Psihologie Sinteze Si Grile PDF [PDF]

Zitiervorschau

Referenfi: Conf.univ.dr. Bogdan Danciu Prof.gr.I. Elena Lucia Balan Autori: Prof.dr. Fiorica Dumitrescu: Capitolele - Psihicul $i ipostazele lui, Atenfia, Voinfa,Personalitatea, Temperamentul, Aptitudinile, Caracterul, lnteligenfa $i Creativitatea Prof.gr.I. Marieta Iordan: Capitolele - Clasificareafenomenelor psihice, Senzafiile, Percepfiile, Reprezentarile, Gandirea, Memoria, lmaginafia, Motivafia, Afectivitatea, Comunicarea $i limbajul. Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei DUMITRESCU, FLORICA Psihologia prin sinteze ~i grile pentru bacalaureat ~i admiterea in invatamantul superior I Fiorica Durnitrescu, Mariela Jordan; ref.: conf. univ. dr. Bogdan Danciu, prof. gr. I Elena Lucia Balan. - Bucure~ti : Semne, 2016 ISBN 978-606-15-0913-3 I. Iordan, Marieta

TI. Danciu, Bogdan (ref. ~t.) II. Balan, Elena Lucia (ref. ~L) 159.9 Copyright © 2019 Toate drepturile ~i responsabilitatile asupra continutului apartin autorilor.

Editura SEMNE Str. Barbu Delavrancea nr. 24 Sector 1, Bucure~ti Tel./Fax: 021 318 83 44 email: [email protected], web: www.semneartemis.ro Difuzare: Tel./Fax: 02122341 16, 021 311 49 36 email: [email protected], [email protected] Tiparul executat la S.C. SEMNE '94 SRL Tel./Fax: 021 667 08 20 Bucure~ti, 2019

PROF. FLORICA DUMITRESCU

PROF. MARIETA IORDAN

PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE SIGRILE '

PENTRU BACALAUREAT SI ' " ADMITEREA IN " ..., ..., " INVATAMANTUL SUPERIOR '

Editie adaugita ~i revizuita

EDITURAE Semn

CUPRINS PREFATA .............................................................................................................. 7 CLASIFICAREA FENOMENELOR PSIHICE ................................................ 8 PSIHICUL ~I IPOSTAZELE LUI .................................................................... 11 Grile ...................................................................................................................... 14 SENZATI ILE ...................................................................................................... 21 Grife ....................................................................................................................... 28 PERCEPTIILE ................................................................................................... 35 Grife ........................................................................................... ............................ 41 REPREZENT ARILE .......................................................................................... 48 Grife ....................................................................................................................... 51 GANDIREA .............................................................................. ............................ 58 Grife ...................................................................................................................... 62 MEMORIA ............................................................................... ............................ 69 Grife ...................................................................................................................... 74 IMA GINA TIA ...................................................................................................... 81 Grife ...................................................................................................................... 85

MOTIVATIA ........................................................................................................ 92 Grife ...................................................................................................................... 95 AFECTIVITATEA ............................................................................................. 102 Grife .................................................................................................................... 106 COMUNICAREA ~I LIMBAJUL. .................................................................. 113 Grife .................................................................................................................... 11 7

6

I

Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA JORDAN

ATENTIA ........................................................................................................... 124 Grife .................................................................................................................... 127 VOINTA ............................................................................................................. 134 Grife .................................................................................................................... 137 STRUCTURA ~I DEZVOLTAREA PERSONALITATII ............................ 144 PERSONALITATEA ........................................................................................ 144 Grife .................................................................................................................... 148 TEMPERAMENTUL ....................................................................................... 155 Grife ........................................................................................................... :........ 161 APTITUDINILE ............................................................................................... 168 Grife .................................................................................................................... 172 CARACTERUL................................................................................................ 179 Grife .................................................................................................................... 183 INTELIGENTA................................................................................................. 190 Grife .................................................................................................................... 193 CREATIVITATEA ............................................................................................ 200 Grife .................................................................................................................... 203 RASPUNSURI GRILE ..................................................................................... 210 250 GRILE PENTRU ADMITERE FACULTATE ........................................ 213 RASPUNSURI GRILE ..................................................................................... 255 BIBLIOGRAFIE ............................................................................................... 259

PREFATA '

Prezenta lucrare, "Psihologia prin sinteze $i grile ", autoare prof dr. Fiorica Dumitrescu ~i prof. gr. I Marieta Iordan, are marele merit de a raspunde unei necesirati de instrumente de lucru pentru elevii care doresc sa se pregateasca pentru examenul de bacalaureat ~i pentru examenul de admitere la Facultatea de Psihologie, ump land astfel un go! resimtit atat de elevi cat ~i de profesori. Continutul culegerii respecta cu fidelitate programele de bacalaureat ~i de admitere la facultate, reu~ind sa acopere toata materia care trebuie pregatita de elevi asistati de profesori. Abordarea fiecarei teme se caracterizeaza prin o structura clara, alcatuita din urmatoarele componente: I) un plan al temei - bine sintetizat, cuprinzand intr-un mod sintetic cele mai relevante repere de continut, de mare folos elevilor; 2) unset de 40 de grile bine gandite, cu referire la principalele aspecte de confinut; 3) riispunsuri pentru cele 40 de grile, a caror prezenta ofera un instrument de siguranta elevilor care se pregatesc dupa aceasta culegere. Continutul invatarii este abordat riguros ~i cu multa creativitate. Rigurozitatea este asigurata prin caracterul sintetic al "planului lectfilor", prezent la fiecare tema, care prezinta cele mai relevante infonnatii care trebuie intelese de elevi. Continutul gri lelor (itemi cu alegere multipla) este de asemenea riguros ~i cu o abordare creativa. Infonnatiile prezente In sintezele cu care debuteaza fiecare tema sunt logic ~i didactic organizate. Grilele elaborate pentru fiecare tema lncearca ~i, de cele mai multe ori , chiar reu~esc sa acopere cu itemi de evaluare toate informatiile relevante. Finalul lucrarii contine raspunsurile corecte, oferind elevilor un feed-back imediat, confirmand reu~ita/nereu~ita rezolvarii grilelor ~i posibilitatea corectarii cu promptitudine acolo unde este cazul. Elena Lucia Balan, profesor de ~ti i nte socio-umane grad didactic I

PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE

j

9

III. Conditii care stimuleazii ~i faciliteazii procesele, activitiifile ~i insu~irile psilzice:

CLASIFICAREA FENOMENELOR PSIHICE

1. Motivafia 2. Deprinderile 3. Atentia

IV. Insu~iri psihice:

A. Clasificarea fenomenelor psihice conform psihologiei tradifionale:

• sunt formaf1uni psihice sintetice noi, care definesc $i caracterizeazii personalitatea; • diferii de la individ la individ; • sunt particularitiifi de personalitate.

I. Procese psihice Caracteristici ale proceselor psihice: • au confinut informafional-refiectoriu; • au o formii specifzcii de refiectare; • dispun de mecanisme psihofiziologice de reflectare.

Categorii: 1. Temperamentul 2. Aptitudinile 3. Caracterul 4. Inteligenta 5. Creativitatea

Categorii de procese psihice I. Procese psihice cognitive a. senzoriale: senzafii, perceptii, reprezentari b. logice: gandire, memorie, imaginatie Ele formeaza intelectul uman, impreuna cu limbajul.

B. Clasificarea fenomenelor psihice

2. Procese psihice reglatorii: a. afective ( emotii, sentimente, pasiuni, s. a. ) b. volitive (vointa)

II. Activitati psihice •permit realizarea adaptiirii la mediu • sunt constituite dintr-un $ir de opera/ii $i acfiuni orientate spre realizarea unui scop Forme: a. jocul b. invatarea c. munca d. creatia

conform psihologiei moderne Mecanisme psihice: • concept care surprinde mai bine aspectele structural-functionale ale fenomenelor psihice; • accelereaza sau incetinesc funqionarea psihicului, determina ritmuri existenfiale ~i perfo::mantiale diferite; • se mi~ca de-a lungul unui continuum cu doi poli: stabilitate, rigiditate, incremen ire, versus mobilitate, dinamism, flexibilitate. Categorii: I. Mecanisme psihice informational-operationale: a. de prelucrare primarii a informafiei: senzatii, percep1;ii, reprezentari. b. de prelucrare superioarii a informafiei: gandire, memorie, imaginatie.

10

I

Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA JORDAN

II. Mecanisme psihice stimulator- energizante: motivatia, afectivitatea. III. Mecanisme psihice reglatorii: comunicarea ~i limbajul, atentia, vointa. IV. Mecanisme psihice integratoare: personalitatea cu cele cinci laturi ale ei: temperamentul, caracterul, aptitudinile, inteligenta, creativitatea.

PSIHICUL SI IPOSTAZELE LUI Planul lectiei I. Sistemul psihic uman II. Psihicul ~i caracteristicile sale III. Ipostazele psihicului ~i relafiile dintre ele.

I. Sistemul psihic uman - definire ~i caracterizare a. Definifie: Sistemul psihic uman este un ansamblu defunc/ii !ji procese psihice senzitive, cognitive !ji reglatorii ce se aflii fn interac/iune !ji sunt dispuse ierarhic, sistemul activand cu toate componentele Lui simultan. b. Caracteristici: • caracterul informational-energizant, psihicul are o natura informationala, omul traie~te intr-un univers informational, un rol semnificativ ii are modul cum este utilizata cantitatea de energie; • caracterul interactiv-interactionist, sistemul psihic uman este un sistem dinamic, elementele sistemului capata sens numai in procesul interactiunii; • caracterul ambilateral orientat (orientare dubla), asimileazii informatii atat din interior cat ~i din exterior; • caracterul evolutiv, functionarea ~i interactiunea proceselor de cre~tere, maturizare, dezvoltare au ca rezultat consolidarea unor structuri psihocomportamemale din ce Ince mai evoluate; • caracterul antiredundant, sunt eliminate informatiile care ~i -au pierdut utilitatea sau care dezorganizeaza sistemul; • caracter adaptativ, functii de reglare, autoreglare ~i autoorganizare.

II. Psihicul ~i caracteristicile sale a. Definifie: Psihicul este o formii specificii de reacfie a organismului la solicitiirile mediului cu scopul adaptiirii la acesta. b. Caracteristici • Psihicul este expresie a vietii de relatie;

12

PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE

Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN

• Psihicul este o functie a creierului ; • Psihicul este o constructie subiectiva mintala, care se exteriorizeaza In comportament; • Psihicul este conditionat ~i determinat social-istoric.

III. Ipostazele psihicului

~i

relatiile dintre ele

a. lpostazele psihicului • Con~tientul • Subcon~tientul • lncon~tientul I. Con$tiinfa este o forma suprema de psihic prin care se realizeaza integrarea subiectiv-activa a tuturor fenomenelor vietii psihice ~i care permite adaptarea continua a individului la mediu.

Caracteristici • procesare cu $liinfii: presupune includerea particularului In general ~' identificarea generalului In particular; • procesare cu scop: activism crescut al subiectului, autonomia Jui relativa in acord cu influentele mediului; • procesare anticipativii: con~tiin\a este o re-producere anticipativa a realitatii, diferita de animale; • procesare planificatii: fragmentarea activitatii in elemente ~i stabilirea succesiunii desta~urarii ~i realizarii !or; • procesare transformativii: omul nu reproduce realitatea in sine doar pentru a ore-produce, ci cu scopul de a o modifica, schimba, adapta la nevoile sale. in activitatea psihocomportamentala, con~tiinta mdepline~te un rol de conducator ~i ocupa un Joe dominant. Funcfiile con$tiinfei • lnformafional-cognitivii • Finalistii • Anticipativ-predictivii • Reglatoare • Creativa 2. Subcon$tientul este un nivel al psihicului care cuprinde toate actele care au fost candva con~tiente, dar care In prezent se desra~oara in afara controlului con~tient

I

13

(amintiri, automatisme, ticuri). El poate fi considerat o ··con.~tiin/ii implicita "deoarece arc anumite grade de transparenta. Rolul subcon$fien!ufui este de a media trecerile de la incon~tient spre con~tient ~i invers.

3. Incon$lientul este nivelul primar, bazal, de profunzime a organizarii psihicului de~i acon~tient, influenteaza psihismul. Un ii autori, incl us iv Freud, au definit incon$tientul intr-o maniera restrictiva $i exclustivistii: rezervorul tendintelor lnfranate, lnlantuite, reful ate, frustrate, eel care explica lapsusurile, pseudoamneziile, actele ratate, visele etc. Altii II definesc lntr-o manierii negativii: haos, irational, pulsiuni oarbe, cu efecte dezorganizatoare ~i inhibitive asupra vietii psihice. Psihologia conternporana II define$te intr-o maniera extensiv-pozitiva ca formatiune ce cuprincle tendintele ascunse, conflictele emotionale generate de resorturile intime ale personalitatii. care,

Formele incon~tientului • lncon$tientul individual: concentrat pe experienta indi viduala (Freud). • Incon$tientul colectiv: cuprinde ansamblul tendintelor, trasaturilor $i tipurilor comportamentale ancestrale (arhetipuri) transmise de la o generatie la alta. Rolul incon~tientului - de energizare ~i dinamizare a intregii vieti psihice; - de facilitare a lntregului sistem creator; - de asigurare a unitatii Eului. b. Tipuri de relatii intre con~tient ~i incon~tient • Relafii circulare dintre con~tient ~i incon~tient: constau in faptul ca oricare dintre continuturile con~tientului trece in incon~tient, pentru ca In urma gerrninatiei sa treaca din nou, nu neaparat toate, in con~tient. • Relafii de integrare $i dominare a incon~tientului de catre con~tient: con~tientul tinde prin actiunile sale sa lnteleaga, sa stapaneasca ~i sa domine incon~tientul. • Relafii de dominare a con$fientului de ciitre incon$fient, relatii care apar in starile de afect sau In ~.tarile propriu-zis patologice, incon ~tientul fiind principalul reglator al conduitei. • Refafii de echilibrare dintre con~tient ~i incon~tient: presupun realizarea unui u~or balans intre starile con~tiente ~i cele incon~tiente. Este vorba despre acele stari psihice in cadrul carora individul nu este nici total con~tient, dar nici total incon~tient (starile de atipire, reverie, somnolenta). in dinamica vitala a con~tientului ~i incon~ti entului, principalul sistem de referinta ramane con~tiinta, deoarece prin intermediul ei omul reproduce realitatea a~a cum este ea ~i numai l'n virtutea acestui fapt el i~i poate regla corespunzator conduita.

14

PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE

Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN

I

15

c. functia cognitiva; d. functia finalista.

Grife 7. Schema sistemului psihic uman cuprinde: a. procesele psihice cognitive, afective ~i volitive; b. insu~irile psihice; c. procesele psihice, activitatile psihice ~i insu~irile psihice; d. procesele psihice cognitive ~i de reglaj superior.

1.Sistemul psihic uman este: a. un sistem informational; b. un sistem energetic; c. un sistem evolutiv; d. a, b ~i c.

8. Care dintre urmatoarele caracteristici nu pot fi atribuite psihicului? a. este o expresie a vietii de relatie; b. este conditionat ~i determinat de factori social-istorici; c. apare atat in stare latenta cat ~i manifesta; d. este o modalitate prin care omul exista numai ca fiinta biologica.

2. Caracteristica esentiata a sistemului psihic uman este: a. caracterul interactiv; b. caracterul hipercomplex; c. caracterul procesual; d. caracterul mijlocit.

9. Identificafi enuntul fats: a. psihicul este o forma superioara a cunoa~terii senzoriale; b. cu ajutorul psihicului omul cunoa~te, actioneaza ~i se conduce dupa valori ~i norme sociale; c. psihicul se formeaza ~i se dezvolta prin intermediul relatiilor interpersonale; d. psihicul este o forma de reactie a organismului la solicitarile mediului cu scopul adaptarii la acesta.

3. Hipercomplexitatea sistemului psihic uman are la baza: a. adaptarea la mediu; b. complexitatea creierului uman; c. modalitati energetice ~i bioenergetice; d. numai dispozitive antiredundante.

4. Sistemul psihic uman este un sistem informational deoarece: a. se formeaza pe baza unor procese complexe de autoorganizare ~i autoprogramare; b. in urma unui proces de codificare-decodificare se ajunge la un model de o complexitate suprema al intregului organism; c. este un ansamblu de functii ~i procese psihice senzoriale; d. este un sistem inchis care asigura reglarea ~i echilibrul.

5. Evolutia sistemului psihic uman trebuie sa aiba in vedere: a. selectia stimulilor cu care vine In contact; b. faptul ca este un sistem deschis cu privire la schimburile energetice informationale cu mediu; c. este un sistem lnchis cu privire numai la echilibrul sistemului; d. este un sistem lnchis cu privire numai la reglarea sistemului.

~i

6. Care dintre urmatoarele funcpi exprima caracterul adaptativ al sistemului psihic uman? a. functia anticipativa; b. functia de reglare ~i autoreglare;

l 0. Diferenta dintre procesele psihice ~i insu~irile psihice consta in faptul ca: a. procesele psihice dispun de mecanisme biologice ale realitatii, iar ins~irile psihice sunt sintetice ~i instabile; b. procesele psihice sunt formate din fenomene psihice ~i activitati psihice, iar insu~irile psihice au un continut informational reflectoriu; c. procesele psihice au un continut informational reflectoriu, iar insu~irile psih ice sunt mecanisme psihice, sintetice, globale, stabile ~i caracteristice omului; d. insu~irile psihice sunt conditii facilitatoare, pe cand procesele psihice nu se exprima intr-o forma reflectorie.

11. Determinismul psihicului uman este: a. de natura substantiala; b. de natura biologica; c. preponderent cultural; d. preponderent social-cultural.

16

Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN

12. Psihicul uman este un sistem: a. !nchis; b. static; c. dinamic; d. dinamic-evolutiv. 13. Evolufia psihicului este dependenta de: a. structura celulara intema a creierului; b. adaptarea la conditiile $i solicitarile mediului lnconjurator; c. activitatea reflexa a creierului; d. cauzele din exterior. 14. Nivelurile psihicului sunt: a. con$tientul, subcon$tientul $i incon$tientul; b. sinele, con$tientul $i eul; c. subcon$tientul, precon$tientul $i superegoul; d. incOn$tientul, con$tientul $i pulsiunile. 15. Printre componentele activitatii psihice se enumera: a. automatismele; b. ideile; c. trebuintele; d. actiunile. 16. Un rol important in realizarea con$tiintei ii au: a. analizatorii; b. functiile $i procesele psihice; c. caracterul necreator al reflectarii con$tiente; d. pulsiunile. 17. Datorita con$tiintei, omul este capabil: a. sa !nteleaga $i sa explice sensul $i semnificatia obiectelor care ii inconjoara; b. sa nu se adapteze la necesitatile sale; c. sa se izoleze de lume; d. sa desfa$oare activitati !ara a specifica scopul activitatii respective. 18. Reprezinta continuturi ale incon$tientului: a. scopul, pulsiunile, amintirile; b. trebuintele, visele, automatismele; c. tendintele ascunse, pulsiunile, deprinderile; d. tendinte, pulsiuni, trebuinte.

PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE

17

19. in conceptia _psihologului german W.M.Wundt, con$tiinta este: a. un ansamblu de functii $i procese psihice; b. rezervorul unde se conserva amintirile $i deprinderile; c. o sinteza creatoare de procese psihice care prin ele lnsele nu sunt con$tiente, dar contribuie la con$tiinta; d. specifica numai omului. 20. Expresia "Memoria sta la baza con$tiintei" apartine lui: a. A.Cosmovici; b. S.Freud; c. H.Bergson; d. P.P.Neveanu. 21. Con$tiinta re:ftexiva are o structura: a. logico-verbala; b. analitica; c. sintetica; d. operator-concreta. 22. Campul de con$tiinta presupune: a. suprapunerea pcste campul semantic a unui camp perceptiv; b. suprapunerea peste campul perceptiv a unui camp semantic; c. un efort involuntar; c. numai dimensit:.ni emotionale. 23. Functia informational-cognitiva a con$tiintei consta in: a. presupuneri ale omului in legatura cu desla.$urarea evenimentelor; b. stabilirea raporturilor optime lntre motive, scopuri, mijloace; c. constituirea notiunilor, cuno$tiintelor, operatiilor, prin care omul i'$i detennina atitudinea $i pozitia; d. elaborarea in minte a proiectelor, programelor, planurilor de transfonnare a realitatii. 24. Dupa psihologul A.Cosmovici, con$tiinta reflexiva, con$tiinta de sine reprezinta: a. con$tiinta fata de ceva; b. con$tiinta clara a unui eu responsabil de actele sale; c. numai un act de lntelegere; d. o forma de con~;tiinta implicita, primitiva.

18

Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN

25. Con§tiinfa obiectelor, con§tiinfa de sine, con§tiinfa altuia §i con§tiinta de grup sunt forme ale con§tiinfei: a. individuala; b. sociala; c. biologica; d. individuala $i sociala. 26. Care dintre urmatoarele activitati intra in functia creativa a con§tiinfei? a. planificarea; b. scopul; c. elaborarea de idei noi, originale; d. anticiparea. 27. Subcon§tientul reprezinta: a. nivelul primar al organizlirii psihicului, structurat pe baza trebuintelor biologice lnnascute $i a mecanismelor reflexe de satisfacere a !or; b. nivelul psihicului care nu are o organizare rationala; c. o forrnatiune psihica ce cuprinde tendintele ascunse; d. nivelul psihicului ce cuprinde actele care au fost candva con$tiente, dar care In prezent se desfa$oara In afara controlului con$tient. 28. J.Piaget concepea subcon§tientul ca: a. o con$tiinta implicita; b. o cerebratie latenta; c. locul senzatiilor $i perceptiilor noastre, realitatea subiectiva a acestora; d . o con$tiinta inferioara care coexista cu cea centrala. 29. Rolul subcon§tientului este: a. de a media trecerile de la incon$tient spre con$tient $i invers; b. de a media trecerile numai de la con$tient la incon$tient; c. unul pozitiv, deoarece nu dinamizeazli viata psihica; d. de a procesa informatiile acumulate pe calea simturilor. 30. Punctul de vedere conform caruia subcon§tientul este "con§tiinfa implicita" apartine: a. psihologului francez Th.Ribod; b. psihologului austriac S.Freud; c. psihologiei modeme; d. neuro$tiintei.

PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE

I

19

31. Care dintre urmatoarele trasaturi nu pot fi atribuite subcon§tientului? a. deserve$te permanent con$tiinta; b. i'$i are propriile mecanisme; c. este independent de con$tiinta; d. este un nivel al psihicului; 32. lncon§tientul este: a. expresia activitatii lntregului sistem psihic uman ; b. un ansamblu de elemente, stari $i proprietati ce se afta lntr-o relatie; c. nivelul psihicului care cuprinde actele con$tiente; d. nivelul primar, bazal, de profunzime al psihiului care, de$i acon$tient inftuenteaza psihismul. 33. Printre confinuturile incon§tientului nu intalnim: a. tendintele infranate, inabu$ite, refulate; b. pulsiuni, stari afective; c. vise; d. pulsiuni lucide, organizate din punct de vedere rational. 34. in concepfia lui Freud, cele trei componente ale personalitapi sunt: a. sinele, eul $i supraeul; b. incon$tientul colectiv, incon$tientul individual $i supraeul; c. eul, supraeul $i eul material; d. incon$tientul individual, incon$tientul colectiv $i sinele. 35. Rolul incon§tientului este: a. de facilitare a gandirii; b. de a conserva amintirile; c. de energizare $i dinamizare a intregii vieti psihice; d. de a asigura continuitatea vietii psihice. 36. ldentificati afirmatia falsa: a. incon$tientul colectiv este preexistent individului, acesta din urma nascanduse cu el ; b. continutul subcon$ientului este format din elemente care provin din incon$tient $i con$tient; c. incon$tientul colectiv cuprinde imagini ancestrale (arhetipuri) transmise de la o genera!ie la alta; d. intre con$tient $i incon$tient nu exista interaqiuni permanente $i treceri reciproce.

20

I

Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA JORDAN

37. Psihologul roman Paul Popescu-Neveanu considera ca a. este lipsit de organizare; b. accepta ordinea impusa de con$tiinta; c. dispune de o organ izare foarte subiectiva, foarte personala; d. nu contribuie la actele creatiei.

incon~tientul:

38. in viziunea lui S.Freud, nivelul esential al vietii psihice a omului era: a. con~tientul; b. incon$tientul; c. subcon~tientul; d. con~tiinta reflexiva. 39. Care dintre urmatoarele tipuri de relatii nu pot fi atribuite con~tientului

SENZATIILE '

Planul lectiei I. Definire ~i caracterizare psihologica generala II. insu~irile senzatiilor III. Mecanismele de producere a senzatiilor IV.Legile generale ale senzatiilor V. Principalele modalitati senzoriale

~i incon~tientului?

a. relatii de dominare a con$tientului de catre incon$tient; b. relatii circulare; c. relatii de U$Or dezechilibru; d. relatii de integrare $i dominare a incon$tientului de catre con$tient. 40. Arhetipurile sunt componente ale: a. incon$tientului individual; b. incon$tientului colectiv; c. incon$tientului primar; d. incon$tientului secundar.

I.Definire ~i caracterizare psihologica generala I.I. Definitie: Senzafiile sunt procese psihice senzoriale prin care se semnalizeazii separat, sub Jonna unei imagini simple ~i prima.re, insu~irile concrete ale obiectelor ~ifenomenelor ~i stiirile interne ale organismului in condifiile aq i-unii directe a stimuli/or asupra analizatorilor. 1.2. Caracterizare generala: • fac parte din categoria proceselor cognitive senzoriale, lmpreuna cu perceptiile ~i reprezentarile; • sunt procese psihice elementare, cele mai simple dintre procesele psihice; • stau la baza tuturor celorlalte procese de cun oa~tere; • sunt imagini primare, deoarece se produc numai In condi!iile actiunii nemijlocite a stimuli lor asupra analizatorilor; • asigura relatia omului cu ambianta, reprezinta prima legatura informationala cu mediul; • se desra~oara In timp scurt ~i due la aparitia unui produs psihic specific, imaginea senzoriala, care este o imagine simpla, ce ofera informatii despre o singura insu~ire; • in cea mai mare parte, ele sunt integrate In procese mai complexe, perceptiile; • sunt o C(]lnditie a aparitiei perceptiilor ~i reprezentarilor.

22

Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN

II.insu~irile senzatiilor • Calitatea este insu~irea care diferentiaza senzatiile; -este un criteriu de clasificare a senzatiilor; -depinde de natura stimulilor ~i de specificul functionarii fiecarui analizator; -diversitatea senzatiilor este rezultatul adaptarii analizatorilor de-a lungul filogenezei la conditiile de viata. • Intensitatea senzatiei reprezinta puterea cu care ea se manifesta ~i depinde de sensibilitatea subiectului, starea generala a organismului (oboseala, boala), ~i de puterea stimularii. • Durata senzatiei corespunde, in general, duratei aqiunii stimulului. Senzatia apare dupa un interval de 100-150 miimi de secunda de la aparitia stimulului, numita perioada de latenta ~i se mentine cateva miimi de secunda ~i dupa incetarea acestuia, acesta fiind fenomenul de postactiune. Aceste fenomene sunt importante in realizarea perceptiilor. • Tonalitatea afectiva se refera la faptul ca senzatiile sunt insotite de trairi afective placute sau neplacute; asociem placerea sau neplacerea diferitelor gusturi, mirosuri, culori, sunete. -depinde de natura stimulului, de experienta subiectului, de anumite atitudini culturale. • Valoarea informationalii se refera la natura informatiei reflectate; Senzatiile pot reflecta: -insu~iri ale obiectelor exterioare, acestea fiind senzatii exteroceptive: auditive, vizuale, gustative, olfactive, tactile; -gradul de incordare musculara ~i directia de orientare a mi~carilor: senzatii proprioceptive, chinestezice ~i de echilibru; -stari inteme, senzatiile interoceptive: foame, sete, durere viscerala. • Caracterul con~tient al senzatiilor se realizeaza dupa 1-3 ani, cand apare con~tiinta.

III. Mecanismele de producere a senzatiilor Analizatorul este un ansamblu structural-functional care face posibila aparitia senzatiilor. Componentele analizatorului: • Receptorul este componenta aflata in legatura directa cu excitantii din mediu ~i care transforma energia acestora in influx nervos (de exemplul ochiul, urechea, papilele gustative, etc.).

PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE

j

23

• Calea de conducere: - specijicii, reprezentata de fibre nervoase sensitive ~i centri subcorticali care fac o analiza primara a influxului nervos ~i o filtrare senzoriala prin care se transmit la creier numai anumite impulsuri; - nespecijicii, prin care se transmit excitantii in mod difuz la nivelul intregii scoarte cerebrale, mentinand gradul de activare a acesteia. • Veriga centralii: zona corticala specializata in decodificare, adica in transformarea influxurilor nervoase in fapt psihic; dispune de un nucleu ~i de o zona periferica. • Conexiunea inversa, asigura autoreglarea analizatorului, adica transmiterea de la creier Ia receptor a unor impulsuri care adapteaza ~i mai bine receptorul. Pentru ca sa se produca o senzatie, trebuie sa functioneze, impreuna, toate verigile descrise mai sus.

IV. Legile generale ale senzatiilor • Legea intensitapi (legea pragurilor senzoriale) Un excitant produce o senzatie, numai daca are o anumita intensitate. Acesta lege vizeaza mai multe praguri senzoriale: Pragul minim abso/ut, reprezinta cea mai mica intensitate a unui stimul care poate determina o senzatie specifica. intre marimea pragului minim si cea a sensibiliti:i/ii, exista un raport invers. Pragul maxim absolut, reprezinta cea mai mare intensitate a unui stimul care mai produce inca o senzatie specifica. Peste acest prag, apare senzatia de durere. Valoarea pragurilor difera de la o pesoana la al ta. Pragul diferenfial, reprezinta cantitatea minima care adaugata la stimularea initiala, determina o noua senzatie. Legea lui Weber ~i Fechner: "Stimulul cre~te in progresie geometrica iar sensibilitatea in progresie aritmetica". Pragul operafional, este pragul diferential, realizat in condi!ii de rapiditate si precizie. • Legea adaptarii senzoriale Sensibilitatea unui analizator se modifica sub actiunea repetata, mai indelungata, a unui stimul de intensitate constanta. Stimulul putemic, scade sensibilitatea analizatorului; stimulul slab, determina cre~terea sensibilitatii analizatorului. Ce! mai bine se adapteaza analizatorul vizual, bine eel tactil si olfactiv si mai slab, eel auditiv.

24

Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN

• Legea contrastului senzorial Doi stimuli cu caracteristici opuse se scot reciproc In evidenta. Exista contrast succesiv ~i contrast simultan. • Legea interactiunii analizatorilor (a sensibilizarii) 0 senzatie care se produce lntr-un analizator, influenteaza producerea senzatiilor In alti analizatori, intensificandu-le sau diminuandu-le. • Legea sinesteziei Un stimul care aqioneaza asupra unui analizator, produce efecte senzoriale secundare pentru un alt analizator care nu a fost stimulat. De exemplu, vorbim despre sunete catifelate, culori dulci, culori calde, etc. • Legea compensatiei Insuficienta dezvoltare a unei modalitati senzoriale sau lipsa ei, due la perfeqionarea alteia, care preia funqiile celei dintai. • Legea semnificatiei Daca un stimul este foarte important pentru o persoana, atunci el este mai bine receptionat, chiar daca intensitatea lui este mai mica

V. Principalele modalitati senzoriale V.1. Clasificarea modalitatilor senzoriale dupa tipul aparatului specializat pentru receptie ~i natura continutului informational A.Senzapi care furnizeaza informatii despre obiectele ~i fenomenele lumii externe (exteroceptive): • Senzatii vizuale • Senzatii auditive • Senzatii cutanate (tactile ~i termice) • Senzatii olfactive • Senzatii gustative B.Senzatii care furnizeaza informatii despre pozitia ~i mi~carea propriului corp: • Senzatii proprioceptive; • Senzatii chinestezice; • Senzatii de echilibru.

PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE $1 GRILE

j

25

C. Senzatii care furnizeaza informatii despre modificarea mediulu i intern (interoceptive): • Senzatii organice (foame, sete, etc.); • Senzatii de durere.

V.2. Caracterizarea principalelor modalitati senzoriale • Senzatiile vizuale apar In urma actiunii undelor electromagnetice (situate lntre 390-800 milimicroni) asupra analizatorului vizual. Senzatiile vizuale sunt de doua feluri : - cromatice, prin care se sesizeaza cele ~apte culori ale curcubeului; - acromatice, prin care se sesizeaza nuantele alb-negru. Proprietatile senzatiilor vizuale: -tonul cromatic, dat de lungimea de unda; -luminozitatea; -saturatia (puritatea culorii). Rolul senzatii lor vizuale: - asigura cunoa~terea celor mai multe proprietati ale obiectelor: forma, culoare, distanta, pozitie, prin integrarea lor In perceptie; - constituie un factor integrator al intregii experiente senzoriale de cunoa~tere; - organizeaza ~i coordoneaza mi~carile voluntare, asigurand unitatea comportamentului .

• Senzatiile auditiv1e au ca excitant undele son ore cuprinse lntre 16-20000 cicli/sec. Sunt de trei feluri: - verbale; - muzicale; - zgomotele. Proprietatile senzatiilor auditive: , ~naltime~ sunetul~i, data de frecventa vibratiei; '-intensitatea, data de amplitudinea undei; -timbrul, care depinde de natura sursei, de forma undei. Rolul senzatiilor auditive: - contribuie la formarea structurilor psihice superioare specific umane (limbajul); - sunt mijloace de contact cu lumea, de implicare In ea; - contribuie Ia dezvoltarea psihica generala a omului, mai ales prin auzul verbal legat de limbaj.

26

Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN

• Senzatiile gustative reflecta calitafile chimice ale substanfelor solubile din cavitatea bucala. Sunt de patru feluri: sarat, amar, acru, duke. Combinarea lor ofera un spectru larg de gusturi. Senzatiile gustative contribuie la: - cunoa~terea insu~irilor gustative ale obiectelor, - apararea de substantele nocive, - reglementarea comportamentului alimentar. • Senzapile olfactive sunt provocate de particulele volatile care patrund in fosele nazale odata cu aerul. Poarta denumirea de miros. · Distingem mirosuri: - placute (aromatice, parfumate, balsamice); -neplacute; -respingatoare. Rolul senzatiilor olfactive: - regleaza apetitul; - sunt implicate in mecanismele de aparare (unele substante nocive sunt evitate datorita proprietatilor odorifice ale obiectelor). • Senzatiile cutanate sunt provocate de receptorii aflafi in piele. Se cunosc urmatoarele feluri de senzatii cutanate: - senzatii termice, care ne dau informatii despre temperatura excitantului (caldrece); dau posibilitatea cunoa~terii proprietatilor tennice ale obiectelor; se includ in mecanismele de termoreglare; - senzatii tactile, cum sunt senzatia de atingere, de pipait; permit cunoa~terea unor insu~iri ale obiectelor cum ar fi: netezimea, asperitatea, duritatea, intinderea. • Senzapile organice sunt determinate de modificarea biochimismului intern al organismului. Rolul senzatiilor organice: - regleaza organismul sub raport biologic; - asigura starea de sanatate; - se includ in dinamica generala a personalitatii. • Senzafiile proprioceptive informeaza despre postura corpului (membre, trunchi ~i cap). Excitantul ii reprezinta tensiunea musculara din mu~chii antrenati in pozitia statica.

PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE

I

27

• Senzapile chinestezice transmit informatii despre mi~carile active: direcfia, du ra ta, intensitatea efortului. Fonnele senzatiilor chinestezice: - chinestezia aparatului locomotor; -chinestezia manuala; -chinestezia verbo-motoare. Au rol in reglarea mi~carilor ~i integrarea lor in aqiuni voluntare complexe. • Senzatiile ortostatice ~i de echilibru semnalizeaza schimbarea pozitiei capului fata de trunchi ~i a corpului in mi~cari de rotire ~i balansare. Receptorii se afta in cavita!ile urechii inteme. Rolul senzatiilor de echilibru: - mentin echilibrul vertical; - redreseaza echilibrul in conditii de alunecari, caderi.

Senzafiile vihratoare(palestezia): Asigura compensari in diferite deficiente (orbii recunosc du pa vibra~ii caracteristicile obiectelor). • Senzatiile dureroase (algice) semnalizeaza tulburarile functionale ale organismului sau distrugerea tesuturilor organice. Dupa sursa durerii, ele pot fi: -dureri periferice, cutanate; -dureri profunde, musculare; -dureri viscerale; Au rol in apararea organismului. Au tonalitate afectiva negativa.

Fiirii senzafii este imposibil activismul psihic al omului.

28

Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN

PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE 1?1 GRILE

2.Prin senzatii se semnalizeaza: a. imaginea unui obiect, concomitent cu cea a elementelor care 11 inconjoara; b. lnsu~iri concrete ale obiectelor ~i fenomenelor in conditiile actiunii directe a stimulilor asupra analizatorilor; c. lnsu~iri concrete ale obiectelor ~i fenomenelor In absenta actiunii stimulilor asupra analizatorilor; d. imagini unitare ~ i schematice ale obiectelor ~i fenomenelor. 3.Lipsa senzapilor are drept consecinta: a. inexistenta legaturilor cu ambianta ~i stagnarea dezvoltarii; b. realizarea legaturilor cu ambianta prin intermediul perceptiilor; c. dezvoltarea individului pe baza unor mecanisme psihice care compenseaza ceea ce se pierde datorita lipsei senzatiilor; d. instalarea, in cea mai mare parte a timpului, a starii de vigilenta.

7. Intensitatea senzapei este o insu~ire: a. intotdeauna proportionala cu cea a stimulului, indiferent de persoana; b. proporti onala cu cea a stimul ului, dar inftuentata ~i de alti factori , cum sunt: starea generala a organismului ~i sensibil itatea analizatorului; c. invers proportionala cu intensitatea stimulului; d. care face ca stimulii mai putemici sa fie mai slab receptionati. 8. Perioada de la ten ta ~i efectul de postacpune sunt fenomene ce se manifesta la nivelul: a. duratei senzatiei; b. calitatii senzatiei ; c. tonalitatii afective a senzatiei; d. valorii informationale a senzatiei. 9. Faptul ca senzatia apare la un interval de cateva miimi de secunda dupa acpunea stimulului reprezinta: a. o anomal ie in producerea senzatiilor; b. perioada de Jatenta; c. efectul de postactiune; d. sensibilitate;

4.Majoritatea senzatiilor: a. le avem In copilarie ~i scad la varsta adulra; b. se dezvolta numai in unna unui program special de instructie ~ i educatie; c. sunt integrate in procese mai complexe, cum sunt perceptiile; d. se produc in lipsa actiunii stimulilor asupra analizatorilor. 5.Calitatea senzatiilor: a. este lnsu~irea care se refera la faptul ca senzatiile sunt insotite de trairi afective placute sau neplacute; b. exprima rolul pozitiv sau negativ al senzatiilor in viata omului; c. depinde de mediul din care provin senzatiile; d. diferentiaza o senzatie de alta ~i se constituie in criteriu de clasificare a !or in senzatii vizuale, auditive, etc.

29

6.Calitatea senzatiilor depinde de anumiti factori, printre care se afla: a. caracterul con~tient; b. natura stimu lilor care le genereaza; c. durata senzatiei; d. gradul de sensibilitate al analizatorului.

Grile 1.Senzapile fac parte din categoria: a. proceselor psihice cognitive; b. insu~irilor psihice de personalitate; c. proceselor psihice afective; d. proceselor psihice volitive.

I

10. Efectul de postactiune consta In: a. valoarea infonnationala a senzatiei; b. modificarea intensitatii senzatiei ca urmare a starii de oboseala a organismului; c. mentinerea senzatiei cateva miimi de secunda dupa incetarea stimulului; d. adaptarea analizatorului la specificul stimulului. 11. insu~irea senzapilor de a fi insofite de trairi afective pozitive sau negative se

nume~te:

a. caracter con~tient; b. tonalitate afectiva; c. valoare informationala; d. calitate.

30

Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN

12. 0 persoana poate avea o traire afectiva negativa generata de culoarea neagra deoarece: a. tonalitatea afectiva a senzatiei poate depinde de atitudinea sa culturala, conform careia negrul simbolizeaza doliul; b. obiectele care ne apar ca fiind negre absorb toate razele de lumina; c. culoarea neagra genereaza acee~i tonalitate afectiva negativa la toate persoanele; d. senzatiile dispun de lnsu~m precum calitatea, valoarea informationala, caracterul con~tient.

13. Tonalitatea afectiva a unei senzatii: a. este aceea~i la toate persoanele; b. difera de la o persoana la alta, in functie de specificul functionarii analizatorului; c. poate depinde de natura stimulilor, dar ~i de experienta subiectului ~i atitudinile sale; d. este o insu~ire specifica senzatiilor exteroceptive.

14. Valoarea informationala a senzatiilor se refera la: a. mediul din care acestea provin; b. posibilitatea con~tientizarii lor; c. atitudinile culturale ale subiectului; d. caractristica lor de a fi imagini primare.

15. Urmatoarele senzapi sunt exteroceptive: a. auditive, olfactive, tactile, proprioceptive; b. vizuale, gustative, de echilibru, organice; c. vizuale, auditive, cutanate, termice; d. auditive, chinestezice, tactile, organice.

16. Urmatoarele senzatii sunt interoceptive: a. de echilibru; b. gustative; c. olfactive; d. organice.

17. Senzatiile proprioceptive sunt provocate de: a. insu~iri ale obiectelor; b. starile tensionale de la nivelul articulatiilor ~i al sistemului osteomuscular; c. modificari ale biochimismului intern al organismului ; d. distrugeri de tesuturi organice.

PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE

I

31

18. Senzatiile capata caracter con~tient: a. Inca de la n~tere; b. intre I ~i 3 ani, cand apare con$tiita; c. dupa varsta de 7 ani; c. la maturitate.

19. Producerea senzatiilor este posibila datorita unui ansamblu structuralfunctional numit: a. organ de simt; b. conexiune inversa; c. analizator; d. receptor. 20. Rolul receptorului este: a. sa transforme energia excitantilor exteriori In influx nervos; b. sa mentina gradul de activare a scoartei cerebrale; c. sa transfere informatia la scoarta cerebrala specializata; d. sa asigure activitatea refiexa unitara a analizatorului.

21. Calea de conducere: a. transforma stimularile exterioare In impulsuri nervoase; b. este formata din fibre nervoase senzitive ~i centri subcorticali; c. a fost descoperita mult mai tiirziu decat celelalte componente ale analizatorului; d. este cea mai importanta componenta a analizatorului.

22. Componenta analizatorului specializata in transformarea impulsului nervos in fapt psihic este: a. conexiunea inversa; b. scoarta cerebrala In ansamblu; c. o zona cortica!a proprie fiecarui analizator; d. calea specifica de conducere.

23. Pentru producerea unei senzatii este necesar ca: a. toate verigile analizatorului sa functioneze corespunzator; b. stimulul sa se situeze sub pragul minim absolut; c. durata stimulului sa depa~easca pragul diferential; d. asupra subiectului sa actioneze un numar cat mai mare de stimuli.

24. Care dintre urmatoarele procese psihice opereaza cu imagini primare? a. senzatia ~i perceptia; b. senzatia ~i reprezentarea;

32

PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE

Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN

c. perceptia ~i reprezentarea; d. reprezentarea ~i memoria.

25. Imaginile primare: a. presupun actiunea directa a stimulilor asupra analizatorilor; b. au caracter unitar, dar schematic; c. sunt specifice tuturor proceselor senzoriale; d. nu sunt simple urme ale perceptiei. 26. SenzatiiJe care semnalizeaza postura membrelor, trunchiului ~i capului sunt: a. senzatii organice; b. senzatii proprioceptive; c. senzatii chinestezice; d. senzatii interoceptive. 27. Ce calitate a senzatiei exprima gradul de pregnanta ~i incarcatura energetica a acesteia, ft.ind proportionala cu intensitatea stimulului modal specific? a. modalitatea; b. intensitatea; c. durata; d. tonalitatea afectiva. 28. Interacpunea functionala a analizatorilor ~i transferul de la un analizator la altul sunt evidentiate prin: a. Jegea pragurilor; b. legea adaptarii; c. legea semnificatiei; d . legea sinesteziei. 29. Stimularea receptorilor din piele declan~eaza: a. senzatii organice; b. senzatii chinestezice; c. senzatii tactile; d. senzatii proprioceptive. 30. Care dintre verigile functionale ale analizatorului este raspunzatoare de decodifi.carea informatiei senzoriale? a. receptorul; b . calea aferenta;

33

c. zona centrala; d. calea eferenta.

31. Care este contrastul senzorial eel mai a. negru pe galben; b. ro~u pe portocaliu; c. verde pe albastru; d. negru pe alb.

u~or

de identificat?

32. Saturatia, ca "insu~ire a senzatiilor vizuale, exprima: a. puritatea culorii; b. lungimea de unda corespunzatoare; c. diluarea culorii; d. proprietatea de a absorbi toate lungimile de unda ~i de a nu reftecta nimic. 33. Cantitatea minima de excitant care adaugata la stimularea initialii determina o noua senzatie se nume~te: a. prag minim absolut; b. prag maxim absolut; c. prag diferential; d. prag operational. 34. Legea contrastului senzorial consta in: a. evidentierea a doi stimuli care au caracteristici contrare; b. scaderea sensibilitatii analizatorului sub actiunea unui stimul putemic; c. aparitia senzatiilor vizuale; d. evidentierea a doi stimuli care au caracteristici asemanatoare; 35. Senzatiile nu sunt: a. procese psihice elementare, prin care se semnalizeaza separat, In forma imaginilor simple ~i primare, lnsu~i rile concrete ale obiectelor; b. imagini primare , pentru ca reprezinta rezultatul imediat al actiunii stimulului asupra analizatorului; c. procese pure, nefiind integrate In procese mai complexe; d. procese cognitive senzoriale. 36. Senzatiile au o importanta deosebita in dezvoltarea: a. caracterului; b. perceptiilor; c. atitudinilor; d. temperamentului.

34

I

Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN

37.ldentifkati afirmatia falsa: Lipsa senzatiilor inseamna: a. instalarea starii de somnolenta; b. stagnarea dezvoltarii; c. inexistenta legaturilor cu ambianta; d. cunoa~terea insu~irilor concrete ale obiectului. 38. Intensitatea senzatiei este proportionala cu cea a: a. memone1; b. perceptiei; c. stimulului; d. reprezentarii. 39. Pragul absolut minim semnifica intensitatea: a. cea mai mica a unui stimul care determina senzatia specifica pentru un analizator; b. cea mai mare a unui stimul care determina senzatia specifica pentru un analizator; c. stimulului care determina senzatia specifica pentru un analizator; d.stimulului care produce o senzatie absoluta. 40. Legea adaptarii senzoriale se refera Ia: a. adaptarea omului la cerintele societatii; b. modificarea sensibilitatii analizatorului sub actiunea repetata a stimulului; c. posibilitatea discriminarii senzatiilor repede ~i clar; d. cre~terea sensibilitatii analizatorului sub aqiunea unui stimul puternic.

PERCEPTIILE '

Planul lectiei I. Definire ~i caracterizare generala

II. Procesul perceptiv Ill. Fazele procesului perceptiv IV. Legile perceptiei V. Formele complexe ale perceptiei VI. Observatia ~i spiritul de observatie VII. lluziile perceptive

I. Definire ~i caracterizare generala Definitie: Perceptiile sunt procese senzoriale complexe !ji, totodatii, imagini primare care con/in totalitatea informafiilor despre insu!jirile concrete ale obiectelor !jifenomenelor, in condifiile acfiunii directe a acestora asupra analizatorilor. Caracteristicile imaginii perceptive: • semnalizeaza insu~iri concrete, intuitive; • reflecta obiectul in totalitatea lnsu~irilor Jui, unitar ~i integral; In imaginea perceptiva apar proprietati care nu apaf!in elementelor ce-i stau la baza, cum este corifigurafia sau structura; • este imagine primara, deoarece apare numai in relafia directa cu obiectul ~i depinde de calitatea acestei relatii; • este obiectuala, este perceptia unui obiect anume; • este bogata in continut, cuprinde atat insu~irile semnificative cat ~i pe cele mai putin semnificative, de detaliu; • perceptia obiectului este concomitenta cu cea a elementelor care ii inconjoara; este localizata in timp ~i spafiu, se realizeaza intotdeauna aici ~i acum; • durata percepfiei corespunde duratei aqiunii stimulului; • intensitatea perceptiei este propof!ionala cu intensitatea stimulului;

36

Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA JORDAN

II. Procesul perceptiv • Procesul perceptiv este un proces complex ~i activ, orientat ~i subordonat scopurilor activitatii noastre; • Este plurimodal: antreneazii mai mulfi analizatori; informatia obtinuta este analizata ~i sintetizata la nivel central, prin mecanisme mai complexe decat ale senzatiei; • Desra~urarea procesului perceptiv este influentata de aqiunea pe care noi o desra~uram cu obiectele: deplasare, O$ezare, masurare, compur.ere, descompunere, etc. • lntr-o perceptie, sunt integrate elemente ale experientei anterioare; schemele perceptive reactualizate, determina o mai mare operativitate ~i organizare a perceptiei actuate. • Procesul perceptiv, implica subiectul ca personalitate: - pregiitirea anticipata a acestuia genereaza predispozitia de a explora obiectul mai mutt sau mai putin profund; - interesele stabile pentru o categorie de stimuli mobilizeaza atentia ~i mecanismele mentale care due la obtinerea unei percep!ii bogate ~i corecte; - mecanismele verbale au functie integratoare (integreaza imaginea lntr-o categorie); - specializarea profesionala asigura profunzimea ~i finetea perceptiei; - gradul de cultura genera/a a subiectului asigura perceperea unor obiecte complexe.

III. Fazele procesului perceptiv Imaginile perceptive nu apar instantaneu, ci in urma parcurgerii mai multor faze: I. Detectia: consta In sesizarea ~i con~tientizarea doar a i:rezentei stimulului, rara sa se poata spune ceva despre el. 2. Discriminarea: consta In deta~area stimulului de fond si remarcarea acelor lnsu~ iri care 11 deosebesc de alti stimuli asemanatori . 3. ldentificarea: cuprinderea lntr-o imagine unitara a info:matiilor, raportarea imaginii la modelul perceptiv din experienta anterioara; subiec:ul poate recunoa~te ceea ce percepe. in urma acestei faze, se realizeaza doua feluri de identificari: -identificarea categoriala, adica stabilirea clasei din care face parte obiectul; -identificarea individuala, adica a acelor elemente care II individualizeaza.

PSIHOLOGIA PRIN SINT EZE $1 GRILE

J

37

4. Interpretarea: consta In stabilirea semnificatiei obiectului perceput, a importantei lui pentru subiect, posibila sa utilizare. Intervin mecanismele lnfelegerii. Concluzie: Percepfia este o fonnii superioarii de cunoa;1tere senzarialii ~i un proces complex de extragere ~i prelucrare a informafiei fn vederea adaptiirii ~i des•iisuriirii activitiitii umane. 'J. ' '

IV. Legile percepp.ei 1. Legea integrnlitlifii percepfiei: lnsu~iri le obiectu lui sunt percepute In interrelatii complexe, alcatuind o imagine unitara. Ele se percep lmpreuna ~i se impun impreuna, astfel ca daca un obiect cunoscut este vazut numai partial, ne comportam fata de el ca ~i cum 1-a::n vedea In lntregime. 2. Legea structuralitapi perceptive: In structura imaginii perceptive, lnsu~irile care comunica cea mai mare cantitate de informatie ocupa primul plan ~i sunt primele explorate, cat mai bine. Celelalte, tree pe plan secundar $i sunt reflectate mai vag. 3. Legea selectivitafii: omul reflecta diferit stimulii care aqioneaza asupra lui. Stimulul asupra caruia se fixeaza la un moment dat, devine obiectul percepfiei ~i este perceput complet, clar, precis. Elementele inconjuratoare formeaza ciimpul percepfiei ~i sunt reflectate mai vag, imprecis, lacunar. Obiectul perceptiei se schimba In timpul activitatii.

Selectivitatea este influentata de urmatorii factori: -interesul subiectului pentru un lucru sau pentru o persoana; -conturarea speciala a obiectului; -asigurarea contrastului cromatic dintre obiect ~i campul perceptiv; -mi~carea obiectului pe un fond fix; -actualizarea preaiabila a schemei perceptive a obiectului; -indicarea verbala prealabila a unor lnsu~ iri caracteristice. 4. Legea constanfei perceptive: daca se produc modifio:::ari ale conditiilor de percepere a obiectelor, lntre anumite limite, imaginile raman relativ acelea~i. a) Constanta de marime, permite sa percepem corect dimensiunea obiectelor aflate in limita a 23-30 m fata de subiect. Mic~orarea imaginii retiniene este compensata de: - acomodarea cristalinului; - modificarea ungh iului de convergenta a globil or oculan; - experienta anterioara cu obiectul. b) Constanta de forma, permite perceperea corecta a formei obiectului, chiar daca se modifica pozitia lui fata de subiect.

38

Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN

Imaginea retiniana este compensata de: -acomodarea cristalinului in perceperea planurilor apropiate ~i a celor departate; -schimbarea unghiului de convergenta oculara; -experienta tactilo-chinestezica cu obiectul. c) Constanta de culoare se manifesta in conditiile scaderii luminii in mediul ambiant; - experienta omului cu obiectele, compenseaza trecerea de la vederea cu conurile (diuma) la vederea cu bastona~ele (noctuma). 5. Legea semnificatiei: ceea ce corespunde trebuintelor, scopurilor, a~teptarilor omului este mai bine perceput, chiar daca este mai slab ca intensitate. 6. Legea proiectivitatii imaginii perceptive: neurofunctional, imaginea se realizeaza la nivel cortical, dar psi ho logic ea este proiectata la nivelul sursei. Explicatia consta in asocierea intr-un tot unitar, a informatiei vizuale cu cea proprioceptiva, determinata de acomodarea cristalinului ~i modificarea unghiului de convergenta a axelor globilor oculari.

V. Formele complexe ale perceptiei I. Perceptia insu~irilor spatiale ale obiectelor: forma, ma rim ea, tridimensionalitatea, pozitia obiectelor, distantele mari. Perceperea formei, se realizeaza pe cale vizuala ~i tactilo-chinestezica. Intre cele doua modalitati se stabilesc relatii de intarire, control ~i confirmare reciproca. Vazul, are o funqie integratoare, deoarece pe retina se proiecteaza, punct cu punct, imaginea obiectului respectiv (constanta formei). in perceperea marimii obiectelor, intervin: imaginea retiniana, chinestezia oculara, experienta tactilo-chinestezica. Acestea permit perceperea corecta a marimii, chiar daca obiectul este situat la anumite distante de subiect (constanta de marime) . in perceptia tridimensionalitatii (reliefului) obiectelor, intervin: disparitatea imaginilor retiniene, gradul de iluminare a suprafetelor diferit orientate spre sursa de lumina, diferentele in gradul de convergenta oculara cand se percep planurile apropiate fata de cele departate, experienta tactilo-chinestezica. Perceptia pozitiei obiectelor se realizeaza pe baza unor repere de tipul: sus, jos, stanga,dreapta, in funqie de verticala gravitationala ~i de orizontala perpendiculara pe ea.

PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE

I

39

In perceperea distantelor mari, intervin: marimea imaginii retm1ene, scnmificativ mic~orata, nemairealizandu-se constanta de marime, lipsa detahilor la obiectele departate, obiectele interpuse intre subiect ~i obiectul perceptiei, care devin repere in aprecierea distantei pana la obiectele departate, perspectiva lineara, modificarea insu~irilor cromatice datorita aerului care se interpune. 2. Perceptia timpului in perceptia timpului, sunt folosite trei sisteme de referinta: a)sistemul fizic ~i cosmic: succesiunea zilei ~i a noptii, a anotimpurilor, mi~carea astrelor; b)sistemul biologic: ritmicitatea funqiilor organismului (foame, somn, \·eghe); c)sistemul socio-cultural: activitati, evenimente. Perceptia timpului se realizeaza in doua forme: -perceptia succesiunii evenimentelor; -perceptia duratei (intre 1/100 sec-2 sec.). Intervin acei analizatori a caror activitate este e~alonata In timp: auzul ~i tactilochinestezia. Aprecierea duratelor este influentata de urmatorii factori: starea emotionala ~i activitatile desla~urate. 3. Perceptia mi~carii Ceea ce percepem sunt obiectele in mi~care, nu mi~carea insa~i. Intervin mai multe mecanisme: imaginea retiniana, urmarirea obiectului prin mi ~carea capului ~i a globilor oculari, reperele care semnalizeaza ca obiectul i~i schimba pozitia fata de alte obiecte, care raman fixe. in lipsa reperelor, pot aparea iluzii de mi~care. Exista dificultati in perceperea mi~carilor cu viteze foarte inici, a celor cu viteze foarte mari ~i a celor pe verticala ~i in plan indepartat. Se percepe mai bine mi~carea la nivelul solului ~i in plan apropiat.

VI. Observatia ~i spiritul de observatie Definifie: Observatia este activitatea perceptiva intentionata, orientata spre un scop, reglata prin cuno~tinte generale, organizata ~i condusa sistematic, con~tient ~i voluntar. Caracteristici: -este strans legata de limbaj, gandire ~i reglaj -voluntar; -se realizeaza asupra unor obiecte complexe, in baza unor scopuri semnificative;

40

Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA JORDAN

-se desrasoara In timp, prin parcurgerea mai multor faze, respectand un plan, implicand control con~tient ~i reglare voluntara; -se finalizeaza cu fonnularea unor concluzii generale.

Spiritu/ de observa/ie, este aptitudinea de a sesiza cu usurinfa, rapiditate ~i precizie ceea ce este mai pufin intens, mai ascuns, indistinct, dar semnificativ pentru scopurile omului .

VII. Iluziile perceptive Constau In deformarea, denaturarea unor aspecte ale realiratii, In procesul perceptiei, datorita efectelor de camp perceptiv. Unele elemente din fondul perceptiei acfioneaza concomitent cu informafiile ce vin de la obiectul perceptiei ~i produc Ia nivel cortical procese inductive pozitive ~i negative care distorsioneaza informafia de baza. Tluzii le pot exista in sfera tuturor modalitatilor perceptive, de exemplu: -iluzii optico-geometrice; -iluzii tactil-chinestezice; -iluzii de mi~care; -iluzii optico-chinestezice.

PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE

41

Grile 1. Procesele psihice senzoriale care contin totalitatea informatiilor despre insu~irile concrete ale obiectelor ~i fenomenelor ~i sunt, totodata, ~i imagini primare sunt: a. senzatii le; b. percepfiile; c. reprezentarile; d. atat senzatii le, cat ~i percepfiile.

2. Precizati care dintre urmatoarele enunturi este adevarat: a. perceptia este o suma de senzatii; b. senzafiile reprezinra 0 separarea artificialii a unor componente din ansamblul perceptive; c. perceptia este posibila rara contribufia senzatiilor; d. atat senzatiile cfa ~i perceptiile sunt procese psihice cu continut specific, aflate in corelafie reciproca.

3. Senzatiile ~i perceptiile se aseamana prin urmatoarele caracteristici: a. reftecta realitatea sub forma de imagini secundare; b. ofera informatii despre insu~irile concrete ale obiectelor ~i fenomenelor; c. sunt imagini bogate in continut ce redau totalitatea infonnatiilor despre obiect; d. sunt procese psihice plurimodale.

4. Imaginea perceptiva este obiectuala, ceea ce inseamna ca: a. obiectul percepfiei este inconjurat de elememe care fonne.aza campul perceptiv; b. cuprinde atat insu~irile semnificative, cat ~i pe cele mai putin importante, de detaliu; c. este lntotdeauna imaginea unui obiect anume; d. este realizata lntotdeauna aici ~i acum.

5. Functia imaginii perceptive este cea: a. informational specifica, avand un rol reglator deosebit pentru activitate; b. de a readuce in memorie imaginea obiectelor ~i fenomenelor ~i a pennite gandirii sa prelucreze date ale experientei anterioare; c. explorator-crea1:oare; d. psiho-motorie.

42

Prof. FLORI CA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN

6. Faptul ca imaginea perceptiva cuprinde caracteristici semnificative ~i mai putin semnificative, nuante cromatice ale obiectelor, se refera la proprietatea a cesteia de a fi: a. obiectiva; b. bogata in continut; c. cu o intensitate ce corespunde intensita!ii stimulului; d. cu o durata ce corespunde duratei stimulului. 7. Pentru realizarea vorbirii, citirii ~i scrierii sunt indispensabile perceptiile: a. auditive; b. vizuale; c. tactilo-chinestezice; d. a, b sic. 8. Perceptia este un proces plurimodal deoarece: a. este un proces complex ~i activ, orientat ~i subordonat scopurilor concrete ale activitatilor desfu~urate; b. este o baza absolut indispensabila pentru dezvoltarea celorlalte capacitati · cognitive ale omului; c. antreneaza mai mul!i analizatori pentru ca orice obiect concret poseda o multitudine de insu~iri ce sunt semnalate de ace~tia; d. procesarea informatiei in perceptie antreneaza mecanisme care depa~esc simpla funqionare a analizatorilor. 9. Operatiile pe care le desfa~uram asupra obiectelor percepute: descompunere, compunere, ordonare, masurare: a. infl.uenteaza procesul perceptiv, unele insu~iri fiind mai bine reflectate; b. nu au nici o influenta asupra procesului perceptive; c. influenteaza procesul perceptiv, ingreunand formarea imaginii perceptive; d. nu sunt recomandate in procesul perceptiv. 10.Imaginea perceptiva: a . se formeaza numai In prezenta stimulului; b. se poate forma, In anumite conditii, ~i in absenta stimulului; c. este saraca in continut, deoarece reflecta numai insu~irile mai putin importante, de detaliu ale obiectelor ~i fenomenelor, omitandu-le pe cele semnificative; d. este o imagine secundara.

PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE

I

43

11. Faptul ca dintr-o multime de persoane identificam rapid persoana cu care urmeaza sa ne intalnim ~i pe care o cunoa~tem demonstreaza ca: a. perceptia presupune implicarea subiectului ca personalitate, cu_ tot ceea ce ii este caracteristic ~i -1 diferentiaza de serneni i sai; b. intr-un proces perceptiv In desfa~urare sunt integrate intotdeauna elemente ale experientei anterioare a subiectului cu categoria respectiva de obiecte; c . in desfu~urarea perceptiilor intervin intotdeauna mecanismele verbale; d. perceptia este o baza absolut indispensabila pentru dezvoltarea celorlalte capacitati ale omului. 12. 0 perceptie mai bogata ~i corecta se obtine cand subiectul: a. manifesta interese stabile pentru o categorie de stimuli; b. dispune de specializare profesionala; c. are un nivel ridicat de cultura generala; d. a, b, c. 13. in desfii~urarea perceptiilor umane, mecanismele verbale: a. nu sunt implicate; b. au rol secundar; c. au o functie integratoare ~i de relevanta; d. asigura lnlantuirea ~i organizarea unei serii intregi de imagini. 14. Care dintre procesele cognitive senzoriale asigura integralitatii obiectului? a. senzatia ~i perceptia; b. perceptia ~i reprezentarea; c. reprezentarea ~i senzatia; d. memoria ~i limbajul. 15. Durata perceptiei este determinata de: a. distanta fata de stimul; b. experienta anterioara; c . nivelul de dezvoltare a limbajului; d. durata actiunii stimulului. 16. Spiritul de observatie reprezinta: a. o metoda de investigare; b. o atitudine; c. o aptitudine; d. o iluzie.

con~tiinta

unitatii ~i

44

I

Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN

17. Perceperea unui obiect sau fenomen, fiira ca acesta sa fie prezent, se nume~te:

a. denaturare; b. halucinatie; c. iluzie optico - geometrica; d. capacitate extrasenzoriala. 18. Identificati trasaturile comune senzatiei ~i perceptiei din urmatoarea enumerare: a. reftecta realitatea sub forma de imagini primare; b. ofera infonnatii despre lnsu$irile abstracte ale obiectelor $i fenomenelor; c. sunt imagini bogate In continut, ce redau totalitatea informatiilor despre obiect; d. sunt procese psihice plurimodale. 19. Identificati Constanta perceptiva care determina trecerea de Ia functionarea receptorilor pentru vederea diurna ( conurile) Ia cei pentru vederea nocturna (bastona~ele): a. constanta de marime; b. constanta de forma; c. constanta de culoare; d. constanta de mi~care. 20. Limita constantei de marime este de: a. 1 m de subiect; b. 33-40 m de subiect; c. 23-30 m de subiect; d. mai mare de 40 m . 21. Care dintre Iegile perceptiei este sugestiv reflectata de imagini duble? a. Jegea integralitatii; b. legea structuralitatii; c. legea selectivitatii; d. legea constantei perceptive.

a~a

numitele

22. Identificati factorii care nu inftuenteaza selectivitatea In perceptie: a. conturarea speciala a unui obiect; b. asigurarea contrastului cromatic dintre obiect $i campui perceptiv; c. indicarea verbala prealabila a unor lnsu$iri caracteristice; d. lipsa de interes pentru un obiect sau persoana;

PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE $1 GRILE

I

45

23. Ce tip de iluzie perceptiva dovede~te urmatorul experiment: subiectii primesc doua valize de aceea~i greutate dar de dimensiuni diferite. Ei vor aprecia valiza de mici dimensiuni ca fiind mai u~oara, iar pe cea de dimensiu ni mai mari ca fiind mai grea. a. iluzie optico-geometrica; b. iluzie tactil-chi nestezica; c. iluzie de mi$care; d. iluzie optico-chinestezica. 24. Perceptia nu este posibila fiira contributia: a. senzatiilor; b. scrisului; c. cititului; d. sentimentelor. 25. Perceptia refllecta obiectele: a. deta~ate de ciimpul perceptiv; b . sub fonna de imagini secundare; c. unitar ~i integral; d. In lipsa aqiunii stimul ilor. 26. Diferenta dintre perceptie ~i observatie este aceea ca: a. observatia este, de regula, spontana, cu rol reglator limitat, pe ciind perceptia este intentionata ~i complexa; b. observatia este un proces logic, pe ciind perceptia este un proces senzorial; c. numai observatia ne fere~te de iluzii; d. observatia este intotdeauna intentionata, orientata spre un scop, organizata sistematic, pe ciind percepfia poate fi neintentionata, cu rol informational ~i reglator limitat. 27. Prin apasarea u~oara asupra unuia dintre ochi coinstatam o dublare a imaginii. In acest caz, vorbim de legea: a. proiectivitatii; b. semnificatiei; c. selectivitatii; d. structuralitatii. 28. Orice perceptie este realizata: a. In viitor; b. aici ~i acum; c. deta~ata de fond; d. ca imagine panoramica.

46

PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE

Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN

29. Functia imaginii perceptive este cea: a. informational specifica; b. manipulatoare; c. explorator-creatoare; d. psiho-motorie. 30. in situatia in care percepfia este intenfionata ~i organizata con~tient ~i voluntar, conform unui obiectiv stabilit: a. devine proces psi hie logic; b. se transforma In reprezentare; c. devine observatie; d. are o intensitate mai mare dedit cea a stimulului. 31. Datorita faptului un proces complex: a. antrenant; b. sintetic; c. plurimodal; d. cognitiv.

ca antreneaza

mai multi analizatori, perceptia este

32. Finetea perceptiei este asigurata de: a. bunul simt; b. specializarea profesionala; c. temperament; d. creativitate. 33. Orice proces perceptiv presupune, in ordine, urmatoarele faze: a. interpretarea, detectia, discriminarea, identificarea; b. detectia, interpretarea, discriminarea, identificarea; c. detectia, discriminarea, interpretarea, identificarea; d. detectia, discriminarea, identificarea, interpretarea. 34. Ca faza a procesului perceptiv, detectia consta in: a. sesizarea stimulului,con~tientizarea prezentei Jui ~ i orientarea spre stimul; b. con~tientizarea prezentei stimulului ~i negarea lui; c. deta~area stimulului de fond; d. sesizarea stimulului ~i deta~area Jui de fond. 35. La perceptie, pragul minimum-separabile este depa~it in faza de: a. discriminare; b. interpretare;

I

47

c. identificare; d. detectie.

36. in cadrul procesului perceptiv, discriminarea se refera la: a. lipsa de respect fata de celalalt; b. nerespectarea valorilor; c. lncadrarea stimulului 'intr-o categorie; d. remarcarea insu~irilor care ii deosebesc de alti stimuli asemanatori. 37. Ca faza a perceptiei, identificarea presupune: a. remarcarea 'insu~irilor care deosebesc stimulul de al ti stimuli asemanatori; b. cuprinderea lntr-o imagine unitara a informatiilor obtinute anterior ~i raponarea imaginii la modelul perceptiv corespunzator din experienta anterioara; c. stabilirea semnificatiei subiectului, a importantei lui pentru subiect; d. identificarea posibilitatilor de utilizare a obiectului in activitatea subiectului. 38. Stabilirea semnificatiei ~i importantei obiectului perceput se nume~te: a. explicatie; b. identificare; c. interpretare; d. comunicare. 39. Legea integralitatii perceptiei exprima: a. semnalarea importantei obiectului, astfel !neat sa JI putem utiliza practic; b. semnalarea lnsu~irilor obiectului in interrelatii complexe, alcatuind o imagine unitara; c. locul prioritar pe care lnsu~irile care comunica cea mai mare cantitate de informatie II ocupa in structura imaginii perceptive; d. organizarea ierahica a imaginii perceptive. 40. Atunci cand, in structura imaginii perceptive unitare insu~irile care comunica cea mai mare cantitate de informatii ocupa primal plan, putem vorbi de: a. organizarea ierarhica a imaginii perceptive, conform legii structuralitatii; b. comunicare verbala; c. legea selectivitatii; d. legea integralitatii.

PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE

I 49

• Ele au o dubla natura: -intuiti v-figurativii; -operational- intelectiva.

REP RE ZENTARILE II. insu~irile reprezentarilor Planul lectiei I. Reprezentarea-proces senzorial ~i imagine mintala secundara II. insu~irile reprezentarilor III. Clasificarea reprezentarilor IV. Rolul reprezentarilor in activitatea mentala

I. Reprezentarea-proces senzorial ~i imagine mintaHi secundara Definipe: Reprezentarea este procesul psihic cognitiv-senzarial de semnalizare fn forma unor imagini unitare dar schematice, a insu!jirilor concrete !ji caracteristice ale obiectelor !ji fenomenelor, in absenta acfiunii directe a acestora asupra analizatorilor. • Este primul nivel de organizare a activitatii mintale "autonome'', independent de prezenta ~i actiunea directa a obiectelor exteme. • Sursa producerii reprezentarii, consta in infonnatiile ft.rrnizate de senzatii ~i perceptii iar baza obiectiva a ei, este capacitatea mnezica (memoria). • Reprezentarea, trebuie inteleasa sub dublu aspect: a) proces mintal intern de prelucrare a informatiilor furnizate de imagini le primare - senzatii ~ i perceptii; b) imagine mintala secundara a obiectelor ~i fenomenelor percepute anterior. • Factorii care influenteaza calitatea reprezentiirii, sunt: - calitatea perceptiilor corespunzatoare ~i frecventa contactului cu obiectele, rara sa fie 0 simpla suma a perceptiilor; - relatia activa cu obiectele; - mecanismele verbale. • Reprezentarea se sprijina pe memorie, dar cele doua procese psihice nu se identifica. • Aparitia reprezentarilor ~i manifestarea !or la nivele calitativ superioare, presupune stranse interactiuni cu gandirea ~i inteligenta. • Sub raportul continutului, reprezentarile se aseamana cu perceptiile, dar din punct de vedere al modului de producere, ele se apropie de gandire.

• De~ i reprezentarea apare in absenta obiectelor ~i are o intensitate mai slaba In comparatie cu perceptia, insu~irile importante sunt mai accentuate in reprezentare. • Reprezentarea este o imagine panoramica, ce reda integral ~i sirnultan, toate informatiile despre obiect. • Reprezentiirile sunt figurative, simbolizeaza insu~iri concrete, intuitive, de forma, marime, culoare, rara a reda detaliile. • Imaginea din reprezentare ,este desprinsa de contextul spatio-temporal in care obiectul a fost perceput. Obiectul poate fi transpus in alt context, rara sa fie perturbata cunoa~terea. Aceste schimbari sunt insotite de con~tiinta absentei obiectului ~i de reflectarea trecutului ca trecut. • Reprezentarea, este un sirnbol generalizat care pregate~te generalizarea conceptuala realizatii de gandire, rara a se confunda cu aceasta.

III. Clasificarea reprezentarilor I.Du pa analizatorul dominant in producerea lor -Reprezentarile vizuale sunt configurative, deta~ate de fond ~i proiectate pe un ecran mintal uniform, degajate de detal ii cromatice. -Reprezentarile auditive reproduc atat zgornote, cat ~i structuri verbale ~i muzicale, redau ritmuri, intensitati, particularitati fonetice. Ele tind sa reduca succesiunea specifica perceperii sunetelor la simultaneitate. -Reprezentarile chinestezice sunt imagini mentale ale propriilor mi~cari. Sunt insofite de acte ideomotorii care pregatesc desra~urarea viitoarei mi~cari. 2.Dupa gradul de generalitate: -Reprezentarile individuale sunt reprezentari ale obiectelor, fiintelor, fenomenelor reale, care au o anumita semnificatie pentru persoana. -Reprezentarile generate sunt cele care cuprind in structura !or insu~iri comune ~i caracteristice pentru aceea~i clasa de obiecte; orice nou exemplar intalnit este recunoscut ca apartinand clasei respective. Cele cu gradul de generalizare eel mai mare sunt reprezentarile geometrice, care au fost numite ~i conceptefigurative.

50

Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN

Reprezentarile generate sunt importante In formarea conceptelor. 3.Dupa nivelul operativitatii: -Reprezentarile reproductive evoca obiecte sau fenornene percepute anterior; pot fi mai simple (statice) sau rnai complexe, care presupun o anumita dezvoltare a gandirii (cinetice, de transforrnare). -Reprezentarile anticipative se refera la mi~cari sau transforrnari care nu au fost niciodata percepute ~i sunt rezultatul procesului constructiv al reprezentarii, la care participa operatiile gandirii ~i procedeele imaginatiei.

IV. Rolul reprezentarilor in activitatea mentala Roi de cunoa~tere: • Reprezentarile readuc In minte imaginile obiectelor ~i fenomenelor care nu mai sunt prezente, permitand gandirii sa prelucreze In mod complex datele experientei anterioare; sunt simboluri figurative ale obiectelor ~i fenomenelor. • Prin caracteristicile !or, sunt un sprijin necesar In constituirea sensului cuvintelor noi. • Deoarece cuprind In structura !or lnsu~iri comune ~i caracteristice, reprezentarile pregatesc ~i u~ureaza generalizarile din gandire. • Ele sunt un punct de plecare ~i un suport intuitiv pentru desra~urarea ~irului de rationamente in rezolvarea de probleme. • Verificarea generalizarilor din gandire poate fi realizata prin aplicarea lor la situatii reprezentate. • Reprezentarile pot fi componente importante ale procesului de imaginatie, atat In forma ei reproductiva cat ~i In cea creatoare. Roi reglator: • Reprezentarea contribuie la reglarea mi~carilor ~i actiunilor omului, deoarece aceste mi~cari pot fi anticipate, coordonate ~i corectate prin interrnediul reprezentarilor.

~

PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE

51

Grife l .Reprezentarea face parte din categoria: a. proceselor psihice cognitive superioare; b. activitatilor psihice; c. proceselor psihice cognitive senzoriale; d. proceselor psihice reglatorii. 2.Imaginile din reprezentare au urmatoarele caracteristici: a. sunt imagini unitare ~i schematice; b. semnalizeaza totalitatea lnsu~irilor stimulilor care au actionat anterior asupra analizatorilor; c. semnalizeaza numai lnsu~irile esentiale ale stimulilor ce actioneaza asupra analizatorilor; d. sunt imagini unitare, bogate In continut. 3. Care dintre procesele cognitive senzoriale opereaza cu imagini secundare? a. senzatia; b. perceptia; c. reprezentarea; d. observatia. 4. Imaginile secundare se deosebesc de cele primare prin faptul ca: a. sunt mai bogate In continut; b. se formeaza In interactiunea directa cu obiectul; c. se forrneaza In afara contactului direct cu obiectele mediului lnconjurator: d. reflecta lnsu~iri intuitive ale obiectelor ~i fenomenelor. 5. Care dintre caracteristicile reprezentarii dovedesc faptul ca ea realizeaza saltul de la senzorial la logic? a. reftecta lnsu~irile concrete ale obiectelor; b. reproduce lnsu~irile neesentiale ale obiectelor; c. imaginea redata are un caracter generalizat (schematic) ~i unitar; d. se aseamana cu gandirea sub aspectul continutului. 6. Calitatea reprezentarii este conditionata de: a. distanta la care se afta obiectul; b. calitatea obiectului;

52

PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE

Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN

c. luminozitate; d. calitatea perceptiei.

7. Rezultatele procesului constructiv al reprezentarii sunt conservate de: a. limbaj; b. afectivitate; c. memorie; d. imaginatie. 8. Reprezentarea are o dublli natura: a. intuitiv-figurativa ~i simbolic-reprezentativa; b. intuitiv-figurativa ~i operational-intelectiva; c. intuitiv-senzoriala ~i cognitiv-imaginativa; d. de proces psihic ~i trasatura de personalitate. 9. Reprezentarea unui motor cu ardere interna reda integral structura lui datorita: a. imaginii panoramice data de reprezentare; b. senzatiilor redate de reprezentare; c. caracterului figurativ al reprezentarii; d. caracterului constructiv al reprezentarii. 10. Evocarea variantelor cromatice In activitatea pictorului este asigurata de: a. analizatorul vizual; b. procesul reconstructiv al reprezentarii; c. prezenta stimulului In procesul producerii reprezentari:; d. lipsa stimulului din procesul producerii perceptiei. 11. Cele mai numeroase reprezentari in viata de zi cu zi a fiecaruia sunt: a. vizuale; b. olfactive; c. muzicale; d. anticipative. 12. in procesul insu~irii limbilor straine sunt necesare, in primul rand, reprezentarile: a. verbale; b. vizuale; c. proprioceptive; d. interoceptive.

13. Reprezentarea casei a. chinestezica; b. individuala; c. verbala; d. generala.

parinte~ti

53

este o reprezentare:

14. Dupa nivelul operativitatii reprezentarile sunt: a. statice ~i dinamice; b. operationale ~i figurative; c. generate ~i individuale; d. reproductive ~i anticipative. 15. Imaginile anticipative se refera la: a. imagini percep·.ite anterior; b. mi~cari anticipate cu doua zile lnainte; c. mi~cari care nu au fost percepute niciodata; d. imagini referitoare la pozitia ~i mi~carea corpului. 16. Un conducator auto manevreaza cu u~urinta directiile unei rute daca: a. parcurge un drnm pentru prima data; b. ~i-a format reprezentarea unui traseu; c. tine volanul drept; d. este, In mod obligatoriu, lndrumat de al ta persoana.

ma~ina,

anticipand

17. Spre deosebil-e de perceptia unui obiect, reprezentarea Jui se face: a. rara redarea relatiilor spatio-temporale; b. cu redarea rela\iilor spatio-temporale; c. lntotdeauna aici ~i acum; d. redand numai lnsu~irile care pot fi percepute din pozitia pe care o avem fata de obiect. 18. in reprezentarea unui obiect concret nuantele cromatice se reduc la culorile fundamentale, ceea ce exprima: a. faptul ca reprezentarea este un proces mai simplu decat perceptia; b. un nivel mai ridicat de generalizare intuitiva; c. faptul ca reprezentarea este un proces psihic inferior perceptiei; d. caracterul de imagine panoramica al reprezentarii.

54

PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE

Prof. FLORI CA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN

19. Un avantaj pentru cunoa~tere ii reprezinta continutul reprezentarii, care este restituit intelectului: a. partial, In mai multe faze; b. tara denaturarile din perceptie; c. bogat In continut ~i inclus In contextul spatio-temporal; d. integral ~i simultan.

21. incepand cu ce varsta sunt posibile reprezentarile anticipative? a. 7-8 !uni; b. 3-4 ani; c. 7-8 ani; d. 10-12 ani. 22. Ca expresie, simbolurile figurative se potrivesc procesului psihic numit: a. senzatie; b. perceptie; c. reprezentare; d. motivatie. insu~iri

comune

55

25. Reprezentarile se aseamana sub raportul continutului cu perceptiile ~i, di n punctul de vedere al procesului de producere, se apropie de: a. memone; b. gandire; c. imaginatie; d. limbaj. 26. Cele mai complexe reprezentari reproductive, ce apar dupa varsta de 7/8 ani sunt: a. reprezentarile cinetice; b. reprezentarile statice; c. reprezentarile de transforrnare; d. reprezentarile individuale.

20. Reprezentarile chinestezice constau in: a. imagini mintale ale propriilor mi~cari; b. reproducerea zgomotelor; c. reproducerea unei melodii; d. imagini mintale ale obiectelor percepute anterior.

23. Cuprinzand in structura lor reprezentarile pregatesc: a. imaginile de ansamblu; b. generalizarile din gandire; c. observatia; d. afectivitatea.

I

~i

caracteristice,

24. Imaginea reprezentarii este secundara perceptiei pentru a. este ulterioara perceptiei; b. este inferioara perceptiei; c. este anterioara perceptiei; d. este posibila ~i rara contributia perceptiei.

27. Reprezentarea poate fi un punct de plecare ~i un suport intuitiv in de rationamente pentru rezolvarea unei probleme, ceea ce dovede~te implicarea ei in activitati ale: a. imaginatiei; b. gandirii; c. atentiei; d. afectivitatii. desfii~urarea ~irului

28. Reprezentarea este un simbol generalizat pentru ca: a. se folose~te de operatiile gandirii; b. pregate~te generalizarea conceptuala a gandirii; c. reda lnsu~irile configurative caracteristice unei clase de obiecte; d. nu este o simpla urma a perceptiei. 29. Dopa gradul de generalitate reprezentarile sunt: a. vizuale, auditive ~i chinestezice; b. generale ~i individuale; c. reproductive ~i anticipative; d. individuale $i speciale.

ca: 30. in cadrul antrenamentelor ideomotorii sunt implicate: a. reprezentarile vizuale; b. reprezentarile auditive; c. reprezentarile chinestezice; d. reprezentari proprioceptive.

56

PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE

Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN

31. Conform psihologului Jean Piaget, reprezentarea nu este o simpta suma a perceptiilor deoarece: a. avem mult mai multe perceptii decat reprezentari; b. In realizarea reprezentarii intervine limbajul, care nu ac-e rol in perceptie; c. reprezentarile se forrneaza mult mai tiirziu decat perceptiile, dupa primul an de viata; d. a ~i c.

I

57

36. Ascultand o melodie, in mintea ta revine imaginea din concertul din ziua anterioara, cand 1-ai urmarit pe solistul respectiv pe seen a. Aceasta reprezentare este una: a. anticipativa; b. individuala; c. generala; d. ideomotrica.

32. Reprezentarile au roluri importante in viata individului, printre care: a. de evidentiere a asemanarilor ~i deosebirilor dintre obiecte; b. de sprijin In constituirea sensului cuvintelor noi; c. de stocare a inforrnatiilor o perioada mai lunga sau mai scurta; d. de realizare a unor imagini noi ~i originale.

33.ldentificati enuntul fats: a. calitatea reprezentarii depinde de calitatea perceptiei ~: de contextul in care a avut loc receptarea obiectului; b. obiectele familiare sunt reprezentate mai u~or ~i mai bine decat obiectele nefamiliare (intalnite rar ~i sporadic in experienta senzoriala); c. in procesul reprezentarii, deta~area de camp/context poate fi totala ~i reprezentarea poate fi transpusa mintal In alte contexte, rara ca acest lucru sa perturbe cunoa~terea;

d. reprezentarea furnizeaza o imagine bogata In continut a insu~irilor concrete caracteristice ale obiectelor ~i fenomenelor In absenta actiunii directe a acestora asupra analizatorilor. ~i

34. Generalizarile cuprinse in reprezentare reprezinta un pas important in trecerea spre: a. notiune; b. aptitudine; c. rationament; d. interese.

35. Reprezentarea furnizeaza o imagine: a. unitara dar schematica a lnsu~irilor abstracte ale obiectelor ~i fenomenelor; b. unitara a insu~irilor concrete, de detaliu, ale obiectelor ~i fenomenelor in absenta actiunii directe a acestora asupra analizatorilor; c. unitara ~i schematica a insu~irilor concrete ~i caracteristice ale obiectelor ~i fenomenelor in conditiile actiunii directe a acestora asupra analizatorilor; d. unitara ~i schematica a lnsu~irilor concrere ale obiectelor ~i fenomenelor In absenta actiunii directe a acestora asupra analizatorilor.

fond

37. Care dintre urmatoarele reprezentari sunt configurative, ~i proiectate pe un ecran mintal uniform?

deta~ate

de

a. olfactive; b. gustative; c. interoceptive; d. vizuale.

38. Specific reprezentarilor auditive este faptul ca: a. reproduc atiit zgomote, cat ~i sunete muzicale ~i verbale; b. majoritatea sunt bidimensionale; c. sunt lnsotite de acte ideomotorii; d. apar dupa varsta de 7-8 ani.

39. in functie de analizatorul dominant implicat in producerea lor, reprezentarile pot fi: a. reproductive sau anticipative; b. generale sau individuale; c. vizuale, auditive sau chinestezice; d. voluntare sau involuntare.

40. Care dintre u.rmatoarele enunturi este fats? a. reprezentarea este inferioara perceptiei prin faptul ca este fragmentara ~i instabila; b. In reprezentare sunt implicate mecanisme verbale; c. imaginile anticipative se refera la mi~cari care nu au fost anterior percepute; d. Jean Piaget a studiat reprezentarile reproductive ~i anticipative in legatura cu parcurgerea stadiilor de dezvoltare a inteligentei.

PSIHOLOGIA PRIN SlNTEZE ~I GRILE

I

59

.4. Caracterul finalist: demersurile gandirii sunt fndreptate spre un scop bine ./ defi11it (rezolvarea de probleme, luarea deciziilor). Definitie: Gondirea este procesul cognitiv superior de procesare a insu~irilor esen/iale, necesare ~i legice cu ajutorul unor opera/ii abstract -formale in vederea intelegerii, expliciirii ~i predic/iei unor rela/ii cauzale din realitate ~i a elaboriirii unorconcepte, no/iuni, teorii, sisteme cognitive, ca modele mintale.

GANDIREA Planyl lectiei I. Gandirea ca proces cognitiv superior II. Caracteristicile gandirii III. Gandirea ca sistem de operafii IV. Gandirea ca sistem de notiuni V. Gandirea ca proces de 'intelegere ~i rezolvare deprobleme VJ. Rolul gandirii in sistemul psihic uman Vll. Tipologia gandirii

III. Gandirea ca sistem de operapi (latura operaf ionala)

I. Gandirea ca proces cognitiv superior Gandirea este: • procesul psihic cognitiv superior, logic, care se desra~oara in plan mintal, intern, subiectiv ~i folose~te concepte, judecati, rationamente, operatii cognitive cu ajutorul carora realizeaza o procesare profunda a realitatii; • mecanism psihic informational-operational de prelucrare superioara a informatiilor, alaturi de memorie ~i imaginatie.

TI. Caracteristicile gandirii: 1. Caracterul procesual: gandirea se desra~oara pe verticala cunoa$terii(ca proc