Revista Pleroma nr.1 2000 [PDF]

Zitiervorschau

BOTEZUL CRESTINESC §1 PRIMIREA DUHULUI ffl: PRECURSORIAI BOTEZULUI CRE§TINESC de John F. Tipei

Studiul de fata va trata indeosebi chestiunea relatiei temporale

dintre botezul crestinesc si botezul in Duhul Sfant. Pentru o mai buna intelegere a botezului crestinesc trebuie sa. incepem cu o sciuta* discutie despre botezurile practicate de iudei in perioada precrestini (Partea I). Apoi, este necesara o exegeza a celor mai importante pasaje biblice care trateaza despre botez, pentru a vedea ce exact i se

ofera credinciosului In momentul botezului. Studiul exegetic va fi efectuat in cartea Faptele Apostolilor (Partea a Il-a), in Epistolele

Pauline si in Epistolele Generale (Partea a Ill-a). In final, vor fi evaluate

argumentele

celor

care

identified

momentul

primirii

Duhului cu botezul in apa (Partea a IV-a). In aceasta parte introductiva vom trata despre trei botezuri in apa care,

se

presupune,

sunt modelul

botezului

crestinesc :

(1)

Botezul iudaic al prozelitilor, (2) Botezul lui loan s.i (3) Botezul lui Iisus Tndeplinit de loan Botezatorul.

(1)

Botezul iudaic al prozelitilor.

Din dovezile pe care le avem de la Epictet, Oracolele Sibiliene si Scrierile rabinice s-a constatat ca

in

perioada

premergatoare

distrugerii celui de-al doilea templu era practicat un ritual de botez !n

Botezul cres,tinesc si primirea Duhului (I): precursori ai botezului cres.tinesc

cazul prozelitilor, ca procedeu de initiere in iudaism.1 Daca la sfarsitul primului secol crestin botezul prozelitilor era o practica instituita, se presupune ca originea lui ar putea fi datata eel tarziu in

prima jumatate a aceluiasi secol.2 Daca acest lucru se confirma, atunci intrebarea cea mai importanta este daca ritualui iudaic a avut

vreo

influenta

asupra botezului

crestinesc.

Dintre

cei

care

vad

conexiuni intre cele doua botezuri, sustinatorii principal! sunt J.

Jeremias si D. Daube. Dupa examinarea similitudinilor3 dintre cele doua ritualuri, Jeremias ajunge la concluzia ca ,,posibilitatea ca ele sa

Pentru o analiza a surselor primare, vezi W.F. Flemington,

The New

Testament Doctrine of Baptism, London, S.P.C.K. 1948, p. 11; G.R. Beasley

Murray,

Baptism

in

the

New

Testament,

Grand

Rapids,

Eerdmans, p. 18-25; C.S.C. Williams, A Commentary of the Acts of the

Apostles, London, Adam & Charles Black, White,

1964, p. 289-90; R.E.O.

The Biblical Doctrine of Initiation, Grand Rapids, Eerdmans,

1960, p. 319-320.

Majoritatea cercetatorilor Noului Testament

opteaza pentru originea

precrestina a botezului prozelitilor. Potrivit lui D. Daube {The New Testament and Rabbinic Judaism, London, The Athlone Press, 1956, p. 106 IT.), el a fost introdus cu cateva secole inaintea erei crestine, pentru femeile convertite la iudaism care erau in numar mult mai mare decat barbajii. Beasley-Murray {op. tit, p. 19 si 25 n. 2) are dreptate sa-si

exprime Tndoiala cu privire la originea atat de timpurie din eel putin doua

motive: 1) Nu avem nici o dovada din scrierile lui Filo, Iosif Flavius, Noul Testament sau chiar din Vechiul Testament §i 2) Este neverosimil ca acesta sH fi fost instituit avandu-le in vedere in primul rand pe femei.

Similitudinile se refera la uratoarele aspecte:l) Terminologia botezului crestinesc primar e derivata din terminologia botezului iudaic (cum ar

fi fknmCeii/ si sintagma eW to 6vop.a) ; 2) invataturile despre botez ; 3) forma in care botezul era administrat (imersiunea preferata in schimbul

stropirii cu

apa,

marturisirea pacatelor,

instructiuni

speciale pentru

femei); 4) teologia iudaica despre convertire contine concepte care se

gasesc in teologia botezului crestinesc primar (ex. ,,nastere din nou", ,,faptura noua" , .jertarea pacatelor11).

Botezul creftinesc sj primirea Duhului (I): precursori ai botezului crestinesc

fie doar accidentale este de neconceput; singura concluzie posibila

ar fi aceea ca relatia dintre cele' doua ritualuri e una de parinte —

copil".4 D. Daube ajunge la o concluzie similara, pretinzand ca botezul prozelitilor a fost un model pentru botezul crestinesc, atat din

punct de vedere teologic5, cat si catehetic.6 Desj aceste similitudini sunt, intr-adevar, recunoscute, nici diferentele frapante nu pot fi ignorate: botezul prozelitilor era aparent un ceremonial de purificare, pe cand botezul crestinesc (ca si eel administrat de loan) punea accentul pe schimbarea morala; in botezul prozelit, paganul convertit se boteza singur, pe cand botezul crestinesc este administrat de c&tre un

botezator;

de

asemenea,

semnificatia • eshatologica

atat

de

importanta a botezului crestinesc nu poate fi gasita in eel al prozelitilor.

in privinta asemanarilor care exists intre botezul prozelitilor si botezul crestinesc, concluzia fireasca este ca eel de-al doilea ritual trebuie sa fie dependent de primul.

tmprumutat

direct

sau

indirect

din

Daca botezul crestinesc a

botezul

prozelitilor este

o

chestiune ce urmeaza a fi elucidata numai dupa ce vom trata si celelalte ritualuri precedente botezului crestinesc. (2) Botezul lui loan.

loan Botezatorul a condus o miscare de trezire in desertul Iudeii, chemand oamenii la pocainta si anuntand ca ,,imparatia

4 J. Jeremias, Infant Baptism in the First Four Centimes, London, SCM Press, 1960, p. 36.

s Op. cit, p. 109 si urm., unde Daube pretinde ca proverbul rabinic: ^cel care se departeaza de necircumcizie e ca si cum s-ar departa de mormant"

(Pes. 91b) este sursa doctrinei pauline despre botez in Rom. 6 :1 ff.

6 Op. cit, p. 125. Daube susttne ca odata ce crestinismul s-a extins la neamuri, acestora li s-a transmis si ,,tiparul iudaic".

g

Botezul creftinesc si primirea Duhului (I): precursori ai botezului cre^tinesc

cerului este aproape" (Mat. 3:2). Pe langa faptul ca a proclamat aceasta imparatie, el, de asemenea, i-a si botezat pe cei care si-au marturisit pacatele, evrei si neamuri deopotriva, ca un semn pocaintei

lor

al

(e'19 \ieravoiav - Mat. 3:11). Botezul spre pocainta

nu este o inventie a lui loan, ci o adaptare a botezului prozelitilor.7 NepunSnd accentul pe curatirea rituala, si insistand asupra necesitatii pocaintei si a schimbarii morale (Mat 3:2, 8-10 ; Lc. 3:3, 7-14), loan a adaptat botezul prozelit asa meat acesta a devenit un ritual atat

pentru evrei, cat si pentru Neamuri.8 Acum cand Imparatia lui Dumnezeu S-a apropiat, aducand atat binecuvantarea cat si judecata,

ca descendenti ai lui Avraam, israelitii sunt chemati sa-si reconsidere

relatia cu Dumnezeu, dat fiind faptul ca intrarea m imparatfa care vine nu depinde de legaturi ancestrale (Mat. 3:9 ; Lc. 3:8). Pasul pregatitor pe care trebuiau sa-1 faca era pocainta autentica, iar semnul doveditor al acesteia era botezul pe care loan 11 Tnfaptuia. Astfel, in mod surprinzator, israelitii s-au vazut la acelasi nivel cu neamurile. Dac^ acestia din urma trebuiau sa intre m iudaism prin botez, acum, acelasi lucru le era pretins israelitilor pentru a intra in noul popor al lui Dumnezeu, in conditiile in care statutul lor de fii ai lui Avraam nu mai

constituia

o

garantie.

Acesta

este

drumul

de

la

botezul

prozetitilor la botezul lui loan.9 Totusi, spre deosebire de botezul 7 W. Flemington, op. at., p. 17. 22. 8 Ibid. p. 16. Faptul. ca atat evrei cat si pagani erau botezati de loan e afirmatin Mat. 3 :5-6 ; Me. 1 :5 ; Lc. 3 :12-14.

9 Beasley-Murray, op. tit, p. 40-42, neaga orice conexiune tntre botezul prozelitilor si botezul lui loan pe motiv ca loan nu i-ar fi putut trata pe

iudei in acelasi mod ca si pe pagani, din moment ce legamantul era inca in vigoare. Doua lucruri trebuie luate In considerare. In primul rand, loan nu a chemat la pocainta natiunea lui Israel, ci a iacut-o in mod individual, iar Mat. 3 :5 sugereaza ca nu numai iudei, ci si pagani erau supusi acestui botez. In al doilea rand, originea ideii dezvoltate mai tarziu de Isus (loan 8 :39) si de Pavel (Rom. 4:11, 16 ; 9 :7-8), si anume ca adevaratul popor

Botezul crestinesc si primirea Duhului (I): precursori ai botezului crestinesc

prozelitilor, propovaduirea despre Imparatie si botezul lui loan accentuau aspectul moral si eel-eshatologic: eel moral pentru ca

insistau asupra pocaintei si eel eshatologic datorita accentului pus pe lnvatatura despre judecata si imparatia lui Dumnezeu.

Faptul ca botezul acesta era doar pregatitor si nu suficient

pentru a intra in imparatia lui Dumnezeu este recunoscut chiar de loan atunci cand s-a referit la Mesia: „ ... eu va botez cu apa, dar (...) El va va boteza cu Duhul Sfant (§i cu foe)" (Mat. 3:11; Me. 1:8 omite ,,cu foe"; Lc. 3:16; cf. loan 1:33). Aceeasj promisiune este repetata de Iisus Inainte de Inaltarea Sa la cer (Fapte 1:5) §i

reamintita

de

Petru

in

legarura

cu

convertirea

lui

Corneliu

(F.A.I 1:16). In toate aceste pasaje exista un contrast intre botezul lui loan si botezul cu care Mesia va boteza. in Marcu, contrastul este intre sintagmele ,,cu apa" si ,,cu Duhul Sfant", dar in Matei si Luca este intre ,,cu apa" s,i ,,cu Duhul Sfant si cu foe". Se in{elege de la

autorul cartilor Luca-Fapte ca primii crestini vedeau in aceasta

promisiune o referire la Cincizecime si la revarsarile ulterioare de

Duh Sfant (Fapte 1:5; 11:16). Nu putini cercetatori, urmandu-1 pe

Margoliouth,10 sugereaza ca referirea la ,,botezul cu Duh Sfant" nu facea parte din Tnvatatura lui loan, ci a fost introdusa mai tarziu de biserica primara. Argumentele acre sustin aceastd teza sunt: 1) Ucenicii lui loan din Efes (Fapte 19:1-6) nu auzisera ,,ca a fost dat un

10

al lui Duranezeu nu este Israelul firesc, isi are originea aici, in cuvintele lui loan (Mat. 3 :9 ; Lc. 3 :8); vezi si W.F. Flemington, op. tit, p.14.

fn ,,Baptising with Fire", The Expositor, 8* Series, vol. XIII, p. 446 ff.

Unii dintre cei care il urmeaza sunt: J.M. Creed, The Gospel According to Liike: The Greek Text with Introduction, Notes, and Indices, London: Macmillan, 1950, p. 54 ; T.W. Manson, Message and Mission ofJesus, p. 333 ; J. Klausner, Jesus ofNazareth, p. 247; W.F. Flamington, op. cit, p. 19, 39; V. Taylor, The Gospel according to St. Mark, London,

Macmillan, 1952, p. 157.

Botezul crestinesc si primirea Duhului (I): precursori ai botezului crestinesc

Duh Sfant"; 2) loan Botezatorul a vorbit doar despre ,,botezul cu foe" prin care intelegea judecata eshatologica, dar biserica primara a

interpretat spusele lui ca insemnand ,,botezul cu Duhul Slant";

3)

Tradijia original* s-a pastrat in sursa Q; 4) Luca si Matei contin atat

simbolul (,,foc" ca in Q), cat si interpretarea (,,Duhul Sfant"); 5) Marcu are doar interpretarea (,,Duhul Sfant"); 6) Cele doua versete

adiacente celui care contine afirmatia despre botezul ,,cu Duhul Sfant si cu foe" in Evanghelia dupa Matei folosesc termenul ,,foc" pentru

a simboliza judecata: ,,orice pom care nu face roada buna va fi (...)

aruncat in foe" (v. 10), iar Cel care vine ,,isi va curati cu desavarsire aria", iar pleava ,,o va arde intr-un foe care nu se stinge" (v. 12).

Daca aceasta ipoteza ar fi adevarata, implicatia este ca loan Botezatorul nu are de spus nici un cuvant pozitiv despre Mesia, decat remarca superficiala despre graul pe care il va strange ,,in granar" (Mat. 3:12; Lc. 3:17). E greu de crezut ca loan Botezatorul, care se aliniaza in randul profetilor vechi-testamentali, ar fi prezentat un

mesaj atat de dezechilibrat despre imparatia care avea sa vina, ignorand una dintre componentele ei cele mai importante - Duhul.

Dupa cum afirma si Beasley-Murray, ,,nu exista nici un motiv a priori pentru care loan sa nu fi legat lucrarea lui Mesia de cea a Duhului".11 Apoi, topica inversa in versiunea Sinaitica Siriaca (,,E1 va va boteza cu foe si cu Duhul Sfant"), care, intr-adevar, pare a fi o completare ulterioara, sta singura impotriva traditiei care se gaseste

in toate celelalte manuscrise ale Evangheliei dupa Matei si a celei dupa Luca. Mai mult, a accepta opinia lui Margoliouth ar fi totuna cu

a-1 acuza pe Matei si pe Luca ca ar fi adaugat la original, cuvinte pe

care loan, Iisus si Petru nu le-au pronuntat niciodata (vezi Mat. 3:11; Lc. 3:16;Fapte 1:5; 11:16).

11 Op. at., p. 36. La fel si R.E.O. White, op. tit, p. 75-76; J.D.G. Dunn, Baptism in the Holy Spirit, London, SCM Press, 1970, p. 8-22.

BotezuJ cre^tinescsiprimireaDuhului (I): precursori ai hote7.iilni botezului crestinesr crestinesc

Urmatoarea problema care necesita a fi discutata este relatia

existenta intre pocainta si botezuF lui loan, in Me. 1:4, acesta este ,,un botez al pocaintei" (pdiTTL(T|ia fieTavota), care trebuie inteles ca semnul exterior (botezul) al unei realitati interioare (pocainta). In

Mat. 3:11, se vorbeste despre el ca fund un botez ,,spre pocainta4'

(eis uerdvoiav), care mai curand duce la pocain|a. In Luca 3:3 este folosita

o

alta

sintagma

-

,,botezul

pocaintei

pentru

iertarea

pacatelor" ( pdTrTiau.a [ieTdvoia9 eis dcj>€criv dfiapTttov ). Cum trebuie sa intelegem relatia dintre pocainta si botezul lui loan? Era botezat numai eel care se pocaia, asa cum par sa sugereze Marcu si Luca, sau pocainta era un efect al botezului? Cea din urma ipoteza e sustinuta de Lohmeyer, care considera ca pocainta este un dar divin

primit prin botez.12 Aceasta perspectiva unilaterala este criticata de Beasley-Murray care afirma ca pocainta trebuie vazuta atat ca o cerinta prealabila botezului (ca in cazul fariseilor si saducheilor) c&t

si ca o ,,lucrare divina".13 Desi este adevarat ca pocainta este si responsabilitate umana si dar de la Dumnezeu (cf. Lc. 11:18; Fapte

5:31; 2Tim. 2: 25), nicaieri nu se spune ca acest dar este dat prin

botez. Sintagma folosita de Matei ,,botez spre pocainta" trebuie inteleasa nu ca ,,botez ce are ca rezultat pocainta", ci mai curand ca un act a carui cauza este pocainta. Traducerea romaneasca ,,spre" poate crea conftizie, deoarece exprima un rezultat. Asa cum arata

Dana si Mantey, prepozitia ei