu le respectă. Are ca dominante inteligența logico-matematică, inteligența lingvistică și inteligența artistică. II.DESCRIEREA RELAȚIILOR CU FAMILIA Mama este persoana care rezolvă cele mai multe probleme, tatăl fiind un bărbat boem, model comportamental însușit și de băiat. Mama este cea care se ocupă de treburile casnice, îngrijește animalele, prestează munci agricole, are grijă de fratele ei mai mic care este bolnav, cu gradul I de handicap, dar locuiește cu bunica lui Teo, la o distanță apreciabilă de casa familiei lui. Tatăl prezintă o grijă excesivă față de băiat, oferindu-i mai puține libertăți în petrecerea timpului liber. Băiatul manifestă anxietate nevrotică care își are sursele în copilărie într-un conflict între gratificația instinctuală și realitate sub forma unor pedepse aplicate de părinți.Inainte de intarea în școală, împreună cu surioara sa mai mică, erau încuiați în casă într-o cameră în care nu aveau nicio jucărie, niciun alt obiect cu care să se joace, doar televizorul la care priveau desene animate, în zilele când părinții plecau la oraș timp de câteva ore pentru a face cumpărături. Alteori, aceeași pedeapsă era aplicată pentru Teo de către tatăl său, dacă acesta merita pedepse aspre. 3
3.DESCRIEREA MODULUI ÎN CARE PERSOANA PERCEPE CADRUL RELAȚIONAL ÎN CARE SE MANIFESTĂ Din analiza Desenului familiei se pot observa următoarele aspecte: Teo desenează elementele testului în următoarea ordine:1) pomul; 2)asa; 3) Andreea, sora sa; 4) El; 5) mama, 6) tatăl;7) aparatul foto; 8) soarele; 9) norul; 10)apa (parțial colorată), având un sentiment de bucurie(declară copilul), dar își roade unghiile. La nivel grafic Liniile realizate de copil sunt scurte,apăsate,cu unele ștersături,demonstrând inhibiție a energiei vitale, o energie disproporționată, pulsiuni brutale, reacționale la teama neputință, agresivitate,dar și hotărâre,libertatea instinctelor,dorința apropierii fizice de părinți. Ritmul trăsăturii liniilor este repetitiv desenând trăsături simetrice la membrii familei, ceea ce demonstreaza anxietate nevrotică, pierderea unei părți a spontaneității, rigiditate, sub contrângerea regulilor, dar desenează încet din cauză că este comod, leneș, nu vrea să deranjeze mai mult decât vrea el . Zona paginii folosite este cea de sus, simbolizând zona expansiunii imaginative. Sensul direcției desenării elementelor din test este de la stanga la dreapta, reprezentând o mișcare progresivă normală. Culorile utilizate de Teo sun t:roșu, verde, bleu, maro – culori ce ne indică tendința de extrovertire, dar prezența timidității, a rezervei, comoditate. Membrii familiei sunt desenați în creion, fără a avea vreo pată de culoare, ceea ce ne demonstrează un vid afectiv sau o problemă de exteriorizare a afectivității. La nivelul structurilor formale Schemă corporală este fără densitate și fără viață, capul este mic , fără multe detalii, brațe scurte ceea ce demonstreaza teama de confruntare si nesiguranță, picioarele sunt lungi semnificând dorința de a crește repede și de a-l ajunge din urma pe părintele model(pe tată),nevoia de siguranță și încredere, ochii foarte mici ceea ce arată neîncredere în adulți, teama de comunicare. Nasul lipsește demonstrând, pentru vârsta de 10 ani, teama exprimării impulsurilor sexuale, Copilul desenează persoanele ca pe niște roboți, folosind linii drepte care formează figuri geometrice (doar capul este rotund), ceea ce ne spune că pentru el voința si tenacitatea sunt mai importante decât improvizația. Cauza o găsim în rigiditatea din educatia familială, dorința de creștere și de opoziție față de cerințele si normele impuse de mediul familial și cel școlar. 4
Structura formală a grupului de personaje ne relevă un tip de persoană de tip rațional la care spontaneitatea este inhibată în mare parte de cenzuri, conține personaje reproduse stereotip și ritmic, puțin mobile, izolate(nu se țin de mână), alcătuite din linii drepte și unghiuri. La nivelul conținutului Teo desenează propria familie, supunându-se principiului realității, încercând să se adapteze la realitate, să se maturizeze. Băiatul este puțin gelos pe sora sa mai mică, o desenează prima ( de la stânga la dreapta), în poziția copilului mai mare,cu mai multe detalii, mai bine reprezentate degetele, încălțămintea, părul și o pălărie înaltă, devenind mai înaltă decât Teo .În cadrul anchetei, băiatul declară că ar dori dă fie în locul surorii sale, are mai puține teme, în ea cristalizându-se aspirațiile sale.El își iubește sora, o admiră, chiar dacă este mai obraznică și este delegată să-l păzească daca iese din cameră atunci când e pedepsit. Personajul devalorizat este chiar Teo. El apare desenat cel mai mic dintre toti, cu detalii importante care lipsesc (păr, nas, urechi, nasturi), nu-și scrie numele,ci-l înlocuiește cu pronnumele personal,adaugă gradul de rudenie față de sora sa. Din anchetă aflăm faptul că mama este persoana preferată, iar desenul confirmă acest lucru, mama apărând în imediata apropierea acestuia,dar mai înaltă(reprezintă o autoritate alături de tatăl băiatului), mama îl mobilizează pe tata să lucreze.Tatăl este autoritatea absolută a familiei, este cel mai înalt și poartă pălărie, dar lucrează puțin, este leneș,este sever cu copiii.Teo nu este de acord cu comoditatea tatălui, se simte oprimat de acesta. Prezența casei mici reprezintă dorința de intimitate, de susținere din partea familiei pentru îndeplinirea sarcinilor. Prezența casei reprezintă nevoia de refugiu sigur, unde se simte protejat de pericole. Lipsa hornului este semnul carențelor de comunicare în familie și a unui raport afectiv adecvat, dar nu este un loc unde-ți poate exprima sentimentele. Ușa închisă, lipsa mânerului reprezintă timiditate, prudență,reținere și dificultate in relaționarea cu oamenii.Ferestrele mici, închise demonstrează nevoia de a scăpa de ochii indiscreți , de introversiune, precauții în relații. Prezența pomului în apropierea casei exprimă nevoia copilului de afecțiune, protecție și siguranță din partea familiei, pentru a-și putea exprima sentimentele. Copacul desenat este un pom cu fructe, coroana este rotundă, largă,demonstrând nevoia de a reuși, de a domina. Soarele este palid, în tonuri gri, mic, demonstrând frica de tatăl său.
5
Având în vedere că părinții îl mai bat acasă cand nu mai pot gestiona comportamentul copilului, nu comunică eficient cu acesta, copilul devine vulnerabil la școală se datorează și faptului că acesta nu știe să-și facă prieteni,i se fac observații și este personajul “Gică contra” în clasă. Prezintă o tulburare de limbaj ușoară(bâlbâială) când citește sau recită poezii, fapt care ne sugerează simptome de anxietate. III. PLAN DE INTERVENȚIE A. STRATEGII DE INTERVENȚIE: Teo are nevoie de atenţia şi preocuparea mai atenta a părinţilor în ceea ce înseamnă educaţia şi activitatea sa şcolară; de asemenea, are nevoie de un program riguros în afara orelor de curs, iar părinţii şi învățătoarea trebuie să găsească timp pentru a veghea asupra respectării acestui program. 1. Demersuri centrate pe copil, ce au ca scop diminuarea tulburărilor opozante 2.Demersuri centrate pe familie, în vederea modificării condiţiilor familiale care mentin simptomatologia copilului: 3. Demersuri centrate pe şcoală
Nr.crt. 1.
B. OBIECTIVE VIZATE: Clarificarea rolurilor si granițelor familiale si stabilirea unui spațiu personal al copilului ; Exersarea capacității copilului de a-și exprima verbal sau nu emoțiile, nevoile în raport cu ceilalți; Identificarea unor modalități eficiente prin care copilul să-și manifeste excesul de energie, recuperarea și consolidarea stimei de sine(practicarea unui sport , participarea la activitați extrașcolare care îi atrag interesul ); Dezvoltarea abilităților de comunicare în familie ; Clarificarea și optimizarea relațiilor de comunicare a copilului cu tatăl; Determinarea părinților în realizarea unei evaluări psihologice și a unor ședințe de consiliere pentru copil și familie. C. PLANIFICAREA INTERVENTIEI:
Strategii de interventie IV.ACTIUNEA PROPRIUZISĂ (Activitați vizate) stimularea motivaţiei pentru învăţare printr-un Demersuri centrate pe copil, ce au ca scop program de conținuturi care să atragă interesul diminuarea tulburărilor copilului(Teme suplimentare la mateatică,exerciții de scriere caligrafică, compuneri libere si cu tematică opozante preferată,prezentari power-point realizate de copil,etc) şedinţe de consiliere şi psihoterapie; aplicarea de teste de gândire divergentă, de tip problematizat; 6
2.
3.
valorificarea fiecărei experienţe pozitive a elevului şi încurajarea manifestării acesteia(evidentierea in fața colectivului , a colegilor de școală,în cadru festiv, în fața comunității,acordarea de carti, diplome,alte recompense) respectarea „Ghidului pentru motivarea copilului”, personalizat, primit de la învățător,ce include acțiuni concrete pe care să le facă Teo; - implicarea majoră a tatălui în educatie( particiarea Demersuri centrate pe familie, în vederea acestuia la activitati extrascolare,stabilirea unui program de modificării condiţiilor activitați cu fiul) - stabilirea obiectivului educaţional împreună cu familiale care mentin familia şi axat pe comportamentul cel mai neadecvat cu simptomatologia ignorarea lui şi cu recompensarea atitudinilor dorite, se va copilului mentiona ce este "rau" si ce este "bine"( stabilirea metodei de urmat: metoda intaririlor, in cazul evolutiei pozitive,stimularea initiativei copilului si responsabilizarea lui, prin exemplul personal al parintilor) - menţinerea unui "jurnal" zilnic al comportamentelor "bune şi rele" este de un real folos pentru a evidenţia progresul sau pentru a schimba atitudinea când este necesar(copilul va fi incurajat sa evalueze singur comportamentele bune sau rele din jurnal,parintii vor discuta cu acesta si nu va primi pedepse de genul celor utilizate in trecut,ci va realiza activitati in timpul liber care sa compenseze greselile si/lipsa lui de atentie) - consilierea în comun cu familii cu aceeasi problema, ceea ce ajuta mult la aflarea altor căi de comunicare cu propriul copil si poate aduce o mare îmbunătățire în perceperea propriului copil(participarea părinților la sedințe de consiliere cu un psiholog școlar in care părinti cu același tip de copii împărtășesc din experientele lor); implicarea profesorilor preferaţi (lb. engleză, Demersuri centrate pe religie, sport, invățător) în activităţi comune( participarea la şcoală proiecte ce in limba engleza pentru stimularea învățării,participarea la activitați de voluntariat,participarea la activitați sportive care să-i dezvolte motricitatea și spiritul de compeție, de echipă, etc) ; responsabilizarea elevului(participarea la proiecte comune de genul: “Sunt cel mai bun!”, “Să oferim modele celor mici!”, “Stop violenței!” la nivel de clasa sau de școala) D.OBSTACOLE ÎNTÂMPINATE Pe parcursul derulării intervenției am întâmpinat dificultăți în a colabora cu familia, in special cu tatăl lui Teo. Acesta având o mentalitate conservatoare și învechită, nu a dat curs invitației la a participa la ședințe de consiliere cu un psiholog școlar, la activitați de grup pentru părinți, nu s-a implicat în realizarea acelui ” jurnal” zilnic al școlarului, nu a făcut eforturi să respecte un program strict de activități impreună cu fiul său, nu l-a responsabilizat 7
acasă. Dimpotrivă, l-a pedepsit de câte ori a avut rezultate modeste la învățătură, i-a pus restricții în utilizarea calculatorului, nu a sprijinit copilul să-și facă prieteni, invocând absența unor băieți de vărsta lui, pe stradă, între vecini etc.) V. REZULTATE OBȚINUTE In urma aplicării intervenției am observat următoarele: Teodor a devenit mult mai conștient că respectarea regulilor este absolut necesară,însă el își poate permite să nu le respecte pe toate; A înțeles că are nevoie de prieteni și că trebuie să facă eforturi în a-i câștiga și păstra; A învățat că toți copiii au dreptul să răspundă la întrebări, insă când sunt întrebați A înțeles că este foarte importantă calitatea scrisului în înțelegerea mesajului; A conștientizat că are nevoie de sprijin acasă, dar trebuie să își asume responsabilități; A reușit să-și întărească și dezvolte motricitatea, să îndrăgească activitățile plastice si pe cele practice; A înțeles că orice lucru bun este apreciat și răsplătit, iar greșelile sunt pedepsite, insă nu se aplică pedepse corporale; A învățat că promisiunea este o obligație si trebuie respectată; A reușit să colaboreze mult mai bine în activitățile pe echipe , devenind lider de grup; A înțeles că lenea e un defect, iar conștiinciozitatea, rigurozitatea si tenacitatea pot duce la satisfacții foarte mari. Părinții au conștientizat problemele copilului și cauzele care le-au declanșat, urmând să solicite ajutorul unui consilier școlar. VI. CONCLUZII Problemele comportamentale ale copiilor , evident, își au originile in primii 6-7 ani de viață, așa cum afirma marele psiholog Sg. FREUD, iar cunoașterea dezvoltării psihosexuale la copil este foarte importantă pentru cadrele didactice. La intrarea în gradiniță, apoi în învățământul primar, cadrele didactice reușesc să observe deficiențele comportamentale ale copiilor, să-i sprijine în demersul rezolvării acestora, colaborează cu părinții, îi indrumă pe aceștia spre consiliere psihologică. Analizând modul în care copilul se proiectează în desenul familiei, el mi-a oferit date importante asupra personalitații sale, asupra structurii Sinelui, a Eului si Supraeului, eventualele conflicte între între aceste instanțe diferite, dar și asupra relațiilor copilului cu părinții și sora sa.
8
Întregul plan de intervenție s-a bazat pe respectarea particularităților individuale si de vârstă ale copilului, pe o cât mai bună comunicare cu copilul, părinții și profesorii care predau la clasă . Teo a realizat schimbări importante în comportamentul său și în înțelegerea importanței unui stil de muncă ordonat și perseverent, iar părinții acestuia vor fi cei care împreună cu profesorul diriginte și colectivul de cadre didactice din clasele gimnaziale, asociat cu sedințele de consiliere psihologică , vor face eforturi pentru remedierea completă a deficiențelor educaționale ale lui Teo. Bibliografie
1. Corman , Louis, „Testul desenului familiei. Cu 103 figuri „; trad.: Adriana Steriopol. – Bucureşti, Editura Trei, 2012
2. Crotti, Evi – “Desenele copilului tău”, trad. Raluca Pușdercă, Ed. Litera, București, 2010
3. Jourdan-Ionescu,C.- „Desenul familiei”, Ed.Profex. Timișoara,2003 4. Munteanu, Ana, „Psihologia dezvoltării umane”,Editura Polirom, Iaşi, 2003 5. Sion, Gratiela – “Psihologia vârstelor”, Editura fundatiei Romania de mâine, Bucuresti, 2007
6. Zlate, Mielu, „Introducere în psihologie”, Editura Polirom, Iaşi, 2007
Anexe
9