Relatia Joc Invatare Lucrare [PDF]

Zitiervorschau

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

COLEGIUL UNIVERSITAR DE INSTITUTORI

Departamentul de Invatamant Deschis la Distanta – CREDIS

Specialitatea : Institutori Invatamantul prescolar si primar

LUCRARE DE DIPLOMA

Coordonator : Lector Univ. Dr. ROMITA B. IUCU

Student : POROSNICU IONICA – ADRIANA Anul : III - Institutori

2003 1

RELATIA JOC – INVATARE LA VARSTA PRESCOLARA

2

RECUNOSTINTA TOTALA SI SINCERE MULTUMIRI DOMNULUI LECTOR UNIVERSITAR DOCTOR ROMITA B. IUCU , PENTRU TOT SPRIJINUL ACORDAT IN ALCATUIREA ACESTEI LUCRARI !

MULTUMIRI TUTUROR PROFESORILOR SI ASISTENTILOR, PENTRU AJUTORUL DAT IN TIMPUL ANILOR DE STUDIU !

3

Motto :

" Copilul rade , Intelepciunea si iubirea e jocul ! Tanarul canta Jocul si intelepciunea mea-i iubirea ! Batranul tace Iubirea si jocul meu e – ntelepciunea . " ( Lucian Blaga – " Trei fete " )

4

CUPRINS

Nr. Crt.

Capitolul

pagina :

1

Introducere ………………………………………………………

6

2

Jocul didactic …………………………………………………

9

2a 2b 2c

2.1. – definitie …………………………………………………. 2.2. – tipologie ………………………………………………… 2.3. – particularitatile jocului la prescolari ……………….

9 12 21

3 3a 3b 3c

Invatarea ……………………………………………………… 3.1. – definitie …………………………………………………. 3.2. – tipologie ………………………………………………… 3.3. – particularitatile invatarii la prescolari ………….….

27 27 29 32

4 4a 4b

Relatia joc – invatare la prescolari ……………………..… 4.1. – relatia joc – invatare …………………………………. 4.2. – proiecte didactice …………………………………….

36 36 43

5

Concluzii ……………………………………………………….

68

6

Bibliografie …………………………………………………….

70

5

I. INTRODUCERE

Cereintele mereu crescande ale societatii contemporane impun invatamantului actual sarcini importante care sa determine cresterea calitatii lui . Este necesar, pentru aceasta, sa se utilizeze,in desfasurarea procesului de invatamant, cele mai eficiente cai,cele mai variate metode si mijloace care

sa

asigure si sa stimuleze, in acelasi timp, cresterea ritmului de instruire a cunostintelor. Unul dintre aceste mijloace, folosite atat de frecvent in procesul de instruire si educare a prescolarilor care si-a dovedit eficienta din ce in ce mai mult in ultimul timp, este jocul didactic. Rolul si importanta jocului didactic consta in faptul ca el faciliteaza procesul de asimilare, fitare si consolidare a cunostintelor, iar datorita caracterului sau formativ, influenteaza dezvoltarea personalitatii copilului. El este si un important mijloc de educatie

intelectuala , pune in valoare si antreneaza capacitatile

creatoare ale prescolarului. Motivele pentru care m-au determinat sa aleg jocul si invatarea ca instrumente de instruire si educare determinate in activitatea zilnica la gradinita sunt multiple. Cel mai important dintre ele mi se pare a fi acela ca ele corespund perfect particularitatilor de varsta ale prescolarilor. Jocul stimuleaza interesul si curiozitatea prescolarului, favorizand acumularea unei mari cantitati de cunostinte intra-un timp redus si , aparent fara efort. Prin joc copilul invata cu placere, devine interesat fata de activitatea care se desfasoara. Cu timpul, jocul schimba comportamentul unor copii timizi, nesiguri. El stimuleaza si modeleaza procesele afectiv-emotionale,imbogatind viata afectiva a copiilor si sjutandu-i sa-si stapaneasca emotiile. Prin joc copilul ne daruieste tot ce are el mai bun, atat ca forte fizice, cat si ca valori morale. El contribuie la formarea personalitatii copilului si creeaza o ambianta de cooperare. Datorita continutului sau practic, jocul didactic pare a fi cel mai eficient mijloc de activizare a intregii grupe de prescolari, potrivit formarii deprinderilor practice

6

elementare si de munca organizata , dezvoltand spiritul

de echipa, de intra -

ajutorare. Se poate considera ca, focurile constituie o adevarata scoala de educatie, a conduitei, a fanteziei si imaginatiei. Ele formeaza atentia,spiritul de observatie si redare(povesiri), perseverenta, indemanarea , ordinea, abilitatea, perspicacitatea , darzenia,

promptitudinea,

contribuind

astfel

la

dezvoltarea

si

antrenarea

capacitatilor fizice si intelectuale, a trasaturilor de caracter. Jocul reprezinta in acelasi timp, o activitate in procesul careia se modeleaza dimensiunile etice ale conduitei. Cinstea, corectitudinea,onestitatea au in joc un caracter dominant. Folosit cu pricepere si tact pedagogic jocul reuseste sa inlature si sa previna ramanerea in urma la invatatura a prescolarilor cu o intelegere mai greoaie. Toti marii psihologi si pedagogi au acordat o importanta deosebita jocului in formarea si dezvoltarea copilului pentru viata. J.Chateau spunea despre copilarie ca acesta este "ucenicia necesara varstei mature si nu putem ignora din acesta perioada jocul - acest impuls irezistibil prin care copilul isi modeleaza el insusi propria statuie". A.I.Makarenko afrma ca " jocul il pregateste pe copil pentru munca de mai tarziu ", Ed.Claparede spunea ca " jocul pregateste viitorul, satisfacand necesitatile prezente." Toate acestea mi-au intarit convigerea ca folosind jocul in procesul instructiveducativ voi reusi sa cunosc mai usor si mai bine personalitatea prescolalilor,incat de la grupa mica si contirbutia pe care acesta o aduce in instruirea si educarea acestora, ma va ajuta sa cladesc mai usor intregul edificiu al cunoasterii, pe care prescolarii sa-l dobandeasca cu usurinta si placere. Lucrarea de fata isi propune sa analizeze rezultatele obtinute de prescolari,in urma folosirii jocului,pentru a preveni ramanerea in urma la invatatura si pentru insusirea cu mai multa usurinta a cunostintelor. Deoarece gradinita este institutia specializata in formarea fizica si intelectuala a copiilor,ea trebuie sa cultive jocul si invatarea ca forme dominante de de organizare a activitatii,prin care se clasifica si se largeste orizontul vietii copilului si nu ca simple momente recreative. Copii trebuie sa invete jucandu-se caci, asa afirma Henri Walton " jocul este activitatea prin care copilul cucereste increderea in fortele sale". De aceea , orele

7

de invatare trebuie sa alterneze cu cele de joc. Intre 3 si 6 ani invatarea apare frecvent in impletirea cu jocul, iar la cei mari si ca activitate de sine statatoare atat in forme spontane cat si organizate. In programul zilnic al prescolalilor intervin schimbari impuse de ponderea care o are acum gradinita , schimbari care nu diminueaza insa dorinta de joc, jocul ramanand o problema majora in timpul intregii copilarii. In familie,jocul se desfsoara intra-o maiera distractiva, devenind un mijloc placut de petrecere a timpului liber. La gradinita , acesta este inlocuit cu jocul didactic. Fiind o acitvitate preferata de prescolari mi-am propus sa inlocuiesc momente importante ale activitatilor cu jocuri didactice sau elemente de joc, care sa favorizeze adaptarea cu usurinta a prescolalilor la activitatea dominanta-invatarea. Am organizat jocuri didactice la toate activitatile , in orice moment al acestora , in functie de obiectivele urmarite , considerandu - le nu ca simple divertismente, ci, mijloace pretioase de invatare. Interesul pentru joc se afla in plina expansiune si se satisface pe deplin in acest stadiu care este de apogeu, pentru acesta activitate. Interesul pentru invatare, prezent chiar si la prescolarul mijlociu ,este clar si frecvent manifestat la cel mare. La sfarsitul varstei prescolare este important ca jocurile sa reflecte continutul intern al unei noi activitati - invatarea pe care copiii o vor desfasura in perioada urmatoare.

8

II . JOCUL DIDACTIC 2.1. DEFINITIE Jocul reprezinta un ansamblu de actiune si operatii care,paralel cu destinderea ,buna dispozitie si bucuria urmareste obiective de pregatire intelectuala,tehnica ,morala,fizica a copilului. In anii copilariei el este o activitate centrala,intrarea copiilor la scoala il propulseaza pe locul al doilea,pentru ca ,la tinerete sa devina o activitate de consum si de energie ,iar mai tarziu ,o acivitate de reconfortare. In timp ce pentru copii jocul este o conduita formativa, modelatoare, pentru adulti el are functii complementare celor pe care le are munca, adica functii de relaxare. Explicarea jocului este deci raportata la modul de viata al omului,la formarea si evolutia proceselor psihice,a personalitatii,in general. In jurul jocului se desfasoara numeroase dispute in literatura psihlogica si pedagogica Diferite teorii incearca o explicatie cat mai adecvata a comportamentului ludic si continuitatii sale,a comportamentelor de joc ce ii sunt specifice omului de diferite varste. Ca o activitate complexa ,care angajeaza resursele cognetive ale copilului,jocul devine terenul pe care se pot exercita cele mai importante influente formative si informative. Accentuarea laturii formative si a celei aplicative procesului instructiv-educativ se fundamenteaza pe conceptia - verificata experimental potrivit careia , calea cea mai eficienta de pregatire a copilului consta in dezvoltarea limbajului si comunicarii, formarea unor capacitati intelectuale implicate in actul cunoasterii si al invatarii propriu-zise bazate pe jocul didactic . Cunostintele dobandite astfel sunt usor si corect intelese, temeinic asimilate, ordonate, sistematizate, corelate, constituind instrumente pretioase cu care gandirea copilului va opera ulterior . Ursula Schiopu in " Psihologia copilului " afirma ca , prin joc copilul se apropie mai facil de intelegerea lumii, imbogatindu-si gama de atitudini de ea " .

9

si simtaminte fata

In functie de modul cum copilul participa la joc , din punct de vedere social , dupa etapele de varsta, exista sase categorii de comportamente : _ comportamentul copilului care se plaseaza in "afara ocupatiei" ; _ comportamentul sau jocul solitar, izolat ; _ comportamentul copilului care observa jocul si poate comunica cu unii din partenerii jocului ; _ comportamentul ludic paralele , in care un copil se joaca la fel ca ceilalti copii , dar fara sa coopereze cu acestia ; _ comportamentul ludic de cooperare cu actiuni bine organizate , in care copilul devine constient de rolul pe care-l are in cadrul grupului . In timpul jocului se desfasoara un proces de asimilare , ce compara o functie dubla .

Pe de o parte are loc o asimilare de impresii si relatii ce duc la

functionalitate, iar de alta parte asimilarea se organizeaza datorita unor antrenari si organizari de natura mentala . Pentru copil , jocul presupune un anumit efort fizic , dar si un anumit consum nervos - chiar daca este vorba de activitati nesemnificative .

Efortul depus

stabileste astfel o relatie stransa intre joc si munca , ambele fiind forme de activitate specific umane. Jocul, deci, face legatura copilului cu munca , il fortifica si il abiliteaza cu numeroase insusiri , cu gustul performantelor si mijloacelor de a le realiza si asa cum afirma J. Chateau in " Copilul si jocul " este " o punte aruncata intre copilarie si varsta matura " . In acelasi timp creeaza la copii deprinderi si obisnuinte pentru colaborarea de grup , pentru sincronizarea actiunilor cu alti copii , pentru conjugarea efortului in vederea atingerii scopului propus . In toate formele de joc are loc o intensa socializare, tocmai datorita faptului ca " jocul cuprinde si asimileaza dinamica vietii sociale " . Jocul si munca sunt practic " doua fete ale activitatii umane " , dupa cum observa J.C. Petrescu . Jocul dezvolta toate fortele omului si este prezent, dupa parerea lui Lucian Blaga "de-a lungul vietii" . Ceea ce defineste cel mai bine jocul , este faptul ca el izvoraste din trebuintele firesti , de miscare si de manifestare a calitatilor fiintei umane , este o activitate libera , in care primeaza dorinta si necesitatea omului de a se juca, o activitate spontana , atractiva, care determina stari afective , pozitive si multe satisfactii; o

10

activitate totala care , angajeaza fiinta umana cu toate functiile sale psihice , cognitive, afective,volitive, motrice, etc. De asemenea , fiind considerat o activitate recreativa compensatoare , este apreciat pentru modul in care creeaza o stare de destindere si distractie . Prin joc, in interiorul grupului prescolar, se stabilesc multiple si variate interrelatii capabile sa influenteze comportamentul social al copilului .

Jocul

reprezinta cadrul optim de formulare a sarcinilor complexe, prin el putand fi introduse norme mult mai dificile de comportament , insistand asupra unor elemente definitorii prielnic, colegialitate, spirit de echipa , grija fata de cel de langa tine, raspundere si disciplina. In dinamica procesului de invatare , alaturi de activitate , jocul didactic constituie o modalitate valoroasa de actiune pedagogica , menita sa duca la formarea convingerilor moral - civice . In conditiile unor conduceri competente , jocul creeaza copilului conditiile unor relatii de grup , de timp . Un educator abil , inzestrat cu multa mobilitate psihica , valorifica din plin notiunile , sentimentele, convingerile formate sau in curs de formare prin joc . Noua , slujitorilor gradinitei actuale , ne revine misiunea dificila de a-l ajuta pe copil sa treaca dintr-o etapa a copilariei in alta , sa se integreze societatii si sa paseasca pregatit din toate punctele de vedere , in lumea adultilor . In felul acesta , in drumul de acasa pana la gradinita si inapoi , iar de aici prin timp , copilul participa la un adevarat "maraton" pentru integrarea in viata sociala , maraton din care el trebuie sa iasa invingator.

"In fata lor vor apare culmile necunosterii, vor trebui sa infrunte desertul nestiintei si nisipurile inselatoare ale comoditatii , se vor lovi de arsita indoielilor si vantul naprasnic al confruntarilor , dar pana la urma, la traditionala rubrica din catalogul vietii , va fi inscrisa nota de OMparticipant devotat la uluitoarea expeditie pe care o va face de la EU - la NOI - spre deplina afirmare a telurilor noastre , a unei societati pentru care invatatura , munca , cizelarea si desavarsirea personalitatii reprezinta suprema satisfactie". ( Iuliu Ratiu , Insemnari de scriitor )

11

2.2. TIPOLOGIA > In literatura de specialitate , jocul este definit si explicat in moduri foarte diferite ; tot atat de diferite sunt si functiile si sensurile care i se atribuie . Asa cum il defineste J. Huizinga in "Homo Pudes" , jocul este o actiune specifica , incarcata de sensuri si tensiuni intotdeauna desfasurata dupa reguli acceptate de buna voie si in afara sferei utilitatii sau necesitatii materiale, insotita de simtaminte de invatare si de incordare , de voiosie si destindere (48, p 214-215) . Din multitudinea si varietatea incercarilor de a surprinde si descifra esenta acestui proces complex – jocul - pornind de la definitii care determina jocul ca fenomen tranzitoriu , ca mijloc de exprimare si exteriorizare a trairilor , ca forma de conduita , drept proces si cale de modelare, activitate in care se prefigureaza diferite genuri de activitati , ne oprim asupra definitiei jocului data de A.N. Leontiev dupa care: jocul este o activitate de tip fundamental cu rol hotarator in evolutia copilului, constand in reflectarea si reproducerea vietii reale intr-o modalitate proprie copilului, rezultat al interferentei dintre factorii biopsihosociali. Jocul este transpunerea pe plan imaginar al vietii reale pe baza transfigurarii realitatii, prelucrarii aspiratiilor , tendintelor, dorintelor copilului. Jocul este o activitate cu caracter dominant la acesta varsta, fapt demonstrat de modul in care polarizeaza celelalte activitati din viata copilului, dupa durata si ponderea sa , dupa eficienta , in sensul ca jocul este activitatea care conduce la cele mai importante modifcari in psihicul copilului. Cunoscand locul pe care il ocupa jocul in viata copilului este usor de inteles eficienta folosirii lui in procesul instructiv-educativ. Aceasta realitate face oportuna preocuparea specialistilor in teoria jocului de a se ocupa mai atent de clasificarea lui. Cei ce studiaza teoria jocului este bine sa cunoasca urmarile firesti ale unei bune clasificari. O clasificare stiintifica convingatoare influenteaza imaginea despre joc si despre implicatiile sale teoretico – aplicative :

12

- pune ordine in varietatea, diversitatea si unitatea formelor de manifestare a jocului la o anumita varsta; - fiecare forma de joc isi poate gasi locul ce i se cuvine in sistemul din care face parte ; - avand imaginea clara a diferitelor categorii sau forme de jocuri si a locului pe care il ocupa ele in sistem , se pot elabora indrumari metodice diferentiate, prilej de a arata cum se coreleaza si se determina reciproc in sistemul din care fac ele parte - cunoscand varitatea si diversitatea formelor de joc, in unitatea lor,se pot gasi modalitati montate de implicare a jocului in conceperea stiintifico-metodica a jocului in invatamantul prescolar. Jocurile se pot clasifica dupa mai multe criterii: a) dupa continutul si obiectivele urmarite jocurile pot fi clasificate astfel: - jocurile de completare si consolidare a unor cunostinte, priceperi si desprinderi; - jocuri pentru formarea unui vocabular in vederea utilizarii lui vorbirea curenta; - jocuri de orientare spatiala; - jocuri de pregatire pentru intelegerea unor notiuni; - jocuri de aplicare a unor deprinderi practice (de igiena, de munca in gradinite, in familie); - jocuri de realizare a educatiei estetice; - jocuri de formare a deprinderilor de educatie morala; - jocuri didactice cu caracter cognitiv si formativ (la limba romana, matematica); - jocuri de cunoasterea mediului inconjurator; - jocuri de creatie, de constructii tehnice; - jocuri didactice destinate activitatii in completare la prescolarii mari ; b) dupa materialul folosit jocurile didactice pot fi: - jocuri cu material didactic; - jocuri fara material didactic; - jocuri orale; - jocuri cu intrebari; - jocuri cu ghicitori; c) dupa felul regulilor jocurile pot fi: - jocuri cu reguli transmise din generatie in generatie; - jocuri inventate; d) dupa competenta psihofizica solicitata in mod dominant jocurile pot fi:

13

- jocuri de miscare; - jocuri de observatie; - jocuri de gandire; - jocuri de atentie; - jocuri de memorare; - jocuri de imaginatie; e) dupa numarul participantilor jocurile pot fi: - cu un singur jucator; - in perechi; - in echipe; - cu mai multi jucatori (in grup); Jocul, puntea de legatura dintre viata si gradinita, permite prescolarului sa treaca cu usurinta la munca serioasa? Alcatuirea de jocuri ditactice si alternarea lor cu iscusinta, in cadrul celorlalte metode de invatare constituie una din cele mai importante sarcini ale metodologiei actulale. Jocul nu poate fi introdus oricum in programul prescolarilor . Educatoarei ii revine misiunea nobila , dar dificila in acelasi timp, de a sti cum, cand si ce fel de jocuri sa desfasoare cu prescolarii. In desfasurarea cu bune rezultate a jocului didcatic se cere stabilirea continutului jocului si amplasarea lui in sistemul activitatilor instructiv - educative. Daca prin jocul propus se vizeaza familiarizarea prescolarilor cu anumite situatii, actiunii, sau daca se preconizeaza deschiderea spirituala catre un continut informational ce urmeaza a fi asimilat , atunci jocul se amplaseaza in partea introductiva a activitatii. Daca prin joc se urmareste aplicarea, exercitiul necesar formarii unor priceperi si deprinderi, atunci se organizeaza in partea finala a activitatii,deci, va fi un joc cu caracter aplicativ. Daca obiectul dominant al activitatii il constituie sistematizarea si verificarea unui sistem de cunostinte, priceperi si deprinderi, atunci jocul se amplaseaza la un interval anume de timp, fie sub forma unor concursuri, fie sub forma unor sezatori. La prescolarii mici si mijlocii, jocurile cu material ocupa un loc insemnat. O mare parte din materialul didactic necesar jocurilor exista si in comert (jetoane,jocuri cu scene din povesti, cu litere etc).

14

Indeferent de provenienta lui materialul folosit in jocurile didactice trebuie sa intruneasca si unele cerinte speciale in afara de cele cunoscute (accesibilitate, aspect atragator, calitati artistice). Aceste cerinte se rezuma la faptul ca materialele folosite nu trebuie sa fie incarcate, greoaie din punct de vedere al compozitiei si trebuie sa se refere la tema propusa in joc. In jocurile demonstrative colective , materialul trebuie sa aiba dimensiuni mai mari pentru a putea fi perceput de copii. Exemplu: materialele folosite la jocurile : "Gaseste cuvantul cu sens opus!", "Cand?", "Anotimpurile". Materialul distribuit copiilor si manuit de acestia trebuie sa aiba dimensiuni mai mici. Printr-o planificare judicioasa a jocurilor didactice esalonate pe activitati de invatamant si date calendarsitice, prin pregatirea din timp a materialului necesar jocului didactic urmarit la o anumita activitate, am putut sa respect aceste cerinte trezind interesul copiilor nu numai pentru materialul folosit, ci si pentru jocul in sine. Intelegerea jocului in metodologia generala a activitatilor instructiv-educative impune cunoasterea logicii didactice specifice fiecarei activitati. Pentru prima etapa a jocului didactic, activitatea introductiva se poate realiza si prin folosirea ghicitorilor si versurilor. Exemplu : " La sunet de clopotel / Jocu – ncepe ; fiti atenti la el ! "

sau

" Bate toba : bum , bum , bum ! Jocu - incepe chiar acum ! " Dupa introducerea in activitate urmeaza comunicarea denumirii , a regulilor si precizarea conditiilor de desfasurare. Cu cat regulile jocului implica mai multe situatii problema , cu atat valoarea formativa va fi mai mare. Cunoscand regulile jocului in asa fel incat sa asigur intelegerea lui de catre toti copii, am obtinut intotdeauna de la ei o participare totala. De pilda , la jocul " Gaseste silabele potrivite!", dupa ce le-am comunicat copiilor titlul , i-am anuntat ca acest joc se desfasoara pe gupe intr-un timp limitat. Am explicat regulile jocului, iar copii au alcatuit cu usurinta cuvinte potrivite si alte variante de desfasurare ale aceluiasi joc complicand in timp desfasurarea lui prin adaugarea unei silabe in plus. Explicatia si demonstratia unui joc sunt de mare importanta didactica si pedagogica.

15

Deci, explicatia si demonstratia se desfasoara simultan, sunt jocuri care cer folosirea prin succesiune, explicatia precedand demonstratia, modelul actiunii fiind dezvaluit dupa ce s-a realizat instructia, drumul cunoasterii fiind parcurs de la regula la exemplu, deci, deductiv. La prescolarii mari, in unele jocuri se parcurge acest drum pentru ca acestia au deja un fond de reprezentari, de cunostinte; demonstratia facand-o copii. In jocurile ca: "La aprozar", "La librarie'', regulile jocului au fost deduse de copii si astfel invatare a fost mai eficienta. Daca jocul si regulile lui sunt demonstrate in intregime cu participarea directa a copiilor, solicitandu-i in asa fel incat ei insasi sa elaboreze fiecare secventa, fiecare regula, atunci, invatarea dobandeste un caracter integral si devine mai valoroasa. Cunoscand atractia deosebita, a copiilor pe care ii conduc, pentru jocul didactic, le-am cerut sa-si imagineze si ei alte variante de jocuri si sa stabileasca reguli corespunzatoare. Este necesar ca, inainte de executarea jocului de catre copii, pentru a avea convingerea ca acestea au inteles jocul si si-au insusit regulile lui, sa fie puse cateva intrebari, eventual copiilor cu o slaba capacitate de concentrare sau celor mai putin activi. Orice joc se poate realiza la inceput "de proba". Aceste fapte determina copii sa participe cu mult entuziasm la joc,sa descopere cat mai multe variante ale jocului propus. Prin jocul "de proba" n-am putut convinge intotdeauna in ce masura copii au retinut si pot aplica regulile transmise si mi-au permis trecerea, la timpul potrivit, la o alta veriga a jocului. Executarea jocului de catre copii, reprezinta etapa fundamentala si, cea mai importanta, daca o raportam la ceea ce dorim sa realizam prin jocul respectiv. De cate ori am constatat abateri de la respectarea regulilor jocului, am intervenit cu promtitudine si tact pedagogic determinand copii sa indeplineasca fidel regulile jocului. Uneori am complicat cerintele unor jocuri la care copii se acomodeaza cu rapiditate. Fiind solicitati si antrenati sa

lucreze uneori si independent, copii isi

mobilizeaza efortul, iar independenta si responsabilitatea lor pentru munca va creste implicit.

16

Obligati sa rezolve rapid sarcinile impuse de joc, copii se vor obisnui sa observe, sa descopere prin exercitii solutiile, iar toate acestea le vor trezi interesul si dorinta de a invinge greutatile. Descoperirea solutiilor corecte ale unui joc, confirmarea sistematica a scuccesului obtinut , bucuria inregistrata la rezolvarea fiecarui "pas" in jocul didactic, sporeste,prescolarului care obtine performanta, incredere in fortele proprii. In unele jocuri am urmarit alternarea raspunsurilor individuale cu cele colective. Am incercat sa-mi dozez la minimum interventiile pentru ca jocul sa nu-si piarda cursivitatea si intensitatea, fapt care ar face ca micii prescolari sa nu-l mai urmareasca cu interes. Am observat ca interventiile prea numeroase si conducerea rigida a jocului se soldeza cu rezultate slabe. Am organizat jocuri care, prin structura lor, asigurau participarea activa a copiilor, ei trebunid sa manuiasca permanent materialul distribuit, sa-l selectioneze , sa actioneze cu el intra-un anumit fel, de pilda la jocurile: "Gaseste aceeasi culoare", "Cauta semnul corect" etc. In unele jocuri copii actioneaza rand pe rand cu materialul demonstrativ . La aceste jocuri am gasit anumite procedee prin care se mentin atentia si interesul copiilor, chiar daca ei nu actioneaza direct la joc . In acest fel am sporit ritmul desfasurarii jocului dand copiilor timizi, retrasi, materialul demonstrativ pentru a-l manui. Am urmarit si tipurile de relatii care se stabilesc intre copii, lucru care mi-a permis o cunoastere a particularitatilor copiilor , a personalitatii acestora . Ritmul si intensitatea jocului deprind in mare masura de clima-tul de incredere si sinceritate in care se desfasoara jocul - teama si neancrederea sau revolta ; inhiband activitatea intelectuala. Am lasat, in schimb , libertatea copiilor de a-si exprima gandurile, ideile, fara a face din aceasta motiv de a transforma jocul didactic in haos . Un moment important al jocului didactic , atractiv si chiar palpitant este evaluarea rezultatelor . Aprecierea, pe care educatorul o face ca element de intarire a activitatii desfasurate de copii , are o mare rezonanta afectiva . De fapt, copiii nu constientizeaza atat cuantumul informational dobandit , cat satisfactia propriu-zisa sau non satisfactia .

17

" Dirijarea jocului trebuie sa fie metodica , sistematica , dar in acelasi

timp plina de delicatete si tact, fara interventii brute . Printr-o intrebare, printr-un sfat, prin selectarea materialului pedagogul directioneaza continutul si desfasurarea jocului, ii ajuta pe copii sa se asocieze in joc " . (Evghenie Alexandrovna Florina - " Jocul si jucaria ", Editura Didactica si Pedagogica , 1976 ) . O buna pregatire a jocului impune stabilirea unor elemente de joc . Acestea sunt determinate de scopul jocului si de sarcina lui . Ele pot fi miscarea, aplauzele, ghicirea, concursul, intrecerea, manipularea unor obiecte sau materiale, surpriza, cuvantul, asteptarea . In jocurile "spune mai departe" , "cifra se plimba" , am folosit ca element de intrecere mingea, balonul sau concursul in sine. Elementele de joc au adus ineditul si au dat farmec jocurilor . In timpul jocurilor o mare importanta se acorda stabilirii recompenselor si pedepselor . Drept recopensa am folosit : bilute, figuri geometrice , stelute, stegulete, flori, carti, jetoane, etichete, mascote, laude , etc.

Nu au lipsit nici unele

pedepse cum ar fi : sa spuna o poezie , o ghicitoare , sa cante un cantec , sa faca doua-trei sarituri , sa imite mersul sau glasul unui animal . Jocurile didactice pe care le-am organizat s-au desfasurat individual si pe echipe . Am considerat intotdeauna insa , ca jocurile didactice care se desfasoara pe echipe dezvolta spiritul competitional si cooperarea intre copii . Am constituit grupe de copii respectand posibilitatile intelectuale ale acestora , urmand ca fiecare echipa sa contina un numar egal de copii si cu posibilitati asemanatoare in privinta intelectului . Am observat ca in jocurile desfasurate pe echipe, incordarea psihica si tensiunea sunt mari, ceea ce face ca si concentrarea sa creasca , eforturile de vointa si de gandire sa se armonizeze cu ale partenerilor . In jocurile organizate sub forma de competitie am urmarit : _ realizarea unui permanent schimb de idei , valorificarea in comun a cunostintelor dobandite in mod individual de fiecare membru al grupului ;

18

_ marirea coeziunii grupului antrenat in competitie, formarea unor deprinderi simple de organizare a actiunilor in cadrul grupului, acceptarea unui conducator din randul copiilor ; _ cresterea ritmului actiunii de joc si a participarii efective ; _ schimbarea creativitatii individuale si a creativitatii in grup . In cadrul jocului am introdus variante diferite de competitie : _ o singura forma de competitie in cadrul unei activitati ; _ combinatii de diferite forme de competitie ; _ competitia individuala ; _ competitia in grupuri mici ; _ competitia intre echipe axata pe competitia individuala ; _ competitia pe echipe imbinata cu competitia pe grupuri mici . Punand in prim plan una din cele trei forme de competitie si su-bordonandu-i cand uneia , cand celeilalte forme , copii au fost pusi in situatia de a-si gasi independent o solutie , un raspuns la intrebare , cand se vor consulta intre ei , cand vor coopera pentru dezvoltarea sarcinilor propuse . In jocurile " Multe-putine", "Eu spun una, tu spui alta ! " , " Unde sunt greselile ? ", " Jocul silabelor " , " Spune cuvinte in ordinea alfabetica !" - am imbinat copetitia individuala cu competitia intre echipe , favorizand formarea simtului de raspundere individuala in stransa legatura cu spiritul de solidaritate , de echipa . Valorificarea modului in care copiii si-au insusit diferite cerinte de exprimare corecta am realizat-o in cadrul unor intreceri pe echipe alternand formularea intrebarilor puse de mine , cu formularea intrebarilor formulate de o echipa altei echipe . In acest mod , a devenit obiect al competitiei nu numai gasirea raspunsului corect , dar si rezolvarea corecta a unei situatii date (mare-mic, usor-greu, multputin). Indiferent de activitatile la care am aplicat jocurile didactice , rezultatele au fost foarte bune , atat pe planul determinarii nivelului de cunostinte , cat si pe planul formarii multilaterale a personalitatii copiilor . In jocurile : " Ordoneaza numerele ", " Cine lipseste ? ", " Aseaza corect ! " competitia individuala a fost integrata in competitie din cele doua grupe corespunzatoare randurilor de bancute .

La inceputul jocului am cerut

reprezentantilor celor doua echipe sa ordoneze anumite numere intra-un sir ,

19

castigatoare fiind echipa al carei reprezentant a fost operativ in rezolvarea sarcinii primite . In partea a doua a jocului fiecare copil a primit cate cinci numere spre a le aseza corect in ordine crescatoare . Castigatoare a fost echipa care a ordonat cel mai repede numerele .

Desi

conlucrarea dintre copii nu este admisa in timpul jocului, prezenta unui scop comun a declansat simtul de raspundere fata de echipa din care copilul a facut parte , mobilizand astfel intregul colectiv. " Fara joc , intreaga viata a copilului degenereaza ca o floare lipsita de apa si

de soare " . ( Mihai Stoian )

20

2.3. PARTICULARITATILE JOCULUI LA PRESCOLARI " Copilul rade : Intelepciunea si iubirea mea e jocul " ( Lucian Blaga - " Trei fete " ) Jocul este un minunat mijloc de cunoastere si autocunoastere , de exersare a unor capacitati , de socializare primara , de antrenare a capacitatilor cognitive si de exteriorizare a emotiilor si sentimentelor . Desi este un mijloc de relaxare si distractie , jocul are importante functii instructiv-educative . El contribuie prin continutul sau obiectual sau logic la dezvoltarea intelectului . Jocul didactic poate fi folosit cu succes scontat in captarea atentiei copiilor pe tot parcursul activitatilor didactice si inlaturarea plictiselii , dezinteresului . Folosirea jocului didactic in procesul instructiv-educativ face ca prescolarul sa invete cu placere , sa devina interesat fata de activitatea ce se desfasoara , face ca cei timizi sa devina mai volubili , mai activi, mai curajosi sa capete mai multa incredere in capacitatile lor, mai multa siguranta si tenacitate in raspunsuri . Pentru copil orice activitate este joc . " Jocul este munca , este binele , este datoria , este idealul vietii . Jocul este

singura atmosfera in care fiinta sa psihologica poate sa respire si, in consecinta , poate sa actioneze. " ( Claparide - " Psihologie de l`enfant " ) . Prin joc , copilul invata sa descifreze lumea reala , motiv pentru care H Wallon apreciaza jocul ca pe o activitate de preainvatare . Jocul didactic ocupa un loc important in dezvoltarea vorbirii , deoarece forma de joc antreneaza interesul copilului in stimularea si exersarea vorbirii in directia propusa in cadrul fiecarui joc , fara ca el sa constientizeze acest efort . Astfel prin intermediul jocului didactic se fixeaza , precizeaza si activeaza vocabularul copiilor , se contribuie la imbunatatirea pronuntiei, la formarea unor notiuni , la insusirea unor constructii gramaticale . De exemplu , jocul didactic : " Spune cuvinte in ordinea alfabetica ! " - are ca scop activizarea vocabularului copiilor ; formarea deprinderii de a forma cuvinte incepand cu fiecare dintre literele alfabetului si dezvoltarea puterii de concentrare .

21

Materialele folosite sunt bastonasele si literele alfabetului . Jocul se desfasoara astfel : Pe tabla sunt asezate cartonase cu literele alfabetului . Copiii sunt impartiti in atatea grupe cate randuri de bancute sunt in sala de clasa . Educatoarea numeste un copil din prima grupa . Acesta este obligat sa treaca la tabla si sa ia in mana cartonasul cu litera "A", spunand totodata un cuvant care care incepe cu litera respectiva . Pe rand , din fiecare grupa trece cate un copil alegand litera din alfabet care urmeaza celui cu care a inceput cuvantul spus de copilul dinaintea sa si spune la randul sau un cuvant inceput cu litera pe care o are in mana . Copiii apreciaza daca alegerea literei si a cuvantului au fost facute corect . Jocul decurge in felul acesta pana ce toti copiii au trecut la tabla. Cei care nu au ales corect litera sau nu pot spune cuvinte cu litera de pe cartonasul pe care il tin in mana primesc o "pedeapsa" ( de exemplu : sa spuna o strofa din ultima poezie invatata , sau sa cante un cantec , sau sa faca miscari de gimnastica cu bratele , etc. ) . Eficienta jocurilor didactice de dezvoltare a vorbirii depinde insa, in mare masura , de modul in care educatoarea stie sa le selectioneze in raport cu situatiile concrete existente in grupa de copii . Jocurile gramaticale si cele lexicale vizeaza utilizarea unor forme corecte de exprimare , despartirea in silabe , identificarea sunetelor cu care incep sau se termina cuvintele s.a. Un astfel de joc este de exemplu : " Eu spun una, tu spui multe ", avand ca scop formarea deprinderii de a formula pluralul substantivelor in scopul dezvoltarii vorbirii corecte . Materialul didactic folosit : jetoane cu diferite desene reprezentand un singur lucru ( fiinta ) si altele avand desenate pe ele mai multe lucruri sau fiinte asemanatoare . Jocul se desfasoara astfel : Se da copiilor cate un jeton pe care sunt desenate mai multe imagini asemanatoare . Educatoarea arata un jeton cu o singura fiinta sau un singur lucru desenat pe el si cere copiilor sa-l denumeasca . Apoi le cere sa arate un cartonas cu mai multe imagini asemanatoare celor de pe cartonasul aratat . Copilul care are

22

acest cartonas il arata spunand cuvantul corespunzator ( pluralul substantivului care fusese spus la singular ) : De exemplu :

masa - mese copil

- copii

iepure - iepuri Varianta I : Pentru complicarea jocului se arata un jeton cu imaginea unei singure fiinte sau lucru cerand copiilor sa spuna cuvinte corespunzatoare imaginii , dar care sa arate mai multe fiinte ( sau lucruri ) asemanatoare celei desenate pe cartonas (sau invers , se arata jetoane reprezentand mai multe lucruri sau fiinte si se cere cuvantul corespunzator unei singure fiinte sau unui singur lucru din cele aratate de el ) . Varianta II : O forma mai grea a jocului este cea orala . Ea poate fi folosita dupa ce copiii s-au obisnuit sa joace acest joc cu ajutorul materialului intuitiv . In aceasta ultima forma educatoarea spune un substantiv la singular, copilul intrebat trebuind sa spuna acelasi cuvant la plural. Se poate proceda si invers , adica educatoarea spune un substantiv la plural, iar copilul il trece la singular . Un alt joc didactic este " Traista cu povesti " . Acest joc are ca scop consolidarea deprinderilor de a face legatura intre propozitii si a reda continutul unei povesti in mod corect . Materialul folosit : o traista mica confectionata din material simplu in care sunt introduse imagini din diferite povesti cunoscute de copii: "Punguta cu doi bani" , " Scufita rosie" , "Capra cu trei iezi" , "Alba ca Zapada", " Motanul incaltat " etc. Desfasurarea jocului : Se va arata copiilor traista si se va preciza ca in interiorul ei se gaseste o ilustratie dintr-o poveste cunoscuta . Traista va trece din mana in mana , de la un copil la altul , iar in acest timp copiii vor recita in cor versurile :

" Traista minunata Spune-mi mie indata Ce se-ascunde-n tine Ca vreau sa stiu bine ! " 23

Copilul la care a ajuns traista cand s-au terminat versurile o deschide , scoate ilustratia si povesteste episodul infatisat pe ea . Daca copilul la care s-a oprit traista nu recunoaste povestea si nu stie sa redea continutul ilustratiei , altul va putea face lucrul acesta . Pentru a usura desfasurarea jocului se repeta la inceput in cor de cateva ori versurile pentru a fi memorate . La inceperea jocului , traista este data de educatoare copilului din prima bancuta din partea dreapta , iar acesta o da celui din spate si se continua pana la terminarea versurilor .

Dupa ce s-a ghicit povestea din care face parte scena

reprezentata in ilustratie , educatoarea introduce in traista o alta , dand-o mai departe . Se procedeaza la fel pana ce se epuizeaza toate ilustratiile care au fost pregatite pentru activitatea respectiva . In timpul povestirii , este bine sa fie ajutati de educatoare , copiii care se exprima mai greu . Un loc deosebit in activitatile de la gradinita il ocupa jocurile didactomatematice . Aceste jocuri urmaresc , pe langa dezvoltarea limbajului matematic , consolidarea numaratului in limitele 1 - 10 . De exemplu , jocul didactic : " Numara mai departe " are ca scop

formarea deprinderilor de a numara de la 1 la 10 . Materiale folosite : cartonase pe care sunt scrise cifrele de la 1 la 9 . Desfasurarea jocului :

Copiii vor primi de la educatoare cate un cartonas ; copiii sunt scosi in fata si asezati in cerc dupa ordinea numerelor indicate pe cartonase (1,2,3,4,5,6,7,8,9 ) . Un singur copil nu si-a primit cartonas . Acesta va trece in mijlocul cercului . Se indica de catre educatoare regulile de desfasurare a jocului care constau in a numara mai departe , tinand seama de numarul indicat pe cartonas . Copiii , invartindu-se in joc , vor rosti urmatoarele : " Daca stii a numara , locul meu il vei lua " ; apo se opresc .

Cel din mijloc se adreseaza unui copil din cerc

( la alegere ) : " Numara mai departe ! " ; acesta va trebui sa iasa din cerc si sa numere mai departe , incepand cu numarul imediat urmator celui indicat pe cartonasul sau . De pilda , daca are numaru cinci pe cartonasul sau , va numara mai departe numerele de pe cartonasele copiilor aflati in dreapta lui : sase, sapte, opt,

24

noua . Daca numara corect , ia locul celui din mijloc, imanand acestuia cartonasul sau . Jocul se reia de la inceput pana cand copiii invata sa numere bine . Varianta : _ educatoarea arunca mingea unui copil din cerc rostind un numar. Cel ce prinde mingea trebuie sa numere mai departe pana la zece . Activitatea se continua in limita timpului afectat . Un alt joc matematic este " Cauta-ti casuta ! " , care are ca scop verificarea insusirii cunostintelor privind denumirile formelor si culorilor predate ;

formarea

priceperii de a compara dupa criteriul formei si al culorii . Materialul didactic folosit : pentru fiecare copil cate o cheie confectionata din carton , care are pe partea de sus lipita o figura geometrica de o anumita culoare , lacate mari din carton pe care sunt desenate figuri geometrice de culori diferite . Jocul se desfasoara astfel : Fiecare bancuta reprezinta o "casuta" . Pe fiecare "casuta" se aseaza un lacat mare pe care este desenata o figura geometrica colorata . Se impart copiilor cheile din carton . La un semnal dat de educatoare , fie verbal, fie cu ajutorul unui clopotel , copiii isi cauta "casuta" care trebuie sa aiba desenat pe lacat aceeasi figura, de aceeasi culoare , cu cea pe care o are cheia lui . Dupa ce si-au gasit locul , copiii se aseaza in bancuta respectiva si pun cheia alaturi de lacat , cu figura geometrica in sus . Educatoarea trece pe la fiecare bancuta si verifica daca imperecherea cheielacat s-a facut corect ; apo cere fiecarui copil sa denumeasca forma si culoarea pe care o au figurile lipite pe cheia si lacatul sau . Castigatorii jocului vor fi cei care isi gasesc in mod corect "casuta" si care indica exact forma si culoarea figurii respective .

La confectionarea cheilor ,

educatoarea va avea grija ca aceeasi forma si culoare sa nu aiba mai mult de doi copii . In timpul desfasurarii jocului , cheile se pot schimba de mai multe ori astfel incat fiecare copil sa lucreze cu figuri si culori diferite . De exemplu : _ jocul didactic matematic " Al catelea lipseste ? " are ca scop formarea deprinderilor de a numara corect si rapid pana la zece . Desfasurarea jocului : _ se aseaza pe tabla de fetru zece ratuste si dedesupt zece iepurasi. Se numara cu copiii de la stanga la dreapta . La o bataie din palme copiii isi vor aseza capul pe

25

banca . Educatoarea va lua o ratusca sau un iepuras . La doua batai, copiii se vor ridica de pe bancute si vor trebui sa spuna a cata ratusca ( iepuras ) lipseste . Pentru complicarea jocului se va lua , deodata , o ratusca si un iepuras , fiecare din alt loc , sau doua ratuste alaturate . Acest joc se poate desfasura si cu alte figuri decupate , de exemplu : brazi si ciuperci , flori si fluturi etc. Prescolarii se joaca unii cu altii , colaborand foarte bine , reusesc sa-si coordoneze actiunile, sa respecte regulile, sa controleze actiunile proprii dar si pe ale partenerului etc. Dezvoltarea atentiei, a memoriei , a vointei, a capacitatii de intelegere , toate asigura desfasurarea in bune conditii a jocului . Nivelul jocului exprima nivelul dezvoltarii psihice a copilului, dar jocul este si un stimulator principal al dezvoltarii psihice , confirmand si prin aceasta locul lui fundamental in viata prescolarului .

" Jocul are particularitatea de a crea jucatorilor o dispozitie fericita , de a-i scoate din > si de a-i introduce in > " ( O.F. Bolinow , atat de Erich E. Geissler )

26

III . INVATAREA 3.1. DEFINITIE

" Fiti siguri , spuse plugarul , Ca nu vindeti mostenirea Lasata de inaintasi : Inauntru sta ascunsa o comoara " La Fontaine

" Dar batranul a fost intelept Sa le arate inainte de a muri Ca invatatura este acea comoara ." J. Delors Desi invatarea nu este un fenomen exclusiv uman , la nivelul oamenilor ea suporta o modelare socio-culturala , devenind o trasatura definitorie pentru fiintele umane . In sens larg , invatarea poate fi definita ca : " un proces evolutiv , de esenta formativ-informativ, constand in dobandirea ( receptionarea, stocarea si valorificarea interna ) de catre fiinta vie, intr-o maniera activa , explorativa a experientei proprii si, pe aceasta baza, in modificarea selectiva si sistematica a conduitei , in ameliorarea si perfectionarea controlata si continua sub influenta actiunilor variabile ale mediului ambiant " . Cele mai multe acceptiuni date invataturii , atesta existenta unei constante in definitie , schimbare, modificarea comportamentului pe baza experientei traite (structura educationala) . In sens definitional, invatarea este o transformare de comportament pe baza unei experiente organizate scolar, organizare supusa structurarii,observatiei controlului,in conditiile activitatii si ambiantei scolare. Procesul de invatamant incearca sa produca o schimbare , in timp in spatiu si in forma a experientei traite de individ:psihomotrice,actionale,deoarece numai o experienta noua , poate genera o noua invatare. Procesul de invatare presupune o dualitate de forte implicate: -forte care inlesnesc ,provoaca si determina schimbarea(cadrul didactic) ;

27

-forte in dezvoltare ,care suporta schimbarea si care se implica activ in actul de transformare personala. Acceptiunile date procesului de invatare sunt cunoscute in literatura de specialitate sub doua denumiri:invatarea ca proces si invatrea ca produs: A) - invatarea ca proces reprezinta o succesiune de operati de actiuni , stari si evenimente

interne

constient

finalizate

in

procesul

de

transformare

a

comportamentelor interne in structuri de cunostinte mentale: -imagine-notiune-act-gandire -contemplare senzoriala-gandire abstracta -empiric-stiintific in invatare -perceptie-reprezentare

Abordarea procesualaa invatarii conduce la elaborarea unor produse ce apar in calitate de produse noi si care devine in plan interior puncte de plecare si mecanisme interne ce stau la baza unor noi acte de invatare . Totodata , aceeasi abordare, genereaza o progresie de schimbari care combina acte constructive si acte distructive . Invatarea este in permanenta pierdere si castig , elaborare si reelaborare, retinere si excludere , o continua evolutie progresiva (in spirala) pe calea cunoasterii , pe baza angajarii si dezvoltarii unor insusiri intelectuale : creativitate si independenta . O idee pentru reusita actului de invatare o reprezinta convingerea ca o "cunostinta" nu este formativa prin ea insasi ci prin procesul prin care se ajunge la ea . Deplina angajare a individului in actul invatarii este totdeauna un alt factor determinant pentru producerea invatarii . Orice experienta cognitiva, traita cu interes genereaza la randul sau nevoia unei noi experiente de cunoastere . Invatarea ca proces solicita un activism sustinut din partea celui care invata astfel incat , sarcina cadrului didactic este aceea de a organiza si dirija invatarea in sensul in care ea poate sa implice , sa angajeze , sa determine participarea activa a prescolarului .

B)

- invatarea ca produs apare ca un ansamblu de rezultate noi, produse de

activitatea procesuala si se refera la cunostinte, priceperi, notiuni , modalitati de gandire , atitudini si comportamente .

Rezultatele reprezinta o materializare a schimbarilor cantitative si calitative , relativ stabile , de natura afectiva sau cognitiva si de asemenea , corespund unor schimbari intervenite fata de stadiul anterior . Fluctuatia rezultatelor ofera masura eficacitatii si a eficientei procesului de predare-invatare .

28

3.2. TIPOLOGIE In ceea ce priveste problematica teoriilor invatarii , una dintre cele mai interesante si mai controversate discutii pe o tema de psihologie educationala , profesorul Ioan Neacsu de la Universitatea din Bucuresti, unul dintre cei mai mari specialisti in psihologia educatiei , atat pe plan intern cat si plan international arata in anul 1990 : " nu exista o singura teorie a invatarii care sa fie completa si sa serveasca aplicarii si organizarii comportamentului de invatare ; exista in mod cert, mai multe teorii ale invatarii in baza carora ne putem apropia de substanta unei conduite aflate sub incidenta conceptului de invatare . In ceea ce priveste , tendintele principalelor tipuri de invatare, mutatiile survenite in momentul actual sunt urmatoarele : _ invatarea prin imitare ; _ invatarea prin rezolvarea de probleme ; _ invatarea senzoriala ; _ invatarea prin receptare ; _ invatarea logica ; _ invatarea mecanica ; _ invatarea creatoare . a) Invatarea prin imitare (invatarea prin observarea altora). Se inscrie intr-o teorie mai larga , cea a invatarii sociale , concept introdus de N.E. Miller si J. Dollard , in lucrarea sugestiv - intitulata : " invatarea sociala si imitatia " (1941). Aceasta teorie a imitatiei deschide perspectiva implicarii socialului in explicarea invatarii umane . Omul poate adesea sa invete prin observarea altor persoane . Comportamentele acestora sunt modele reale supuse imitatiei de catre cei care se afla in interactiune sociala . Se presupune ca tendinta spre imitatie este proprie fiintei umane . Comportamentul educatorului in clasa reprezinta un model prin imitatie . b) Invatarea prin rezolvarea de probleme . Se realizeaza prin inlantuirea a doua sau mai multe reguli insusite anterior . Este tipul superior de invatare care , in esenta, este expresia efectelor cumulative ale celorlalte tipuri . " Prin acest proces de combinare a vechilor reguli in altele noi , omul rezolva probleme noi pentru el si isi formeaza astfel mai multe capacitati noi ." (H. Wallon - 1959 , " Tratat de

29

psihologie aplicata" pag. 1526 ) .

Ele sunt noi pentru el , nu si pentru stiinta .

Rezolvarea de probleme ne apare astfel ca o combinare a unor reguli invatate an terior. Cum se realizeaza pe plan interior aceasta combinare ? Este o intrebare care depaseste simpla constatare a rezultatului obtinut in urma combinarii . c) Invatarea senzoriala . Putem spune astfel ca in cadrul invatarii senzoriale se realizeaza anumite corespondente si articulatii intre datele perceptive si actele motrice corespunzatoare . Semnificativ, deci, in cadrul acestui tip de invatare este modelul in care se articuleaza latura perceptiva cu cea motorie . " Din jocul combinat al factorilor externi si interni – modelul actului, tatonari, exercitiul, autocontrol, corectii etc – va rezulta o noua desprindere, o noua cucerire." (I.Radu,"Psihologie scolara", Editura Stiintifica,1974,pag 51)

d)Invatarea prin receptare este cunoscuta si sub denumirea de invatare verbala,de invatare a conceptelor(notiunilor),de invatare a sensurilor sau de invatare constienta. Cel care a studiat acest tip de invatare a fost psihologul David Ausubel. Potrivit tezei sale fundamentale copiii invata in primul rand cele mai multe prin receptare si apoi prin descoperire , principiile si ideile ce constituie continutul celor ce urmeaza a fi invatate sunt prezentate si receptionate de copii si in mai mica masura descoperite de ei. De aici si denumirea pe care o intalnim de "invatare verbala a sensului". Deducem astfel ca purtatorul informatiei este cuvantul.Invatarea nu se reduce la simpla memorare a acestuia, ea presupune in mod necesar intelegera sensului, prin constientizarea

sarcinii de invatat cu ajutorul actunilor mintale

prealabile. Achizitia de informatii pe care o presupune acest tip de invatare include un evantai larg de elemente, incepand din imagini si reprezentari privtoare la obiecte si fenomene concrete si terminanad cu notiuni (concepte) principii si idei abstracte . e)Invatarea logica este acea alternativa in care achizitia finala a procesului de invatare(notiune,principiu,idee etc.)poate fi articulata si inclusa in structura conjunctiva a subiectului,poate fi corelata cu ceea ce subiectul stie dinainte,dandu-i astfel acestei achizitii un sens. Achizitia devine veriga sau componenta intra-un lant mai complex imbogatind-o cu nuante suplimentare. f)Invatarea mecanica e alternativa in care achizitia finala este doar memorata fara sa fie articulata cu cunostintele anterioare. g)Invatarea creatoare presupune cu precadere acest din urma aspect , descoperirea unei solutii originale pentru rezolvarea situatiilor problematice . Ea

30

intervine atunci cand simpla aplicare a unor raspunsuri automatizate sau algoritmi nu este suficienta pentru descoperirea solutiei . Mecanismul psihologic intern implicat in acest proces este prea putin cunoscut . De cele mai multe ori intervine operatia de combinare intr-o structura cognitiva noua a regulilor invatate anterior . h)Invatarea prin descoperire se refera la o situatie in care materialul de invatat nu este prezentat intra-o forma finala , el urmeaza sa fie descoperit ca urmare a unei activitati mintale si apoi inclus in structura cognitiva a celui ce invata . Din punct de vedere al formelor de organizare descoperirea se poate realiza prin instruire individuala in ritm propriu , pe perechi , in grupe mici , sau prin activitatea independenta in ritm dirijat cu participarea tuturor copiilor . Se recunoaste ca din punct de vedere teoretic invatarea prin descoperire constituie un generator al motivatiei si increderii in sine . Accentul pus pe descoperire in cazul invatarii "are drept efect calauzirea copilului pe o cale constructiva" ( D. Ausubel, F. Robinson :"Invatarea in scoala", Editura didactica si pedagogica Bucuresti ,1971, pagina _578 ) . Conditia necesara este ca situatia de invatare sa fie bine structurata si adaptata particularitatilor de varsta ale celui care invata cat si continutul disciplinei stiintifice . In construirea unei activitati putem efectua , desigur , potrivit noilor conceptii metodologice , combinarea diversa de metode , precum si a fiecarei modalitati de folosire a formelor , procedeelor sau mijloacelor de invatamant fie pentru intreaga activitate , fie pentru parti din ea . Intreaga problematica a invatarii trebuie sa constituie alaturi de predare o constanta a preocuparilor cadrului didactic la nivel de organizare si desfasurare a procesului de invatamant .

31

3.3. PARTICULARITATILE INVATARII LA PRESCOLARI

Invatarea la varsta prescolara se deosebeste in mod distinct de invatarea in cadrul activitatilor obligatorii . Invatarea este o activitate complexa a omului in care sunt implicate si alte procese cognitive . O contributie importanta in invatare o au procesele afective , vointa si motivatia ca si atentia si utilizarea numeroaselor deprinderi de toate felurile. Prescolaritatea este si stadiul in care se realizeaza o evidenta invatare afectiva prin observarea conduitelor celorlalti , prin imitarea dar si prin asimilarea unor cerinte si norme . Intre trei si sase ani invatarea apare frecvent in impletirea cu jocul, iar la cei mari , si ca activitate de sine statatoare atat in forme spontane cat si organizate . Invatarea reprezinta o activitate menita sa schimbe comportamentul copilului , sa-i faciliteze asimilarea de informatii , sa ajute copilul sa se adapteze la mediu . Ea presupune asimilarea de cunostinte si abilitati , formarea de capacitati adaptative , prelucrare de informatii , aplicarea in practica si evaluare a propriilor performante . Stiintele educatiei si psihologia au parcurs in ultimile decenii pasi importanti in descifrarea mecanismelor cognitive , in decriptarea modului cum invata copilul , mai ales la varsta prescolara . J.Piaget, Henry Wallon, Vagotski si alti precursori ai psihologiei cognitive au deschis drumul unor cercetari fructuoase in domeniu, urmate de psihologii si pedagogii contemporane . Activitatile din gradinita sunt un antrenament al capacitatii de invatare , in masura in care sunt adaptate particularitatile si capacitatile de invatare, specifice varstei. Numai prin cunosterea psihologiei copilului si a personalitatii fiecarui copil in parte, educatorul poate sa-i organizeze experienta de invatare in asa maniera incat sa-i faciliteze accesul in cunoastere si sa-i amplifice capacitatile de asimilare de noi cunostinte , de formare a unor deprinderi de munca intelectuala esentiale in adaptarea la activitatea scolara . Cercetarile de psihologie a invatarii, particularizate pentru varsta prescolara , subliniaza caracterul concret-intuitiv al invatarii , necesitatea de vehiculare a obiectivelor si al jocului in dezvoltarea personalitatii prescolarului . Rolul familiei, al

32

educatorului , al grupului de copii (prieteni si colegi de gradinita) reprezinta factorii ce influenteaza major evolutia invatarii . De aici decurg urmatoarele cerinte ale stimularii interesului pentru invatare si pentru largirea orizontului de conoastere : _ deschiderea copilului pentru cunoasterea nemijlocita (concret-intuitiva) a realitatii cu care poate intra in contact direct, pe calea simturilor si a actiunii , a jocului si a manipularii de obiecte ; _ largirea cunoasterii prin antrenarea capacitatilor de reflectare la nivelul perceptiilor si reprezentarilor (dezvoltarea spiritului de observatie , a finetii analizatorilor) ; _ declansarea curiozitatii epistemice , accentul pe activitati la alegere, care-i trezesc interesul ; _ formarea deprinderilor de munca intelectuala accesibile varstei . Cercetarile au pus in evidenta ca prescolarul are disponibilitati de cunoastere sporite fata de cele valorificate in gradinita, rezerve de energie neutilizate . Se impune educarea timpurie si cresterea numarului de conexiuni nervoase (50.000 la nivel normal) . Generalizarea grupei pregatitoare si , in perspectiva , a gradinitei ar fi o solutie mai ales pentru situatiile in care familiile nu acorda suficient interes pentru dezvoltarea intelectuala a copilului . Gradinita de copii ofera cadrul prielnic pentru organizarea stiintifica a invatarii , esalonarea gradata a sarcinilor de invatare , conducerea cu profesionalism a copilului pe calea cunoasterii. Valorificarea experientei de viata a copilului , predominanta jocului ca tip de activitate si imbinarea activitatilor comune cu cele alese sunt premisele unei invatari eficiente la varsta prescolara . Recuperarea unor ramaneri in urma , a unor carente educative din familie , a unor componente gresite se realizeaza numai in cadrul organizat din gradinita . Compexitatea invatarii rezulta si din cerintele multiple ridicate de viata scolara si integrarea sociala viitoare . Copilu este format si informat in domeniul intelectual , moral, estetic , fizic, explicativ, religios , s.a. sporind sansele unei adaptari rapide la activitatea scolara si la exigentele de mediu , integrare scolara si culturala . Treptat , copiii vor putea trece de la cunoasterea senzorio-motorie la cea rationala prin valorificarea situatiilor propice invatarii: "curiozitatea vie " a copiilor , repetarea, uneori obsesiva a intrebarilor cauzale : "de ce ? ", "cum ? " , demonstreaza marea plasticitate a sistemului nervos , capacitatea de a descoperi relatii cauzale si interpretari stiintifice, daca raspunsurile vor fi formulate adecvat

33

varstei ( de exemplu , copilul de 5-6 ani intelege si poate explica de ce cad frunzele toamna , de ce pleaca pasarile calatoare , de ce ingheata apa etc. ) , iar la sapte ani poate intelege transformarea naturii de-a lungul anotimpurilor . Legarea explicatiilor teoretice de demonstrarea practica si de experienta copiilor va grabi trecerea lor in stadiul operatiilor formale , accesul lor la abstractiuni si generalizari . Dezvoltarea limbajului este spectaculoasa : copilul invata notiuni empirice intrun ritm ce nu va mai fi niciodata acelasi in toata viata sa ; se dezvolta la 5-6 ani limbajul contextual ( chiar in absenta materialului intuitiv ) care face trecerea la notiunile stiintifice . Gandirea se dezvolta in acelasi ritm cu limbajul , legatura dintre cele doua procese psihice fiind una de conditionare reciproca . Imaginatia are un rol de compensare a necunoscutului , de inlocuire a ceea ce nu poate face copilul in plan real cu planul dorintelor si nazuintelor manifestate in reverie si joc . Treptat, spre varsta scolara, copilul incepe sa discearna intre real si imaginar , sa se indoiasca de continutul unor povesti, mituri , sa caute explicatii rationale ale realitatii. Actiunea reala este cheia de bolta a dezvoltarii intelectuale. O imagine ( un tablou ) ilustreaza un acces la abstractie decat in situatia participarii reale, motrice, intelectuale, afective, motivate si sustinute de curiozitate . Orice fortare a abstractizarii duce la invatare formala , memorare mecanica , fara eficienta practica. Poate mai mult decat factorii biologici si nativi , conditiile psihologice si psihosociale joaca un rol important in invatare . Atitudinile si formele de conduita se constituie in cea mai mare parte de invatare , desi se vorbeste si despre " stilul personal " in comportare de la varste fragede ( 3-4 ani ) . Factorii intaritori ca : repetitia , aprobarea adultului ,

aprecierea reciproca in grup , trairea afectiva pozitiva a reusitei , satisfacerea motivului sau a trebuintei care au indemnat la actiune , isi manifesta din plin influenta . Achizitia unor atitudini nu presupune doar imitarea , copierea atitudinii adultilor , ci si imbunatatirea lor prin autocontrol si creatie proprie , prin originalitate . Pentru Pia_ get , evolutia personalitatii infantile apare ca o invatare prin asimilareacomodare (deci ca o adaptare) , ca o constructie de structuri acomodate conditiilor exterioare , pe care copilul le asimileaza . Cautarile recente , starile asupra ansamblului biopsihic structurat ca fundament

34

al individualizarii copiilor in perioade timpurii ( 3-4 ani ) , conturarea prin invatare a unor atitudini caracteristice , a unui mod propriu de conduita la solicitarile mediului . La varsta prescolara mare se remarca o "descentralizare" a psihismului , in sensul depasirii egocentrismului . Apare identificarea sinelui si eului , in trei ipostaze (Ursula Schiopu - " Cunoasterea copilului prescolar " ) : sinele sau eul perceput de copil (autoperceput), cel dorit sau ideal si imaginea de sine reflectata in perceperea de catre cei apropiati ( parinti, educator ) . Totodata apar relatii sociale de tip eu-tu, eu-noi, eu-noi-voi , etc. Invatarea psihosociala da nastere unor noi comportamente : comportarea reverentioasa , salutul, exprimarea gratitudinii , adresarea cu "dumneavoastra" in discutiile cu adultii , atentie si solicitudine in grup ce constituie temeiul angregarii normale in colectivul clasei intai . Invatarea comportamentelor civilizate , a regulilor morale elementare si aplicarea lor in practica sunt desigur un domeniu important al muncii educative din gradinita .

35

IV. RELATIA JOC-INVATARE LA PRESCOLARI 4.1. RELATIA JOC-INVATARE

" Dorintele noastre sunt posibilitati ce zac in noi . Visele sunt realizari in avanpremiera " Goethe Conceptia moderna asupra educatiei prescolare presupune folosirea din plin a invatarii dirijate si spontane considerand invatarea drept actiunea principala a dezvoltarii inteligentei copilului si o normare de baza a procesului de larga sociabilizare a copilului . Invatarea are , in acest sens ,un continut foarte larg si este strans legata de latura psihica si sociala a personalitatii copilului.In lumina acestei conceptii ,invatarea nu este indreptata spre achizitionarea de cunostinte verbale si nu este inteleasa ca o activitate bazata pe operatii abstracte,ci se sprijina pe structura concreta a gandirii copilului.Abia la varsta prescolara mai mare,cand structura psihicului copilului trece din planul actiunii in planul vorbirii ,invatarea dobandeste caracterele de invatare propriu-zisa si serveste la formarea si sistematizarea cunostintelor elementare in anumite domenii. Baza invatamantului prescolar trebuie sa o constituie activitatea operational -activa a copilului,care ii ofera copilului prilejul de initiativa si experienta - constituind o baza pentru formularea verbala a cunostintelor. Se stie ca invatarea este uneori obositoare-daca nu intelectual, cel putin fizic.De aceea ,introducand cu mult tact ,cu pricepere,activitati de joc,cream o legatura ,o continuitate cu perioada de varsta anterioara , iar prin reusita actiunii intreprinse,ii dam copilului satisfactie , ii captam pentru mai departe intelectul, il invioram. In frageda copilarie,invatarea este naturala si spontana.Curiozitatea si gandirea care-l stimuleaza in joc sunt parte integrata din placerea sa de a invata.Prin joc ,copilul se aventureza in necunoscut, incercand sa vada cat poate sa construiasca de inalt un turn din cuburi; cate obiecte diferite poate modela din plastilina , testand astfel si materialul de joc si pe sine . Jocul da copilului prescolar "simplu" ideilor importante , care treptat constituie "mijloacele" cu ajutorul carora el va cuprinde , mai tarziu, mai multe concepte complexe , cand copilul va dobandi o gandire profunda .

36

Tot jocul este cel care da posibilitatea copilului de a fi mai de graba un initiator in propria sa lume decat o persoana manipulata si disciplinata tot jocul determina cresterea increderii in sine a copilului, cat si dorinta de autodepasire, lasindu-i la indemana libera optiune, libera directionare, fantezia si imaginatia. Imbinarea judicioasa a elementelor de joc cu cele de invatare constituie un mijloc important de pregatire psihologica a copilului pentru scoala. Jocul de asemenea, trebuie indrumat de adult, fara ca prin aceasta spontanietatea copilului sa fie stingherita. Rolul educatoarei consta in orientarea si conducerea jocului nu numai pentru clarificarea scopurilor urmarite, dar si pentru sporirea efortului constient in directionarea efectelor educative. In functie de particularitati de varsta ale prescolarilor, insusi procesul de invatare prezinta anumite particularitatile. Aceste particularitati sunt, de fapt, un rezultat al legaturilor ce se stabilesc intre joc si invatare pe parcursul perioadei prescolare. Aceasta corelatie intre cele doua forme de activitate nu ramane constanta. Ca regula generala, pe masura ce se trece de la o grupa prescolara la alta, activitatile obligatorii castiga termen din ce in ce mai mult. Chiar si in jocurile copiilor, motivele invatarii la scoala incep sa apara net exprimate(la prescolarii mari). La aceasta varsta copii manifesta un vis interesant pentru o forma mai organizata de activitate, pentru invatatura, ceea ce dovedeste ca ei au atins sub aspectul dezvoltarii psihice nivelul corespunzator spre a putea intra in scoala. Acest fapt se poate constata comparand felul in care se joaca prescoarii din grupa mijlocie si cei din grupa mare " de-a scoala ". Se observa ca sensul principal al invatarii nu este inca oglindit in jocurile prescolarilor de varsta mijlocie. Cand se joaca " de-a scoala ", elementul dominant il constituie rolurile si actiunilece decurg din actiunile jocului (trezirea la timp pentru a nu intarzia la scoala, drumul spre scoala, asezarea in banci, etc).

Invatarea ca atare nu apare de loc in

jocurile copiilor. Astfel se reprezinta lucrurile in jocurile prescolarilor mari. In centrul jocului se afla activitatea propriu-zisa de invatare. Actiunile de joc constau in a "scrie", a "citi", a "calcula", intra-un cuvant, in a face tot ceea ce preocupa un copil care invata. Prin urmare, in jocul copiilor din grupa mare, invatarea ocupa un loc central. Semnificativ este si faptul ca rolurile preferate de copii sunt acelea de elevi, adica, toti vor sa des

37

fasoare o activitate specifica vietii scolare, aceea de a invata. Aceasta dovedeste noua atitudine a copilului fata de activitatea de invatare, faptul ca el s-a ridicat la o noua treapta de intelegere a semnificatiei acestei activitati de raspundere. Corelatia dintre joc si invatare la diferite etape ale varstei prescolare este conditionata de nivelul general de dezvoltare psihica a copilului. Dar pe masura introducerii treptate a elementelor de invatare, se produc schimbari vizibile in activitatea psihica a copilului; la varsta prescolara mica asimilare cunostintelor si formarea deprinderilor in cadrul activitatilor obligatorii sunt indistubil legate de joc. Copilul manifesta tendinta de a transforma in joc activitatile programate de educatoare pentru a-i transmite cunostinta si a-i forma deprinderilor. De pilda copilul manuieste cu multa placere creionul pe hartie,dar fara intentia de a "desena" ceva. Pe el il captiveaza insusi procesul operarii cu creionul, faptul , ca, trasand cu creionul pe hartie diferite linii intortocheate. La fel se intampla si cu celelalte activitati. Pe el nu-l intereseaza inca obtinerea unui anumit rezultat, de exemplu,prin asezarea

cuburilor

realizarea

unei

constructii,

prin

modelarea

plastilinei

confectionarea unei jucarii. De asemenea, asimilarea cunostintelor si insusirea deprinderilor nu constituie pentru copil o problema de rezolvat Cu toate acestea, prin imbinarea elementelor de invatare cu cele de joc copilul isi insuseste unele cunostinte si face pasi in directia formarii deprinderilor de munca intelectuala. Aceasta particularitate psihologica a invatarii la varsta prescolara unica face necesara includerea "procedeelor de joc" in desfasurarea activitatilor obligatorii. Pe aceasta cale se capteaza mai usor atentia, se intesifica procesele de analiza si sinteza, se dirijeaza miscarile si actiunile, se mentine viu interesul copiilor pentru activitatea desfasurata Jocul devine astfel un important mijloc pentru insusirea cunostintelor si deprinderilor, daca este imbinat in mod rational cu elemente de invatare. Jocurile si invatarea sunt formele de activitate sub influenta carora copilul prescolar se formeaza si se dezvolta. Intre aceste forme exista o stransa legatura. La diferite etape ale varstei prescolare,corelatia dintre joc si invatare se realizeaza in forme specifice. La varsta prescolara mica jocul ocupa in preocuparile copilului locul central. Chiar si invatarea implica anumite elemente de joc. Totusi in formele cele mai simple motivele invatarii incep sa se constituie chiar si la prescolarii mici. Aceste motive nu sunt dominante fata de motivele jocului. La prescolarii din grupa mijlocie si din cea mare, interesul pentru invatare creste din ce in ce mai mult.

38

Cu toate acestea jocul nu-si pierde din insemnatate nici la aceasta varsta. El ramane si mai departe tipul fundamental de activitate prescolara, care indeplineste importanta functiei educative. Astfel, in procesul jocului, copilul isi insuseste mai bine semnificatia sociala si isi formeaza mai usor unele deprinderi practice elementare.(De pilda, in cadrul unor jocuri,presolarii confectioneaza din diferite materiale cadouri pentru altii). Jocul si invatarea exercita o influenta pozitiva asupra dezvoltarii psihice a copilului. La randul lor, ele sufera influenta pozitiva a acestei dezvoltari. Nivelul tot mai inalt al dezvoltarii psihice generale a copilului actioneaza pozitiv asupra nivelului la care se desfasoara cele doua forme de activitate. In aceasta consta influenta reciproca, relatia dialectica intre joc si inavatare , pe de o parte si dezvoltarea psihica generala a prescolarului, pe de alta parte. Fiind factori importanti ai dezvoltarii psihice, jocul si invatarea sunt in acelasi timp si un efect al acestei dezvoltari.

In felul acesta , in procesul desfasurarii activitatilor obligatorii se

creaza premisele psihologice ale pregatirii precolarului pentru activitatea de invatare in scoala. In procesul de invatamant, jocul este conceput ca mijloc de instruire si educare a copiilor ,ca procedeu de realizare optima a sarcinilor concrete pe care si le propune procesul de invatamant si ca forma de organizare a activitatii de cunoastere si dezvoltare a capacitatilor psiho-fizice pe toate planurile. "Prin joc , ca activitate inrstuctiv educativa , se realizeaza adapterea

copilului la invatarea sistematica,prin libera manifestare a spiritului de independenta in efectuarea diferitelor activitati, jocuri simuland la maximum actvismul copilului." (El. Pop,"Jocuri si alte activitati la alegerea copiilor" in "Programul gradinitei",in "Jocuri si alte actvitati alese " - supliment al revistei pedagogice, Bucuresti 1976,pag 11) In literatura pedagogica,ca mijloc de instruire si educare, jocul este cunoscut sub numele de joc didactic-forma de invatare prin joc. Ca mijloc de invatare,jocul contribuie la dezvoltarea intelectuala a copiilor,prin el

procedeul

luand

cunostinta

inconjuratoare,proprietatile,relatiile

si

cu

observatiile

raporturile

dintre

si

fenomenele

ele,

invatand

lumii sa

le

denumeasca.Tot in cadrul jocului se dezvolta perceptia, imaginatia, memoria, gandirea etc. ; copiii isi pot exprima in joc impresiile ,descoperirile si starile afective

39

jocul - ca forma a invatarii-contribuind astfel la dezvoltarea proceselor si insusirilor psihice. Prin joc, copilulu isi exerseaza pronuntia, isi imbogateste vocabularul invata sa faca unele generalizari care duc la precizarea continutului notional. Imbinand elementele de invatare cu cele de joc si invers, copilul isi imbogateste sistematic cunostintele. Jocul creeaza premisele comporatarii constiente a copiilor, conditie esentiala a invatarii.Indiferent de forma pe care o imbraca,jocul dezvolta capacitatea de cunoastere a copilului, cultiva sentimentele dintre cele mai variate, educa vointa,pune bazele, insusirii pesonalitatii, incat toate aceste modificari aparute in viata psiho-fizica au o inraurire pozitiva asupra desfasurarii tot mai eficiente a activitatii organizate in scopul invatarii.Relatiile dintre invatarea sistematica si joc este suportul pe care se sprijina intreaga activitate instructiv-educativa din gradinita. Participarea activa, optionala si libera la jocuri a copilului duce permanent la invatarea noului,invatarea sistematica la aceasta varsta nu poate fi conceputa in afara jocului. Sintetizand cele relatate mai sus privind raportul dintre joc si invatare dirijata in anii prescolaritatii , putem retine urmatoarele coordonate generale : a)_ la varsta prescolara activitatea de invatare dirijata nu se poate realiza decat in sprijinul jocului , ea trebuie sa contina elemente ludice pentru a se inscrie printre ocupatiile preferate si sa poata fi finalizata in cele din urma ; b)_ invatarea dirijata nu se poate realiza in mod strict -independent ci numai in prezenta si sub indrumarea atenta, pas cu pas, a educatoarei; c)_ invatarea , sub aspectul continutului , nu se poate ridica decat pana la nivelul real de a gandi si actiona ( obiectual, verbal, afectiv ) al copilului , teoria structurilor mintale a lui J. Piaget fiind convingatoare din punct de vedere stiintific . Jocul si invatarea influenteaza pozitia dezvoltarii psihica generala. Influenta lor este reciproca , pentru ca intre joc si invatare exista o relatie dialectica . Intre dezvoltarea comportamentului psihic si invatare , la varsta prescolara se stabilesc raporturi de interdependenta si conditionare reciproca . Forma specifica de realizare a invatarii in aceasta perioada este jocul .

Prin el copilul invata , iar prin

intensificarea invatarii se ating nivelurile progresive de dezvoltare psihica si implicit , forme si tipuri , progresiv superioare de joc ( de la jocul de manipulare simpla de

40

obiecte si jucarii, la jocul cu subiect imitat, la cel cu subiect creat de copil, de constructie, iar in final la jocul de dramatizare si cel cu reguli ) . In perioada prescolara , desi jocul detine importante functii formative, el nu este unica forma de activitate prin care se asigura dezvoltarea psihica a copilului . Activitatea de invatare de tip scolar organizata sub forma activitatii comune, intregeste si desavarseste functia formativa a jocului . Relatia dintre joc si invatare se schimba pe masura ce copilul inainteaza in varsta , in sensul ca activitatea comuna castiga din ce in ce mai mult teren (de la durata de 10-15 minute la durata de 25-30 minute). Datorita schimbarilor ce se produc in psihicul copilului , jocul se poate schimba trecand de la un stadiu de dezvoltare la altul, devenind treptat o forma de activitate tot mai complexa , intre joc si dezvoltarea psihica , existand un raport corelativ stimulator .

Deci, invatarea imbraca forme diferite potrivit particularitatilor

caracteristice dezvoltarii psihologice a copilului .

In perioada prescolara copilul

invata in mod spontan , dupa un program propriu - prin joc si alte activitati - si dupa programul adultilor , in activitatile comune . La varsta prescolara mica , pentru a facilita insusirea cunostintelor , formelor si deprinderilor prin activitati comune , este indispensabila folosirea elementelor de joc pentru a le capta usor atentia si pentru a-i antrena in activitatile intregului parcurs. Trecand la grupa mijlocie , procesul insusirii cunoasterii , de formare a deprinderilor si obisnuintelor incep sa se detaseze de actiunile cu caracter de joc . Acum prescolarii dovedesc interes in urmarirea explicatiilor transmise verbal , pun intrebari - solicitand precizari cu privire la realizarea temei , toate acestea fiind posibile datorita intensificarii functiei reglatoare a sistemului verbal si a experientei dobandite anterior . La aceasta varsta se pune accent pe integrarea copiilor in activitatea de invatare sistematica, organizatorica, in care procedeele de joc sunt folosite in mai mica masura , fara insa a se renunta la ele . La grupa mare , invatarea incepe sa fie privita ca activitate dominanta , realizandu-se asimilarea activa a cunoasterii , conturandu – se anumite procedee mintale de lucru , copiii intelegand mai bine problemele supuse spre rezolvare, straduindu-se sa gaseasca solutii proprii, sporind astfel rezistenta la efortul intelectual . Asa cum rezulta din cercetarile lui J. Piaget , invatarea este un fenomen specific adaptarii omului la viata sociala .

41

In concluzie, din punct de vedere educativ, trebuie sa fie asigurata o justa proportionare a jocului cu invatarea, a elementului distractiv cu efortul fizic si intelectual. Desi jocul este activitatea dominanta la varsta prescolara, totusi ea se imbina cu anumite forme de munca intelectuala accesibila acestei varste. " Unele jocuri sunt inventate chiar de spiritul copiilor, altele sunt

inchipuite si organizate de educatoarea lor, anume pentru a ocupa placut pe copii cu o activitate ce contribuie, fara se se observe, la educarea lor " (I. Gavanescu) .

42

4.2. PROIECTE DIDACTICE Raspunde repede si bine! Grupa: Mare si Pregatitoare Obiective operationale: - sa constituie multimi dupa criterii comune; - sa aprecieze cantitaea numarare si punere in corespondenta in vederea formarii sirului crescator ; - sa formeze conform algoritmului sirul crescator si descrescator(0-10, 10 - 0), precizand locul fiecarui numar in sirul de numeric ; - sa raporteze cantitatea la numar, respectiv la cifra corespunzatoare, recunoscand si stabilind vecinii numerelor; - sa contina si sa descompuna un numar dat in variante posibile; - sa efectueze operatii simple de calcul oral recunoscand semnificatia simbolurilor aritmetice(+; -; =); Sarcina Didactica - formarea sirului crescator si descrescator in limitele 0 -10, numararea constienta in limitele 0 -10; operatii de calcul matematic in limitele 0 -10. Reguli de joc - toate sarcinile jocului incep si se termina la semnalul educatoarei raspund copiii desemnati de aceasta sau de copii; toate sarcinile propuse in " asigurarea performantei" sunt considerate probe de concurs; castiga echipa care rezolva "repede si bine" sarcinile propuse prin probe; fiecare proba va fi punctata cu bulina corespunzatoare pe tabla de evidenta a rezultatelor. Elementele de joc: - clopotel, trompeta, toba,teme de concurs,mascote distinctive. Continutul matematic: - sir crescator, descrescator, numar, cantitate, cifra, operatie aritmetica. Strategia didactica Metode si procedee: - conversatia, explicatia, demonstratia, problematizarea, exercitiul. Material didactic: a) demonstrativ: multimi de jetoane(fructe, 1-10), flanelograf, cifrele 0 –10 , tabla magnetica , siluete cu magnet, tabla pentru evidenta rezultatelor , medalioane cu fructe pentru recompensa.

43

b) distributiv: cosulete, jetoane(flori de sezon) cifrele 0 -10, simbolurile (+ , - , =), diagrama colorata, panou cu buzunare orizontale, fisa individuala, creioane colorate. Strategie simulativ-evaluativa; - aprecieri, recompense. Resurse temporare : 30 de minute.

44

CONTINUTUL ACTIVITATII ACTIVITATEA

MOMENTE

EDUCATOOAREI

PEDAGOGICE Introducerea in joc

_ creeaza conditii optime de _intra ordonat in sala de desfasurare a activitatii

PREGATIREA ACTIVITATII

ACTIVITATEA COPIILOR

_

aranjeaza

grupa si isi ocupa locurile.

masutele

si

scaunele in forma de semicerc ; _

pregateste

si

distribuie

PREZENTAREA

materialul _anunta

OBIECTIVELOR

"Raspunde repede si bine!" spre desfasurare

SI A REGULILOR JOCULUI Captarea atentiei

titlul

jocului

: _repeta titlul jocului propus

_solicita denumirea materialului _denumesc materialul demon demonstrativ

strativ;

_prezinta scopul si obiectivele, _recepteaza cele enuntate. jocului in termeni accesibili.

Enuntarea scopului si a obiectivelor DEMONSTRARE _la A JOCULUI Reactulizarea cunostintelor cu privire la compararea

semnalul

sonor(clopotel) _constituie

multimi

dupa

propune constituirea de multimi forma la masa educatoarei; dupa forma;

_compara multimile stabilind

_cere compararea cantitatii multimea cu cele mai multe global

si

prin

numarare; elemente(10) si multimea cu

_propune

compararea

cantitatii,

punere

corespondenta

punerea in

vederea

in

realizarii

prin cele mai putine elemente (1), in apoi multimea fara nici un

sirului element(0-vida);

corespondenta

crescator;

_numara

locul numerelor

_solicita

in sirul numeric.

descrescator la tabla magnetica; _enunta

formarea

prin

gest

de

sirului incercuire algoritmul

de

_la semnal ( trompeta ) cere formare a sirului crescator, raportarea cantitatii la numar , lucreaza

la

respectiv la cifra corespunza- _rezolva

sarcina

toare (antreneaza cat mai multi algoritmul

de

copii);

flanelograf

;

motivand formare

;

(lucreaza simultan la _asociaza cifrele numarului

45

cele doua siruri, respectiv la din multime ; flanelograf sir crescator si

la _verbalizeaza corect actiunile

tabla magnetica-sir descresca- _caracterizeaza multimile in tor;

limbaj matematic adecvat ;

_solicita

precizarea

locul _sesiseaza greseala produsa

fiecarui multimi in sirul numeric, caracterizeaza si verbalizeastabilind vecinii, numere pare si za actiunea (ex: multimea cu impare; tipul "

_propune exercitii de 9 Gaseste greseala

elemente

nu

poate

fi

" asezata intre multimea cu 3 si

producand greseli intentionate 4

elemente

,

deoarece

in asezarea multimilor in sir multimea cu 9 elemente se crescator , respectiv a cifrelor afla intre multimea cu 8 si 9 EXECUTAREA JOCULUI

corespunzatoare . elemente ) _ propune desfasurarea jocului _ recepteaza

enunturile

pe echipe distribuind mascote educatoarei distinctive (fluturasi si buburuze)

_"echipa

fluturasilor"

_precizeaza regulile si sarcinile realizeaza sirul crescator 0jocului stabilind ideile de reusita 10 si

sistemul

de

evidenta

a _"echipa

; buburuzelor"

rezultatelor (fiecare lucru se realizeaza sirul descrescator puncteaza si se considera proba 10-0 la concurs );

_realizeaza sarcina utilizand

(toate probele incep la semnalul corect nr ordinal (1-10) ; "repede

si

bine"

PROBA

)

Nr.

"Colorati

pe

tabel

patratele

cat

indica

. _rezolva sarcinile in timpul 1 acordat .

atatea cifra

!"

(sarcinile sunt rea- lizate pe fise de evaluare) . PROBA "Ordonati

Nr.

margaretele

2 pe

diagrama colorata , numarati-le" a)"Luati margareta corespunzatoare insir numarul de zile

46

dintr-o sapatamana asezati-o in buzunarul

corespunzator

al

punctului; asociati-i cifra " (7) b) " Luati din sir margareta corespunzatoare nr. degetelor de la ambele maini , asezati-o in buzunarul

corespunzator

;

asociati-i cifra corespunzatoare" (10) ; c) " Numarati in gand cate picioare are un catel ! ; luati margareta corespunzatoare nr. de

picioare

si

buzunarul COMPLICAREA JOCULUI

asociati-i PROBA

asezati-o

in

corespunzator cifra (4) ; Nr.

3 _Rezolva sarcinile propuse la

"desenati in caseta libera , prin semnal

Realizarea feed-

corespondenta, bulinele de pe _Rezolva

back -ului si

domino Ce nr de buline ati adunare

obtinerea performantei

obtinut?"

semnul

(clopotel) operatia si

! de

incercuieste

corespunzator

!

"incercuiti cifra corespunzatoare _Receptioneaza exercitiul si nr de buline obtinut ! "

(9) ; rezolva operatia de scadere

"descompuneti grupa florilor in utilizand subgrupe

!

Incercuiti

cifra matematice adecvate ! ( 8-

corespunza – toare numarului 2=6 ) . de flori din inimioara ! " (10) PROBA

Nr.

4

"puneti toate ciupercile in cos , desenati

pe

eticheta

atatea

liniute cate ciuperci sunt ! (6+1), incercuiti

semnul

potrivit

operatiei facute " . PROBA _propune

Nr. spre

rezolvare

47

simbolurile

5 o

problema

inregistrata

pe

casetofon : " Pe o racheta zboara iuti Opt viteji cosmonauti . Doi coboara pe o planeta Cati au ramas in racheta ?" INCHEIEREA ACTIVITATII

_participa

la

_Apreciaza calitatea rezolvarii rezultatelor sarcinilor ,

stabileste

evaluarea alaturi

de

echipa educatoare;

castigatoare, ofera recompense;

_ies ordonat din sala de grupa intonand un cantec numaratoare

PROBA 1

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1 0

0

PROBA 2 - 3

48

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1 0

PROBA 4

49

PROIECT DE ACTIVITATE Data : Grupa : pregatitoare Denumirea activitatii:Activitate de educatie a limbajului Tipul activitatii:memorizare Tema:"De pe-o buna dimineata"de Otilia Cazimir Scopul : -exersarea functiile memoriei si educarea calitatilor ei prin memorarea poeziei -formarea deprinderilor copiilor de a recita expresiv ,de a respecta pauzele gramaticale,si logice marcate de sensul propozitiei sau al frazei ritmate; Obiective operationale : O1:Sa precizeze unele aspecte caracteristice anotimpului primavara O2:Sa-si insuseasca noile cuvinte si expresii din textul poeziei (de exemplu "mustati de ata","care-si poarta fiecare ochelarii pe spinare","carabus cu barba") O3:Sa recite corect,logic,expresiv respectand intuatia , accentul, pauza, ritmul, tonul si nuantarea vocii in timpul recitarii poeziei O4:Sa memoreze poezia "De pe-o buna dimineata",de Otilia Cazimir Strategii didactice : mixte Metode si procedee : conversatia euristica , exercitiul verbal , explicatia demonstratia . Mijloace de invatamant : _ textul poeziei _ plansa reprezentand un tablou de primavera Forme de organizare : frontal , individual Durata activitatii : 30-40 minute

De pe-o buna dimineata de Otilia Cazimir De pe-o buna dimineata Cu tulpina de carcel, A sarit un gandacel

50

Cu mustatile de ata Alti gandaci, marunti si rosii , Care-si poarta fiecare Ochelarii pe spinare , Dorm la soare, somnorosii . Iar pe-un fir de papadie , Ce se-nalta drept, din iarba, Suie_un carabus cu barba , In hainuta aurie . Suie, mandru si grabit , Sa vesteasca lumea mare ; " _ Prea cinstita adunare , Primavara a sosit . "

MOMEN

STRATE-

TELE

ACTIVITATEA

ACTIVI-

EDUCATOOAREI

ACTIVITATEA COPIILOR

TATII ORGANI

GII DIDACTICE

_vor fi antrenati copiii pentru

ZAREA

asezarea

ACTIVI-

scaunelor)

TATII

semicerc ;

mobilierului in

forma

(a de

_copiii

vor

ajuta

la

asezarea scaunelelor sub forma de semicerc si vor ocupa

locul

stabilit

de

educatoare sau dorit de ei ;

INTRODUCEREA IN ACTIVITATE CAPTAREA

_copiii vor fi intrebati in ce _"noi ne aflam in anotimpul anotim ne aflam noi acum

primavara"

_"eu v-am pregatit o surpriza _"In imagine este vorba de : o plansa in care sunt anotimpul primavara"

51

conversatie euristica

_"noi ne-am dat seama ca este primavara pentru ca prezentate

multe

frumoase . ATENTIEI

lucruri soarele straluceste pe cer,

Despre ce zapada s-a topit, copacii au

credeti voi ca este vorba in inflorit, copiii sunt imbracati imagine ?"

mai

subtire,

se

intorc

_"dupa ce v-ati dat seama ca pasarile calatoare, oamenii este primavara?"

incep muncile agricole de primavara, iar insectele au revenit la viata "

_"Copii, astazi, la activitatea ANUNTA REA TEMEI

PREZEN

de educatia limbajului , as vrea sa invatam impreuna o poezie

care

se

Explicatia

numeste

scrisa de Otilia Cazimir " _"Daca o sa ascultati cu _"

Da

"

TAREA

atentie sunt sigura ca o _Copiii vor fi atenti sa

CONTI-

puteti invata si voi foarte usor retina cat mai multe si mai

NUTU-

si repede ." Educatoarea va corect

LUI

din

poezie

;

recita o data poezia dupa _se vor anunta cativa copii care

o

folosindu_se

va

explica pentru a recita strofa .

de

imaginea Copiii vor recita, pe rand,

prezentata anterior . Ea va strofele poeziei. explica expresii si cuvinte noi din text .

"Vreti sa

invatati aceasta poezie ? " "Atunci o s-o mai recit iar voi veti incerca s-o retineti !" Educatoarea mai recita o data poezia dupa care reia prima

strofa

.

"Cine doreste sa recite prima strofa sa pofteasca in fata !" Se va continua memorarea

52

exercitiul verbal

celorlalte strofe , de fiecare data

reluandu-se

strofa

anterioara ; In final se va propune un joc, Evaluarea

Incheierea activitatii

"Contiuna tu" _ in care copii Copiii numiti vor continua numiti vor recita poezia de sa recite de unde a ramas unde a ramas copilul solicitat copilul care a recitat inainte inaintea lor . In incheiere, copiii care au memorat corect poezia vor primi , drept stimulent, un gandacel prins in piept,

PROIECT DE ACTIVITATE MULTE – PUTINE GRUPA MARE SI PREGATITOARE Obiective operationale :

53

exercitiul verbal

_ sa constituie multimi dupa unul sau mai multe criterii date ; _ sa compare multimile din punct de vedere cantitativ, utilizand limbajul matematic corespunzator ("multe", "putine", "tot atatea") si sesizand constanta cantitatii indiferent de locul multimii ; _ sa raporteze numarul la cantitate , respectiv la cifra corespunzatoare ; _ sa rezolve itemii propusi in fisa de lucru individuala . Sarcina didactica : _ sesizarea diferentelor dintre elementele multimilor prin compararea globala si punerea in corespondenta ; Regulile de joc : _ prin vocea iepurasului-jucarie educatoarea indica toate sarcinile verbal-actionale , propuse prin obiectivele jocului ; raspunsurile corecte vor fi recompensate prin aplauze . Elementele de joc : _ prezenta iepurasului-jucarie , instrumente muzicale , inchiderea si deschiderea ochilor. Continutul matematic : _corespondenta , compararea globala a doua multimi . Strategia didactica : Metode si procese : _ conversatia, explicatia, demonstratia, exercitiul, problematizarea, invatarea prin descoperire . Material didactic : a) demonstrativ : jucarii diferite ca forma, marime, culoare si dimensiuni, tabla magnetica, figuri magnetice , flanelograf, panou etajera, cifrele 1-5, fluier, toba ; b) distributiv : cosulet cu jetoane , 4 veverite, 5 brazi, cifrele1-5, panou cu buzunare, diagrame din sarma, carioca, fisa individuala . Strategie stimulativ - evaluativa : _aprecieri , recompense Resurse temporale : _ 30 de minute MOMENTE PEDAGOGICE

CONTINUTUL ACTIVITATII ACTIVITATEA ACTIVITATEA COPIILOR EDUCATOOAREI

54

INTRODUCEREA IN JOC Pregatirea clasei pentru activitate ANUNTAREA TITLULUI SI A SARCINILOR JOCULUI Captarea atentiei Enuntarea scopului si a obiectivelor

_aeriseste

sala

_aranjeaza

grupa

masutele

scaunelele semicerc

de

sub ;

; si

forma

de

_pregateste

si

_ intra ordonat in sala de grupa si isi ocupa locurile,

distribuie materialul didactic . _ iepurasul propune denumirea materialului demonstrativ (prin descoperirea _anunta

partiala)

titlul

jocului

;

"Multe-

putine" _enunta , in termeni accesibili , scopul si obiectivele

_denumirea _repeta

materialului

titlul

jocului

; ;

_recepteaza si repeta cele enuntate de educatoare .

jocului ; _ constituie multimea fetelor _propune

constituirea

de si

baietilor

(

figurine

multimi dupa criteriul formei la magnetice DEMONSTRA_

tabla

magnetica

REA JOCULUI

_propune

compararea

SI JOCUL DE PROBA REACTUALIZA_ REA

; _sesizeaza

doua multimi prin aprecierea decat

fete)

globala

corespondenta

;

compararea

_solicita

copiii

multimilor

in _realizeaza

punerea in corespondenta dupa multimi, motiveaza actiunea cunoscut

_LOR CU

_propune

celor doua multimi pereche)

prin

numarare

DE MULTIMI DUPA CRITERII DATE ; APRECIEREA CANTITATII

_cere

asocierea

numar, _la

respectiv

semnalul

(bataia

in

(1-1)

; (un

baiat

cantitatii la

_stabilesc

cifra

; ;

_motiveaza actiunea in

),

sarcina _rezolva

corespunzator sarcina

propusa este de a constitui _contine submultimi

dupa

mingilor

;

enuntata submultimi

criterii (submultimea

marime - culoare ) ; _propune

fara

la mai mult , respectiv mai putin)

"Iepurasului" limbaj

toba

ramane

; neechivalenta (cu un element

considerate simultan ( forma - mari_rosii

DEMONSTRA_

;

prin intre elementele celor doua

algoritmul

CONSTITUIREA

diferentele

celor cantitative (mai multi baieti

CUNOSTINTE PRIVIRE LA

)

si

mingilor submultimea mici_galbene);

_motiveaza actiunea ; realizarea _sesizeaza echivalenta prin

55

trasarea echivalentei celor doua multimi REA JOCULUI SI JOCUL DE PROBA REACTUALIZA_

prin adaugarea sau suprimarea unui

element

;

desfasurarea exercitiu

_solicita

unei

avand

probe-

ca

sarcina

REA

"Unde am asezat multimile ?" si

CUNOSTINTE

"Ce stii sa spui despre ele ?"

_LOR CU

_propune compararea a trei

PRIVIRE LA CONSTITUIREA DE MULTIMI DUPA CRITERII DATE ; APRECIEREA CANTITATII

multimi

constituite

pe

criterii

simultane (forma_culoare_dimensiune) folosind diagrame din sarma ; _la (bataia

semnalul din

"Iepurasului"

toba),

schimba

configuratia unei multimi , doua , ramanand neschimbate .

liniilor

de

corespondenta de la 1 la ; _la semnalul

"Iepurasului",

sesizeaza

echivalenta

_contituie

multimile

criteriile

;

dupa

date

;

_compara

multimile

prin

aprecierea

globala

si

numarare

;

_sesizeaza

neechivalenta

multimilor

;

_motiveaza create

toate

in

situatiile

constituirea

multimilor si in comparare; _inchid si deschid ochii la semnal, sesizand echivalenta multimilor

indiferent

de

configuratia elementelor (au

_ "Iepurasul" (educataora

tot atatea elemente) . _denumesc materialul

solicita copiii sa denumeasca

cosulet

materialul din cosulet ;

_constituie

retentiei si

_cere constituirea multimilor

veveritelor si a brazilor ;

asigurarea

dupa criteriul formei ;

_formeaza

transferului

_la semnalul sonor (fluier)

algoritmul

propune realizarea

flanelograful

corespondentei intre ele-

_motiveaza actiunea utilizand

elementele celor doua multimi ;

limbajul matematic adecvat

_solicita raportarea numarului la

(multe-

cantitate , respectiv la cifra

_rezolva sarcina , motivand-o

corespunzatoare ;

corespunzator; _obtin multimi

_la bataia in toba le cere copiilor

cu"tot

sa descopere posibilitatile de

_verbalizeaza

realizare a echivalentei celor

_aseaza in cosulet multimea

EXECUTAREA JOCULUI Intensificarea

56

din ;

multimea perechi cunoscut

dupa ,

individual

putine)

atatea

pe ;

;

elemente"

;

actiunea

;

doua multimi (prin adaugare si suprimare);

_printr-un

exercitiu rapid , propune copiilor adunarea materialului de pe masute spunand : "Asezati in

cu 4 elemente; _aseaza in

cosulet multimeaa care are tot

cosulet

atatea elemente cate picioare

elemente .

multimea

cu

5

are iepurasul !" ; _"Asezati in cosulet multimea care are tot atatea elemente cate degete aveti la o mana !" _prezinta fisele de lucru si COMPLICAREA JOCULUI Realizarea feedback-ului si obtinerea performantei

solicita

rezolvarea

propusi:

itemilor

"Formati

prin

incercuire,multimi dupa forma !" "Formati

perechi

intre

elementele celor doua multimi !"

_rezolva itemii propusi in fisa de lucru , in timpul acordat .

" Daca sunt mai multi iepurasi decat morcovi colorati patratul, daca nu , colorati cercul !" _apreciaza modul desfasurare

al

; _participa

la

aprecierea

INCHEIEREA

_evalueaza

ACTIVITATII

rezolvarea itemilor din fisa ; _repeta titlul jocului si ies _fixeaza

si

activitatii

de

apreciaza rezultatelor

titlul jocului "Multe- ordonat din sala de grupa.

putine"

57

;

PROIECT DIDACTIC NUMARAM SI SOCOTIM GRUPA MARE SI PREGATITOARE Obiective operationale : 58

_sa alcatuiasca multimea de obiecte raportand numarul la cantitate si apoi la cifra; _sa numere in limitele 0-10 _sa identifice semnul operatiei si sa-l localizeze in functie de situatia ilustrata; _sa efectueze calculul oral cu 1-2 unitati ; _sa rezolve oral probleme prin rationamentul de tip ipotetico-deductiv avand ca material intuitiv o situatie ilustrata ; _sa rezolve independent eternii propusi pe fisa. Sarcina didactica : _rezolvarea exercitiilor de adunare si scadere,oral si cu suport intuitiv, reprezentarea grafica a operatiei cerute de continutul problemei. Regulile de joc : _toate momentele jocului incep si se termina la semnalul educatoarei. Elementele de joc : _RITA VEVERITA (marioneta) Continutul matematic : _numar, cantitate, cifra, operatie aritmetica . Strategia didactica : Metode si procese : _explicatia,problematizarea , invatarea prin descoperire. Material didactic : a) demonstrativ : probleme ilustrate , tabla magnetica , figurine magnetice , semnele " + " , " - " , " = " (magnetice) , caseta cu probleme inregistrate. b) distributiv : cosulet cu jetoane cu semnele operatiilor aritmetice,fisa individuala,creioane colorate,flanelograf individual. Strategie stimulativ - evaluativa : _aprecieri , recompense

59

Resurse temporale : _ 30 de minute

8

+

1

=

-

1

=

9

+

1

=

7

-

1

=

5

+

2

=

6

-

2

=

10

MOMENTE PEDAGOGICE INTRODUCERE A IN JOC

CONTINUTUL ACTIVITATII ACTIVITATEA ACTIVITATEA COPIILOR EDUCATOOAREI _aeriseste sala de grupa _aranjeaza

masutele

si _intra ordonat in sala de

Pregatirea clasei

scaunelele in forma de clasa grupa si isi ocupa locurile

pentru activitate PREZENTAREA

_distribuie materialul _anunta modul de desfasurare a _denumesc

60

materialul

;

activitatii si solicita denumirea materialului

;

_solicita

formarea

sirului

crescator 0-10dupa algoritmul cunoscut

(

se

lucreaza

flanelograf

)

la ;

_solicita numararea elementelor OBIECTIVELOR

multimilor

prin

asocierea

SI A

numarului, cifrei , la cantitate ;

REGULILOR

_solicita numararea crescatoare

JOCULUI

si descrescatoare in limitele 0 -

Captarea atentiei

10 , respectiv 10 - 0

;

Reactualizarea

_le propune caracterizarea unei

cunostintelor cu

multimi

din

sirul

numeric

,

privire la

precum si a unui numar in sirul

formarea sirului

numerelor naturale prin cerinte

crescator

ca " "Ce stii sa spui despre multimea cu 7 elemente ? " sau

"Ce stii sa spui despre

numarul 8?" jocului

"Numaram si socotim"

precizand

obiectivele

intelesul EXECUTAREA JOCULUI Intensificarea

_anunta titlul

copiilor

_formeaza sirul crescator 010,

motiveaza

efectuate

;

_numara

elementele

_

cosulet propune

prin

incercuire , asociaza cifra corespunzatoare _numara

;

crescator

si

descrescator in limitele

0-10

si

10

-

0

_caracterizeaza

;

multimea

propusa , stabilind numarul de elemente , vecinii . cifra corespunzatoare pare

si

,

numere

impare

;

_recepteaza cele enuntate de educatoare

;

_repeta titlul jocului .

pe ;

_ precizeaza regulile jocului . _ solicita denumirea materialului _denumesc din

actiunile

materialul

;

; _rezolva problema sub forma

rezolvarea

unor de exercitii utilizand cifre si

retentiei si

probleme de adunare si scadere simboluri matematice (6+1=7)

asigurarea

cu

transferului

problemelor au ca elemente ilustratia , gasesc solutia si

1-2

unitati

(enumturile ; _formuleaza enuntul "citind"

materialul individual al copiilor : redau

operatia

folosind

ex. etc.) _cere rezolvarea unor probleme ilustrate care contin operatii de adunare

si

scadere

cu

1-2

unitati; _propune

rezolvarea

unor

probleme inregistrate pe caseta audio; _solicita copiii in formularea de probleme cat mai diverse in continut si rezolvare (operatii de adunare

si

scadere

cu

1-2

respectiva

;

_rezolva probleme propuse de colegi; operatia

_redau folosind

cifre

si

simboluri; _rezolva

operatiile

folosind

semne grafice cunoscute;

unitati); _solicita rezolvarea itemilor de pe fisele individuale (operatii de

INCHEIEREA ACTIVITATII

adunare si scadere) . _apreciaza modul

de

desfasurare al activitatii ; ofera recompense .

_ies ordonat din sala de grupa

PROIECT DIDACTIC GRUPA MARE - PREGATITOARE CATEGORIA DE ACTIVITATE : Educarea limbajului TEMA ACTIVITATII : " Raspunde repede si bine ! " MIJLOC DE REALIZARE : Joc didactic OBIECTIVE GENERALE : _ consolidarea notiunilor de : propozitie , cuvant, silaba si sunte ; _ exersarea deprinderii de a desparti cuvintele in silabe ; _ exersarea capacitatii de a reprezenta grafic despartirea propozitiilor in cuvinte si a cuvintelor in silabe ;

62

_ exersarea deprinderii de a formula propozitii corect din punct de vedere gramatical si cu sens logic, cu unele cuvinte date si dupa imagini ; _ dezvoltarea exprimarii curente , fluente in propozitii corecte din punct de vedere gramatical ; _ stimularea operatiilor gandirii , a memoriei, a atentiei ; _ dezvoltarea promptitudinii , a rapiditatii in actiune si a spiritului competitiv. OBIECTIVE OPERATIONALE : 1. Sa discrimineze propozitii , cuvinte , silabe si sunete . 2. Sa indice corect sunetul cu care incepe cuvantul, despartind cuvintele in silabe . 3. Sa alcatuiasca propozitii cu ajutorul imaginilor si al cuvintelor date . 4. Sa enunte cuvinte care incep cu un sunet dat si care au atatea silabe cate indica cifra de pe jeton . 5. Sa reprezinte grafic propozitia , cuvintele din care aceasta este formata si despartirea cuvintelor in silabe prin linii orizontale . 6. Sa "scrie" pe tabla magnetica , cu litere date , cuvintele cerute . FORMA DE ORGANIZARE : concurs pe echipe STRATEGII DIDACTICE : _explicatia _conversatia _exercitiul _problematizarea _jocul FORMA DE EVALUARE : formativa si sumativa ELEMENTE DE JOC : surpriza, aplauzele, intrecerea MATERIALE DIDACTICE : jetoane cu obiecte , litere si cifre ; capsule de la oua "Kinder" ; panouri si cadouri din carton ; imagini ; clopotel ; medalioane, Mos Craciun ca jucarie ; litere si tabla magnetica, carioca . DURATA ACTIVITATII : 30-40 minute . SARCINA DIDACTICA : copiii trebuie sa denumeasca obiectele desenate pe jetoane, sa indice sunetul cu care incepe cuvantul, sa desparta cuvintele in silabe si sa formeze propozitii cu acestea ;

sa enunte cuvintele care incep cu un anumit

sunet si au un numar de silabe dat; sa reprezinte grafic propozitia, cuvintele si despartirea cuvintelor in silabe; sa "scrie" cu litere magnetice cuvintele cerute .

63

REGULI DE JOC : jocul se desfasoara sub forma de concurs pe doua echipe; raspunsul corect va fi recompensat prin aplauze si cadouri din carton ; pentru raspunsurile incorecte nu se vor da recompense .

MOMEN TELE ACTIVITATII 1 ORGANI ZAREA ACTIVITATII

STRATEGII

CONTINUTUL ACTIVITATII

EVALUARE

DIDACTICE

_asigurarea conditiilor pentru buna desfasurare a activitatii _pregatirea colectivului de copii

_copiii vor fi asezati pe scaunele in semicerc , pe doua echipe ; Conversatia

2

_crearea

unei

stari _se va prezenta musafirul :

CAPTA-

psihoafective

pozitive

REA

concentrare

in

ATENTIEI

de mesagerul lui Mos Craciun

vederea _se va purta o discutie

realizarii obiectivelor opera- despre tionale propuse ;

pregatirea

si

integrarea copiilor in clasa intai .

_ copiii vor fi solicitati sa 3 REAC-

discrimineze cuvinte,

propozitii

silabe,

TUALIZA "_Ce-am REA

spus

propozitie)

TINTE-

"_Gheata"

4

"_Ma"

;

eu?" _Conversatia

"_Mama face cozonac "

CUNOSLOR

sunete

,

(o _Intuirea

; materialului

frontala

;

frontala

didactic; (un

(o

cuvant)

silaba)

"_R" (un sunet) _se prezinta

; ;

sarcina _Explicatia

ANUNTA didactica si regulile jocului sa _se anunta tema jocului si REA

recunoasca

TEMEI

denumeasca

,

sa obiectivele

operationale

obiectele pentru interesul copiilor ;

desenate ; sa alcatuiasca instructaj prvind regulile de

64

desfasurare a concursului : _copiii vor fi impartiti in doua echipe ; va raspunde pentru propozitii , sa faca analize si sinteze

fonetice

;

"_Astazi ne vom juca cu propozitii , cuvinte , silabe si sunete , jocul : " ;

fiecare

echipa

,

copilul la care va suna clopotelul dupa terminarea versurilor

:

"Clopotelul

suna

tare

La

copilul

care

Va

raspunde

iute

La

o

intrebare"

;

_Inregistrarea raspunsurilor corecte se va face pe panou, 5

VARIANTA

_cosuletul contine capsule _un

SURA-

de oua "Kinder" cu imagini clopotel

JOCULUI

ajutorul

cadourilor din carton . 1 Explicatia

DESFAREA

cu

copil

desemnat va

extrage

: de o

reprezentand diferite obiecte capsula si va "citi" imaginea specifice anotimpului iarna ; din

interiorul

_copiii vor "citi" imaginea, vor Exercitiul

ei;

jocului

:

spune cu ce sunet incepe Vor raspunde cate trei copii cuvantul

respectiv,

cate de

fiecare

echipa

;

silabe are si va forma cu _se vor atribui cadouri pe acesta o propozitie .

"_Ce parcursul variantei de joc,

este desenat pe jeton (sanie) pentru .

"_Cu

ce

sunet

fiecare

incepe corect

raspuns

_aplauze

cuvantul ? " (sunetul > ) ; "_Cate silabe are problematizarea

:

cuvantul ? " (trei silabe) . _fiecare echipa va da trei "_Alcatuieste o propozitie cu raspunsuri acest

cuvant"

(Sania cuvinte

,

care

enuntand incep

cu

aluneca repede pe derdelus.) sunetul dat si au atatea VARIANTA

2 silabe care indica cifra de

65

individual

_copiii desemnati de clopotel vor extrage capsule si vor "citi" jetoanele , vor enunta cuvinte care incep cu sunetul dat si cu atatea silabe care indica cifra de pe jeton ; exemplu :"M-2" (ma-ma), "B1" ( brad ). VARIANTA

3

_cate un reprezentant de la fiecare echipa, desemnat de clopotel, va "citi" cele doua imagini

si

va

reprezenta

grafic propozitia , cuvintele care formeaza propozitia si silabele

ce

formeaza

cuvantul; vor "scrie" pe tabla magnetica, cuvintele cerute ; exemplu:

"Copilul

trage

sania."

.

_____________________ _______ _____ _______ _ _ _

_ _

pe jeton ;

pentru fiecare

raspuns corect copiii vor fi recompensati cu aplauze si cadouri

de

carton

;

_vor raspunde la intrebari doar copiii desemnati de clopotel ; nu au voie sa raspunda decat copiii din echipa anuntata ; _

pentru

antrenarea

copiilor, aceasta varianta va fi realizata simultan de cele

doua

echipe,

la

sarcinile variantei de joc participand mai multi copii .

_ _ _ ; _se

va verifica si corecta pe tot parcursul activitatii , exprimarea

copiilor

si

vor

fi

antrenati toti copiii intr-un 6 APRECI EREA ACTIVIT ATII

ritm vioi . _ se vor asupra

face

felului

aprecieri Conversatia cum

au _rezultatul intrecerii va fi

participat la activitate , cum aflat

pentru

s-au comportat pe parcursul numarului activitatii .

:

de

verificarea cadouri

acumulate de cele doua echipe

66

;

frontala

_echipa castigatoare este aceea care a acumulat cele mai

multe

cadouri

;

_copiii vor fi felicitati si aplaudati ; 7 INCHEIE REA ACTIVIT

Cantecul

: " Zurgalai

zurgalai "

,

_ se va intona un cantec pentru "Mos Craciun" la iesirea copiilor din clasa

ATII

5. CONCLUZII Cerintele mereu crescande ale societatii contemporane determinata de dezvoltarea impetuoasa a stiintei si tehnicii , impun invatamantului de toate gradele sarcini importante in scopul inarmarii tinerei generatii cu cunostintele necesare dezvoltarii , pregatirii pentru viata, pentru activitatea productiva . In conditiile scolarizarii de 6 ani trebuie evitate toate tendintele de suprasolicitare a copiilor atat pe latura muncii fizice cat si pe cea intelectuala . In acest scop introducerea activitatilor libere si a jocurilor didactice in planul de invatamant se impun cu necesitate . Nicaieri ca in joc , copiii nu gasesc teren mai potrivit pentru a-si descoperi si pune in evidenta calitatile fizice si psihice cu care sunt inzestrati , iar cei mai timizi sa-si invinga timiditatea , dezvoltandu-si ingeniozitatea si stapanirea de sine . Actiunile jocului creaza pentru copii situatii pe care ei trebuie sa le rezolve singuri sau in colaborare cu tovarasii de echipa . Aceste rezolvari creeaza sau intaresc o serie de insusiri

67

cum sunt : curajul , hotararea, combativitatea , spiritul de colaborare , spontaneitatea … insusiri foarte necesare pentru viata . In joc copilul descopera lucruri noi , iar cele cunoscute cauta sa le aplice incat pe langa miscare si bucurie mai intervine si un effort al gandirii .

Jocul este un bun prilej de a

cunoaste copilul sub diferite infatisari , pentru ca el isi arata in mod spontan aptitudinile fizice si inclinatiile sufletesti . In procesul jocului copilul dobandeste numeroase si variate cunostinte despre mediul inconjurator si domeniul celorlalte obiecte de invatamant – limba romana si matematica . Totodata se dezvolta procesele psihice : perceptia , reprezentarile , memoria , imaginatia , gandirea , limbajul . Deosebirea dintre joc si invatare nu se rastrange doar la substratul motivational diferit al celor doua situatii . De cele mai multe ori rezultatul invatarii se proiecteaza in timp , fapt care-i reduce mult din forta sa propulsiva . Straduinta educatorului de a-l face pe copil sa inteleaga scopul invatarii lui nu va putea suplini efectul rezultatului iminent al jocului . Prin joc se dezvolta limbajul si se imbogateste vocabularul copilului . Jocul colectiv nu poate fi conceput fara comunicare verbala intre copii .

Tot prin joc copilul isi dezvolta

emotiile , trasaturile sociale , conduita si trasaturile de caracter . Jocul este un mijloc de insusire activa de cunostinte . In cadrul jocului copilul este capabil sa obtina performante pe care in alte activitati exterioare jocului nu este in stare sa le atinga . El invata sa-si fixeze un scop , sa depuna eforturi voluntare in vederea realizarii lui, sa depaseasca obstacole ivite in cale . Se poate spune , deci ca jocul devine activitatea principala a copilului deoarece dezvoltarea acestuia stimuleaza si intretine cele mai importante modificari ale psihicului copilului, in cadrul caruia se dezvolta procesele psihice ce pregatesc trecerea copilului pe o treapta superioara de dezvoltare . Consecintele pedagogice ce se desprind din cele mai sus ar putea fi contractate in jurul a doua idei principale : crearea conditiilor pentru trecerea treptata de la activitatea de joc la cea de invatare si imbinarea lor potrivit principiului copilului sa se joace , invatand si sa invete , jucandu-se .

68

" Intrarea in scoala este intrarea in antecamera unei lumi deosebite , o lume inteligenta pe care adultul a construit-o pe deasupra lumii sensibile si care depaseste ceea ce se poate vedea si atinge . " PAUL OSTERRIETH

BIBLIOGRAFIE

1. Ancuta P. , "Contributia jocului de sah la educarea elevilor ambiopi, la sah", Timisoara 1986 2. Ancuta P. , "Educarea memoriei prin intermediul jocului de sah", Editura Romana din Mannhcir, Germania, 1996 3. Bruner J.J. , "Pentru o teorie a instruirii" , Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 1970 4. Cerghit I. , "Didactica" , Editura P.R.A. , Bucuresti , 1994 5. Cerghit I. , "Metode de invatamant" , Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti 1980

69

6. Claparide Eduard , "Psihologia copilului, pedagogic experimentala" , Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti 1972 7. Claparide Eduard , "Educatia functionala" , Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 1973 8. Cojocaru Ioana , "Influentele jocului didactic in procesul instructiv educativ" - culegerea "Invatamantul primar" , 1994 9. Cristea S.,"Dictionar de termeni pedagogici",E.D.P.,Bucuresti,`98 10. Cretu C. , "Psihopedagogia succesului", Editura Polirom, Iasi,`97 11. Dottreus Robert, " A educa si a instrui " , Editura Didactica sI Pedagogica , Bucuresti , 1970 12. Elkanin, Danut Barisovici, "Psihologia jocului" Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 1980 13. Florina E.A. , "Jocul si jucaria", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti_1976 14. Golu M. , "Indrumator metodic pentru dezvoltarea vorbirii , cunoasterii mediului inconjurator , jocuri si activitati libere " , Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 1970 15. Gohi P. , "Invatare si dezvoltare" , Editura Stiintifica si Enciclopedica , Bucuresti , 1985 16. Ionescu M. , "Strategii de activizare a elevilor in procesul didactic" Universitatea din Cluj-Napoca , 1980 17. Incu R. , "Managementul clasei de elevi" , Bucuresti , 1999 18. Incu R. , "Instruirea scolara" , Editura Polirom , Iasi , 2001 19. Incu R. , Manolescu M. , " Pedagogie " , Bucuresti , 2000 20. Jinga J . , Negret I . , "Invatarea eficienta", Editura Aldin , Bucuresti , 1999 21. Libolean I. , "Jocuri didactice matematice pentru gradinita" , - Editura Integral Bucuresti , 1998 22. Nicola I. , "Tratat de pedagogie scolara", Editura Aramis , Bucuresti , 2000 23. Neacsu I. , " Instruire si invatare " , Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti 1999 24. Paun Ghe. ,"Intre matematica si jocuri", Editura Albatros , Bucuresti , 1986

70

25. Piaget Jean , " Psihologie si pedagogie " , Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 1972 26. Popescu E. , " Pedagogie prescolara " , Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 1995 27. Popovici C. , " Culegere de jocuri didactice " , Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 1971 28. Radu N. , " Invatare si gandire " , Editura Stiintifica , Buc.,1976 29. Schiopu V. , " Psihologia copilului " ,

Editura Didactica si Pedagogica ,

Bucuresti , 1965 30. Verzea E. , " Omul , jocul si distractia " , Editura Stiintifica si Enciclopedica , Bucuresti , 1978 31. Voiculescu E. , " Pedagogie prescolara " , Editura Aramis ,Bucuresti, 2001

71