Referat Metodologia CERCETARII STIINTIFICE IN DOMENIUL STIINTELOR ECONOMICE [PDF]

Zitiervorschau

UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Științe Juridice și Științe Economice,Constanța Studii universitare de Masterat Contabilitate,Expertiză și Audit

REFERAT METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE ÎN DOMENIUL ȘTIINȚELOR ECONOMICE

Coordonator științific:

Masteranzi:

CONSTANȚA 2019 UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Științe Juridice și Științe Economice,Constanța Studii universitare de Masterat Contabilitate,Expertiză și Audit

METODOLOGIA ȘI PRINCIPIILE CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

Coordonator științific:

Masteranzi:

CONSTANȚA 2019

CUPRINS

2

INTRODUCERE....................................................................................................4

CAPITOLUL I – METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE....................6 1.1.Despre metodologie...................................................................................6 1.2. Metoda.....................................................................................................7 1.3. Metode de cercetare – clasificarea metodelor utilizate în cercetarea științifică..........................................................................................................8

CAPITOLUL II – PRINCIPIILE CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE.......................11

BIBLIOGRAFIE...................................................................................................17

INTRODUCERE

Tendința omului de a cunoaște in permanență tot ceea ce îl înconjoară este o problemă de natură fundamentală.

3

Independentă de modul in care se soluționează problema cunoașterii, are loc formarea unei imagini despre lume, adevăr și siguranță în cunoștințele obținute, locul omului în lume și capacitatea acestuia de a cunoaste lumea. Cunoștințele permit anticipările, implicit să acționezi – să schimbi omul, societatea, natura. Dat fiind faptul că știința este una dintre cele mai importante forme de acțiune umană, este important de a avea cunoștințe elementare in ceea ce privește obținerea răspunsului la întrebarea ce este știința ,cercetarea științifică și ce este metodologia cercetării științifice? 1.Ce este știința? Numele provine din latina(scientia) si înseamnă cunoaștere.Știința se poate referi la investigarea sau studiul naturii prin observație si raționament sau la suma tuturor cunoștințelor acumulate in urma acestei cercetari. Știința încearcă să identifice fenomene si entități,forțele care le cauzează,mecanismele prin care ele exercită aceste forțe și sursele acelor forțe in sensul structurilor interne ale acestor fenomene si entități.De asemenea,știința îi ajută pe oameni să afle mai multe despre viețile lor și contribuie la dezvoltarea societății. 2.Ce este cercetarea științifică? Cercetarea științifică este un proces sistematic de colectare și analiză a informației (rezultatelor) realizat cu scopul îmbunătățirii înțelegerii noastre asupra unui aspect. De asemenea ,cercetarea științifică reprezintă formularea si testarea sistematică a unor enunțuri și sisteme de enunțuri,formularea de ipoteze,construirea de sisteme teoretice și confruntarea acestora cu experiența,prin observație si experiment. Cercetarea științifică constituie sursa economiei,deși aceasta nu este singura ei funcție socială.In plus,cercetarea științifică se auto-produce,se multiplică din ea insăși(spre deosebire de valorile materiale,cele științifice nu se consumă,nu se pierd),produce un învățământ științific,face educație și instrucție și prin toate acestea ea conduce la superioritate socială.De asemenea

4

,cercetarea științifică este motorul dezvoltării socio-economice in statele puternic industrializate și in majoritatea țărilor in curs de dezvoltare. 3.Ce este metodologia cercetării științifice? In sens larg, prin metodologie se ințelege ansamblul unor metode folosite in cercetarea științifică sau,pur și simplu,știința efectuării cercetării. Scopul fundamental al metodologiei este acela de a ne ajuta să înțelegem nu atât produsele științei,cât procesul de cunoastere însuși. Metodologia cercetării științifice cuprinde,deopotrivă,definirea adecvată a domeniului studiat,o serie de principii și reguli de desfășurare a investigațiilor,instrumentarul de lucru pentru culegerea și interpretarea datelor. Metodologia

cercetării

științifice

este

definită

ca

fiind

analiza

principiilor

metodelor,regulilor si postulatelor utilizate într-o cercetare;studiul sistematic al metodelor care sunt,pot fi sau au fost aplicate în cadrul unui domeniu sau o anumită procedură sau set de proceduri. Metodologia cercetării științifice se referă la rațiunea și la ipotezele filozofice care stau la baza unui anumit studiu.

CAPITOLUL I METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE 1.1.Despre metodologie 5

Metodologia ,din punct de vedere etimologic,provine din termenii de origine greacă methodos(drum,cale,mijloc,metoda) și logos(știința).Metodologia este definită ca fiind studiul metodelor implicate in anumite domenii ,eforturi sau rezolvarea problemelor sau ca totalitatea metodelor de cercetare folosite într-o știință. Metodologia este ceva nedemonstrabil,ceva care ne învață cum să folosim metode si instrumente de un anumit tip,dintr-o anumită clasă și,mai ales,cum să aplicăm ceea ce știm să facem.Este trecerea de la acumularea de cunoștințe despre concepte, idei, teorii ,metode ,tehnici instrumente,la valorizarea acestora. Metodologia cercetării ne poate învăța cum să aplicăm metode ,tehnici, instrumente potrivite pentru a realiza eficace cercetarea,a atinge scopul si obiectivele propuse într-un timp mai scurt și cu mai puține resurse. Metodologia cercetării este un sistem de metode,procedee,tehnici,reguli,postulate, principii și instrumente,precum și know-how-ul aferent,angajate în procesul cunoașterii științifice. Metodologia este de fapt acel know-how prin care se poate ajunge la atingerea unui scop,a

unui

scop

in

cercetare

,în

particular

și

în

special.Ea

ne

furnizează

reguli,norme,metode,tehnici sau practici prin care putem ajunge să știm cum să facem si cum să aplicam ceva ce știm sau am învățat,cum să parcurgem drumul de la o idee vagă,de la o ipoteză la o solutie,o generalizare sau o teorie științifică. Metodologia

cercetării

științifice

este

definită

ca

fiind

analiza

principiilor

metodelor,regulilor si postulatelor utilizate într-o cercetare; studiul sistematic al metodelor care sunt,pot fi sau au fost aplicate în cadrul unui domeniu sau o anumită procedură sau set de proceduri.Metodologia cercetării științifice se referă la rațiunea și la ipotezele filozofice care stau la baza unui anumit studiu. Metodologia de cercetare are preponderent caracter normativ și este constituită din: 

principii teoretice(concepția teoretică a disciplinei);



metode si tehnici de culegere a datelor(suportul informațional-faptic);



metode si tehnici de tratare a datelor(dimensiunea prelucrării cantitative); 6



procedee logice de analiza și generalizare(construcția si sistematizarea teoriei).

1.2. Metoda

Cuvântul metoda iși are originea in limba greacă, rezultat al combinării cuvintelor:meta care înseamna (spre,către) si odhos (drum ,cale) . Gândirea, in mod special cea științifică, acționează pe bază metodică. Metoda deci apare ca un mijloc eficace al gândirii. Metoda te conduce la adevăr. „Metodele cunoașterii includ totalitatea acțiunilor asupra obiectului cunoașterii ce au ca scop rezolvarea problemelor științifice. Acestea, in mare măsura, sunt determinate de situația care s-a creat in dezvoltarea știintei, de scopul cunoașterii, de specificul obiectului cunoașterii si de nivelul cunoașterii. Inițial, metodele au funcția de instrumente ale cunoașterii și de dezvoltare a știintei”. (V. Tapoc, Teoria si metodologia științei contemporane, p. 165-166) Metoda este calea urmată spre a realiza ceva anume, mijloc de a realiza anumite obiective, activitatea ordonată a subiectului sub orice formă. Funcția de bază a metodei este organizarea interioaraă si reglarea procesului de cunoaștere sau a modificărilor practice ale unui anume obiect. Astfel, metoda este totalitatea anumitor norme, reguli, operatii, mijloace a cunoașterii și acțiunii. Metoda înseamna un sistem de prescripții, principii, cerințe, care trebuie să-l ghideze pe cercetător in soluționarea unei probleme concrete, in obținerea unui rezultat scontat într-un anumit domeniu de activitate. Metoda disciplinează procesul de căutare a adevărului, permite (daca corect este aleasă) economisirea puterilor, timpului, și de a ajunge la rezultatul final pe calea cea mai scurtă. Metoda de cercetare poate fi definită ca fiind calea gândirii către adevăr sau a acțiunii către scop. 7

Prin metodă de cercetare se înțelege modul de cercetare,sistemul de principii si reguli aplicate in procesul de cunoaștere.

1.3.Metode de cercetare - Clasificarea metodelor utilizate în cercetarea științifică:



După criteriul temporal:

~Metode transversale – analiza fenomenelor sau faptelor sociale la un moment dat(ancheta,sondajul de opinie,testele psihologice,sociometrice,etc.); ~Metode longitudinale – analiza fenomenelor sau faptelor sociale în evoluția lor( studiu de caz,analiza biografică,etc.) 

După tipul demersului investigativ:

~Metode cantitative – cu orientare de tip explicativ ( ancheta,experimentul interviul.Cercetarea prin culegerea de date cu ajutorul metodelor cantitative(denumită prescurtat cercetarea cantitativă) este un proces sistematic,obiectiv și precis în care pentru obținerea de informații despre un anumit subiect sau despre o anumită temă sunt folosite datele numerice.Cercetarea cantitativă se bazeaza pe procese deductive și ca urmare verifică teorii,spre deosebire de cercetarea calitativă care are o tendință inductivă și generează teorii.Prin urmare,cercetarea prin culegerea de date prin metode cantitative produce rezultate care pot fi generalizate.Cercetarea cantitativă este obiectivă,deductivă și generalizabilă; ~Metode calitative – cu orientare de tip fenomenologic,comprehensiv.Exemple de metode calitative: Biografia - ca fiind studiul unui singur individ și al experiențelor acestuia,așa cum sunt relatate

cercetătorului

sau

găsite

în

documente

și/sau

arhive;

aici

sunt

incluse

biografii,autobiografii,povestiri ale vieții și istorii orale.Cercetătorul culege date cu ajutorul interviurilor și documentelor de mai multe tipuri (jurnale,istorii ale familiilor,articole de ziar,etc) 8

,iar rezultatul ia forma povestirilor,legendelor , revelatiilor și a conșinutului istoric pentru a reda o imagine vie a vieții individului studiat. Fenomenologia – definită ca studiul semnificației experienței unui fenomen împărtășită de către mai mulți indivizi.Cercetătorul reduce datele adunate din interviuri lungi(care descriu experiența împărtășită de către mai mulți indivizi) la o semnificație centrala sau la esența experienței. Teoria fundamentată – prin care cercetătorul generează o schemă analitică abstractă a unui fenomen, o teorie ce explică acțiunea ,interacțiunea sau procesul.Această analiză apare in primul rând prin colectarea datelor de interviu,cu realizarea mai multor vizite pe teren( esantionare teoretică),încercând dezvoltarea și interrelaționarea categoriilor de informații prin intermediul unei comparații constante,în final elaborându-se o teorie specifică contextului. Etnografia – reprezintă studiul unei culturi sau unui grup social ( sau al unui individ/indivizi di cadrul unui grup), bazat în primul rând pe observații și pe o perioadă prelungită de timp petrecut de către cercetător pe teren.Cercetătorul asculta si ânregistreaza „vocile” indivizilor cu intenția de a genera un portret cultural. Studiul de caz – este o investigație a unor sisteme independente (legate unele de altele) cu concentrarea pe un caz sau pe o anumita problemă.Studiul calitativ de caz,bazat pe diverse instrumente colectoare de date,asigură o investigație în profunzime. 

Dupa locul ocupat în procesul investigativ:

-

Metode de culegere a datelor( ancheta,experimentul,observația,etc.);

-

Metode de prelucrare a datelor (statistico-matematice,etc.);

-

Metode de interpretare a datelor(inductivă,deductivă,comparativă,cauzală).

In ceea ce privește cercetarea în domeniul științelor economice,aceasta are anumite particularități,astfel:

9

a)Complexitatea obiectului de studiu care implică un caracter complex cercetării economice.Procesele și fenomenele economice sunt interdependente și totodată se află sub influența unor factori extraeconomici : naturali,demografici,sociali,politici. b)Volum de muncă mare și divers pentru a putea cuprinde multitudinea de aspecte datorate interdependențelor ce caracterizează prcesele și fenomenele economice. c)Caracter costisitor datorat investigațiilor complexe și a volumului mare de informații de cules și de prelucrat, d)Grad

ridicat

de

dificultate

în

realizarea

cercetării

datorită

problematicii,volumului de muncă mare și divers,costurilor ridicate.

CAPITOLUL II PRINCIPIILE CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Produsul unei cercetări științifice reprezintă creația științifică. 10

complexității

Cercetătorul științific care efectuează o cercetare trebuie să răspundă pentru rezultatul acesteia.El trebuie să respecte etica cercetării științifice care are rolul de a preciza principiile și procedurile astfel încât cercetarea științifică să fie corectă. Desfășurarea cercetărilor științifice din domeniul sociouman presupune respectarea următoarelor principii,care permit evitarea greșelilor: 1.Principiul competentei Acest principiu stabilește cine este capabil și poate desfășura o activitate de cercetare științifica.Prin aceasta se pune intrebaea daca „poate oricine,oricand și oricum desfășura o activitate de cercetare științifică”.Desigur că nu și de aceea se impun anumite reguli cum ar fi: a)În activitatea de cercetare științifică trebuie admiși numai specialiști formați în domeniul științific respectiv; b)Se cer anumite aptitudini speciale pentru ca persoana care dorește să desfășoare o activitate de cercetare să o potă efectua(dorința de cunoaștere,curiozitatea,spirit critic,spirit de observatie

dezvoltat,capacitatea

intelectuală

de

analiză

și

sinteză,pasiune

și

răbdare,devotament,onestitate,seriozitate); c)O anumită experientă profesională de specialitate,dublată de un „stagiu” de pregătire in activitatea de cercetare științifică; d)O etapă preliminară prin care trebuie să treacă orice tănar cercetător,lucrând sub conducerea unor cercetători specialiști consacrați,cu experientă,pentru a deprinde modul de gândire,metodele

și

tehnicile

de

lucru,formularea

ipotezelor,pregătirea

etapelor

de

cercetare,evaluarea rezultatelor și valorificarea acestora,etc; e)Educația

profesional-științifică

viitorului

cercetător

trebuie

să

cultive

seriozitatea,spiritul critic,desprinderea de atitudinile subiective de factură emoțională,reținerea entuziasmului in fața descoperirii ,prudență și bun simț. 2.Principiul obiectivării

11

Acest principiu se referă la obiectul cercetării științifice și la modul în care acesta trebuie studiat,dar și la atitudinea cercetatorului față de obiectul cercetării sale.În sensul acesta trebuie in mod obligatoriu să se aibă în vedere următoarele aspecte: a)Plecând de la obiectul ce urmeză să fie spus cercetării științifice,să se fixeze atenția și să se pună în evidență un anumit obiectiv care să reprezinte scopul precis al cercetării respective; b)Pe parcursul cercetării științifice,cercetătorul nu trebuie să se abată de la realitatea obiectului cercetat și să nu-și schimbe obiectivul urmărit; c)Să adapteze metodele și tehnicile de cercetare la specificul naturii obiectului cercetat,și nu invers; d)Să nu se „altereze” sau să se „schimbe” natura obiectului cercetat,pentru a apărea erori,căutându-se menținerea obiectului cercetării,pe cât posibil,cu calitațile sale proprii; 3.Principiul adevărului În virtutea acestui principiu,orice cercetare științifică are ca scop descoperirea adevărului cuprins în concluziile care se desprind de cercetarea unui anumit obiect propus. Acest adevăr trebuie să reflecte natura reala a obiectului cercetat și să poată fi exprimat și înțeles.În sensul acesta trebuie respectate urmatoarele reguli: a)Cercetarea trebuie să urmărească descoperirea adevărului despre obiectul cercetat; b)Orice activitate de cercetare științifică trebuie să fie coerentă,logică,să aibă continuitate și să fie conforma cu realitatea obiectului supus cercetării sale; c)Exprimarea rezultatelor cercetării trebuie să se facă utilizându-se un limbaj clar,precis,inteligibil și care să poată fi în mod universal acceptat și utilizat; d)In activitatea de cercetare științifică ,trebuie să se evite subiectivismul,fantezia sau speculația sterilă,care duc la deformări metodice,și ,astfel,la rezultate eronate; e)Orice activitate de cercetare științifică trebuie să fie conservată și conformă cu rațiunea logica.

12

4.Principiul metodic Acest principiu se raportează la metodologia cercetării științifice.Prin aceasta se realizează corelația dintre necesitățile obiectivării datelor urmărite la obiectul supus cercetării științifice,precum și necesitatea de a descoperi adevărul legat de obiectul respectiv. În sensul acesta,pentru conformarea obiectului cercetat cu principiul metodic,trebuie să avem în vedere următoarele reguli: a)Orice activitate de cercetare științifică trebuie condusă metodic,în conformitate cu un plan riguros pregătit anterior de cercetătorul științific respectiv; b)În activitatea de cercetare științifica trebuie respectate pas cu pas etapele și metodele de lucru,pentru a avea coerență și desfășurare logică în procesul de descoperire a adevărului; c)În cercetarea propusă trebuie să fie utilizate tehnici și metode de lucru adecvate naturii obiectului cercetat,precum și intențiile legate de obiectivele cercetării respective; d)Din punct de vedere metodologic,orice activitate de cercetare științifică trebuie să înceapă cu studiul lucrurilor simple,clare,evidente,trecându-se ulterior,treptat,la cele care implică un grad ridicat de dificultate și complexitate. 5.Pincipiul demonstrației Acest principiu susține că orice afirmație(sau rezultat) ce decurge din activitatea de cercetare științifică a unui obiect trebuie demonstrata,dovedita dacă este adevărată și că ea aparține ca o calitate obiectului studiat.În această privință trebuie să avem în vedere următoarele reguli care se referă la acest principiu: a)Orice cercetare științifica trebuie să fie demonstrată,verificată și reprodusă, eventual de către alt cercetător sau grup de cercetare,diferit de cel care a descoperit primul datele la care se face referință; b)Orice cercetare științifică trebuie,în măsura posibilului,să fie reprodusă sub forma unui „model teoretic” care să reprezinte căt mai fidel posibil obiectul cercetat și calitatățile acestuia;

13

c)Rezultatele

obținute

din

cercetarea

științifică

efectuată

și

considerate

ca

valabile,veridice trebuie să se integreze în sistemul de date ale domeniului științific în care s-a desfășurat cercetarea. 6.Principiul corelației Ca și principiul precedent,acesta este tot in relația cu metoda.El statuează faptul că rezultatele științifice care decurg din cercetarea unui obiect trebuie să fie corelate cu datele deja existente în domeniul științific respectiv sau cele de factură inter-disciplinară,din domeniile științifice înrudite.În sensul acesta se va ține seama de următoarele reguli: a)Să se aibă în vedere raporturile obiectului cercetat cu altele din aceeași clasă de obiecte sau cu obiecte înrudite cu acesta; b)Să aiba în vedere cunoștințele deja existente despre”obiectele” apropiate sau înrudite cu „obiectul” cercetării respective; c)Rezultatele obținute din cercetarea științifică efectuată trebuie să se integreze într-un domeniu de cunoaștere bine stabilit și căruia îi va aparține din acest moment; d)În urma sistematizării rezultatelor obținute dintr-o cercetare științifică,trebuie ca acestea să realizeze o sinteză cu datele similare deja existente într-un domeniu științific dat. 7.Pricipiul evaluării rezultatelor Acesta este tot un principiu care se raporteaza la metodologie și privește modul de evaluare și de utilizare a rezultatelor obținute din activitatea de cercetare științifică.În conformitate cu acest principiu,trebuie avute în vedere următoarele reguli: a)Să se evalueze corect ,într-o manieră strict rațională,toate rezultatele obținute din cercetarea științifică a obiectului studiat; b)Evaluarea rezultatelor să fie corecta,fără niciun fel de subiectivitate din partea cercetătorului care a efectuat studiul; c)Rezultatele obținute să fie comparate cu datele existente în literatura științifică de specialitate a problemei cercetate; 14

d)Să se verifice daca rezultatele obținute sunt corecte,operație ce este preferabil să fie realizată de o altă echipă de cercetători. 8.Principiul utilității În conformitate cu acest principiu trebuie ca activitatea de cercetare științifică,ce urmează a fi întreprinsă,să aibă în vedere o utilizare atăt teoretică cât și practică a datelor rezultate din cercetare.Aceasta va trebui să justifice cercetarea,ca o atribuție efectivă la domeniul de cunoaștere științifică respectiv,precum și în ceea ce privește punerea în practică a acestor rezultate.În conformitate cu realizarea acestui principiu,trebuie respectate următoarele reguli: a)Cercetarea efectuată trebuie să fie utilă din punct de vedere teoretic,căt și din punct de vedere practic; b)Este preferabil ca orice cercetare științifică întreprinsă să aibă caracter de originalitate și de noutate,reprezentând astfel o contribuție eficientă în domeniul științific respectiv; c)Datele rezultate din cercetare să poată fi utilizate și aplicate cât mai curând,în mod curent,de către specialiști. 9.Principiul psihomoral Acest principiu privește atât cercetătorul cât și modul în care se desfășoară activitatea de cercetare științifică a acestuia.Se pune problema seriozității și a onestității activitații de cercetare sau,altfel spus,atât responsabilitatea științifică cât și cea morala a celui care cercetează față de cercetare ,de rezultatele cercetării,dar în același timp și față de consecințele ce decurg din aplicarea teoretică sau practică a rezultatelor cercetării.Din acest motiv,trebuie să se aibă în vedere următoarele reguli: a)Orice activitate de cercetare științifică trebuie să aibă caracter în sine,să fie sinceră și dezinteresată în obținerea unor avantaje materiale sau de altă natură de către cercetătorul care o efectuează; b)Cercetarea,fiind pusă sub semnul responsabilității,trebuie să se conducă după principiile etice ale unei activități corecte,respectănd raporturile etic-profesionale dintre

15

cercetătorii din același domeniu de cercetare și chiar comunicând cu aceștia pe parcursul desfășurării cercetarii respective; c)Cercetarea întreprinsă să fie conformă cu natura personalitătii cercetătorului,cu pregătirea și preocupările personale ale acestuia,cu gradul și specificul de specializare și cu competența sa profesională în domeniul în care își desfășoară activitatea de cercetare științifică; d)Sa accepte colaborarea cu specialiști din același domeniu sau cu specialiști din domeniile științifice înrudite,în mod sincer și deschis,dezinteresat,pentru a evita suprapunerile de studii sau erorile care pot surveni în obținerea și interpretarea rezultatelor; e)Cercetătorul are datoria de a-și susține,demonstra și apăra rezultatele cercetării științifice față de controversele sau criticile care îi pot fi aduse în legătură cu cercetarea întreprinsă; f)Persoana care a efectuat cercetarea științifică trebuie să aibă credibilitate,să fie convingatoare ca să impuna,prin argumente și demonstrații,rezultatele teoretice și practice ale cercetării,astfel încât acestea să fie recunoscute și acceptate de specialiștii din domeniul științific respectiv. Principiile prezentate mai sus trebuie să reprezinte,în mod obligatoriu,o direcție strictă de urmat de către orice persoană care se angajează într-o activitate de cercetare,de colectivul de cercetători și de activitatea de cercetare propriu-zisă.În caz contrar pot apărea situații neplăcute,dificile sau,ceea ce este cel mai grav,să se obțină rezultate eronate sau chiar să fie compromisă orice activitate de cercetare.

BIBLIOGRAFIE

16

Lector Univ.DR.Mitran Paula Cornelia

- Metodologia Cercetării Stiințifice în Domeniul Științelor Economice-Suport de Curs

V.Tapoc

- Teoria și metodologia științei contemporane

17