55 1 154KB
METODOLOGIA CERCETARII
Obiectivele cursului -
Familiarizarea cu ceea ce presupune procesul cercetarii stiintifice:
CE, DE CE, PENTRU CE? -
Introducere in metodologia cercetarii stiintifice - teoria privind modul in care cercetarea trebuie derulata
Bibliografie: Mark Saunders, Philip Lewis, Adrian Thornhill – Research methods for business students, Prentice Hall, 2007
INTRODUCERE - Metoda de cercetare – tehnici si proceduri in vederea obtinerii si analizei datelor -
Metodologia – teoria privind modul in care cercetarea trebuie derulata
Ce nu este si ce este cercetarea stiintifica NU este cercetare stiintifica -
Culegerea de date, fara un scop clar
-
Reasamblarea si reordonarea informatiilor fara interpretarea lor
-
Folosirea abuziva a termenului pentru a da credibilitate unei idei, a unui produs
ESTE cercetare stiintifica -
Datele sunt culese sistematic
-
Datele sunt interpretate
-
Scopul este clar
Structura unei lucrari stiintifice • Introducere, unde se prezinta Obiectivele lucrarii – ce “poveste” doreste lucrarea sa spuna si de ce, caror intrebari de cercetare le raspunde lucrarea si o scurta prezentare a principalelor parti ale lucrarii (pentru disertatii, de exemplu, cate un paragraf pentru fiecare capitol). OBIECTIVELE LUCRARII SUNT ESENTIALE •
Analiza critica a literaturii (trecerea in revista a literaturii de specialitate) – care este fundamentul teoretic al lucrarii, ce au spus altii inaintea ta, relevant, despre subiectul investigat, ce elemente importante s-au folosit din literatura de specialitate pentru a atinge obiectivele lucrarii, in ce mod analiza critica a literaturii determina obiectivele, metoda de cercetare si prefigureaza concluziile
•
Metodologia – ce metoda de cercetare s-a folosit, de ce, ce instrumente s-au utilizat, cum s-au cules datele etc
•
Analiza datelor, prezentarea rezultatelor, interpretarea lor
•
Concluziile, care trebuie sa corespunda cu obiectivele, metoda de cercetare si rezultatele obtinute. Fiecare obiectiv trebuie sa-si regaseasca cel putin o concluzie
•
Bibliografia, in lucrarile straine se folosesc citarea Harvard, Chicago sau APA
FORMULAREA SI CLARIFICAREA TEMEI DE CERCETARE Este cea mai importanta parte a oricarui proces de cercetare Atributele unui teme de cercetare corespunzatoare -
Concordanta cu cerintele beneficiarului
-
Concordanta cu capacitatea de realizare din partea cercetatorului
-
Capacitatea temei de a starni interesul (realizatorului si beneficiarului)
-
Simetrie dpdv al rezultatelor potentiale: indiferent de rezultat, acesta va fi valoros
Etape in formularea si clarificarea temei de cercetare 1. Generarea si finisarea ideilor de cercetare Generarea ideilor de cercetare - Utilizarea gandirii rationale si a gandirii creative Cai de urmat Examinarea propriilor interese Proiecte trecute Discutii Cercetarea literaturi Un jurnal al ideilor Explorarea preferintelor personale (proiecte trecute) Mind – mapping Brainstorming Finisarea ideilor de cercetare
2. Transformarea ideilor de cercetare in proiecte de cercetare -
Asigurarea concordantei intrebarilor de cercetare cu resursele
-
Verificarea capacitatii de a genera noi idei
-
Indeplinesc testul SMART (specificitate, masurabilitate, accesibilitate, realism, timp)
-
Converg cu teoria (teoria te informeaza despre validitatea cercetarii) -
Importanta teoriei – reflecta relatia cauza-efect
-
Teorii fundamentale (grand theories)
-
Teorii specifice (middle range theories)
-
Teorii punctuale (substantive theories)
3. Scrierea propunerii de cercetare Scopul cercetarii 4. Continutul propunerii de cercetare 1. Titlul 2. Fundamentarea – una dintre cele mai lungi sectiuni (nu e acelasi lucru cu analiza critica a literaturii!!!!) -
De ce cercetarea merita efortul
-
Tema se incadreaza in dezbaterile prezente
-
Arata ca cercetarea ta este o continuare a cercetarilor existenete
3. Intrebarile de cercetare si obiectivele cercetarii Fundamentarea converge catre aceste intrebari Obiectivele sunt precise si conduc catre rezultate masurabile Deriva din scopul cercetarii 4. Metoda – o alta sectiune lunga Cum intentionezi sa-ti atingi scopul Justifica alegerea metodei in functie de obiective Ce colectivitate de cercetare ai ales si de ce Ce instrumente vei folosi si de ce Cum se va face colectarea datelor Cum vor fi respectate aspectele etice
5. Programarea in timp Demonstreaza viabilitatea proiectului Diagrama Gantt
6. Resurse Aspect ale viabilitatii Date Echipamente Financiare Umane
Concluzii Cercetarea este diferita de obtinerea de informatii. Cercetarea se bazeaza pe teorie Propunerea de cercetare este ca un contract intre tine si cititor. Continutul propunerii de cercetare trebuie sa-i spuna cititorului: - ce vrei sa faci, - de ce vrei sa faci, - ce urmaresti sa obtii, -
cum urmaresti sa obtii acel ceva
Analiza critica a literaturii Importanta si scopul analizei critice a literaturii Ce trebuie inclus in analiza critica a literaturii Ierarhizarea surselor primare, secundare si tertiare Identificarea cuvintelor cheie si scrutarea literaturii utilizand diverse metode Evaluarea relevantei, valorii si suficientei literaturii Citarea literaturii Aplicarea cunostintelor pentru proiectele personale
Analiza critica a literaturii (ACL) presupune gasirea, citirea si evaluarea literaturii astfel incat ea sa serveasca obiectivelor cercetarii A fi critic inseama a utiliza un anumit limbaj (expunerea unui rationament logic), incadrarea intr-o anumita abordare, referire la autoritate si impartialitatea Scopurile ACL - Rafinarea intrebarilor de cercetare (obiective) - Evidentierea posibilitatilor de cercetare in domeniu - Evitarea simplei repetari a ceea ce s-a facut - Identificarea unor subiecte de actualitate - Identificarea unor metode, strategii de cercetare aplicabile diferitelor domenii Continutul ACL •
Conceptele cheie din domeniu
•
Incadrarea in dezbaterile recente din domeniu
•
Originalitatea
•
Evitarea plagiatului
•
Legatura directa cu obiectivele cercetarii
•
Respectarea unui anumit format
Surse pentru ACL •
Primare (literatura gri) Rapoarte , Teze , Email, Lucrari sustinute in cadrul conferintelor, Manuscrise , Rapoarte guvernamentale
•
Secundare Carti , Reviste Ziare , Publicatii guvernamentale
•
Tertiare Indexuri , Cataloage ,Abstracte , Enciclopedi ; Dictionare . Bibliografii , Citari
Planificarea strategiei de ACL -Definirea parametrilor cercetarii - Limba, subiectul, domeniul, aria geografica, perioada de cautare, tipul de literatura - Generarea cuvintelor cheie - Raspund obiectivelor de cercetare - Identifica domenii de legatura cu tema cercetata
Evaluarea relevantei si valorii literaturii cercetate Relevanta - Cat de recenta este literatura analizata - Raspunde obiectivelor cercetarii - Intruneste criteriile pe care ti le-ai stabilit pentru a sustine argumentatia Valoarea - Intruneste criteriul impartialitatii
- Cat de corecte sunt elementele metodologice si ce influenta au asupra rezultatelor obtinute - Ofera posibilitatea unor cercetari viitoare
Exemple (1)Sexual harassment has many consequences. Adams, Kottke, and Padgitt (1983) found that some women students said they avoided taking a class or working with certain professors because of the risk of harassment.They also found that men and women students reacted differently. Their research was a survey of 1,000 men and women graduate and undergraduate students. Benson and Thomson's study in Social Problems (1982) lists many problems created by sexual harassment. In their excellent book, The Lecherous Professor, Dziech and Weiner (1990) give a long list of difficulties that victims have suffered. (2) The victims of sexual harassment suffer a range of consequences, from lowered self-esteem and loss of selfconfidence to withdrawal from social interaction, changed career goals, and depression (Adams, Kottke, and Padgitt, 1983; Benson and Thomson, 1982; Dziech and Weiner, 1990). For example, Adams, Kottke, and Padgitt (1983) noted that 13 percent of women students said they avoided taking a class or working with certain professorsbecause of the risk of harassment. Concluzii •
ACL nu este un rezumat. Ea trebuie sa organizeze informatia in stransa legatura cu obiectivele studiului, sa sintetizeze rezultatele in ceea ce se stie si ceeea ce nu se stie, sa identifice controversele si sa dezvolte noi cercetari
•
Nu este un semn bun atunci cand fiecare paragraf al ACL incepe cu numele autorului unui studiu
•
Mentineti actualitatea surselor: incepeti cu cele mai recente
•
Fiti perseverenti, cautati si din alte domenii
•
Cautati exhaustiv si intensiv, dar fiti atenti la organizarea materialelor
•
Nu disperati, linia dintre aceasta literatura si cealalta literatura nu este atat de clara
•
Nu puteti citi totul!
•
Nu porniti in ACL pana nu aveti o imagine clara a subiectului
•
Cautati exemple
Formularea planului cercetarii •
Filosofia cercetarii
•
Abordarea cercetarii
•
Strategia cercetarii
•
Metoda cercetarii
•
Orizontul de timp
•
Tehnici si proceduri de culegere a datelor
Planul cercetarii – structurarea modului in care se va raspunde intrebarilor de cercetare Tipuri de studii (cercetarii) - in conformitate cu scopul cercetarii –
Studii exploratorii •
Ce se intampla, noi idei, ridicarea de probleme si evaluarea fenomenelor intr-o noua viziune
•
Util pentru clarificarea unei probleme, daca nu esti sigur de natura ei
•
3 metode de realizare a unei cercetarii exploratorii –
Analiza literaturii
–
Intervievarea expertilor din domeniu
– • -
-
Focus-grupuri
Avantaj – flexibil si adaptabil
Studii descriptive •
Descrirea cu acuratete a unei situatii
•
Poate fi parte a unei cercetarii exploratorii
Studii explicative (cauzale) > Cele care stabilesc relatii de cauzalitate dintre fenomene
Strategia cercetarii Nicio strategie nu este superioara alteia •
Experimentul –
O forma clasica a cercetarii
–
Pentru studierea relatiilor cauzale
–
Cercetarii exploratorii si explicative (cum, de ce)
Un experiment presupune •
Definirea unei ipoteze teoretice
•
Selectionarea grupurilor
•
Impartirea aleatorie a persoanelor intre cele doua grupuri
•
Introducerea variabilei manipulabile
•
Masurarea unui numar redus de variabile
•
Tinerea sub control a celorlalte variabile
Ancheta •
Specifica abordarii deductive
•
Foarte utilizata in business: cine? Ce? Unde? Cat? Cate?
•
Pentru studii exploratorii si descriptive
•
Interpretare statistica, date foarte multe
•
Poate fi utilizata pentru sugerarea anumitor legaturi intre variabile
•
Diferite tehnici de colectare a datelor
Studii de caz - Implica investigarea empirica a unui fenomen prezent intr-un context real, utilizand multiple dovezi -
contextul e foarte important
-
Opus experimentului
-
Opus anchetei
-
De ce? Ce? Cum? – pentru cercetari explicative si exploratorii
-
Studiile de caz implica verificare incrucisata (triangulation) – utilizarea diferitelor metode de culegere a datelor pentru a fi siguri ca datele spun ceea ce intelegem
•
Studiu de caz singular vs. multiplu
•
Studiu de caz holistic vs incorporat
- SC singular - unic - Observa o anumita situatie care nu a fost analizata •
•
Studiu de caz multiplu –
Poate conduce la o generalizare
–
Sunt de preferat
Studiu de caz holistic
– •
Analiza organizatiei ca un tot
Studiu de caz incorporat –
Analiza componentelor ca parti ale unui intreg
Studiile de caz pot fi foarte utile in investigarea teoriei existente
Cercetarea in actiune (action research) •
Cercetarea in actiune vs cercetarea despre actiune
•
Presupune implicarea practicienilor in procesul de cercetare
•
Limite si avantaje
Construirea teoriei (grounded theory) •
Presupune atat abordarea inductive cat si cea deductiva
•
Foarte utila pentru a prezice si a explica
Etnografia (ethnography) •
Deriva din antropologie si este specifica abordarii inductive
•
Se descrie si se explica lumea sociala
•
E mare consumatoare de timp
•
Implica flexibilitate (contextul se dezvolta in timp), cerceteaza fenomenul in contextul in care apare si implica mai ales observatia
Cercetarea de arhiva (archival research) •
Cercetarea documentelor
Cercetatorul-practician •
Cand cercetezi organizatia in care lucrezi
Credibilitatea si validitatea rezultatelor cercetarii •
Masurile utilizate vor conduce la aceleasi rezultate
•
Observari similare pot fi realizate si de catre alti cercetatori
•
Exista o transparenta a datelor primare
Surse de erori •
Din partea participantilor
•
din partea cercetatorului
•
Credibilitatea si validitatea instrumentarii
•
Relatia cauzala (cine pe cine influenteaza, de fapt)
•
validitatea externa
Accesul la date si etica cercetarii stiintifice
Strategii de obtinere a accesului •
Timp suficient
•
Contacte existente si dezvoltarea de noi contacte
•
Scopul si tipul de acces cerut
•
Preintampinarea ingrijorarilor companiei
•
Evidentierea beneficiilor pentru companie
•
Limbajul potrivit
•
Facilitarea raspunsurilor
•
Dezvoltarea accesului marginal
•
Credibilitatea
•
Etica = principii morale, norme si standarde de comportament care ghiseaza alegerile morale si relatiile cu ceilalti
•
Etica cercetarii = cum formulam si clarificam subiectul cercetarii, planul cercetarii, obtinerea accesului la date, colectarea datelor, procesarea si stocarea datelor, analiza datelor, finalizarea cercetarii intr-un mod responsabil si moral
•
Etica cercetarii presupune rigurozitate metodologica si moralitate pentru toti cei implicati in procesul de cercetare
•
Abordari ale etici de cercetare
•
Deontologia = scopul final al cercetarii nu justifica un comportamnet neetic
•
Teleologia = scopul final al cercetarii justifica mijloacele (castigurile precumpanesc costurile) – teoria finalitatii
Aspecte etice ce trebuie avute in vedere in procesul de cercetare stiintifica
•
Pastrarea intimitatii tuturor participantilor in procesul de cercetare
•
Voluntariatul si posibilitatea ca participantii sa se poata retrage oricand din proiectul de cercetare
•
Mentinerea confidentialitatii participantilor
•
Evitarea oricaror forme de constrangere, umilire, ranire, disconfort, durere, traume, in general
•
Comportament adecvat si obiectivitate din partea cercetatorului
Concluzii •
Aspectele etice intervin pe tot parcursul procesului de cercetare
•
Cercetarile calitative implica, de regula, mai multe aspecte etice decat cercetarile cantitative
•
Cercetarile din anumite domenii (psihologie, medicina, farmacie, biologie) implica mai multe aspecte etice decat in altele (business)
•
Respectarea tuturor codurilor de conduita cu care cercetatorul vine in contact in procesul de cercetare stiintifica
Datele secundare Pot fi atat calitative cat si cantitative Pot fi atat date brute, cat si prelucrate (compilate) Tipuri de date secundare -
Documentare
-
Anchete
-
Prelucrate din surse multiple
Date documentare •
Scrise si nescrise
•
Accesul la date
Date din anchete
•
Recensamant
•
Anchete periodice
•
Anchete ad hoc
Date din surse multiple •
Combinatii din cele doua tipuri de mai sus
Localizarea datelor secundare •
•
Stabilirea tipului de date disponibile –
ACL
–
Bibliografia de la materialele studiate
Identificarea datelor (locul precis unde acestea se gasesc)
Avantaje si dezavantaje Avantaje •
Timp si bani
•
Calitate
•
Pot furniza date comparabile si contextuale
•
Pot conduce la noi descoperiri
•
Permanenta
Dezavantaje •
Au o destinatie care nu iti este utila in proiectul de cercetare
•
Acces dificil si costisitor
•
Agregarea datelor si definitiile nu sunt potrivite cu studiul nostru
•
Nu exista control asupra datelor
•
Scopul proiectului initial influenteaza colectarea si prezentarea datelor
Evaluarea surselor de date Sunt capabile sa raspunda intrebarilor de cercetare Beneficiile asociate folosirii datelor sunt mai mari decat costurile Ai acces la date Aspecte generale •
Validitatea calcularii datelor
•
Sfera de acoperire a datelor
•
Datele neimportante pot fi eliminate
•
Datele ramase sunt suficiente pentru a putea fi interpretate
Aspecte specifice •
Siguranta si validitatea datelor
Subiectivitatea masurarii •
Distorsionarea intentionata si deliberata a datelor
•
Schimbari in modul in care datele sunt colectate
•
Costuri si beneficii
•
Modul in care reusesc sa raspunda intrebarilor si obiectivelor cercetarii
•
Resurse de timp si bani pentru obtinerea datelor
Obiectivitatea perfecta nu poate fi asigurata. Uneori trebuie asumat un anumit grad de subiectivism in locul lipsei datelor
Cercetari calitative •
Cercetarea calitativa este o metodă de cercetare care îşi propune să ofere o înţelegere în profunzime a comportamentului uman, precum şi a motivelor care guvernează astfel de comportament.
•
cercetarea calitativă investighează de ce şi cum se iau deciziile, nu doar ce, unde si când.
•
Metodele calitative produc informaţii privind cazurile particulare studiate
•
in cercetarea calitativa, cazurile pot fi selectate intenţionat, în funcţie de capacitatea acestora de a personifica anumite caracteristici sau locaţii contextuale
•
rolul cercetătorului este mult mai important
•
analiza datelor poate avea o mare varietate de forme, şi se concentreaza pe limba, semnele şi semnificaţii. În plus, analiza in cercetare abordeaza problemele din punct de vedere holistic şi contextual, mai degrabă decât reductionist şi izolat. Cu toate acestea, abordări sistematice şi transparente pentru analiza sunt aproape întotdeauna considerate ca fiind esenţiale pentru rigoare. De exemplu, multe metode calitative necesită cercetătorilor să codifice cu atenţie date şi sa discearna şi sa se documenteze consecvent.
•
Metodele calitative sunt folosite pentru explorare (de exemplu, generatoare de ipoteze) sau pentru a explica rezultatele cantitative. Metode cantitative, prin contrast, sunt folosite pentru a testa ipoteze. Acest lucru se datorează faptului că validitatea de conţinut - se măsoara ceea ce un cercetator crede ca măsoară? - este văzută ca unul dintre punctele forte ale cercetarii calitative. Unii prefera metode cantitative pentru a oferi mai multa reprezentativitate, încredere şi
precizie prin ipoteze, instrumente de măsurare şi matematică aplicată. Prin contrast, datele calitative sunt dificil de analizat dvdv matematic. •
Cercetarea calitativa este adesea folosita pentru evaluarea programelor, deoarece poate răspunde anumitor întrebări importante mai eficient decât abordările cantitative: cum şi de ce anumite rezultate au fost obţinute (nu doar ceea ce s-a realizat). De asemenea, pentru a răspunde la întrebări importante cu privire la relevanţa, efecte nedorite şi impactul programelor, cum ar fi: au fost aşteptările rezonabile? Au funcţionat cum era de asteptat? Au fost actorii-cheie în măsură să îşi îndeplinească sarcinile lor? A cauzat programul efecte nedorite?
•
Abordările calitative au avantajul de a permite o mai mare diversitate în răspunsuri, precum şi capacitatea de a se adapta la evoluţii noi sau probleme în timpul procesului de cercetare în sine. În timp ce cercetare calitativă poate fi costisitoare şi consumatoare de timp pentru a o efectua, multe domenii de cercetare folosesc tehnici calitative care au fost special dezvoltat pentru a oferi rezultate mai succinte, costeficient şi în timp util.
•
Observarea participativa este o strategie de învăţare reflexivă nu o singură metodă de observare
•
Cercetătorii de obicei deveni membri ai unei culturi, grup, sau stabilesc roluri pentru a se conforma la această situatie
•
Observarea neparticipativa sau observarea directa este în cazul în care datele sunt colectate prin observarea comportamentului, fără a interacţiona cu participanţii. Un avantaj este că nu există probleme de influenţă a cercetatorului. Un dezavantaj este că cercetătorul poate deveni influenţat grup
•
Note de teren permit cercetătorului de a accesa un subiect şi să înregistreze ceea ce observă într-o manieră discretă. Un dezavantaj major este ca note de teren sunt înregistrate de către un observator şi sunt supuse (a) memoriei şi (b) eventual, părtinire conştientă sau inconştientă de observator
•
Jurnal reflexiv, o descriere exactă a evenimentelor folosind termeni adecvati pentru a eticheta lucrurile, concepte, etc O explicaţie a evenimentelor care merge dincolo de tradiţia / raţiunea de a lua în considerare teorie, concepte, şi context (etice, politice
moral,). O decizie cu privire la acţiunile viitoare. •
Interviu structurat. Acest tip de interviuri este cel mai potrivit pentru angajarea în studii focus grup pentru a compara răspunsurile participantilor, în scopul de a răspunde la o întrebare de cercetare. Pentru interviuri structurate calitative, de obicei este necesar a dezvolta un program de interviu care enumeră modul de redactare şi succesiunea de întrebări. Programul de interviu este considerat uneori un mijloc prin care cercetătorii pot creşte fiabilitatea şi credibilitatea datelor de cercetare
•
Interviul semistructurat este flexibil, permiţând ca noi întrebări să fie aduse în timpul interviului, ca urmare a ceea ce spune cel intervievat. Intervievatorul intr-un interviu semi-structurat, în general, are un cadru de teme pentru a fi explorate. un anumit subiect sau subiecte pe care doreste sa le exploreze in timpul interviului. Ar trebui să fie, de obicei, bine gândit în avans.
•
Interviu nestructurat: întrebărie pot fi schimbate sau adaptate pentru a se plia pe inteligenţa, înţelegerea sau convingerile respondentului. Metoda de a aduna informaţii folosind aceasta tehnica este destul de limitata. În afara de sociologie utilizarea interviurilor nestructurate este foarte limitată.
•
Cercetarea etnografica, folosita pentru cercetari in domeniul cultural, presupune colectarea si descrierea de date menite a dezvolta o teorie. Aceasta metoda mai este denumita si “ethnomethodology” or “metodologia pentru oameni". De exemplu, studiul unei anumite culturi si intelegerea rolului unei anumite boli in contextul lor cultural.
•
Critical social research, folosita pentru intelegerea comunicarii intre popoare si semnificatia simbolurilor.
•
Cercetarea etica, o analiza intelectuala a problemelor etice. Include studiul eticii, ca obligatie, drept, datorie, bine/rau, alegere, etc.
•
Cercetarea fundamentala, examineaza fundamentele stiintei, analizeaza modalitatile in care cunostintele pot fi reinterpretate in contextul unor noi informatii.
•
Cercetare istorica, presupune analiza evenimentelor trecute si prezente in contextul conditiilor actuale, permite reflectarea asupra
unor posibile raspunsuri pentru probleme curente. Cercetarea istorica ofera raspunsuri la intrebari de genul: De unde venim, cine suntem, incotro ne indreptam?
Scrierea lucrarii de cercetare si prezentarea acesteia
-
este unul dintre cele mai fascinante aspecte ale procesului de cercetare
-
Este considerat a fi un proces destul de dificil
-
Reprezinta rezultatul final al procesului de cercetare
-
Cand scrii, e singura adata cand gandesti (Phillips and Pugh, 2005)
Pregatirea scrierii lucrarii stiintifice •
Rezervarea timpului
•
Stabilirea unui program si urmarea lui
•
Crearea conditiilor optime
•
Recenzia lucrarii
Structura proiectului de cercetare •
Abstract –
Cel mai important
–
E un sumar complet al cercetarii
–
Contine
–
•
•
•
•
Care sunt intrebarile de cercetare si de ce sunt importante
•
Cum se raspunde la aceste intrebari
•
Ce raspuns s-a gasit la intrebarile de cercetare
•
Ce concluzii se pot desprinde din intrebarile de cercetare
Trebuie sa fie scurt, complet, obiectiv, precis si usor de citit
Introducere –
O idee clara despre teza centrala a lucrarii si de ce crezi ca problema respectiva merita analizata
–
Care sunt obiectivele si intrebarile de cercetare
–
O scurta prezentare a fiecarui capitol din lucrare
ACL –
Care este locul cercetarii in contextul cercetarilor in domeniu
–
Demonstreaza contributia la domeniul cercetarii
–
Demonstreaza valabilitatea si validitatea intrebarilor de cercetare
Metoda –
•
•
Metoda trebuie sa fie valida
Rezultate –
Reliefarea rezultatelor obtinute din cercetare
–
Se prezinta tabelel, grafice, citari din interviuri
–
Rezultatele prezinta fapte, nu opinii si trebuie sa fie expuse in mod logic, clar si usor de inteles (fie in ordinea obiectivelor, fie tematic, in ordinea descendenta a importantei, fie alte modalitati)
Concluzii
•
•
–
Pentru fiecare rezultat ar trebui o concluzie
–
Demonstreaza originalitatea studiului
–
Pot include si discutii (implicatii ale concluziilor)
Referinte –
Odata cu scrierea lucrarii
–
Diferite stiluri (Harvard, Chicago. APA)
Anexe –
Minim
–
Ceea ce e cu adevarat important trebuie pus in text
Organizarea continutului raportului de cercetare –
Titlul – cat mai putine cuvinte, clar si incitant
–
“povestea” trebuie sa fie clara (argumentul central sau teza principlala)
–
Structura trebuie sa fie clara si sa orienteze usor cititorul
–
E important sa stii carei audiente te adresezi
–
Clar si simplu
–
Propozitii simple
–
Evitarea jargonului (a nu se confunda cu termenii tehnici)
–
Citarea literaturii
–
Gramatica
–
Adresarea impersonala, la trecut, diateza pasiva
–
Anonimatul
Stilul
Confruntarea cu cerintele evaluatorilor –
Cunostinte si intelegere
–
Aplicare si analiza
–
Sinteza si evaluare