Schițe, Scheme Și Sinteze Barron's [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ BARRON’S

Capitolul 0 Înainte de a începe Dacă ai achiziționat acest pachet, probabil ești dornic (mai mult sau mai puțin) să te apuci direct de învățat. Totuși, uite niște sfaturi care poate te vor ajuta. Este foarte important să găsești o metodă de învățare care ți se potrivește pentru a avea rezultate. Tocitul nu e niciodată soluția, mai ales pe termen lung. Videoclipuri foarte folositoare: 30+ SCIENTIFIC STUDY TIPS IN 3 MINUTES - How to Study fo… How to Increase Your Study Hours - Quick Study Tips 5 POWERFUL STUDY TECHNIQUES IN 5 MINUTES AND 58 S… Sfaturi studii: Fayefilms Cum ma pregatesc pentru ADMITEREA LA MEDICINA(meto… Study with me Videos + Livestreams: Enrico Vincente Merve Canale de YouTube pentru explicații (Română): Cum învăț ? Canale de YouTube pentru explicații (Engleză): Crash Course Amoeba Sisters https://www.youtube.com/c/NinjaNerdScience Professor Dave Explains

Descarcă ForestApp pe Google Play/App Store (aplicație care te oprește din a folosi telefonul în timp ce studiezi, poți să o utilizezi și pentru a ține evidența materiilor pe care le studiezi sau orelor pe care le investești în fiecare materi): Forest App Sau ca Browser Extension: Forest App Extension Sfaturi de la mine: 1. Prioritizează; este foarte important să îți cunoști prioritățile, învață mereu ceea ce înțelegi cel mai puțin și repetă regulat informațiile. 2. Degeaba stai cu cartea în față 12 ore pe zi dacă nu înveți nimic. Nu ajunge să citești și să repeți. Folosește teste sau flash-carduri, fă scheme și schițe. 3. Nu te compara cu alții. Mulți învață mult dar nu rețin nimic. Mulți se laudă cu ce știu, dar vor avea emoții la examen. 4. Nu te suprasolicita, mai ales înainte de examen. Creierul uman are nevoie de pauze. Dacă înveți prea mult nu vei putea ține pasul. 5. Este natural să uiți. Uitarea este crucială în procesul învățării. Trebuie să uiți pentru a face loc pentru informații noi, apoi să revizuiești informațiile vechi. 6. Fără emoții - dacă ai emoții la examen, creierul tău va funcționa la 60% din capacitatea sa. 7. Nu băga în seamă simulările organizate de studenți. De multe ori sunt mult prea grele și pline de greșeli. Servere de Discord pe care să înveți cu alți oameni: Enrico's Study Family The Study Lions Study Together

Capitolul 1 Introducere în anatomie și fiziologie Anatomia + fiziologia = nivelurile de organizare a corpului uman și modul în care acesta funcționează Anatomia - Macroscopică - studiază structurile vizibile fără microscop - Microscopică (histologia) - studiază forma celulelor, țesuturilor și organelor cu ajutorul microscopului - Dezvoltării (embriologia) - studiază dezvoltarea individului de la stadiul de ou fecundat la adult Fiziologia - Citologia - studiază celulele și funcția acestora - Neurofiziologia - studiază funcția nervoasă - Renală - studiază funcția excretoare - Reproducerii - functia reproductiva Atomi - moleculă - celule - țesut -organ - sistem de organe - corp uman

Mecanisme de feedback: Homeostasis and Negative/Positive Feedback Termeni direcționali: ADMITERE MEDICINA: ALCATUIREA CORPUL… Mișcările corpului: Easiest Way to Remember Movement Terms |…

Capitolul 2 Bazele chimice ale anatomiei și fiziologiei Nucleu - nr protoni = nr neutroni Straturi orbitale - conțin electroni Atom - nr protoni = nr electroni = nr neutroni Ion - nr protoni ≠ nr electroni Izotop - nr protoni ≠ nr neutroni Izomer - aceeași formulă moleculară, dar atomi aranjați diferit Element inert - element cu straturi orbitale complete (He, Ne, Kr) Oxidare - pierderea de electroni Reducere - acceptarea de electroni Număr atomic - nr protoni (dintr-un atom) Număr de masă - nr protoni + nr neutroni (dintr-un atom) Masă moleculară - numărul de masă de la toate componentele Dalton - masa unui atom de hidrogen

Substanța

pH

Suc gastric

1,4

Urină

6,0 (4,6 - 8,0 )

Salivă

6,8

Lapte matern

7,1

Lacrimi

7,2

Sânge arterial

7,4

Suc intestinal

7,8

Suc pancreatic

8,0

Bilă

7,6 - 8,6

ADN vs ARN: DNA vs RNA (Updated) Replicarea ADN-ului: DNA Replication (Updated) ATP (adenozintrifosfat / acid adenozintrifosforic) - Adenină (bază azotată), inel dublu de atomi de carbon și azot - Riboză (pentoză), glucid cu 5 atomi de carbon - Radical fosfat - 7,3 kilocalorii de energie / mol de ATP

Capitolul 3 Celulele și fiziologia celulară Proteine transmembranare = canale Proteine periferice = rol de enzime, rol în remodelarea celulară, diviziune, contracții Glicoproteine/Glicolipide = receptori

Membrana celulară: Inside the Cell Membrane Difuziune (pasiv, fără consum de ATP) - Difuziunea oxigenului în plămâni - Absorbția lipidelor Osmoză (pasiv, fără consum de ATP) - Reabsorbția apei în tubii renali Difuziune facilitată (pasiv, fără consum de ATP) - Difuziunea glucozei în hematii - Absorbția aminoacizilor - Reabsorbția clorului în tubii renali - Reabsorbția sodiului în ramura descendentă a ansei Henle Transport activ (activ, cu consum de ATP) - Reabsorbția sodiului în tubii renali - Reabsorbția aminoacizilor, glucozei, calciului, ureei în tubii renali - Secreția hidrogenului, amoniacului, ureei, corpilor cetonici, hormonilor, acizilor urici, potasiului, creatinei pigmenților, medicamentelor în tubii renali - Absorbția ionilor, vitaminelor în tubul digestiv - Transportul sodiului în celulele nervoase (pompa natriu-potasiu) - Transportul calciului în celulele musculare

Endocitoză (activ, cu consum de ATP) - Ingestia microorganismelor de către leucocite (pinocitoză și fagocitoză) Exocitoză (activ, cu consum de ATP) - Eliberarea neurotransmițătorilor din celulele nervoase - Secreția hormonilor - Secreția de mucus

Transport celular: Cell Transport Pompa natriu-potasiu: Sodium Potassium Pump

Organite celulare: Introduction to Cells: The Grand Cell Tour Organelles: Structure and Function (AP BIOL…

Centrozom - Format din 2 centrioli - Facilitează distribuția cromozomilor în mitoză - Formează cilii și flagelul - Organizează citoscheletul - Menține forma celulei Centriol - Formează capetele fusului de diviziune Centromer - locul unde sunt atașate cele două cromatide ale unui cromozom Cromozomi omologi - cromozomi pereche Tetradă - 4 cromatide Chiasmă - loc de schimbare a materialului genetic dintre doi cromozomi omologi

Mitoza: Mitosis: The Amazing Cell Process that Uses D… Meioza: Meiosis (Updated) Mitoza vs Meioza: Mitosis vs. Meiosis: Side by Side Comparison

Sinteza proteică: Protein Synthesis (Updated) From DNA to protein - 3D Controlul genetic

-

ARN-ul de reglare - controlează expresia genetică și sinteza proteică

-

Spiralizarea cromozomului - controlează accesul la gene în timpul mitozei

-

Segmente de ADN - controlează activitatea genelor din apropiere

-

Secvențe informaționale și non informaționale (exoni/introni)

Capitolul 4 Țesuturile

- Protejează împotriva deshidratării, iritațiilor mecanice, substanțelor toxice - Absoarbe gaze sau nutrienți - Transportă nutrienți, fluide, mucus, particule - Secretă (enzime, hormoni, sudoare) - Excreție (epiteliul renal) - Senzorial (ureche, nas, muguri gustativi) Țesut epitelial - De acoperire (mucoase) - Glandular (secretă) - Senzorial (transmite informații) Țesut conjunctiv - Propriu-zis (moale) - substanță fundamentală semilichidă, matrice din diverse fibre - Cartilaginos - substanță fundamentală semidură, matrice fibroasă - Osos - substanță fundamentală dură, matrice fibroasă - Sange - substanță fundamentală lichidă, fără matrice (fibre după coagulare) Țesut muscular - Striat/Scheletic/Voluntar - Neted/Involuntar - Cardiac Țestut nervos - Celule nervoase - Celule nevroglice

Țesut epitelial

Localizare ●

Funcții

Peretele vaselor sanguine și limfatice (endoteliu) Peretele cavităților interne (mezoteliu) Porțiuni terminale ale sistemului respirator (alveole pulmonare) Tubii renali Canale de mici dimensiuni din glande,

● ●

Protecție Absorbție

O parte din tubii renali (partea cu cili) Suprafața ovarului Epiteliul pigmentar al retinei, fața anterioară a cristalinului Porțiunea secretoare și ductele unor glande

● ●

Protecție Secreție

● ● ● ● ●

Peretele tractului gastro-intestinal Peretele tractului respirator Uter, trompe uterine Ductele unor glande Celule calciforme (glande unicelulare) secretă mucus în stomac

● ● ●

Protecție Absorbție Secreție

Pseudostratificat cilindric

● ● ●

Peretele traheei și al arborelui bronșic Uretra masculină Părți din sistemul reproducător masculin

● ●

Protecție Secreție

Stratificat pavimentos

● ● ● ● ● ● ●

Epiderm Anus Cavitatea bucală Peretele esofagului Orificiile urechii Orificiul uretrei Poate avea colagen (proteină dură)

● ● ●

Protecție Absorbție limitată Secreție

Stratificat cubic

● ● ●

Foliculi ovarieni Tubii testiculari Canalele glandelor sudoripare



Protecție

Stratificat cilindric



Partea inițială a uretrei masculine



Protecție

Uroteliu (tranzițional)

● ●

Peretele ureterelor și a vezicii urinare 6-7 straturi ce se aplatizează în distensie



Protecție

Simplu pavimentos

● ● ● ●

Simplu cubic

● ● ● ●

Simplu cilindric

Țesut conjunctiv propriu-zis (moale)

Localizări

Țesut conjunctiv lax / areolar Diverse celule (ex. Fibroblastul, macrofagul, mastocitul, limfocitul) dispuse într-o matrice alcătuită din fibre dispuse lax

● ● ● ●

Sub piele Între mușchi Sub majoritatea epiteliilor În medulara ovarului

Țesut conjunctiv dens Diverse celule dispuse într-o matrice alcătuită din fibre elastice și de colagen dispuse mai des



Ordonat (fascicule de colagen paralele): tendoane (mb), ligamente (bb), aponevroze

Funcții Menține integritatea organelor, conține fluide tisulare

Unește diverse organe



Neordonat (fascicule de colagen aleatorii): acoperă mușchi (fascie), oase (periost), cartilaje (pericondru), constituie capsulele ce învelesc organele (ficat, rinichi)

Țesut conjunctiv reticulat Diverse celule dispuse într-o matrice alcătuită din fibre delicate sintetizate de celulele reticulate, formând o rețea numită reticul



Între celulele ficatului, splinei, nodulilor limfatici, amigdalelor sau timusului

Suport

Țesut adipos / gras Celule adipoase dispuse într-o matrice alcătuită din puține fibre

● ● ● ● ●

Sub piele În jurul rinichilor În spatele globilor oculari Pe suprafața inimii Pe suprafața mușchilor striați

Protecție mecanică, izolare termică, depozit de grăsime, rezervă de energie

Țesut conjunctiv elastic Fibroblaste dispuse într-o matrice alcătuită din fibre elastice ramificate dispuse în fascicule paralele



Oferă capacitate de întindere

● ●

În ligamentele elastice (ex. Între vertebre, în corzile vocale, în pereții arterelor mari) În plămâni În cristalin

Țesut conjunctiv pigmentar Celule care depozitează pigmenți



În coroidă și iris

Depozit de pigment

Țesut conjunctiv cartilaginos (semi-dur) -

Substanța fundamentală compusă din proteine și proteoglicani (molecule proteice + molecule de carbohidrați)

Cartilaj hialin Condrocite dispuse în lacune

Localizări ●

Funcții

● ● ●

Extremitățile oaselor lungi (epifize) Urechea externă Scheletul fetal Laringe, trahee, bronhii

Suport, protecție, structură de susținere

Cartilaj elastic Condrocite dispuse în lacune și fibre elastice ramificate

● ● ●

Epiglotă Urechea externă Trompa lui Eustache

Suport, protecție, structură de susținere

Cartilaj fibros Condrocite dispuse printre fibre de colagen aproximativ paralele



Simfiza pubiană, centura pelviană Oasele craniului Discurile intervertebrate Tendoane și ligamente La genunchi

Suport, protecție

● ● ● ●

Țesut glandular

Glandă tubulară simplă (glande intestinale)

Glandă tubulară simplă ramificată (glande uterine, glande gastrice)

Glandă tubulară compusă (ficat, testicul)

Glandă tubulară încolăcită (glande sudoripare)

Glandă acinoasă compusă (glande salivare submandibulare și sublinguale)

Glandă acinoasă simplă ramificată (glande sebacee, glande mamare)

Glandă tubulo-acinoasă (glande salivare parotide, pancreas)

Capitolul 5 Sistemul tegumentar Funcții: - Protecție - Reglare a temperaturii - Metabolica - Absorbție - Comunicare Funcția de protecție - Suprafața pielii - barieră fizică împotriva infecțiilor - Stratul extern - strat impermeabil din cheratină, barieră împotriva substanțelor hidrosolubile (glucide, proteine, vitamina B,C împiedică pierderea acestora prin piele) - Membrana bazală - barieră mecanică pentru protecția structurilor de sub el - Melanină - pigment ce protejează pielea împotriva razelor UV - Protecție împotriva pierderii sau absorbției de lichide, împotriva microorganismelor, împotriva iritanților mecanici și fizici Funcția de reglare a temperaturii - Evaporare - transpirație și perspirație - Radiația - pierderea căldurii sub formă de radiații infraroșii - Conducția - schimb de temperatură dintre piele și o suprafață - Convecția - schimb de temperatură dintre piele și mediu (apă, aer) Funcția metabolică - Sinteza vitaminei D - se obțin molecule precursoare din alimente, ajung la nivelul pielii, în prezența razelor UV se sintetizează vitamina D (finalizată în ficat) Funcția de absorbție - Absoarbe substanțe aplicate pe piele, precum vitaminele liposolubile A, E, K - Absoarbe hormoni steroizi secretați de glandele pielii Funcția de comunicare - Receptori tegumentari specializați detectează senzații precum presiunea, temperatura, durerea, atingerea și le trimit la SNC

Straturile pielii (CLGSB=Come Let’s Get Sun Burnt) - Cornos - Lucid - Granulos - Spinois - Bazal/Germinativ Stratul cornos - 25-30 straturi de celule moarte, plate - Se descuamează în continuu - Hipercheratoză - îngroșarea stratului, apariția calusului - Cheratinocite Stratul lucid - 2-3 straturi de celule moarte, clare, transparente - Apare doar la pielea groasă (palme, tălpi) - Eleidină, cheratohialin Stratul granulos - 3-5 straturi de celule plate - Cheratohialin, cheratină în cantități mari Stratul spinos - Puține diviziuni - Spini = desmosomi - Cheratinocite - Cheratină Stratul bazal - 1 strat de celule - Singurele celule care primesc nutrienți - Cheratinocite, melanocite, discuri Merkel (receptor tactil), celule dendritice (sistemul imunitar)

Sistemul tegumentar (+glande): The Integumentary System, Part 1 - Skin Dee… The Integumentary System, Part 2 - Skin Dee…

Capitolul 6/7 Sistemul osos

TIPURI DE DIARTROZE Diartroza

Descriere

Mișcare

Exemple ●

Trohleară

Pivotală

Sferoidală

O suprafață în formă de scripete cu o suprafață concavă

De-a lungul unei singure axe, ca o balama

O suprafață arcuită / inel se rotește în jurul unui pivot / cilindru

Rotație

● ●



Prima și a doua vertebră (axis și atlas)



Umăr (humerus și fosa glenoidă / cavitatea glenoidală a scapulei) Șold (femur și acetabul)

O suprafață convexă cu o Cele mai variate mișcări suprafață concavă ●

Condiloidă / Elipsoidală

Un condil de formă ovală cu o cavitate eliptică

În două planuri perpendiculare unul pe celălalt, rotația nu este permisă

Selară

O suprafață concavă cu una convexă

În două planuri perpendiculare unul pe celălalt, rotația nu este permisă, mișcări mai libere, asemeni unui călăreț în șa



Încheietura mâinii (radius și carpiene)



Între oasele carpiene Între carpiene și metacarpianul degetului mare



● Plană

Două suprafețe plane, relativ plate

Alunecare, mișcare non-axială, răsucire

Cotul (humerus și ulnă) Genunchi (femur și tibie) Articulațiile interfalangiene

● ●

Între procesele vertebrale Între anumite carpiene Între anumite tarsiene

Sistemul osos: The Skeletal System: Crash Course Anatomy … Articulații: Joints: Crash Course Anatomy & Physiology #…

Capitolul 8/9 Sistemul muscular

Învelișurile musculare - Endomisium - învelește fibra musculară - Perimisium - învelește un pachet de fibre - Epimisium - învelește mușchiul - Fascia - învelește mușchiul

Sistemul muscular: Muscles, Part 1 - Muscle Cells: Crash Course A… Muscles, Part 2 - Organismal Level: Crash Cou… Contracția musculară: Muscle Tissues and Sliding Filament Model Exitation of muscle fibres T tubule system

4…

Twitch, Summation and Tetanus of Skeletal …

Tipuri de mușchi neted

-

Mușchi roșii (lent/oxidativ) - conțin mioglobină care stochează oxigen pentru a genera ATP (ATP-ul se utilizează lent)

-

Mușchi albi (rapid/glicolitic) - conțin glicogen (ATP-ul se utilizează rapid)

- Mușchi unitar - Multe joncțiuni de tip gap - Se contractă unitar - În majoritatea viscerelor - Mușchi multiunitar - Terminații nervoase bogate - Se contractă independent - În cai respiratorii, artere mari și mușchiul erector al firului de păr

Structură

Mușchi Striat

Mușchi Neted

Mușchi Cardiac

Tubi T

✓ - 2 AI



✓-1Z

Reticul







Sarcomer







Linie Z







Troponină



✗ - Calmodulina



Corpi denși







Raport M / A

1/2

1/ 16

-

Durata potențialului de acțiune

1-2 msec

-

150-300 msec

Timpul de contracție

40 msec

-

150-300 msec

Perioadă refractară absolută

1-2 msec

-

150-300 msec

Capitolul 10 Țesutul nervos Sistemul nervos central: Oligodendrocite - Rol în mielinizare - Se pot atașa de mai mulți neuroni simultan - Au prelungiri - Între doua prelungiri există un nod Ranvier Astrocite - Prelungiri citoplasmatice care îi dau o formă stelată - Mențin bariera hematocefalică care previne sau încetinește accesul substanțelor nedorite în țesutul cerebral - Izolează țesutul nervos lezat - Hrănesc țesutul nervos - Leagă un capilar de un neuron Microgliile - Celule fagocitare (macrofage cu pseudopode) - Acționează în cazul leziunilor sau inflamațiilor prin fagocitoză - Se leagă de capilare

Sistemul nervos periferic: Celule Schwann - Rol în mielinizare - Se înfășoară în jurul axonului pentru a forma teaca de mielină - Între două celule Schwann există un nod Ranvier

Țesutul nervos: The Nervous System, Part 1: Crash Course Ana… The Nervous System, Part 2 - Action! Potential… The Nervous System, Part 3 - Synapses!: Cras…

Neurotransmițătorul Acetilcolina

Localizare

● ●

Joncțiunea neuromusculară Creier SNV

● ● ●

Excită mușchi Transmite semnale în SNV și creier Încetinește ritmul cardiac

Noradrenalina

● ● ●

SN simpatic Creier Măduvă

● ●

Reglează activitatea viscerelor Reglează unele funcții cerebrale

Dopamina



Creier



Reglează funcții motorii

Serotonina

● ●

Creier Măduvă

● ● ● ●

Reglează funcții mentale Reglează starea de veche Reglează ritmul circadian Reglează somnul

GABA

● ●

Creier Măduvă



Inhibă neuroni

Glicina



Măduvă



Inhibă neuroni

Glutamatul



Creier

-

-

-

Endorfine



Acțiune

Capitolul 11 Organizarea sistemului nervos

Lobul frontal - Aria motorie - Aria Broca - RICA (rațiune, învățare, creativitate, anticipare) - Elaborarea gândirii - Elaborarea motorie - Miros Lobul temporal - Funcții psihice - Judecată perceptuală - Memorie vizuală și auditivă - Miros - Auz - Echilibru

Lobul parietal - Aria senzitivă - Exprimarea ideilor - Înțelegerea vorbirii - Salivație - Elaborarea senzorială - Gust Lob occipital - Vederea bilaterală - Vederea controlaterală - Văz

Mezencefal - Neuroni cu funcție de centrii reflecși - Tracturi corticospinale ce unesc creierul cu măduva spinării (în partea inferioară) - Stimuli vizuali - cap și ochi - Stimuli auditivi - cap și trunchi - Releu - semnale senzitive de la măduva spinării la talamus, semnale motorii de la creier la măduva spinării Punte - Proeminență a trunchiului - Două grupări neuronale pentru reglarea respirației - Releu între bulb și părțile superioare, între emisferele cerebrale, între cerebel și emisferele cerebrale Bulb rahidian/Medulla oblongata - Zonă dilatată a măduvei spinării - Pasaj pentru tracturi descendente (unde formează decusația piramidală) - Nuclei pentru vasoconstricție, presiune sanguină, frecvență cardiacă, reglare a respirației prin frecvență și altitudine) - Originea formațiunii reticulare - Primește și integrează mesaje de la măduva spinării - Trimite mesaje către creier și talamus - Reglează voma, tusea, strănutul, deglutiția

Centrul vasomotor - În bulb - Grup de neuroni simpatici - Impulsurile determină vasoconstricție și creșterea presiunii arteriale - Lipsa impulsurilor determină vasodilatație și scăderea presiunii arteriale - Primește impulsuri de la baroreceptori - Primește impulsuri de la hipocamp (cortexul cerebral - hipotalamus - centrul vasomotor) Centrul de control respirator - În bulb și punte - Două grupări neuronale (una în bulb și una în punte) - Controlează ritmul respirației - Controlează amplitudinea respirației forțate - Monitorizează indirect nivelul de dioxid de carbon - Format dintr-o zonă inspiratorie și o zonă expiratorie (pneumotaxică - punte) Ventriculii cerebrali - Conțin lichidul cefalorahidian - Ventriculul 1 și 2 - între emisferele cerebrale, uniți prin foramenul interventricular - Ventriculul 3 - în diencefal, unit cu ventriculul 4 prin apeductul cerebral - Ventriculul 4 - între bulb și cerebel, se continuă cu apertura mediană, un șanț între cerebel și trunchiul cerebral, urmând apoi canalul central al măduvei spinării

Plexuri nervoase - Plexul cervical (nervii cervical 1,2,3,4) - Plexul brahial (nervii cervicali 5,6,7,8 și toracal 1) - Plexul lombar (nervul toracal 12 și nervii lombarii 1,2,3,4) - Plexul sacral (nervul lombar 5 și nervii sacrali 1,2,3) Nervii periferici - Nervul ulnar (plexul brahial) - Nervul median (plexul brahial) - Nervul radial (plexul brahial) - Nervul cutanat femural lateral (din nervi toracici) - Nervul femural (din nervi toracici și lombari) - Sciatic (din nervi lombari și sacrali)

Sistemul nervos simpatic - Cervico-toraco-lombar - Dilată pupila - Inhibă salivația - Relaxează bronhiile - Accelerează ritmul cardiac - Amplifică contracțiile inimii - Inhibă peristaltismul și secrețiile digestive - Stimulează producția de glucoză și eliberarea acesteia din ficat - Stimulează glandele suprarenale - Relaxează vezica urinară - Stimulează erecția firului de păr Sistemul nervos parasimpatic - Nervul III (oculomotor) - ganglion la rădăcină - Micșorează pupila - Nervul VII (facial) - ganglion la rădăcină - Stimulează glanda lacrimală - Stimulează mucoasa nazală - Stimulează glandele submandibulare - Nervul IX (glosofaringian) - ganglion la rădăcină - Stimulează glanda parotidă - Nervul X (vag) - ganglion terminal - Determină constricția bronhiilor - Stimulează peristaltismul și secrețiile digestive - Nervi spinali pelvici - ganglioni terminali - Contractă vezica urinară - Stimulează erecția

Sistemul nervos simpatic și parasimpatic: Sympathetic Nervous System: Crash Course A… Parasympathetic Nervous System: Crash Cou…

Capitolul 12 Organele de simț Analizatori: - Ochi - lobul occipital - Ureche - lobul temporal - Muguri gustativi - lobul parietal - Nas - lobul frontal și temporal - Piele - lobul parietal

Boala Miopie

Hipermetropie

Presbitism

Astigmatism

Strabism

Discromatopsia / Daltonism

Cauza

Efectul

Tratament

Cristalin convex Glob ocular alungit

Imaginea se face în fața retinei și este neclară Vedere defectă la distanță

Lentile concave

Cristalin concav Glob ocular scurt

Imaginea se face în spatele retinei și este neclară Vedere defectă la aproape

Lentile convexe

Cristalin concav Scăderea elasticității cristalinului

Imaginea se face în spatele retinei și este neclară Vedere defectă la aproape

Lentile convexe (ochelari de citit)

Curbură neregulată a cristalinului sau a corneei

Razele se proiectează pe zone diferite de pe retină producând o imagine neclară în anumite părți ale câmpului vizual

Ochii nu se mișcă în mod coordonat

Două imagini în loc de una

Genetic Incapacitatea celulelor de a reacționa la anumite culori

O persoană nu poate deosebi roșu de verde Mai frecvent întâlnit la bărbați (femeile sunt purtătoare)

Lentile torice (cu curbură specială) -

-

Acomodarea ochiului Pentru a vedea departe - Pupila se dilată/mărește (pentru a lăsa mai multă lumină să atingă retina, producându-se o imagine mai clară) - Cristalinul se aplatizează (dacă pupila se dilată, cristalinul face opusul) - Ligamentul suspensor este sub tensiune (trage de cristalin, deci îl aplatizează) - Mușchiul ciliar este relaxat (dacă ligamentul suspensor este tensionat, mușchiul e opus) Pentru a vedea aproape - Pupila se micșorează (nu este nevoie de multă lumină pentru a vedea obiectul clar)) - Cristalinul se bombează (dacă pupila se micșorează, cristalinul face opusul) - Ligamentul suspensor nu este sub tensiune (nu trage de cristalin, deci cristalinul are tendința de a se bomba) - Mușchiul ciliar este contractat (dacă ligamentul suspensor este netensionat, mușchiul e opus)

Anatomia și fiziologia ochiului: Vision: Crash Course Anatomy & Physiology #… Structure of the Human eye | Don't Memorise

Perilimfa = lichidul cefalorahidian (lichid clar, apos, aproximativ ca plasma) Endolimfa = lichidul interstițial Vestibul = camera osoasă Utricula, sacula = camere membranoase Canale semicirculare -perilimfă Ducte semicirculare - endolimfă

Anatomia și fiziologia urechii: Hearing & Balance: Crash Course Anatomy & … Mechanism of Hearing, Animation Ear (Organ of Corti) and Physiology of hearing

Gusturi și porțiunea limbii pe care se simt cel mai intens

Anatomia și fiziologia limbii: 2-Minute Neuroscience: Taste Taste & Smell: Crash Course Anatomy & Physi…

Anatomia și fiziologia nasului: 2-Minute Neuroscience: Olfaction Taste & Smell: Crash Course Anatomy & Physi… How do we smell? - Rose Eveleth

Terminații nervoase libere - Peste tot, în derm și epiderm - Receptori pentru durere Discuri Merkel - În epiderm, în stratul bazal - Receptori pentru tact (tactili), simt atingeri Corpusculi Meissner - În derm, în stratul papilar (stau mai aproape de suprafața pielii pentru ca să simtă mai bine senzațiile ușoare) - Receptori pentru presiuni și vibrații ușoare (Meissner - Mild pressure and vibrations/presiuni și vibrații Moi) Corpusculi Pacini - În derm, în stratul reticular (pot sta mai departe de suprafața pielii deoarece senzațiile puternice pătrund mai în adâncul pielii) - Receptori pentru presiuni și vibrații puternice (Pacini Powerful pressure and vibrations/presiuni și vibrații Puternice)

Capitolul 13 Sistemul endocrin

Tipuri de hormoni

Exemple

Steroizi

★ Estrogen ★ Progesteron ★ Testosteron ★ Aldosteron ★ Cortizol

Aminici

★ Adrenalină ★ Noradrenalină ★ Tiroxină ★ Triiodotironină

Peptidici

★ ADH ★ Oxitocină

Proteici

★ STH / HGH ★ Insulină ★ Prolactină ★ Calcitonină ★ (alți hormoni adenohipofizari)

Glicoproteici

★ FSH ★ LH ★ TSH

Activitatea hormonală STEROIZI - Trec prin membrana fosfolipidica a celulelor (deoarece steroizii au structura lipidică, deci pot trece printre fosfolipidele din membrană) - Ajung în citoplasma celulelor - Se combină cu proteine - Activează unele gene care codifică ARN mesager, influențând sinteza proteică - Apar modificări ale metabolismului celular NON-STEROIZi - Hormonii non-steroizi (care au rol de mesageri primari) nu pot trece prin membrana celulelor, dar se atașează de un receptor membranar - Se activează anumite enzime membranare, precum adenilat ciclaza, care transformă molecule de ATP în cAMP - cAMP acționează ca și mesager secundar și produce o reacție (sinteză proteică, diviziune celulară, alterarea permeabilității membranei, activitatea unor enzime, secreții, accelerarea sau scăderea metabolismului, contracția musculară, etc.

Hormoni hipofizari și acțiunea lor Hormonul hipofizar

Organele țintă

Efecte principale

ADH Antidiuretic / Vasopresina

★ Tubii renali ★ Mușchii netezi ai arteriolelor

★ Vasoconstricție ★ Stimulează reabsorbția apei în rinichi (deschide porii membranei celulare și permite apei să treacă - tubul contort distal și tubul colector) ★ Ridică presiunea sanguină

Oxitocina

★ Uterul ★ Ductele glandelor mamare

★ Stimulează contracția uterului în timpul nașterii și menstruației ★ Stimulează ejecția / expulzia laptelui

STH / HGH Hormonul somatotrop / de creștere

★ Țesuturile din întregul organism

★ Stimulează creșterea ★ Promovează sinteza proteică (introduce aminoacizii în celule anabolism) ★ Mobilizează grăsimile (catabolism)

TSH - Hormonul stimulator tiroidian

★ Glanda tiroidă

★ Stimulează producerea tiroxinei ★ Reglează dezvoltarea glandei tiroide ★ Stimulează captarea iodului

ACTH Hormonul adrenocorticotro p

★ Glandele suprarenale (corticala) ★ Ficatul ★ Pielea ★ Glandele mamare

★ Reglează secreția glucocorticoizilor (crește rata metabolismului) ★ Stimulează producerea corticosteroizilor ★ Stimulează depunerea glicogenului în ficat ★ Stimulează pigmentarea pielii ★ Stimulează producția laptelui

PRL - prolactina

★ Glandele mamare

★ Stimulează producția laptelui

FSH - Hormonul foliculostimulant

★ Foliculul ovarian ★ Tubii seminiferi

★ Stimulează creșterea foliculilor ovarieni și producția de estrogen ★ Stimulează creșterea tubilor seminiferi și producerea spermatozoizilor

LH - Hormonul luteinizant

★ Corpul galben ovarian ★ Celulele testiculare interstițiale

★ Stimulează formarea corpului galben și producția de progesteron ★ Stimulează ovulația ★ Stimulează celulele testiculate interstițiale și producția de testosteron

MSH Hormonul melanocito stimulator

★ Melanocitele cutanate

★ Controlează pigmentarea pielii

Boala

Cauza

Simptome

Diabet insipid

Hiposecreție de ADH

★ Urinare excesivă, stare de sete excesivă

Nanism

Hiposecreție de STH / HGH la copii

★ Înălțime redusă

Gigantism

Hipersecreție de STH / HGH la copii

★ Înălțime accentuată

Acromegalie

Hipersecreție de STH / HGH la adulți

★ Îngroșarea feței ★ Creșterea exagerată a țesuturilor moi ★ Modificări fizionomice la nivelul feței, mâinilor și labelor

Gușă

Deficitul de iod

★ Tiroida acumulează fluid

Cretinism

Hiposecreție de tiroxina / T4 la copii

★ Creștere deficitară, creștere osoasă anormală ★ Trăsături faciale îngroșate ★ Retard mintal ★ Letargie generală (imobilitate)

Mixedem

Hiposecreție de tiroxina / T4 la adulți

★ Rata metabolică redusă, creștere în greutate ★ Ritm cardiac lent ★ Lipsă de energie, slăbiciune generalizată

Boala Graves

Hipersecreție de tiroxina / T4 și triiodotironină / T3 la adulți

★ Rata metabolică crescută, pierdere în greutate ★ Ritm cardiac accelerat ★ Creșterea apetitului ★ Exoftalmie (globi oculari proeminenți)

Diabet zaharat

TIP I - celule beta inactive hiposecreție de insulină TIP II - receptori insuficienți pentru insulină - hipersecreție de insulină

★ Urinare excesivă, stare de sete excesivă ★ Prezența glucozei în urină

Boala Addison

Hiposecreție de glucocorticoizi și mineralocorticoizi

★ ★ ★ ★ ★

Sindromul Cushing

Hipersecreție de glucocorticoizi

★ Hipertensiune ★ Umflarea feței ★ Slăbiciune musculară generalizată

Hipotensiune Dezechilibru al Na și K Deshidratare Ten închis la culoare Slăbiciune generalizată

Hormon

Rol in metabolism

HGH / STH

★ Catabolic - lipide ★ Anabolic - proteine

ACTH

★ Catabolic - lipide (proteine) ★ Anabolic - glucide

Tiroxina

★ ★ ★ ★

Insulina

★ Anabolic pe toate metabolismele

Glucagon

★ Catabolic pe toate metabolismele

Glucocorticoizi (Cortizol)

★ Catabolic pe toate metabolismele

Adrenalina

★ Catabolic - glucide, lipide

Testosteron

★ Anabolic - proteine

Estrogen

★ Anabolic - proteine

La copii anabolic La adulti catabolic Catabolic - glucide, lipide Anabolic - proteine

Sistemul endocrin: Endocrine System, Part 1 - Glands & Hormone… Endocrine System, Part 2 - Hormone Cascade… GCSE Biology - Endocrine System & Hormone…

Capitolul 14 Sângele

Sângele: Blood, Part 1 - True Blood: Crash Course Anat… Blood, Part 2 - There Will Be Blood: Crash Cou… Albumine - 53% din totalul proteinelor plasmatice, adică 53% din 7% (totalul proteinelor plasmatice) din totalul plasmei (55%) din sânge (8% din greutatea corpului) - Produse de ficat - Au rol în menținerea presiunii osmotice, a echilibrului acido-bazic, a vâscozității sângelui - Transportă hormoni, acizi grași

Globuline - 40% din totalul proteinelor plasmatice, adică 40% din 7% (totalul proteinelor plasmatice) din totalul plasmei (55%) din sânge (8% din greutatea corpului) - De doua tipuri - alba/beta - produse de ficat, transportă hormoni, vitamine - gama - produși în sistemul imun, anticorpi, se combină cu antigenele care au stimulat producția lor Fibrinogen - 7% din totalul proteinelor plasmatice, adică 7% din 7% (totalul proteinelor plasmatice) din totalul plasmei (55%) din sânge (8% din greutatea corpului) - Are rol în coagularea sângelui Distrugerea hematiilor - La 120 zile - Se produce în splină, în ficat (celule Kupffer) și măduva osoasă roșie - Lanțurile polipeptidice sunt desfăcute, iar aminoacizii sunt refolosiți - Fierul este transportat în măduva osoasă pentru a sintetiza hemoglobină, excesul fiind stocat în ficat (o proteină numită apoferitină se combină cu fierul și formează feritina, depozitată în ficat) - Restul hemului parcurge următorul traseu: biliverdină bilirubină (care este transportată de la splină la ficat, unde ajunge în bilă, apoi în intestin) - urobilinogen (bilirubina este convertită în urobilinogen sub acțiunea bacteriilor din flora intestinală, dând culoarea materiilor fecale) - vena portă (urobilinogenul este absorbit în vena portă și ajunge în circulație, apoi la rinichi, unde pigmentează urina)

Grupele sanguine: Why do blood types matter? - Natalie S. Hod… Blood Types, Blood Group Systems and Transf… Antimony Science - Grupele sanguine

Celule Globule roșii (eritrocite)

Număr / mm³

Funcție

♂ 5,4 milioane ♀ 4,8 milioane

Transportul oxigenului Transportul dioxidului de carbon

★ Prea puține: Anemie ★ Prea multe: Policitemie

Coagulare

★ Tulburări de coagulare

Plachete (trombocite)

300 000

Globule albe (leucocite)

7000

Neutrofile

Imunitară Fagocitoză

★ ★ ★ ★

Prea multe: Infecții bacteriene Inflamații Leucemie

Răspuns alergic

★ ★ ★ ★

Prea multe: Infestații parazitare Alergii Inflamații

Producția de anticorpi Distrugerea celulelor străine

★ Limfocite atipice: Mononucleoza infecțioasă (boala sărutului) ★ Prea multe: Leucemie

Fagocitoză

★ ★ ★ ★

60%

Bazofile Eozinofile

1%

Limfocite 30%

Monocite / Macrofage

6-8%

Rol patologic

Prea multe: Infecții fungice Tuberculoză Leucemie

Capitolul 15 Sistemul cardiovascular

Baza inimii

Vârful inimii

Circulația sanguină: Blood Flow through the Heart in 2 MINUTES Blood Flow Through the Heart (Made Easy in … Circulatory System and Pathway of Blood Thr… The Heart, Part 1 - Under Pressure: Crash Cou… The Heart, Part 2 - Heart Throbs: Crash Cours… Blood Vessels, Part 1 - Form and Function: Cra… Blood Vessels, Part 2: Crash Course Anatomy … Sistemul circulator

Patologia cardiacă - Epicardul/pericardul visceral este uneori acoperit cu grăsime la vârstele mai înaintate - Pericardita - inflamația pericardului - Endocardita - inflamația endocardului care acoperă valvele cardiace/inflamația valvelor - Prolaps de valvă mitrală - cauzat de o leziune la nivelul valvei mitrale sau la nivelul cordajelor tendinoase - Aritmii - dereglare a ritmului cardiac (inofensive) - Fibrilații - inima bate rapid și neregulat (periculoase, este nevoie de un șoc electric administrat de un defibrilator pentru a restabili ritmul cardiac)

Țesut excitoconductor - Nod sinoatrial (SA) - peretele superior al atriului drept - Nod atrioventricular (AV) - septul interatrial - Fascicul His - septul interventricular - Fibre Purkinje - miocard Electrocardiograma - Unda P - Ascendentă - Reprezintă depolarizarea atriilor - Traversarea impulsului dintre nodul SA și nodul AV - Complexul QRS - Descendent, ascendent, descendent - Reprezintă depolarizarea ventriculelor - Unda T - Reprezintă repolarizarea atriilor și a ventriculelor Parametrii cardiaci - Volum bătaie = cantitatea de sânge pompată de un ventricul într-o sistolă/bătaie (aprox. 70 ml) - Debit cardiac = cantitatea de sânge pompată de un ventricul într-un minut (70 ml * 75 bătăi/min = 5250 ml/min)

Capitolul 16 Sistemul limfatic și imun

Bursa lui Fabricus - Măduva osoasă - Noduli limfatici - Ficat - Plăci Peyer (ileon)

Amprente splenice în ordine (de sus în jos) - Amprenta diafragmatică (convexă) - Amprenta renală (concavă) - Amprenta gastrică (concavă) - Amprenta pancreatică (concavă) - Amprenta intestinală (concavă) de la intestinul gros Sistemul imun - Apare în luna 3 de dezvoltare intrauterină - Devine funcțional la 6 luni după naștere - Se maturizează la un an după naștere

Antigen - proteină/polizaharid Anticorp - proteină CMH - proteină Activitatea anticorpilor - Leagă bacteriile în plasă - Punți între microorganisme și macrofage - Distrug membrana microbiană - Împiedică intrarea virusurilor în celule, prin acoperirea receptorilor specifici

Sistemul imun: Lymphatic System: Crash Course Anatomy & … Immune System Immune System, Part 1: Crash Course Anato… Immune System, Part 2: Crash Course Anato… Immune System, Part 3: Crash Course Anato…

Capitolul 17 Sistemul respirator

Sistemul respirator: Respiratory System Respiratory System, Part 1: Crash Course Anat… Respiratory System, Part 2: Crash Course Ana… How do lungs work? - Emma Bryce

Volume respiratorii - Volum curent respirator (VC = 500 ml) - volumul de aer schimbat într-o inspirație/expirație normală - Volum rezidual (VR = 1000 ml) - volumul de aer care rămâne mereu în plămâni, oricât expiră o persoană - Volum inspirator de rezervă (VIR = 2500-3500 ml) - volumul de aer ce poate fi inspirat după VC - Volumul expirator de rezervă (VER = 1500 ml) - volumul de aer ce poate fi expirat după VC - Capacitatea vitală pulmonară (CV = 4500-5500 ml) - cel mai mare volum de aer ce poate fi eliminat din plămâni - Capacitatea pulmonară totală (CPT = 5500-6500 ml) - volumul maxim de aer ce poate exista în plămâni

Capitolul 18 Sistemul digestiv

Secreții gastrice Suc gastric - secreție influențată de fibre nervoase și hormoni Suc intestinal - secreție influențată de fibre nervoase și hormoni Hormoni gastrici Gastrina (secretată de celule enteroendocrine) - stimulează secreția de enzime (pepsinogen), acid clorhidric, mucus Secretina - stimulează eliberarea sucului pancreatic, a produșilor din ficat și a produșilor din vezicula biliară Colecistochinina - stimulează eliberarea bilei în duoden

Saliva are efect pe glucide. Stomacul are efect pe proteine. Intestinul subțire are efect pe glucide, proteine și acizi nucleici. Pancreasul are efect pe glucide, lipide și proteine. Bila are efect pe lipide. Sucul intestinal - pH 7,8 - Enzime - Bicarbonat (neutralizează aciditatea chimului gastric) - Apă Sucul pancreatic - pH 8,0 - Limpede/incolor - Săruri - Enzime - Bicarbonat (neutralizează aciditatea chimului gastric) - Apă Bila - pH 7,6-8,6 - Galben-maronie/verde-oliv - Săruri biliare - Pigmenți biliari - Fără enzime - Bicarbonat (neutralizează aciditatea chimului gastric) - Apă Mucoasa intestinală - conține cripte Lieberkuhn/glande intestinale de natură seroasă (produc enzime) Submucoasa duodenală - conține glande Brunner/glande duodenale de natură mucoasă (produc mucus) și plăci Peyer, aglomerări de țesut limfoid cu dispoziție duodenală

Emulsionarea grăsimilor sub acțiunea bilei

Capitolul 19 Metabolism și nutriție

Metabolismul: Metabolism & Nutrition, Part 1: Crash Course … Metabolism & Nutrition, Part 2: Crash Course … Overview of metabolism: Anabolism and cat… Steps of glycolysis | Cellular respiration | Biolo… Krebs / citric acid cycle | Cellular respiration | … Electron Transport Chain Oxidative Phosphorylation and Chemiosmosis

Lipoproteine cu densitate foarte mică (VDLD) - 60% trigliceride - 15% colesterol Lipoproteine cu densitate mică (LDL) - 50% colesterol Lipoproteine cu densitate mare (HDL) - 5% trigliceride - 20% colesterol - 50% proteine

Rolul mineralelor Calciu - Dinți - Oase - Mușchi - Coagulare - Neuroni - Activitate hormonală Sodiu - Balanța hidrică - Mușchi - Neuroni Potasiu - Muschi - Nervi Fosfor - Dinți - Oase - Acizi nucleici - ATP Magneziu - Oase - Mușchi - Nervi - Enzime

Vitamine: The ABCD’s of vitamins Test/Quiz vitamine: Test/Quiz vitamine

Fier Iod -

Hemoglobină Mioglobină Citocromi Tiroidă (dezvoltarea tiroidei și producerea hormonilor tiroidieni)

Sulf - Citocromi - Vitamine - Aminoacizi - Anticorpi Cupru - Hemoglobină - Melanină Zinc - Enzime - Creșterea normală Mangan - Activator enzimatic - Uree Cobalt - Vitamina B12 - Eritrocite

Vitamina hidrosolubila

Rolul metabolic

Simptomele deficientei

Tiamina B1 G

Coenzima in metabolismul glucidelor, sintetizarea acetilcolinei

Beri-beri (tulburari digestive, slabiciune, atrofie musculara, paralizii), inapetenta

Riboflavina B2 GP

Coenzima in metabolismul glucidelor si proteinelor, componenta FAD

Inflamatia, descuamarea pielii

Coenzima in metabolismul glucidelor, proteinelor si lipidelor, componenta NAD

Pelagra (tulburari mentale, diaree, slabiciune musculara), fatigabilitate

Niacina / Nicotina Amida B3

Acidul Pantotenic B5 GL

Coenzima in metabolismul Degenerescenta glucidelor si lipidelor, neuro-musculara, spasme componenta a coenzimei A

Piridoxina B6 AA L

Coenzima in metabolismul aminoacizilor si lipidelor

Tulburari nervoase, tulburari digestive, anemie, dermatita

Biotina B7

Coenzima in metabolismul acizilor nucleici, coenzima aditionala la gruparile carboxil (ataseaza gruparile organice la acizi grasi)

Rare; sunt necesare cantitati mici

Acidul folic B9

Coenzima in formarea nucleotidelor, Anemie hemoglobinei, eritrocitelor si leucocitelor

Ciancobalamina B12 AA

Coenzima in metabolismul acizilor nucleici, coenzima in formarea eritrocitelor, folosita pentru intrarea unor aminoacizi in ciclul de crestere

Anemie percinoasa

Acidul Ascorbic C P

Coenzima in metabolismul proteinelor, sintetizeaza colagenul in tesutul conjunctiv

Scorbut, alterarea tesutului conjunctiv, vindecare lenta, fracturi osoase, anemie

Capitolul 20 Sistemul urinar

Mechanismul contracurent 1. În medulară se adună ioni de clor, sodiu și uree. 2. Tubul distal și ansa ascendentă sunt impermeabile pentru apă.

Reabsorbția tubulară: Urinary System, Part 1: Crash Course Anatom… Urinary System, Part 2: Crash Course Anatom… Nephrology - Physiology Reabsorption and S…

Capitolul 21 Echilibrul hidro-electrolitic și acido-bazic Legea lui Starling: Capillary Exchange and Edema, Animation Fluid Exchange in Capillaries | Starling Forces…

CONCENTRAȚIA IONILOR ÎN FLUIDELE EXTRA/INTRACELULARE Na +

141/10

Cl -

105/5

K+

5/140

HCO3 -

30/10

Ca 2+

4/2

PO4 3-

5/72

Mg 2+

3/60

SO4 2-

1/2

Capitolul 22 Sistemul reproducător masculin Hormonul eliberator de gonadotropină (GnRH) - Hormon hipotalamic - Contribuie la eliberarea de FSH și LH - Împreună cu FSH și LH constituie un mecanism de feedback negativ pentru sinteza și secreția de testosteron la bărbați - Produce ovulația la pubertate la femei Căi seminifere în ordine - Tubi seminiferi - Tub drept - Rețea testiculară (rete testis) - Canal eferent - Epididim - Duct deferent Glande anexe Vezicula seminală (glandă pereche) - 60% din volumul lichidului seminal - Secretă un lichid alcalin a cărui rol este de a neutraliza aciditatea lichidului seminal (pentru a îmbunătăți mobilitatea spermatozoizilor) și a vaginului - Conține nutrienți (zaharoză) din care se sintetizează ATP ce ajută la mobilitatea spermatozoizilor - Conține prostaglandine, niște hormoni non-steroidieni, cu rol în mobilitatea spermatozoizilor

Glanda prostatică (glandă unică) - 30% din volumul lichidului seminal - La baza vezicii urinare (NU la baza penisului) - Secretă un lichid alcalin a cărui rol este de a neutraliza aciditatea lichidului seminal (pentru a îmbunătăți mobilitatea spermatozoizilor) și a vaginului Glanda bulbouretrală (glandă pereche) - La baza penisului (NU la baza vezicii urinare) - Secretă un lichid alcalin a cărui rol este de a neutraliza aciditatea lichidului seminal (pentru a îmbunătăți mobilitatea spermatozoizilor) și a vaginului - Secretă mucus a cărui rol este de a lubrifia capătul penisului

Sistemul reproducător masculin: Reproductive System, Part 2 - Male Reproduc… Male Reproductive System | Don't Memorise

Spermatogeneză: Spermatogenesis Made Easy Spermatogenesis Human Physiology - Reproduction: Spermato…

Capitolul 23 Sistemul reproducător feminin

Etapa și ziua

Ciclul ovarian

Ciclul uterin (menstrual)

Menstruația / menstra (1-5)

★ Estrogen ↓ ★ Progesteron ↓

★ Aportul sanguin la nivelul endometrului scade ★ Celulele se necrozează ★ Este eliminat stratul funcțional (sânge, mucus, secreții glandulare)

Etapa proliferativă (6-14)

★ Estrogen ↑ ★ Progesteron ↑ ★ Se dezvoltă foliculii ovarieni

★ Aportul sanguin crește ★ Stratul funcțional se îngroașă (se formează glande tubulare simple ramificate)

Ovulația (12-14)

★ ★ ★ ★

Etapa secretorie (15-28)

Estrogen ↑ Progesteron ↑ LH ↑ Foliculul ovarian se transformă în corp galben

★ Estrogen ↑ ★ Progesteron ↑ ★ Corpul galben secretă progesteron (și estrogen)

-

★ Glandele tubulare secretă mucus și nutrienți

Ovogeneză: Oogenesis Oogenesis How the Female Reproductive Sys… Meiosis | Oogenesis | Gametogenesis | Huma…

Părți ale embrionului și structurile din care se formează Cordonul ombilical - Membrana amniotică - Membrana alantoidă - Endometru Placenta - Vilozități coriale - Corion Sacul care cuprinde fătul - Membrana alantoidă - Vilozități coriale

Sistemul reproducător feminin: Reproductive System, Part 1 - Female Reprod… Reproductive System, Part 3 - Sex & Fertilizati… Reproductive System, Part 4 - Pregnancy & D…

Lunile de sarcină Luna 3 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Se dezvoltă sistemele de organe Se dezvoltă creierul Se dezvoltă ochii Apar mugurii membrelor Apar bătăile inimii Creștere în lungime Osificare în majoritatea oaselor Se disting organele reproducătoare externe

Luna 4 1. 2. 3. 4. 5. 6.

Apar vasele de sânge mari Creștere în lungime Se continuă osificarea Se disting membrele Se disting caracteristicile faciale Se disting unghiile și genele

Luna 5 1. 2. 3. 4.

Membrele devin proporționale cu corpul Mușchii scheletici devin activ Apar mișcările fetale Pielea este acoperită de un păr fin, transparent, numit lanugo

Luna 6 1. Capul devine proporțional cu corpul 2. Creștere în greutate 3. Apar vasele de sânge în piele, dându-i pielii un aspect ridat

Luna 7 1. Se depune grăsime subcutanată, netezind pielea 2. Se deschid ochii

Luna 8

1. Copilul este considerat „la termen” și poate supraviețui în afara corpului

Teste aleatorii: Anatomie I Anatomie II