Revista Scolii Slimnic NR 1 [PDF]

Zitiervorschau

ȘCOALA GIMNAZIALĂ SLIMNIC SIBIU

AZI ELEV, MÂINE ARTIST…

AN ȘCOLAR 2013-2014 1

Cetatea din Slimnic Cetatea Slimnicului (Stolzenburg): incintă fortificată, cu turnuri, capelă, turn de poartă, bastion, anexe, a fost construită în secolul XIV. Figurează pe lista monumentelor istorice 2010. Prima mențiune documentară 1282. Localitatea era amplasată pe granița de nord a Pământului Crăiesc, fiind în același timp un loc strategic important pe drumul care duce de la Sibiu la Mediaș, reprezentând astfel un avanpost al Sibiului spre nord. Situată pe colina Burgbasch, colină care domină partea de sud a localității, fortificația de la Slimnic (Stolzenburg), localitatea aparținând de Scaunul Sibiului, avea menirea să apere drumul Sibiu - Mediaș. Cetatea se desfășoară în direcție nord - sud deasupra întregii coline. Partea cea mai veche este o capelă gotică cu cor poligonal plat, peste care se ridică turnul clopotniță pe trei nivele. Spre sud a fost începută o biserică hală gotică care, probabil, nu a fost terminată niciodată. Se păstrează peretele de sud al navei principale și al colateralului cu arcade ogivale pe două niveluri. Peretele de vest, cu ferestre ogivale, are rânduri de mașiculiuri, care demonstrează că și acoperișul bisericii urma să fie fortificat. Accesul în cetate se asigura printr-un tunel în nordestul ansamblului subcorul bisericii, ducând în curtea de sud, iar de aici un turn facea legătura cu un ,,Zwinger” cu fântână. Zidurile sunt sprijinite de contraforturi zvelte. Prima fortificație executată din piatră brută a fost ridicată în preajma marii invazii tătare de la începutul secolului al XIII-lea. Aceste prime întărituri au fost înlocuite cu ziduri mult mai puternice pe la începutul secolului al XV-lea, materialul principal de construcție fiind cărămida. O dată ridicate aceste ziduri formau două incinte (curți) poligonale. Cele două incinte există și astăzi, cea din sud fiind grav avariată la începutul secolului al XVIIIlea de curuții conduși de Lerenz Pekri aflat în slujba principelui Francisc Rákóczi al II-lea. Turnul incintei aflate în nordul fortificației nu avea metereze, drumuri de strajă sau guri de aruncare, zidurile având în schimb o grosime impresionantă de circa 3,5 metri. Tradiția orală vorbește despre existența pe această colină a unui vechi palat regal, dar cercetările arheologice efectuate în zonă, menționează existența unei biserici vechi care domina incinta de nord. Ca urmare a unor deteriorări accentuate, susceptibile de distrugeri armate, cărora le-a rezistat doar corul și unele porțiuni de ziduri, s-a început ridicarea unei biserici hală gotice poziționată de-a latul cetății, în jurul anului 1450. Din cauza terenului existent în incintă și a particularităților sale, planul bisericii a fost unul trapezoidal și nu unul rectagular. Din cauza invaziilor turcești din secolul al XV-lea, biserica nu a fost terminată niciodată, iar bolțile care urmau să acopere zidurile au rămas la stadiul de proiect. Ca urmare, localnicii în loc să lucreze la ridicarea bisericii, au întărit zidurile fortificației. 2

oștirea lui Ioan Zapolya, ocazie în care mulți localnici au fost trași în țeapă. În același an, având sprijinul Sibiului, cetatea a fost recucerită de către localnici. În anul 1658 cu ocazia unui asediu turcesc, cetatea a rezistat, nefiind cucerită. Cu prilejul rebeliunii curuților, o jumătate de secol mai târziu, în 1704, localitatea Slimnic a fost incendiată și cetatea a fost cucerită în 1706și a rămas sub controlul lor până în 1707. La plecarea acestora, cetatea a fost incendiată iar incinta din sud, care începea de la curtea fântânii și casa parohială precum și biserica gotică au fost complet distruse. Ulterior s-a încercat reconstruirea incintei dar fără succes, incinta din sud nemaifiind ridicată niciodată. În anul 1717 s-a început o renovare a zidurilor și a bisericii dar lucrările au fost oprite doi ani mai târziu din cauza epidemiei de ciumă care făcea numeroase victime. În anul 1855 s-a demolat o parte a bisericii și din materialul de construcții rezultat s-a ridicat un zid al cimitirului din localitate. În 1870 o parte a zidului din spre intrarea sudică a cetății s-a prăbușit, iar doi ani mai târziu s-au prăbușit o porțiune a zidurilor circulare ce apărau fântâna. Între 1958-1959 sunt executate lucrări de consolidare la cetate, finanțate de comunitate și Direcția Monumentelor Istorice prin care s-au restaurat clopotnița, zidurile și turnul de apărare din nord-vest.

Din structura inițială a edificiului de cult se păstrează azi doar zidurile exterioare și zidul din spre nord. Cu toate că structura este impresionantă, din cauza planului neobișnuit precum și nivelul ridicat al corului care avea prevăzut pe dedesubt un tunel ce iese către turnul-poartă, indiciile despre finalitatea construcției ca formă și estetică a ei, rămân necunoscute. Din cauză că fortificațiile nu au fost cu adevărat terminate niciodată, a determinat ca în anul 1529 cetatea să fie cucerită de

Culese de Paula Ciorogar, clasa a VIII-a.

3

ZIUA ȘTAFETEI “Ziua Stafetei” este o actiune initiata de catre organizatia Terre des homes din Bucuresti, si isi propune, ca anual, copiii cuprinsi intre 12-18 ani sa poata sa participe, individual sau in cadrul unui grup, alergand si explorand meseria visata. Copiii si tinerii participanti isi vor alege si vor explora meseriile visate, avand posibilitatea de a prelua stafeta de la adultul profesionist din diverse domenii. Scoala Gimnaziala Slimnic a participat la aceasta actiune cu un grup de 10 elevi. Acestia au preluat pentru o zi stafeta, devenind pentru cateva ore : invatator, profesor, educator, farmacist, mechanic auto, tamplar in PVC, primar, director de scoala sau prezentator TV. Activitatile s-au desfasurat pe parcursul a doua zile, 19-20.11.2013, in prima zi avand preluarea propriu-zisa a meseriei (stafetei), iar in urmatoarea zi a avut loc diseminarea, precum si o receptie, in cadrul careia elevii au fost rasplatiti prin premii si un mic buffet. Actiunea s-a bucurat de un mare success, fiind chiar popularizata prin intermediul postului de televiziune Antena1, care a realizat cu acest prilej si un material care a fost difuzat in cadrul principaplelor buletine de stiri din 20.11.2013.

Ziua Internaţională a Drepturilor Copilului semnifică aniversarea semnării Convenţiei cu privire la drepturile copilului, document semnat pe 20 noiembrie 1989.În România, Fundaţia „Terre des hommes” şi partenerii săi dedică această zi participării copiilor la „Ziua Ştafetei – acum decid eu!”. Copiii şi tinerii participanţi îşi aleg şi explorează meseriile visate, având posibilitatea de a prelua ştafeta de la adultul profesionist din diverse domenii. Acesta este mentorul său, îi explică meseria sa şi îi cere părerea privitoare la problemele şi provocările cu care se confruntă zi de zi. Pe parcursul acestei experienţe, copiii experimentează, decid, înlocuiesc în mod concret profesioniştii la locul lor de muncă.

4

În această zi, eu, Diana Vintilă, elevă in clasa a VIII-a la Școala Gimnazială Slimnic, am avut ocazia de a fi director de școală. Mentorul meu a fost domnul director al școlii unde învăț, domnul profesor Giusseppe Bothar. Domnul director mi-a arătat și mi-a explicat care sunt sarcinile unui director și mia răspuns la întrebările pe care i le-am adresat.Am fost împreună cu domnul director la Grădinița Slimnic, la Primăria Slimnic și am participat la susținerea lucrării de gradul I al domnului profesor de religie, Țugulea Petru Ioan. Din școala noastră, 10 elevi au fost aleşi să participe la Ziua Ştafetei şi să afle “în direct” ce înseamnă sa fii învățător, primar, prezentator TV, farmacist, mecanic auto, confectioner tâmplărie PVC, profesor, brutar. Elevii sunt: Daiana Jurgiu, Smeu Daniel, Presacan Adela, Encea Magdalena, Amet Beinur, Jurj Cătălin, Vinerean Daniel, Boariu Alin. Profesorul coordonator a fost Simtion Cosmin. Vintilă Diana și Presacan Adela, clasa a VIII-a

“COPIII POT FACE LUCRURI MAI MĂREŢE DECÂT ŞI-AR PUTEA IMAGINA VREODATĂ ADULŢII”.

5

PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL JUDEŢEAN UNITĂŢI ŞCOLARE PARTICIPANTE LICEUL TEHNOLOGIC “ŞCOALA NAŢIONALĂ DE GAZ” MEDIAŞ

LICEUL DE ARTĂ SIBIU

Director

Director

Prof. VALEA ŞTEFAN

Prof. BĂBAN DAN CĂLIN

LICEUL TEORETIC “O. GHIBU” SIBIU

LICEUL TEHNOLOGIC “J. LEBEL” TĂLMACIU

Director,

Director,

Prof. AVRAM ANA

Prof. BÎRZĂ GHEORGHE

ŞCOALA GIMNAZIALĂ SLIMNIC

ŞCOALA GIMNAZIALĂ Nr. 8 SIBIU

Director,

Director, Prof. CHIŞU LIA

Prof. BOTHAR GIUSEPPE COLEGIUL TEHNIC “MEDIENSIS” MEDIAŞ Director Prof. TĂNASE CORINA

COORDONATORI PRINCIPALI: 6

LICEUL DE ARTĂ SIBIU Dir. Prof. Băban Dan Călin matematică prof. Dincă Adriana Mioarageografie prof. Mate Daniela- istorie prof. Bartoş Ana – vioară prof. Neacşu Laura- chitară prof. Froman Marcela – arte plastice prof. Chirilă Diana - informatică

LICEUL TEHNOLOGIC “ŞCOALA NATIONALĂ DE GAZ” MEDIAŞ Dir. Prof. Valea Ştefan -matematică Dir. Adj. Prof. Custelcean Corina chimie Prof. Sas Ioan- geografie Prof. Păpară Monica – istorie Prof. Pop Ovidiu - contabilitate

LICEUL TEORETIC ,,ONISIFOR GHIBU” SIBIU Dir. Prof. Avram Ana – fizică Dir. Adj. Prof. Cismaş Dorina - chimie Insp. prof. Dincă Constantin – geografie Prof. Raduly Janos- informatică Prof. Pitariu Laura- limba engleză

LICEUL TEHNOLOGIC „J. LEBEL” TĂLMACIU Dir. Prof. Bîrză Gheorghe – matematică Dir. adj. Stratulat Cezara Narcisa istorie Prof. Lazăr Grigore - geografie Prof. Cule Virginia – biologie Prof. Ingversen Margaretamatematică Prof. Cristian Liana Maria – limba română

COLEGIUL TEHNIC ,,MEDIENSIS” MEDIAŞ Dir. Prof. Tănase Corina- discipline tehnice Dir. Adj. Prof. Bocioancă – fizicachimie Prof. Crisan Delia – informatică Prof. Cacovean Delia – biologie Prof. Moldovan Sanda – fizică – chimie Prof. Sas Ioan- geografie

ŞCOALA GIMNAZIALĂ SLIMNIC Dir. Prof. Bothar Giuseppe – istorie Prof. Părău Sanda Liliana - geografie Mai Rodica - învăţător Prof. Fîntînă Ilona – matematică ŞCOALA GIMNAZIALĂ Nr.8 SIBIU Dir.prof.Chişu Lia – limba engleză Bucurenciu Petru – lb.română Chirhoc Mariana – învăţătoare

A.Informaţii despre aplicanţi 7

Numele instituţiei: Liceul de Artă Adresa: Sibiu,Strada Alexandru Odobescu, nr.2 Nr.telefon/Fax: 0040-269211458; 0269213149 Adresa de email:[email protected] Persoană de contact: Dincă Adriana Mioara Funcţia: profesor Adresa: Sibiu, strada Aleea Cameliei, nr.2, bloc 68 A, scara C,etaj 3, ap.28 Adresa de email: [email protected]

Numele instituţiei: Liceul Tehnologic „J.Lebel” Tălmaciu Adresa: Tălmaciu, strada Mihai Eminescu, nr.30 Nr.telefon/Fax: 0040-269555352 Adresa de email: [email protected] Persoană de contact: Lazăr Grigore Funcţia: profesor Adresa: Sibiu, str.Intrarea Siretului, nr.4, Bloc 7A, Etaj 3, Ap.57 Adresa de email: [email protected]

Numele instituţiei: Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” Adresa: Sibiu, strada Bihorului, nr.2 Nr.telefon: 0040-269224882 Adresa de email: [email protected] Persoană de contact: Dincă Constantin Funcţia: profesor Adresa: Sibiu, strada Aleea Cameliei, nr.2, bloc 68 A, scara C,etaj 3, ap.28 Adresa de email: [email protected]

Numele instituţiei: Şcoala Gimnazială Slimnic Adresa: Slimnic, strada Principală nr.7, Nr.telefon/Fax: 0040- 269-856316 Adresa de email:[email protected] Persoană de contact: Părău Sanda Liliana Funcţia: profesor Adresa: Sibiu, str.Lungă nr.69, Bloc 49, Sc.B, ap.52, etaj 8 Adresa de email: [email protected]

Numele instituţiei: Colegiul Tehnic „Mediensis” Adresa: Mediaş, Strada: Sticlei, nr 9 Nr.telefon/ Fax: 0269836748/ 0269834673 Adresa de email: [email protected] Persoană de contact: Crişan Delia Funcţia: profesor Adresa: Mediaş, Strada Luduş, nr. 3 Adresa de email: [email protected]

Numele instituţiei: Şcoala Gimnazială nr.8, Sibiu Adresa: Sibiu, strada Lupeni, nr.50, Nr.telefon/Fax: 0269237225/ 0269237225 Adresa de email:[email protected] Persoană de contact: Bucurenciu Petru – lb.română Funcţia: profesor Adresa: Tălmaciu, str.Principală, Adresa de email:[email protected]

Numele instituţiei: Liceul Tehnologic „Şcoala Naţională de Gaz” Mediaş Adresa: Mediaş, Strada: Metanului, nr.1 Nr.telefon/ Fax: 0269/845876, 0269/833900 Adresa de email: [email protected] Persoană de contact: Sas Ioan Funcţia: profesor Adresa: Mediaş, Strada Mihail Kogălniceanu, nr.9 Adresa de email: [email protected] 8

B.INFORMAŢII DESPRE PROIECT

Denumirea proiectului: “JUDEŢUL SIBIU: DIVERSITATE ETNOCULTURALĂ” Tipul de proiect: Cultural-artistic, sportiv-turistic A. Temele proiectului:     

Turism Istorie- geografie Tehnologia informaţiei şi a comunicării Ecologie - mediu înconjurător Artă

 Arii curriculare/discipline implicate în proiect:     

Om şi societate (istorie, geografie) Limba si comunicare Educaţie fizică Arte (muzică, educaţie plastică, artă fotografică) Tehnologii (informatică)

B. Descrierea proiectului: Proiectul îşi propune să realizeze un turneu real şi virtual al judeţului Sibiu cu un număr de 200 de elevi din 7 şcoli şi licee din judeţ, prin care să se cunoască atât partea de nord a judeţului cu vestigii istorice de secole (cetăţile săseşti, bisericile ), cât şi partea de sud cu valorile municipiului Sibiu, dar şi cu tradiţii, obiceiuri din Mărginimea Sibiului, legătura dintre acestea fiind atât directă, pe cât posibil, prin întâlniri în cadrul unor reuniuni generale sau parţiale (regionale), dar şi indirectă, prin corespondenţă tradiţională, dar mai ales virtuală, prin internet (email, Facebook, etc). Tehnologia informaţională este utilizată în toate etapele derulării proiectului, cadrele didactice şi elevii vor folosi computerul pentru a stoca, organiza, procesa, prezenta şi comunica informaţii referitoare la stadiul realizării temelor comune stabilite. Camera foto digitală, videoproiectorul, aparatul de filmat, CD-player-ul, au devenit mijloace folosite cu lejeritate şi în mod frecvent, elevii fiind încurajaţi să îşi dezvolte abilităţi legate de modul de exploatare a noilor descoperiri tehnologice Prin acest turneu dorim să cunoaştem din punct de vedere istoric, geografic, cultural şi turistic cât mai multe zone ale judeţului, dincolo de barierele financiare, temporale, spaţiale. Activităţile propuse duc la transmiterea de informaţii cu caracter interdisciplinar cu privire la elemente de geografie locală, obiceiuri, tradiţii specifice zonelor în care se află şcolile implicate în proiect, elevii formându-şi deprinderile unui comportament civic responsabil, concretizat în activităţi de durată care ar putea deveni un exemplu pentru comunitatea în care sunt integraţi. Informaţiile culese în principal prin activităţi extracurriculare vor fi valorificate în cadrul diferitelor discipline de învăţământ. Se va purta un permanent dialog între şcolile participante, pentru aceasta fiind necesar ca fiecare şcoală sau coordonator din şcoală să aibă adresă de email. 9

Tipuri de activităţi      

Excursii, vizite documentare Întâlniri regionale directe şi virtuale pentru schimb de informaţii între parteneri Activităţi în echipă pentru strângere de informaţii şi organizare a datelor Activităţi practice pentru protejarea naturii Audiţii muzicale Activităţi de diseminare a rezultatelor: expoziţii cu lucrări de pictură şi grafică, panouri în şcoli, publicaţii în revistele şcolare, ziare locale, participare la emisiuni la TV locală, blogul proiectului, etc.

Produsele finale  Un ghid cuprinzând informaţii despre trasee turistice din judeţul Sibiu  Un CD, cu traseele turistice în imagini, fotografii dinexcursii şi alte activităţi, alte materiale, la propunerea participanţilor.  O expoziţie de fotografie şi lucrări de pictură şi grafică cu locuri şi oameni de pe ţinuturi sibiene;  Blogul proiectului  Afişul comun cu tema „Judeţul Sibiu- diversitate etnoculturală“;  Posterul cu tema „Artă şi tradiţii în judeţul Sibiu”

D.Prezentarea proiectului: D.1.Argument/justificare Pornind de la considerentul că judeţul Sibiu reprezintă o entitate etno-culturală specială pentru teritoriul României în care se întrepătrund tradiţii şi obiceiuri specifice mai multor etnii: română, germană, maghiară, rromă, armeană, etc, am început acest proiect educaţional. În acest context, elevii sunt interesaţi să cunoască cauzele acestei diversităţi şi, ca atare, acestora le place să participe la activităţi extracurriculare diverse, dintre acestea, excursiile fiind cele mai atractive. Întâmpinăm, de multe ori, greutăţi în alegerea celor mai potrivite trasee turistice, iar pentru a putea avea informaţii actualizate apelăm la diverse surse, elevii nefiind consultaţi în alegerea acestora. Preţurile mari, posibilităţile financiare reduse ale elevilor nu ne permit să realizăm excursii pe trasee diverse, astfel că elevii cunosc direct mai puţine trasee turistice. Considerăm că este necesar să implicăm elevii în descoperirea unor trasee care să le prezinte cât mai multe obiective istorice, geografice, culturale din judeţul de reşedinţă, să înveţe să utilizeze surse de informare diverse, informaţii pe care să le valorifice în cadrul altor discipline de învăţământ şi care să folosească şi altor cadre didactice, elevi, turişti pentru a avea un ghid cu trasee turistice din judeţ bine prezentate, care să-i ajute în călătorii sau la diferite activităţi. Dorim să le oferim posibilitatea de a cunoaşte indirect şi alte zone ale judeţului din perspectiva elevului care descoperă şi promovează valorile multietnice culturale şi artistice, pe care le are Sibiul de secole.

10

Lucrul în echipă şi legătura permanentă cu colegi din alte şcoli le va permite să devină mai sociabili, mai încrezători în forţele lor şi le va dezvolta abilităţi de comunicare.

D2. SCOPUL PROIECTULUI Realizarea în parteneriat, prin documentare directă şi indirectă a unui ghid turistic şcolar, un film documentar şi o expoziţie de fotografie, grafică şi pictură despre obiectivele turistice vizitate ale judeţului Sibiu.

D3. OBIECTIVELE:     

O1 Să realizeze, prin mijloace proprii, materiale de documentare şi promovare turistică a obiectivelor turistice vizitate în judeţul Sibiu O2 Să utilizeze calculatorul pentru informare şi comunicare O3 Să promoveze, prin activităţile de diseminare a proiectului, valoarea culturală şi patrimonială a entităţilor sociale ale judeţului. O4 Să utilizeze tehnici de negociere pentru obţinerea de fonduri necesare desfăşurării proiectului O5 Să identifice posibilităţi de cunoaştere a legăturilor sociale între diferite regiuni geografice ale judeţului prin activităţile activităţile specifice proiectului

D.4 Grupul ţintă: 100 elevi ai claselor V-VIII şi 100 elevi ai claselor IX-XII; 36 cadre didactice din şcolile partenere.

D.5 Durata proiectului: 24 luni D6.. Monitorizare Ce? /Cine?    

Cum?

   

Modul de realizare a materialelor: I.S.J. Sibiu Nivelul de implicare al realizatorilor: coordonatorii generali ai proiectului, directorul fiecărei şcoli Calitatea materialelor elaborate – comisiile metodice

Analiza documentelor elaborate şi consiliere Urmarire periodică a activităţilor derulate Rapoarte semestriale trimise de coordonatorii proiectului din fiecare şcoala Analiza materialelor elaborate

D7. Evaluare    

Chestionare Observarea directă Interviuri Chestionare-joc, ce vor fi incluse şi pe CD-ul final 11

D8. Beneficiari direcţi:  200 elevi din cele 7 şcoli implicate în proiect  36 cadre didactice participante

Beneficiari indirecţi:  Elevii şcolilor implicate, prin diseminarea informaţiilor de către realizatori  Cadrele didactice neimplicate în proiect, prin informaţiile furnizate de către realizatori, documentaţie  Părinţii elevilor implicaţi, prin asigurarea utilizării eficiente a timpului liber de către copiii lor  Comunitatea, prin faptul că îi sunt făcute cunoscute realizările  Agenţii economici care oferă sponsorizări, prin reclama făcută pe diferite căi

D.9. Impactul implementării proiectului asupra beneficiarilor direcţi şi indirecţi: Proiectul are un impact pozitiv asupra elevilor. Activităţile practice au promovat în rândul elevilor, valori şi atitudini: motivaţie pentru informare şi documentare ştiinţifică, interes pentru aplicarea practicã a cunoştinţelor legate de valorile etnoculturale ale judeţului. Elevii îşi îmbunătăţesc cunoştinţele despre tradiţiile şi obiceiurile diferitelor zone ale judeţului, au găsit asemănări şi deosebiri şi au legat prietenii. La nivel de grup, elevii au colaborat şi au avut iniţiative în organizarea activităţilor. Liderii de grup au prezentat proiectul în cadrul şcolilor din care fac parte, precum şi în cadrul unor cercuri metodice. Proiectul a reprezentat o adevărată provocare atât pentru profesori, cât şi pentru elevi, dar şi o experienţã deosebitã cu multe amintiri plăcute care ne vor motiva şi pe viitor în derularea altor proiecte pe care dorim să le demarăm. Impactul asupra profesorilor a fost unul pozitiv.Lucrând ca o adevãratã echipã, profesorii au împărţit sarcinile de lucru în mod egal, fiind motivaţi de abilităţile elevilor de a realiza activităţile cu succes, dar şi de cunoştinţele noi acumulate în diverse domenii. Fac schimb de opinii, de experienţă cu colegi din zonele vizitate, putând cunoaşte din activităţile, tradiţiile, modul de abordare a realităţii în locuri îndepărtate, fără costuri şi pierderi mari de timp. Părinţii au satisfacţia de a vedea cum copiii lor participă la activităţi extracurriculare conform dorinţelor şi aptitudinilor şi vor observa schimbări pozitive în comportamentul şi atitudinea copiilor lor. Şcoala şi localitateavor fi mai bine cunoscute în judeţ.Vor putea împrumuta din experienţele pozitive ale altor şcoli şi localităţi. Agenţii comerciali (sponsorii)vor avea ocazia de a-şi face reclamă cu costuri mici, făcând în acelaşi timp un gest comunitar, o bucurie copiilor.

D.10 Continuitatea/Sustenabilitatea proiectului: Proiectul şi-a dovedit necesitatea susţinerii intereselor reale de formare, manifestare, integrare şi afirmare a tinerei generaţii, în concordanţă cu potenţialul şi aşteptările acestora. A demonstrat necesitatea atragerii şi implicării unui număr mare de elevi ( 200 ) în programe şi acţiuni cu specific socio-educativ, cultural-artistic, turistic, sportiv.

12

De asemenea, a determinat modernizarea metodelor şi mijloacelor de formare, motivare şi evaluare a copiilor şi tinerilor, prin activităţi variate şi atractive, cu caracter dinamic şi interactiv. A pus în evidenţă necesitatea organizării permanente de activităţi şi evenimente destinate copiilor şi tinerilor, inclusiv pe perioada vacanţelor şcolare şi zilelor de weekend. Proiectul evidenţiază astfel necesitatea şi oportunitatea realizării de contacte şi parteneriate locale, regionale cu unităţi şcolare, organizaţii, instituţii şi foruri cu activitate în sfera educaţiei globale şi problematicii tinerei generaţii. Indicatori Denumire Standard stabiliţi pe indicatori obiectiv Cantitativi O1.Să participe la - fiecare cadru didactic implicat va antrena în culegerea de culegerea datelor cel putin 75% din elevii claselor informaţii din pe care le conduc diferite domenii prin metode active: - se vor stabili grupe de corespondenţă cu şcoala O2. Să schimbe coordonatoare şi cu alte şcoli, în funcţie de informaţii utilizând interese: câte 3 elevi din fiecare şcoala se vor metode clasice şi ocupa de urmărirea corespondenţei prin scrisori; moderne. alţi 3 elevi de corespondenţa prin internet O3. Să utilizeze calculatorul pentru - până la sfârşitul proiectului 75% dintre elevii informare şi implicaţi în proiect vor putea utiliza calculatorul şi comunicare. internetul pentru informare şi comunicare O4. Să utilizeze tehnici de negociere - fiecare şcoală va atrage fonduri pentru a organiza pentru obţinere de o excursie de 1-2 zile şi pentru realizarea fonduri. produselor finale

Calitativi

O1.

O2.

O3. O4. Financiari

Cheltuieli

- se vor realiza portofolii cu informaţii şi fotografii din domeniul istoriei, geografiei, turismului pentru cate 3 trasee turistice, de fiecare şcoala - scrisorile, email-urile şi alte forme de corespondenţă vor avea o structură corectă, vor fi clare şi expresive -sa realizeze lucrări în format Word şi Power point - Ghidul turistic, pagina de internet şi CD-ul, materialele de prezentare din şcoli să fie complete, de bună calitate şi de larg interes. Va fi ţinută o strictă evidenţă a materialelor cumpărate şi a banilor obţinuţi din sponsorizări, alte fonduri, cheltuieli . Vor fi alese împreună cu elevii oferte cu costuri acceptabile. Pt. elevi: participare la excursii din sponsorizări şi 13

Beneficii

de la comitetele de părinţi. Pt. şcoala: pavoazare Pt. comunitate: lobby Pt sponsori: reclama Pt. public: un ghid turistic

D.11 Diseminarea proiectului: 4 panouri pe holurile şcolilor implicate; 10 articole în ziare locale, reviste şcolare; 4 activităţi cu invitaţi; 1 afiş 1 poster 1blog

E.Buget  Fonduri proprii ale cadrelor didactice realizatoare pentru demararea proiectului: hârtie, printare documente, trimiteri poştale (aprox. 20 RON/pers)  Fonduri din sponsorizări, comitete de părinţi, alte surse pentru efectuare de excursii (aprox. 50 RON / elev)  Fonduri pentru realizarea produselor finale: Ghid turistic, CD-uri, Pagina Web, Afiş, Poster( (aprox. 500 RON)

INDICATORI Calendarul proiectului Nr. crt. 1.

Denumirea activităţii Elaborarea proiectului;

2.

Înscrierea partenerilor, obţinerea avizelor şi completarea documentelor Alcătuirea de comun acord a programului concret de activităţi Ne facem cunoscută şcoala şi zona geografică!

3. 4.

5. 6.

Lansarea paginii Web a proiectului Micii turişti

7.

Trasee turistice vizitate

8.

9.

Vacanţa activă – la munte sau la mare, ne documentăm! De prin ţară adunate!

Perioada octombrienoiembrie 2013 octombrie2013 octombrie 2013 noiembrie 2013

ianuarie-2014 februarie mai 2014 Iunie 2014

iulie septembrie 2014 octombrie

14

Mod de desfăşurare În echipă, prin internet

Prin internet, Adresa de e-mail a coordonatorilor principali Prin internet, mail sau yahoo messenger Aplicaţie practică pe traseul Sibiu-Caşolţ-BraduAvrig-Sibiu. Cartarea zonelor etnice ale satului Caşolţ Punerea in pagina web a materialelor Desfăşurarea de excursii şi activităţi de documentare Punerea în pagina web a materialelor realizate prin documentare Activităţi de ordonare a materialelor şi de diseminare a rezultatelor Schimb de informaţii între

Resurse alocate -

-

20-50 RON/elev

50-100 RON/elev -

-

2014

10.

Partenerul meu de lucru – calculatorul!

noiembrie 2014

11.

Iată ce-am realizat!

decembrie 2014

15

şcoli Punere in pagina Web a unor trasee Culegere, ordonare şi schimb de materiale documentare Punere în pag. web a produselor Realizarea şi prezentarea produselor finale( Ghid, CD, Pagină Web, expoziţie de pictură şi grafică, audiţie muzicală) la o întâlnire cu toţi partenerii proiectului

POEZIE SI…PUȚINǍ MATEMATICǍ

PROBLEMA HANGIULUI DEŞTEPT Într-o noapte, pe furtună La un han, nerăbdători, Au cerut în cor să doarmă Zece vajnici călători. Nouă camere cu pat am, Hangiul le-a zis greoi. Opt din voi vor dormi singuri Şi-ntr-un pat vor dormi doi. Auzind aceste vorbe Oaspeţii s-au-nfuriat, Fiindcă fiecare-n parte Voia singur într-un pat. Scărpinîndu-se în creştet, Agerul stăpân de han Le-a cerut un bob zăbavă Şi-a grăit plin de elan: Cum vreţi voi, aşa voi face, Oricât va fi de bizar, În odaia A să intre Primii doi inşi, temporar. În odaia B primeşte Pat pe-o noapte insul 3, Iar în C şi D să intre 4 şi cu 5, că-s grei. E,F,G,au paturi bune Pentru 6, 7, 8, Iar în H va fi culcuşul Lui nea 9, că-i mai copt. Zece-i unul din cei doi Care-au stat până aci În odaia A. Să-l scoatem Şi să-i dăm odaia I!

Cum vă explicaţi faptul că hangiul a găsit, totuşi posibilitatea să-i cazeze pe cei 10 călătoriconform dorinţelor lor?

Iată cum hangiul nostru, Spre uimirea tuturor, A cazat în nouă paturi Zece vajnici călători.

Poplacean Bogdan, clasa a V- a

16

POEZIE SI…PUȚINǍ MATEMATICǍ

1. Figurǎ geometricǎ ce are trei laturi. 2. Unitatea principalǎ pentru mǎsurat lungimea obiectelor. 3. Instrument cu ajutorul cǎruia se construieşte cercul. 4. Suma lungimilor tuturor laturilor unei figuri geometrice. 5. Figurǎ geometricǎ ce are douǎ câte douǎ, laturile opuse, egale. 6. Porţiunea dintr-o dreaptǎ mǎrginitǎ la ambele capate. 7. Porţiunea dintr-o dreaptǎ mǎrginitǎ numai la un capǎt. 8. Douǎ semidrepte care au aceeaşi origine şi nu sunt în prelungire, formeazǎ …………… 9. Linia este formatǎ dintr-o infinitate de ............... . Piţ Teodora, clasa a VIII-a

17

SPIRITUL CRĂCIUNULUI Era o seară liniștită de Decembrie. Era ziua de dinaintea Crăciunului. Toată ziua,cerul gri nu lăsase soarele să privească pământul acoperit de plapuma rece de iarnă. Crivățul aprig se juca prin văzduh cu norii greide zăpadă, conturându-le forme misterioase. Fulgii de nea se rotesc amețitor într-o horă argintie, chemandu-ne parcă să ne alăturam lor în acest dans minunat. O plapumă albă și rece acoperise pământul negru. La noi în casă, forfotă mare. Mama făcea din greu cozonacii iar eu împreună cu tata împodobeam bradul cu mii de luminițe cu forme și culori diferite foarte frumoase. Deodată se auzi un clinchet de clopoțel și glasuri vesele de copii...erau colindătorii care vin în fiecare an cu colinde, pentru a vesti ,,Nașterea Mântuitorului”. Se lasă seara, luna se ridică elegantă ca o regină peste casele acoperite de zăpada pufoasă de curând așternută și cu o suflare parcă arunca bucăți cristaline dintr-o oglindă, făcând zăpada foarte sclipitoare. Cerul era plin de stele luminoase care parcă așteptau și ele venirea moșului. Spre dimineață, vraja nopții își pierde farmecul,iar o perdea de ceață se ivește. Peste puțin timp bătrânul Soare își ridică mununatele raze strălucitoare de după munți. În casa mea era liniște. Doar instalația bradului se auzea, eu mă gândeam ce oare mi-a adus moșul și așteptam nerăbdătoare să aud vocea mamei strigându-mă pentru a vedea cadourile mult așteptate. Nu peste mult timp se auzi ușa, era mama, bucuroasă am întrebat-o dacă moșul a venit și la noi. Aceasta răspunse că da iar eu am sărit bucuroasă la brad și m-am bucurat de cadourile primite împreună cu familia mea. După amiază am ieșit afară împreună cu tata și am făcut un om mare de zăpadă. I-am dat numele ,,Crăiasa fulgilor de nea” deoarece era făcută din mii și mii de fulgi strălucitori. Ne-am distrat de minune iar mai spre seară am cinat în familie cu rudele și am sărbătorit venirea moșulA fost un Crăciun de neuitat! Cosma Sânziana și Denisa Bârghiş Andra, clasa a VIII-a

18

SĂRBĂTORI DE CRĂCIUN Ninge,ninge mereu. Fulgi mari plutesc in vazduh si se astern intr-un covor din ce in ce mai pufos. Zapada scanteietoare impodobeste copacii su ghirlande si par ca niste figurine de zahar. Desi iarna este cumplita si viscolul framata lumea, derdelusul este plin de copii veseli cu obrajii aprinsi. Casele pitite sub caciuli mari si albe sunt inconjurate de un camp de cristal. Este un peisaj mirific: covorul moale si pufos de zapada domina pamantul care pare mort. Singurele urme de viata le reprezinta copiii zglobii, fumul care se ridica deasupra caselor si instalatiile ce impodobesc strazile, vitrinele si copacii. Acestea simbolizeaza sarbatorile de iarna care aduc bucuria si iubirea in sufletele noastre.

Iarna este ca o zana alba ce soseste pe meleagurile noastre in sania ei de argint trasa de reni.Ca o adevarata razboinica ea pune stapanire pe pamant. Cerul este posomorat si trist, iar soarele prizonier in spatele draperiilor de nori grei si amenintatori. Iarna aseaza peste intinderi o dantela alba stralucitoare,tesuta marunt cu miliarde de carligesi ace. Acest peisaj de iarna pare desprins dintr-un basm,se intalneste tot mai rar si de aceea este ceva nepretuit,ceva ce fiecare dintre noi ar trebui sa experimenteze macar o data in viata… Vintilă Diana, clasa a VI-a

19

CURIOZITĂȚI…

V

iena este capitala Austriei. Orasul este situat in extremitatea rasariteana a acestei republici federale in landul (regiuna autonoma)Viena si este traversata de Dunare. Regiunea autonoma Viena este, cu cei aproape doua milioane de locuitori ai sai, ce reprezinta un sfert din populatia totala a Austriei, al zecelea oras ca marime al Uniunii Europene, populat de 2,26 de milioane de locuitori. Culeasa de Masca Diana, clasa a VI- a

Femela leu se ocupa cu vanatoarea in peste 90% din cazuri, in timp ce masculul leu prefera sa doarma sau sa se odihneasca. Elefantul este singurul mamifer care nu poate sari. In ciuda greutatii sale impresionante, un urs grizzly poate alerga la fel de rapid ca si un cal obisnuit. Cel mai mare mamifer al planetei, balena albastra, cantareste 50 de tone la nastere. La maturitate, ea poate ajunge pana la 150 de tone. Cangurul nu poate sa sara, sa se desprinda de la sol, decat daca coada ii atinge pamantul. Singurul loc de pe corpul unei vaci in care exista glande sudoripare este nasul acesteia. Hipopotamul da nastere puilor sai sub apa si ii ingrijeste in primele zile de viata tot in apa. Totusi, cei mici ies din cand in cand la suprafata pentru a lua destul aer. Un cimpanzeu poate sa invete sa se recunoasca pe sine intr-o oglinda, insa o maimuta nu poate fi invatata acest lucru. Pe parcursul intregii sale vieti, o singura vaca da peste 200.000 de pahare de lapte. Cu ajutorul limbii sale extrem de lungi si elastice, aproximativ 55 cm, girafa este capabila sa se curete singura in urechi. Cea mai mare rata de homosexualitate intre animalele mamifere se intalneste la lilieci, aceasta depasind chiar rata homosexualitatii la oameni. Crocodilii nu pot scoate limba din gura deoarece au o protectie pentru a nu si-o musca cu ajutorul falcilor puternice si a dintilor fiorosi.

20

Un pinguin imperial-tata suporta frigul Antarticii timp de 60 de zile sau chiar mai mult pentru a proteja ouale din care urmeaza sa iasa puii. In toata aceasta perioada el nu mananca nimic si sta in picioare tot timpul. Dupa ce puii ies din oua el ii hraneste cu un lichid special din gat si asteapta ca mama pinguin sa vina sa aiba grija de cei mici. Ragetul unui leu adult poate fi auzit de la o distanta de 7 kilometri departare si ii avertizeaza pe intrusi sau aduna membri grupului ce s-au rasfirat. Cea mai scurta perioada de gestatie la animale se poate intalni la opossum, care da nastere puilor la numai 12-13 zile de la concepere, iar cea mai lunga perioada este la elefantul asiatic, cu 608 zile, adica peste 20 de luni de gestatie. Culese de Mocan Gabriela, clasa a VIII-a

ȘTIAȚI CĂ…? Crocodilul nou nascut este de 3 ori mai mare decat oul din care a iesit. ------------------------------------------------------------------------------------Mangustele sunt imune la veninul serpilor. Din acest motiv au fost imblanzite pentru a prinde serpi veninosi. Hrana preferata a mangustei vargate sunt gandacii si larvele si pupele fluturilor.Ele sunt extrem de galagioase, producand 10 tipuri diferite de sunete. --------------------------------------------------------------------------------------Greutatea tuturor furnicilor de pe Terra este mai mare decat greutatea tuturor oamenilor. --------------------------------------------------------------------------------------Pinguinii se intorc in acelasi loc, la acelasi cuib si la acelasi partener in fiecare an. --------------------------------------------------------------------------------------Strutul adult sau gaina pot sta intinsi pe pamant cu gatul intins pentru a nu fi observati. --------------------------------------------------------------------------------------Cartita cu nasul in forma de stea are pe nas 22 de organe mici de culoare roz, in forma de tentacule, care se unesc in acelas punct. --------------------------------------------------------------------------------------Cu aprox.5000 de ani in urma, in Egipt, pisicile erau considerate drept membri ai familiei. --------------------------------------------------------------------------------------Celebrul tarait al greierilor este produs atunci cand un greier mascul isi freaca partea dintata a piciorului din fata, cu un sir de aproximativ 50-250 de dinti, de piciorul din fata opus. --------------------------------------------------------------------------------------Masculul licurici Photinus pyralis, intalnit des in America de Nord, licareste spontan in timpul zborului, emitand in medie sclipiri cu o durata de 0,3 secunde, odata la fiecare 5,5 secunde, daca temperatura este de 25C. --------------------------------------------------------------------------------------In mod natural cainii au un simt olfactiv foarte dezvoltat. Daca oamenii au 5.000.000 de senzori care miros, cainii ajung pana la 220.000.000. --------------------------------------------------------------------------------------Cainii au fost pentru prima oara domesticiti de oamenii cavernelor in Paleolitic. --------------------------------------------------------------------------------------21

Acum mai bine de 50 de milioane de ani, Terra era un loc mult mai călduros decât acum, iar din acest motiv în pădurile din America de Nord sălăşluiau cai de dimensiunile pisicilor de casă. --------------------------------------------------------------------------------------Culoarea ochilor unei pisici se schimba in functie de inaintarea in varsta a acesteia. --------------------------------------------------------------------------------------O pisica recunoaste mersul stapanului ei de la sute de metri departare. --------------------------------------------------------------------------------------In salbaticie, nimfele traiesc in stoluri mari, in stepe si se gasesc numai exemplare de culoare brun-maronie sau gri. --------------------------------------------------------------------------------------Pielea groasa a hipopotamului secreta o substanta rosiata uleioasa care ii protejeaza tegumentul in apa si impotriva vremii uscate. Astfel s-a nascut legenda ca hipopotamul transpira sange. --------------------------------------------------------------------------------------Linxul este o felina cu picioare lungi si talpi acoperite cu blana, cap patrat si labe mari, adapte la mersul prin zapada. --------------------------------------------------------------------------------------Vederea sa agila i-a facut pe oameni sa creada ca acest animal poate vedea chiar si prin piatra. --------------------------------------------------------------------------------------Cartita cu nasul in forma de stea are pe nas 22 de organe mici de culoare roz, in forma de tentacule, care se unesc in acelas punct. --------------------------------------------------------------------------------------Masculul licurici Photinus pyralis, intalnit des in America de Nord, licareste spontan in timpul zborului, emitand in medie sclipiri cu o durata de 0,3 secunde, odata la fiecare 5,5 secunde, daca temperatura este de 25 grade Celsius. --------------------------------------------------------------------------------------Absolut toti crevetii se nasc masculi. Unii dintre ei devin femele la maturitate. --------------------------------------------------------------------------------------Rechinii sunt singurele animale despre care se stie ca nu se pot imbolnavi de cancer. --------------------------------------------------------------------------------------Cea mai scurta perioada de gestatie la animale se poate intalni la opossum, care da nastere puilor la numai 12-13 zile de la concepere, iar cea mai lunga perioada este la elefantul asiatic, cu 608 zile, adica peste 20 de luni de gestatie. --------------------------------------------------------------------------------------Un pinguin imperial-tata suporta frigul Antarticii timp de 60 de zile sau chiar mai mult pentru a proteja ouale din care urmeaza sa iasa puii. In toata aceasta perioada el nu mananca nimic si sta in picioare tot timpul. Dupa ce puii ies din oua, el ii hraneste cu un lichid special din gat si asteapta ca mama pinguin sa vina sa aiba grija de cei mici. --------------------------------------------------------------------------------------Pe parcursul intregii sale vieti, o singura vaca poate da peste 200.000 de pahare de lapte. Culese de Fodor Valentin, clasa a VI- a

22

Ştiaţi că ... corpul unui om de 70 de kg cuprinde 6 kg de hidrogen, 44 kg de oxigen sş 14 kg de carbon ? Ştiaţi că ... numele hidrogenului înseamna "generator de apă"? Ştiaţi că ... 1 km pătrat de pădure de conifere elimină în atmosfera o cantitate de oxigen de 10 ori mai mare decât aceeaşi suprafaţă cultivată cu culturi agricole? Ştiaţi că ... Marea Moarta are o salinitate de 240g/litru? Ştiaţi că ... cele 7 metale cunoscute in antichitate sunt: aur, argint, cupru, plumb, mercur, fier şi staniu? Ştiaţi că ... din cele 109 elemente chimice cunoscute, 92 se afla in natura, iar restul s-au obtinut pe cale artificială? Ştiaţi că ... într-un punct minuscul desenat cu creionul sunt 30.000.000.000.000.000 de atomi? Ştiaţi că ... numele celui mai rar element de pe Pământ este astatin (69 mg în toată scoarţa Pământului)? Ştiaţi că ...electronul gravitează in jurul nucleului atomului cu o viteza de aproximativ 2000 km/s? Cu o astfel de viteză electronul ar putea înconjura Pământul în 20 de secunde? Ştiaţi că ... clorul este primul halogen obţinut în stare liberă (1774)? Ştiaţi că ... "azot” inseamnă “fara viaţă”? Ştiaţi că ... apa regală este unul din puţinii reactivi care pot dizolva aurul şi platina şi că constă dintr-un un amestec de acid clorhidric si azotic? Culese de Andra Genescu si Cătăniciu Paula, clasa a VIII-a

Scara Richter este folosită pentru a se măsura puterea unui cutremur? Aceasta a fost creata în anul 1935 de seismologii americani Charles F Richter şi Beno Gutenberg, de la California Institute of Technology, pentru a măsura puterea unui cutremur. Scara Richter măsoară cât de amplă este mişcarea pământului şi permite stabilirea epicentrului unui seism. Măsurătorile sunt făcute cu ajutorul seismografelor. Este o scară logaritmică, pentru că magnitudinea corespunde logaritmului măsurării amplitudinii undelor de volum la 100 km de epicentru şi este este gradată de la 1 la 9. De obicei intensitatea cutremurelor nu se exprimă în numere întregi, ci în numere fracționare. Deoarece scara Richter este o scară logaritmică, o modificare de un grad este corelată cu o modificare de 10 ori a amplitudinii undelor seismice şi de aproximativ 30 de ori a energiei eliberată de cutremur. În schimb, Scara Mercalli, inventată de către seismologul italian Giuseppe Mercalli, este o scară care stabilește intensitatea unui cutremur pe baza observațiilor personale, subiective, din timpul cutremurului. Această scară stabileşte intensitatea cutremurului în funcţie de efectele acestuia asupra clădirilor şi a mediului înconjurător, dar nu este măsurată de aparate. Culese de Mocan Gabriela, clasa a VIII-a 23

- Domnu’ diriginte,ati pedepsi pe cineva daca n-a facut ceva? -Desigur ca nu. -Bine, ca nu mi-am facut tema.

GLUME…

- Chiar credeţi că meritam eu să-mi puneţi nota unu, domnule profesor ? - Ce să fac, dacă alta mai mică nu există.

- Alo, Vladimir? - Da. - Îţi aminteşti ce ne-a dat ieri la matematică - Câte un 3.

Mama către fiică, înainte de examen: Azi, la bac, să citeşti cu atenţie subiectele, că doar ai învăţat, şi să le rezolvi pe rând: partea întâi, partea a doua şi partea a treia. Apoi, îţi mai rămâne timp să zâmbeşti şi la camera de filmat din clasă că aşa e frumos. Mama către fiică, după examen: Cum a fost? Fata: Am făcut cum mi-ai spus. Am citit cu atenţie. La primul subiect nu am ştiut ce să scriu, la al doilea nu am ştiut, iar la al treilea nu am ştiut. Iar în timpul rămas am zâmbit la cameră.

- Grozav aş vrea să zbor pe Lună în timpul - Să presupunem că locuieşti la etajul cinci şi că între fiecare două etaje sunt tezelor! 15 trepte. Cate trepte va trebui să urci pentru a ajunge la apartamentul tău ? - De ce - Pe toate, domnule profesor. - Acolo orice materie este de 6 ori maiuşoară!

- Ţi-am citit lucrarea de control. Foarte bună.dar e identică cu cea a colegului tău de bancă. Ce concluzie să trag de aici întreabă profesorul. - Că şi a lui e foarte bună.

Doi colegi de clasa: - Ce-ai scris la BAC la romana? - Nimic, am dat foaia alba! - Ba, esti nebun ?! Or sa zica astia ca am copiat unul de la altul! Culese de Andra Genescu şi Cătăniciu Paula, clasa a VIII-a

24

COORDONATOR REVISTĂ, Director, Prof. GIUSSEPPE BOTHAR REDACTOR, Prof. SANDA LILIANA PĂRĂU Prof.ANCA IOANA IRŞIC

Cuprins: CETATEA DIN SLIMNIC ZIUA ȘTAFETEI DIVERSITATE ETNOCULTURALĂ POEZIE ȘI…PUȚINĂ MATEMATICĂ SPIRITUAL CRĂCIUNULUI SĂRBĂTORI DE CRĂCIUN CURIOZITĂȚI ȘTIAȚI CĂ… GLUME

25

26