Managementul Proiectelor [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

PROIECT CEAINARIA SINENSIS

STUDENT : CIRJA IONUT GR : 622 CB FACULTATE : IMST-IMC

2014

CUPRINS : ● SINTEZA ● Situatia IMM-urilor 1. MEDIUL DE AFACERI - Analiza de macromediu 2. DESCRIEREA AFACERII - Date generale - Industria alimentara - Produsul si serviciile oferite - Ciclul de viata - Productia si procesele - Furnizori - Amplasamentul - Strategia afacerii (Swot) 3. MARKETINGUL AFACERII - Analiza pietei - Clientii - Concurenta - Pret - Promovare 4. MANAGEMENTUL AFACERII - Organizarea activitatii la nivelul firmei - Organigrama 5. FINANTELE AFACERII - Costurile initiale ale afacerii - Pragul de rentabilitate

► SINTEZA Planul de afaceri constituie un instrument indispensabil întreprinzătorilor ce construiesc o afacere sau caută parteneri, managerilor ce propun proiecte noi altor persoane sau instituţii de finanţare, instituţiilor ce gestionează fonduri pentru proiecte de investiţii, gestionarilor de proiecte. Ele reflecta proiecte de investiţii din toate domeniile de activitate. Planul de afaceri reprezintă un sistem complex bazat pe interdependenţa şi care reflectă de o manieră accesibilă ideea de afaceri şi evoluţia acesteia in timp. Rolul său este nu de a demonstra că afacerea merită finanţată, ci şi de a ghida întreprinzătorul începând cu primul an de operare a afacerii. Implementarea lui înseamnă control şi adaptare în funcţie de evoluţia reala. Acest control exercitat de-a lungul derulării afacerii va viza toate elementele critice ale entităţii economice (stocurile, costurile de producţie, controlul calităţii, vânzările, plăţile efectuate, etc.). Am hotarat sa aleg ca domeniu al planului de afaceri industria alimentara si anume deschiderea unei ceainarii. O ceainarie ar putea oferi o atmosfera relaxanta, intima, un mic refugiu din stresul continuu al orasului si totodata ca orice afacere ar fi de preferat sa aduca si un anumit profit. Costul deschiderii unui local de acest fel se va ridica undeva la suma de 15000 euro (20000 euro). Ceainaria va pune la dispozitia clientilor o gama variata de ceaiuri calde, dar se vor putea gasi si cateva sortimente de cafea si bauturi racoritoare. Cei care vor dori sa consume ceaiurile puse la dispozitie , vor primi o gustare ce consta in produse de patiserie. Potentialii clienti vor fi reprezentati de persoanele cu un venit mediu, care doresc sa se delecteze intr-o ambianta placuta, locuitorii orasului, dar si cei care sunt doar in trecere prin oras. Afacerea va fi una de tip SRL, numarul asociatilor fiind unul redus(maxim 2).

Situatia IMM-urilor: În România, ca şi în multe alte ţări central şi est europene, trecerea la economia de piaţă a însemnat, în esenţă, evoluţia a două componente: transferul dreptului de proprietate asupra întreprinderilor de la stat la persoane de drept privat, adică aşa numitul proces de privatizare, indiferent de metoda care s-a aplicat, precum şi apariţia unor întreprinderi particulare noi, ca rezultat al unor iniţiative particulare, independente, care au luat naştere ca urmare a schimbărilor petrecute în unităţile aflate încă în proprietatea statului. Aceste două căi de evoluţie s-au manifestat mai mult sau mai puţin simultan, dar în ritmuri diferite. Ambele au avut însă mari repercusiuni asupra pieţei muncii. În timp ce privatizarea a dus la reducerea numărului de locuri de muncă, amplificând astfel

şomajul, mai ales pe termen lung, sectorul particular a creat cea mai mare parte a noilor locuri de muncă. Având în vedere faptul că majoritatea noilor întreprinderi sunt mici şi mijlocii (“IMM”), reiese că acest sector a absorbit cea mai mare parte a forţei de muncă disponibilizate, şi a contribuit, în acelaşi timp, şi la formarea unei noi generaţii de patroni şi de angajaţi. Pe lângă meritul de a fi contribuit la apariţia unui sector privat din ce în ce mai puternic, unele dintre aceste întreprinderi se caracterizează printr-o deosebită flexibilitate şi capacitate de adaptare la nou, manifestându-se ca o forţă motrice remarcabilă a progresului economic în România. În timp ce eforturile şi resursele se îndreptau către privatizarea şi restructurarea “dinozaurilor” moşteniţi de la defunctul regim, a avut loc o “revoluţie tăcută” prin strădania a mii de întreprinzători, care şi-au văzut de propria lor tranziţie, luând lucrurile de la zero. Rezultatul acestor iniţiative a fost impresionant şi a făcut ca mulţi factori de decizie şi instituţii cu rol hotărâtor să reconsidere principiile de bază ale concepţiilor lor despre reformele economice, şi anume că, în afara reformelor aplicate de stat de sus în jos şi axate pe privatizare şi pe transferul de proprietate, ar trebui încurajată şi reforma de jos în sus, axată pe adevăratul spirit întreprinzător, cu încurajarea unui sector de întreprinderi mici şi mijlocii puternic şi dinamic. Progresul înregistrat de România în acest sector până la această dată, atâta cât este el, se datorează, fără îndoială, în mare parte, iniţiativei miilor de mici întreprinzători care şi-au câştigat credibilitatea luptând în prima linie pe frontul tranziţiei către o economie bazată pe piaţa liberă. IMM au fost, în ultimii ani, coloana vertebrală a economiilor mai tuturor ţărilor importante din Uniunea Europeană (“UE”), „.În România, evoluția economiei în anul 2009 și ulterior, în decursul anului 2010, a fost puternic afectată de criza economică și financiară. Mediul de afaceri autohton, în mod deosebit sectorul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), a înregistrat schimbări semnificative ca urmare a impactului crizei economice mondiale. Pe lângă schimbările în planul demografiei sectorului IMM și performanțele economice negative înregistrate, a fost afectat spiritul antreprenorial și a crescut considerabil aversiunea fa ță de asumarea riscurilor de către investitori. În același timp însă, perioada de criză a reprezentat și traversarea unei perioade de învățare pentru întreprinzători, manageri, personalul din firme, care au trebuit să se adapteze la noile situații. Spre exemplu, companiile relativ noi care au cunoscut exclusiv perioade de creștere încă de la înfiin țare, au fost puse în fa ța unor situații de nesiguranță și instabilitate. Având o economie de pia ță tânără, România trebuie să demonstreze flexibilitate pentru a se adapta contextului actual de pe piețele internaționale. România a început negocierile în vederea aderării la UE la data de 15 februarie 2000, procesul de închidere a capitolelor de negociere sa finalizat la sfârşitul anului 2004, inclusiv prin semnarea Tratatului de Aderare. În intervalul 2005 – 2007, a continuat consolidarea noului cadru de producţie, bazat pe proprietatea privată, prin aplicarea unei politici corespunzătoare, care să permită înfiinţarea de noi întreprinderi şi să încurajeze întreprinderile mici şi mijlocii. Aceste noi firme sunt forţa capabilă să ducă la o mai bună alocare a resurselor,

la crearea de locuri de muncă pentru cei ce şi le-au pierdut ca urmare a restructurării. Pentru susţinerea dezvoltării IMM ANIMMC a promovat în 2004 strategia de dezvoltare a IMM pe termen mediu.

1. MEDIUL DE AFACERI

Analiza de macromediu: In general factorii de macromediu au o actiune indirecta asupra firmei, intrucat toate firmele sunt supuse actiunii lor. Acesti factori nu sunt controlabili,avand un efect lent in timp. Factorii principali care au o influenta importanta asupra afacerii sunt: ● mediul economic : □ inflatia □ rata somajului □ puterea de cumparare □ produsul intern brut ● mediul tehnologic ● mediul demografic : □ varsta □ ocupatia □ studiile □ sexul □ venitul MEDIUL ECONOMIC: Din acest punct de vedere , cresterea tot mai mare a ratei somajului reprezinta un risc pentru deschiderea afacerii. Ca oportunitate ar fi faptul ca zona in care se va deschide ceainaria este una foarte buna, aceasta fiind una stabila din punct de vedere economic, intrucat situatia financiara a majoritatii firmelor deja existente este buna, volumul investitiilor straine in zona fiind unul ridicat si

totodata numarul celor care doresc sa deschida o afacere in zona este in crestere. INFLATIA : Comisia Europeană (CE) a revizuit în uşoară creştere prognoza pe 2014 de inflaţie medie anuală pentru România , rata inflatiei a avansat cu 0,85% in ianuarie fata de decembrie, in timp ce comparativ cu aceeasi perioada din 2013, preturile de consum au crescut cu 1,06%. potrivit datelor prezentate de Executivul Uniunii Europene. In ultimele 12 luni (ianuarie 2014 fata de februarie 2013) comparativ cu de precedentele 12 luni (februarie 2012 - ianuarie 2013), indicele a fost de +3,6%. Inflatia anuala a fost, la sfarsitul anului 2013, de 1,55%, potrivit Institutului National de Statistica.

Rata anuală a inflaţiei din fiecare trimestru va fi un criteriu de performanţă în acordul cu FMI, iar depăşirea cu două puncte procentuale a nivelului central stabilit va necesita adoptarea de măsuri, ca obligaţie de continuare a programului.In aceste conditii avem o opurtunitate datorita tendintei de descrestere a ratei inflatiei. PUTEREA DE CUMPARARE: În primul trimestru din 2009, preţurile au crescut mai mult decât salariile, iar costurile vieţii au înghiţit jumătate din bugetele familiilor. Costurile vieţii (hrana, întreţinerea locuinţei şi celelalte cheltuieli inevitabile) au crescut cu peste 5%, în timp ce majorarea salariilor a fost de numai 3,5%. Avansul câştigurilor salariale din primele trei luni ale acestui an a fost mai mic decât media scumpirilor (inflaţia din aceeaşi perioadă), astfel că puterea de cumpărare a românilor a mai coborât o treaptă . Anul 2013 a inceput dezamagitor pentru salariatii romani. Puterea lor de cumparare consemnata de statistica oficiala pentru luna ianuarie a fost cu 3,6% sub media anului precedent.

PRODUSUL INTERN BRUT (PIB): Produsul intern brut în trimestrul III 2013 – a doua estimare provizorie - a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,6% comparativ cu trimestrul II 2013 (date ajustate sezonier). Faţă de acelaşi trimestru din anul 2012, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 4,1% pe seria brută şi cu 4,0% pe seria ajustată sezonier. In perioada 1.I-30.IX 2013, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2012, cu 2,7% pe seria brută şi cu 2,6% pe seria ajustată sezonier, potrivit datelor preliminare publicate de Institutul National de Statistica. MEDIUL DEMOGRAFIC: Avand in vedere acest factor putem spune ca majoritatea populatiei se gaseste in mediul urban (68.7 %) ceea ce reprezinta o oportunitate a afacerii. Exista o usoara scadere a natalitatii comparativ cu mortalitatea, iar din alt punct de vedere putem spune ca numarul persoanelor care termina o facultate este tot

mai mare. La noi in tara este un numar mare de persoane cu rude sau prieteni in strainatate. MEDIUL TEHNOLOGIC: In privinta acestui factor putem vorbi atat despre riscuri, deoarece in prezent pe piata nu sunt foarte multe afaceri pe profilul ceainariilor, tocmai pentru ca romanii in general nu prea sunt obisnuiti cu acest mod de petrecere a timpului, insa apar si oportunitati, intrucat aceasta piata este intr-o continua dezvolatare, oamenii fiind din ce in ce mai interesati de acest tip de localuri. Dupa parea mea acestia sunt factorii macroeconomici care au o reala influenta asupra afacerii mele. In coformitatea cu analiza acestora am putut constata ca mediul in care eu doresc sa imi dezvolt o afacere cu o ceainarie prezinta atat roscuri, care ar putea sa ma impiedice in buna desfasurare a lucrurilor, insa si oportunitati care imi creeaza un cadru prielnic dezvoltarii unei afaceri de acest gen.

2. DESCRIEREA AFACERII ► Date generale Numele firmei : SC. SINENSIS SRL. Forma juridica de constituire : SOCIETATE CU RESPUNDERE LIMITATA Tipul activitatii : PRODUCEREA SI COMERCIALIZAREA CEAIULUI Natura capitalului : PRIVAT Asociatii firmei : UNIC Nume asociati : CIRJA IONUT Date de identificare : - Adresa :Str. Piata Alba Iulia, Sect : 3 , Bucuresti - Tel: 0769300050 - Mail: [email protected] Numar angajati : 2-3 (pentru inceput)

► Aparitia ceaiului (scurt istoric) Planta de ceai işi are originile în partea de sud-est a Asiei, în regiunea formată din nord-estul Indiei, nordul Burmei (Myanmar) şi provincia Yunnan

(China). Ceaiul a fost întrebuinţat pentru prima oara de chinezii din provincia Yunnan, folosindu-se atât la prepararea băuturilor cât şi a mâncărurilor. Ceaiul fiind de mare importanţă pentru civilizaţiile asiatice, s-au născut legende despre descoperirea sa. O legenda populară chineza spune că impăratul Shennong a descoperit ceaiul în timp ce bea dintr-un bol cu apă fierbinte la umbra unui copac, în anul 2737 î.Hr. Câteva frunze se scuturară în bolul impăratului, făcând culoarea apei să se schimbe. Curios din fire, Shennong luă o sorbitură si fu plăcut surprins de aroma şi de proprietăţile revigorante ale băuturii. Dovezi materiale ale întrebuinţării plantei sunt recipientele cu ceai descoperite în morminte datând de pe timpul dinastiei Han (206-220), iar prima atestare documentară aparţine unui funcţionar chinez despre care se ştie că a murit în anul 273; despre planta de ceai se poate să fi pomenit şi Confucius în scrierile sale cu 600 de ani înainte, însa atestarea este nesigură. Cert este ca în timpul dinastiei Tang (618-907) băutul ceaiului devenise popular datorită gustului sau şi a calităţilor sale medicinale. Ceainăriile atrăgeau artiştii vremii, unul dintre ei, Lu Yu (723-804) fiind autorul primului tratat despre ceai: Cha Jing (Obiceiurile ceaiului). Pe la sfârşitul secolului al XVI-lea apar menţiuni rare despre acest obicei şi la europeni, autorii acestora fiind negustorii şi misionarii portughezi care trăiseră în părţile acelea răsăritene. Dar nu portughezii au fost cei care au făcut primele importuri de ceai în Europa, ci olandezii. Prima ladă cu ceai care-a fost înregistrată într-un port european a ajuns la Amsterdam în 1606 şi pe parcursul secolului a câştigat în popularitate. Ceaiul a devenit o băutură la modă printre olandezii bogaţi şi din Olanda s-a răspândit şi în alte ţari din vestul Europei. La curtea engleză, obiceiul de a bea ceai a fost introdus la mijlocul secolului al XVIIlea de către prinţesa lusitană Ecaterina de Braganza in urma căsătoriei cu viitorul rege Carol al II-lea al Angliei. Britanicii au preluat cu entuziasm obiceiul, fiind şi în prezent unii dintre cei mai mari consumatori de ceai.

► Industria alimentara Industria alimentară a României reprezintă 14% din producţia industrială totală a ţării (18% din total industrii prelucrătoare), iar valoarea producţiei sale a fost mai mare cu 43,5% în decembrie 2004 faţă de anul 2000 (comparativ cu creşterea de 25,0% pe total industrie prelucrătoare) în termeni reali. Majoritatea materiilor prime utilizate in industria alimentara se deterioreaza cu timpul. Asadar, in special de ele depind in mare masura calitatea produselor gata de exportare. Materiile prime de calitate rea nu vor da niciodata un rezultat final bun, chiar daca nu avem nici o obiectie metodelor de fabricare. A intelege natura diverselor componente ale unui articol dat si defectele pe care pot sa le prezinte, constituie deci o etapa esentiala daca intentionam sa obtinem un produs finit calitativ. Deasemenea, e important de a sesiza bine consecintele probabile care vor avea loc din cauza materiilor prime defectate, nu numai calitatea produsului gata, ci si eficacitatea procesului de fabricare. Pentru a sti in

ce mod sa prevenim aceste neajunsuri, e bine sa ne referim la o descriere si clasificare a defectelor posibile.

► Produsul si serviciile oferite Adeseori nimic nu ne relaxeaza mai mult decat un ceai gustos, in special ca acesta este cea mai eficienta solutie calmanta, ajutandu-ne sa ne eliberam de tot ceea ce reprezinta stresul zilnic. Ceainaria noastra va ofera un cadru placut, o ambianta numai buna pentru a trai cateva momente de liniste. Ceainaria Sinensis va oferi o gama larga de produse: ceaiuri calde si reci, produse de patiserie, ciocolata si cafea (din meniu nu vor lipsi nici bauturile alcoolice pentru cei mai nonconformisti). Clientii fideli vor beneficia de un card, prin intermediul caruia, vor acumula un numar de puncte (in jur de 15 – 20 de puncte; de fiecare data cand clientii nostrii vor veni la noi in ceainarie si vor consuma, vor primi cate un punct). La acumularea primelor 20 de puncte, clientii vor primi din partea casei un ceainic, iar apoi pe parcurs ce vor acumula cate 5 puncte, vor primi niste mici pachetele cu ceaiuri pentru a le lua acasa. Ceaiuri servite : -

Balthasar Bilberry Muffin Vanilla Tea Cactus Fig Cirese-banane Cirese Padurea Neagra Earl Grey Earl Grey cu iasomie Meister Lamp My Lady Pai Mu Tau Sommertee Turcesc cirese-vanilie Verde

- Premium English Tea - Rose Petals Tea - Royal Lily - Tibert Heart - Jasmin Winter Sweet Tea - Jade Lil Lac Tea - Silver Dagon Pearls - Silver Needle - Gyocuro

► Ciclul de viata Ciclul de viata este reprezentat de cinci faze, prima fiind reprezentata de crearea produsului. In faza de introducere produsul este nou, consumatorii sunt sceptici, fiind achizitionat numai de clientii inovatori (primii cumparatori ai unui produs nou).

Incasarile sunt reduse, cresterea vanzarilor lenta, in timp ce cheltuielile de promovare sunt ridicate; pe ansamblu, in aceasta etapa, firma inregistreaza pierderi financiare ale produsului. Daca produsul nu satisface asteptarile consumatorilor care l-au testat si nu vor repeta achizitia, vanzarile se vor diminua. Produsele nesatisfacatoare vor fi imbunatatite sau retrase de pe piata. Faza de crestere: daca produsul satisface nevoile clientilor, vanzarile vor inregistra cresteri - prin atragerea de noi clienti. Pe masura ce vanzarile cresc mai rapid decat costurile, firma obtine profit. Daca produsul se bucura de succes, pe piata apar concurentii; acestia, de multe ori, copiaza ideea de baza (sau introduc si unele caracteristici noi). Maturitatea: este etapa in care, datorita faptului ca din ce in ce mai putini cumparatori noi achizitioneaza produsul, cresterea vanzarilor incetineste sau stagneaza; concurentii lupta pentru atragerea clientilor si se manifesta un razboi al preturilor, care submineaza profiturile obtinute. Pe masura ce concurenta se intensifica, competitorii ineficienti sunt eliminati de pe piata. Saturatia apare in timpul etapei de maturitate, in momentul in care cresterea vanzarilor a incetat. Dimensiunile pietei nu mai cresc, vanzarile constand doar in cumparari repetate ale clientilor existenti sau in cumparari de inlocuire. Profitul poate fi ridicat daca costurile vor fi mentinute la un nivel acceptabil (urmare a economiei de scara - atat in ceea ce priveste productia, cat si activitatile promotionale). Declinul: este perioada in care vanzarile scad, concurenta se intensifica (firmele ramase isi disputa un numar din ce in ce mai redus de cumparatori), profitabilitatea scade - datorita reducerii preturilor de vanzare si restrangerii gamei de produse oferite. Firma trebuie sa decida: se retrage sau se mentine pe piata cu acele articole ramase insa pe gustul celui mai mare segment de clienti fideli. Fiecarei faze CVP ii corespunde un obiectiv principal de marketing: - in faza de lansare: dobandirea de notorietate (produsul sufera numeroase modificari); - in faza de crestere: cresterea vanzarilor/cotei de piata (eforturile de promovare sunt insemnate); - in faza de maturitate: cresterea profitului si mentinerea cotei de piata (pentru a raspunde cat mai bine asteptarilor clientelei este necesara extinderea gamei); - in faza de declin: reducerea cheltuielilor si culegerea ultimelor rezultate (restrangerea gamei, intrucat produsul nu mai corespunde cerintelor pietei). Produsele cu care dorim sa intram pe piata sunt momentan intre stadiul de proiect si lansare, tocmai de aceea cea mai mare cheltuiala o reprezinta promovarea, pentru a trezi interesul potentialilor clienti.

Caracteristici ale fazei de lansare: -

in primul rand concurenta in acest domeniu nu este una numeroasa, numarul ceainariilor fiind unul destul de scazut ceainariile incep sa aiba cat mai multi “adepti” si in tara noastra promovarea va duce la cheltuieli destul de mari profitul nu va fi unul favorabil

► Productia si procesele Tipurile de ceai se disting după tipul de procesare, toate provenind din aceeaşi plantă. La scurt timp dupa ce sunt culese, frunzele de Camellia sinensis încep să se ofilească şi să se oxideze. Clorofila se descompune şi taninurile sunt eliberate, frunzele înnegrindu-se progresiv. Procesul acesta de oxidare enzimatică este numit în industria ceaiului “fermentaţie”, deşi nu este cu adevărat un fenomen de fermentaţie, nefiind cauzat de microorganisme. Următorul pas este oprirea procesului de oxidare (sau a “fermentării”) prin incălzire, metodă care dezactivează enzima responsabilă. Fără un control atent al temperaturii şi umidităţii, pe ceai se pot dezvolta fungi; aceştia cauzează o fermentaţie adevărată, care contaminează ceaiul cu substanţe toxice (uneori chiar cancerigene) şi cu mirosuri nedorite, ceaiul devenind impropriu consumului. Fazele prelucrării frunzelor de ceai sunt: 







Veştejirea (stafidirea sau preuscarea): în timpul acestui proces frunzele de ceai pierd din umezeală. Frunzele proaspăt culese sunt asezate într-un strat subţire şi lăsate la soare între 18 şi 24 de ore pentru a se deshidrata până ajung de consistenţa unor mănuşi moi de piele. Rularea: scopul rulării este spargerea celulelor frunzei pentru ca zeama să fie eliberată şi supusă procesului de oxidare. Sucul celular conţine taninuri, tein, uleiuri esenţiale şi alte substanţe. Oxidarea (“fermentatia”): frunzele rulate sunt întinse în camere răcoroase şi umede, pe podele pardosite cu piatră sau ciment; aspectul frunzelor se modifică, substanţele din sucul ce le acoperă începand să absoarbă oxigenul atmosferic (umezeala aerului din încaperi favorizează oxidarea). Culoarea devine roşcata iar apoi brună, iar aromele devin mai puternice şi mai plăcute. Stoparea oxidării: oxidarea este oprită prin expunerea la temperaturi suficient de mari ca enzimele responsabile de oxidare să fie dezactivate. Frunzele sunt întinse în tăvi şi expuse aerului fierbinte, având grijă să nu se pârlescă. Odată cu oprirea oxidării, datorită temperaturii, o mare parte din apa conţinută în celule se evaporă. Pe suprafaţa frunzelor rămân

 



substanţele ce dau gustul şi parfumul ceaiului, acestea fiind activate prin infuzare. Sortarea: frunzele întregi sunt de obicei separate de cele fragmentate, acestea din urmă fiind şi ele sortate la rândul lor după dimensiune. Modelarea, finisarea, uscarea: frunzele pot fi comprimate în diferite forme, cum este cazul ceaiurilor pu-erh sau modelate în spirale, granule etc. Acest procedeu face ca frunzele să se umezească de la sucul rămas în interior, necesitând apoi înca o uscare, de data aceasta nemaifiind neapărat nevoie de temperaturi mari; frunzele sunt lăsate la soare, uscate cu aer cald sau coapte. Învechirea : ceaiurile de tip pu-erh câstiga în savoare pe măsura ce devin mai vechi ; pentru atinge forma finală, aceste ceaiuri trebuie sa fie supuse unui proces de post-fermentaţie la care participă mai multe microorganisme. În urma învechirii gustul amar şi astringenţa se estompează.

Dupa metoda tradiţionala, totul se face manual, însa metodele moderne presupun folosirea maşinilor pentru realizarea fiecărei etape. Deşi procesarea este relativ simplă, fiecare fază trebuie controlată cu atenţie pentru a obţine savoarea potrivită. Pregătirea celei mai bune infuzii de ceai: Infuzia de ceai va fi mai tare, dacă la ceaiul uscat se va adăuga o bucăţică de zahăr. Infuzia de ceai nu se va da în nici un caz în clocot – astfel ar dispare gustul şi aroma ceaiului. Infuzia de ceai se va prepara în ceainic de porţelan sau faianţă, care se va opări în prealabil, apoi se va pune una – două linguriţe de ceai uscat, se va turna deasupra ucrop ( 1/3 din volumul ceainicului ), se va acoperi cu un şerveţel şi peste 5 – 7 min se va turna apă clocotită pînă se va umple ceainicul. Pentru a pregăti un ceai aromat, se cer respectate anumite reguli: Ceainicul mic emailat ori de porţelan, în care facem esenţa, trebuie să fie perfect curat şi folosit numai în acest scop. Pentru 4 –5 pahare de apă sunt de ajuns 2 – 3 g de ceai. Înainte de a face esenţa, ceainicul se clăteşte cu apă clocotită. Unii pun pe fundul lui o bucăţică de zahăr, care face esenţa de ceai mai aromată. Apoi se adaudă ceaiul uscat peste care se toarnă apă fiartă (cam 1/3 din volumul ceainicului mic), se acoperă cu un şervet, se pune de asupra ceainicului mare pe 5 min ( după ce am stins focul ). După aceasta se adaugă apă clocotită, ca să se umple ceainicul mic. Pentru ca să nu-si piardă aroma, esenţa de ceai nu trebuie făcută şi nici ţinută timp îndelungat pe plita fierbinte. Servirea ceaiului se face în ceşti de ceai cu farfurioare suport, avînd capacitatea de 225 – 250 ml, linguriţele de ceai, vas ( pic ) pentru lapte,

zaharniţa şi linguriţa sau cleşte de servit zahăr, farfurie şi furculiţă pentru lămîie şi şervet de ceai. Ceremonia ceaiului ( chanoyu, chadō sau sadō în japoneză) este un ritual tradiţional influenţat de Budismul Zen prin care ceaiul verde matcha — sau „roua preţioasă lichidă” — este preparat într-o manieră ceremonioasă de către o persoană iniţiată şi servit unui grup mic de oaspeţi într-o atmosferă liniştită. În esenţa sa, ceremonia ceaiului reprezintă expresia sintetică a aspectelor fundamentale ale culturii japoneze. Ceremonia ceaiului se divide în trei momente distincte:   

kaiseki: un aperitiv; koicha: ceai dens; usucha: ceai uşor.

Fiecare moment la care va asista un invitat la ceremonie descrie o „călătorie iniţiatică” în adevăratul sens al cuvântului. O gamă vastă de dōgu (unelte) este necesară chiar şi pentru o ceremonie nu foarte pretenţioasă. O listă completă a tuturor obiectelor, modul în care acestea pot fi utilizate şi diversele stiluri în care sunt făcute, ar fi greu de realizat, astfel că ceea ce urmează este o scurtă listă cu unele dintre cele mai importante:  chaire : recipient folosit pentru ceaiul koicha;  chakin : şerveţel pentru curăţat ceaşca;  chasen : tel de bambus;  chashaku : linguriţă de bambus;  chashitsu: camera ceaiului;  chawan : cană-ceaşcă, făcută de exemplu din ceramica Raku;  daisu: dulăpior din lemn lăcuit pe care se pun obiectele;  fukusa : batistă de mătase;  fukusa-basami: cutiuţă în care fiecare oaspete îşi pune necesarul (kaishi, kashi-yōji, sensu);  furo: obiect de sprijin pentru tatami, folosit din mai până în octombrie;  futa-oki: suport de sprijin, din bambus, pentru shaku;  gotoku: trepied din fier pe care se aşează kama în interiorul ro-ului;  hishaku : polonic de bambus (asemănător cu o pipă lungă) cu care se ia apa din kama pentru a se vărsa în chawan;  hanaire: vas pentru florile care participă la ceremonie (chabana);  kashi-yōji: mic instrument de lemn folosit pentru a tăia prăjiturile oferite;  kaishi : batiste de hârtie de orez;  kashi: prăjiturile oferite înainte de servirea ceaiului;  kama: fierbător pentru apă;  kensui: recipient pentru apa de spălat;  ko: tămâie;  kogo:cutiuţă pentru ko;

       

   

kobukusa: şerveţel pe care se aşează chawan-ul; kuromoji: mic instrument din lemn, ascuţit, cu care se servesc prăjiturile; mizusashi : recipient pentru apă; natsume : recipient lăcuit, deseori decorat, folosit pentru ceaiul usucha; ro: groapă pătrată în care se pune kama, folosită din noiembrie până în aprilie; shaku: capac pentru kama; shifuku: săculeţ în care se repune chaire; shōmen: punct al părţii externe a chawan, de exemplu o pată la marginea cănii, ce ajută la orientarea cănii când este oferită invitatului sau când este ţinută în mână; sensu: evantai pe care invitatul trebuie să îl poarte cu sine; tatami: rogojină ce constituie pardoseala; tokonoma: locul în care se expun kakemono şi chabana, numit „locul frumuseţii”; tomobako: cutie de lemn în care gazda îşi păstrează instrumentele.

O data pe saptamana clientii nostrii vor putea participa la un astfel de ritual.

► Furnizori Bineinteles, ca orice local si ceainaria Sinensis necesita anumite cheltuieli determinate de amenajarea spatiului, diversele sortimente de ceai, produsele de patiserie. Pentru desfasurarea activatatii ceainariei am cautat divesi furnizori, care sa se poata adapta cerintelor noastre si astfel am gasit: -

pentru a obtine sortimentele de ceai pe care le vom combina intr-un mod placut: DOMINO International (Magrett)

-

Ceaiuri si accesorii ceai verde, negru, alb, rosu, infuzie fructe, accesorii de ceai www.hailaceai.ro Str. Popa Tatu nr. 61 pentru a mobila interiorul voi apela la serviciile acestui furnizor: Sun Deco-mobila si design Mobilier MDF, FURNIR, HPL, PAL pentru casa,restaurant,club,cafenea www.sundeco.ro

-

pentru a beneficia de cele mai bune produse de patiserie si biscutii speciali pentru ceai vom apela la seviciile : D.O.V. INTERNATIONAL COM. Bucuresti

– Adr: Bd-ul. Theodor Pallady , sect. 3 ,

- pentru a face rost de un automat de cafea , frigidere si alte echipamente tehnologice necesare ceainariei am apelat la : Cool equipment – Timisoara.

► Amplasamentul Pentru a putea da curs desfasurarii unei afaceri precum o ceainarie, este necesar un spatiu de 60 – 80 mp. Avand in vedere ca nu dispun de niste fonduri atat de mari, am hotarat ca pentru inceput sa inchiriez un spatiu, urmand ca mai tarziu, cand afacerea mea va deveni profitabila, sa imi cumpar spatiul de care am nevoie, si , de ce nu, sa iau unul chiar mai mare. De asemeni, pentru ca localul sa se faca mai rapid cunoscut, consider ca este necesar ca acesta sa fie amplasat intr-o zona care sa ofere o arie de vizibilitate larga, si totodata numarul celor care frecventeaza respectiva zona sa fie unul ridicat. Tocmai din aceste motive am ales ca locul de desfasurare a activitatii sa fie in zona B-dl Decebal , sector 3, Bucuresti. Acesta are o suprafata de 70 mp, ceea ce pentru a incepe o astfel de afacere este suficient, iar chiria de ridica undeva in jurul sumei de 1700-1900 pe luna. Zona este una foarte buna din punct de vedere comercial. Spatiul este dispus stradal, astfel ca este usor de observat de catre trecatori. Imi ofera conditiile pe care le-am impus la inceput. Oportunitatea o reprezinta faptul ca in zona nu mai este nici o ceainarie. Riscul insa este reprezentat de prezenta cafenelelor si pub-urilor din zona, care si-au format gama de clienti.

► Strategia afacerii Matricea de evaluare a factorilor interni (M.E.F.I.)

FACTORI INTERNI Nr. crt 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Coef. de importanta

Nota acordata

Pct. ponderat

Denumire factori interni Gama larga de servicii oferite

0.1

4

0.5

Personal bine pregatit

0.2

4

1.2

Servicii de inalta calitate

0.15

3

0.25

Prezentare buna a produsului

0.2

3

0.3

Numar insuficient de angajati in cazul unor cerinte mari Amplasament intr-o zona centrala

0.05

2

0.15

0.2

3

0.3

Costul relativ ridicat de intretinere

0.1

2

0.2

1

2.9

Acesti factori interni reprezinta punctele tari si punctele slabe ale afacerii. Note : 1 – foarte slab 2 – slab

3 – tare 4 – foarte tare

Matricea de evaluare a factorilor externi FACTORI EXTERNI

Coef. de Nota importanta acordata

Pct. ponderat

Nr. Denumire factori externi crt 1. Piata destul de putin dezvoltata in

0.2

4

1.1

2.

0.1

3

0.3

0.2

2

0.15

0.2

4

0.6

0.05

2

0.15

0.1

3

0.4

0.1

2

0.3

3. 4. 5. 6. 7.

acest domeniu Cerere relativ mare in ultima vreme pe piata Existenta unor firme deja consacrate in domeniu Lipsa unei concurente acerbe in zona, centrata pe acest prudus Potential de piata limitat in zona Greutati intampinate de obtinerea unui credit Existenta riscului ca furnizorii sa creasca exagerat pretul

8.

Existenta unui numar limitat de furnizori pentru anumite produse de care firma are nevoie

0.05

3

1

0.2

3.2

Acesti factori externi reprezinta oportunitatile si riscurile pe care le intampina afacerea cu ceainaria Sinensis. Note : 1 – foarte slab 2 – slab

3 – tare 4 – foarte tare

Graficul analizei SWOT

Din acest grafic rezultat in urma analizei SWOT se poate observa Ceainari „ Sinensis” are suficient de multe puncte tari si oportunitati pentru afacerea sa functioneze cu succes. Astfel strategia adoptata este un bazata dezvoltare, adica toata activitatea firmei sa se concentreze asupra unei game produse si servicii, unei categorii de cumparatori sau unei zone geografice.

ca ca pe de

Obiectivele pe termen scurt sunt : obtinerea finantarii necesar demararii afacerii , crerea liniei de clienti fideli ai localului (un numar de aproximativ 200 de

clienti regulati in decursul primului an), si realizarea unui profit care sa ma ajute sa imi acopar cheltuielile (in jur de 190 000 $ la sfarsitul primului an). Obiectivele pe termen lung sunt : achizitionarea unui spatiu propriu pentru desfasurarea activitatii, cresterea numarului de clienti si implicit a numarului de angajati si totodata marirea gamei de produse oferite.

3. MARKETINGUL AFACERII 3.1 Analiza pietei ► Identificarea pietei Produsul nostru se adreseaza tuturor categoriilor de varsta, dar avand in vedere ca in tara noastra acest cult al ceaiului a fost prea putin promovat, ne asteptam, ca cei care vor pasi pragul sa fie in special persoane care de obicei prefera sa se relaxeze la un ceai intr-o atmosfera placuta, cei care aprecieaza calitatea produselor si serviciilor oferite de ceainaria Sinensis.

► Caracterizarea pietei Piata romaneasca de ceaiuri este in crestere. Vanzarile de ceaiuri s-au dublat crescand cu 100% fata de anul 2000, crescand astfel si numarul ceainariilor cu aproape 19% fata de perioada de inceput. Oamenii devin din ce mai interesati de ceai, de localurile in care acesta se consuma si de ambianta creata de cei care ii astepta in incinta ceainariilor, binevoitori si dornici sa-i serveasca in cele mai bune conditii.

► Piata tinta Potentialii clienti sunt impartiti intre rezidentii orasului si turisti. Se preconizeaza ca acestia vor fi cei cu un venit mediu, si posibil cei care sunt pasionati de aceasta cultura a ceaiului. Vanzarile vor creste treptat, la fel si numarul clientilor. La inceput vor fii cei care de obicei prefera sa se relaxeze la

un ceai intr-o atmosfera placuta, cei care aprecieaza calitatea produselor si serviciilor oferite de ceainaria SInensis. Astfel atmosfera intima, produsele speciale si originale oferite, varietatea larga a potentialelor produse cadou vor atrage locuitorii orasului sa isi petreaca o dupa-amiaza linistita. Vanzarile facute de turisti se vor datora si asezarii ceainariei intr-o zona centrala si la vedere.

3.2 Clientii ► Segmentarea pietei Din punct de vedere al segmentarii pietei bucurestene, trebuie avute in vedere anumite variabile de segmentare, cum ar fi : - geografice : tipul zonei (urban) - demografice : varsta, ocupatia, venitul mediu lunar, sexul - psihografice : personalitate - comportamentale : atitudinea fata de produs In general afacerea cu ceainaria pune accent pe segmentarea pietei in functie de varsta si de venitul lunar al clientilor.

► Nevoile pe care serviciul le satisface Pentru reuşita afacerii nu trebuie pierdute din vedere in nici un moment nevoile clienţilor. Pentru aceasta trebuie permanent corelata funcţia obiectiv a producătorului (maximizarea profitului întreprinzătorului si asigurarea unui nivel de trai decent pentru el si salariaţii săi) cu funcţia obiectiv a clienţilor. Clientii vor dori in primul rand ca produsele pe care le consuma sa fie de calitate si la un pret accesibil. Astfel preturile produselor noastre vor fi apropiate de cele ale pietei. Principalele beneficii ale apelarii la serviciile noastre vor fi placerea de a petrece cateva momente placute intr-un spatiu linistit, proprietatile calmante ale varietatii ceaiurilor oferite, surprizele de vor beneficia consumatorii fideli ai ceainariei. Dupa cum am mentinat mai sus, se preconizeaza ca pentru primul an clientii fideli ai ceainariei sa atinga un numar de aproximativ 200 de persoane, urmand ca pe parcursul desfasurarii activatatii ceainariei si a promovarii serviciilor acesteia, numarul clientillor sa creasca treptat, ajungand sa aduca un profit pozitiv afacerii.

3.3 Concurenta Rivalitatea pe o piaţa este importanta atunci când competitorii sunt numeroşi si de mărimi apropiate, când produsele firmei sunt nediferenţiate sau când creşterea pieţei industriei respective este lenta si exista perioade caracterizate prin existenta unor supracapacitati de producţie. In ceea ce priveste concurenta, in zona in care urmeaza ca ceainaria Sinensis sa-si desfasoare activitatea, aceasta este constituita de cafenelele si pub-urile deja existente, care au un numar serios de clinti regulat. Cu toate acestea insa, in zona nu este nici o alta ceainarie. Ca si concurenta in domeniul ceainariilor, cu toate ca acestea nu sunt in numar foarte mare, sunt insa adversari puternici, care pot reprezenta un risc pentru buna desfasurare a afacerii. Printre acestea se numara : ☼ Ceainaria Green Tea – str. Dr. Burghelea nr.24 ☼ Ceainaria Veda Lounge – str. Capitan Octav Cocarescu nr. 45 ☼ Aromaroma – str. Popa Tatu nr. 61 ☼ Ceainaria la Metoc – str. Popa Rusu nr. 21 ☼ Ceai la Cotroceni – str. Dr. Gheorghe Marinescu nr. 25 ☼ Casa Satya – b-dul. Banu Manta nr. 25 ☼ Ceainaria Triangle d’Or – B-dul. Ion Mihalache nr. 92

3.4 Pretul Pretul nu o sa fie cu mult diferit de cel al pietei, tocmai pentru ca aceste lucruri nu sunt intotdeauna benefice, deoarece unii clienti pot subestima calitatea produselor comparativ cu celelalte. Pretul unui ceai va fi intre 7 – 12 RON, in functie de tipul de ceai.

3.5 Promovare Intotdeauna o afacere aflata la inceput, necesita o promovare destul de intensa, pentru ca oamenii sa afle de ea si pentru ca astfel sa-si capete clientii. Pentru promovarea ceainariei mele mi-am propus sa aloc promovarii o suma de

2 000 euro , pentru inceput, iar mai apoi in functie de cum decurg lucrurile vom aprecia daca mai este nevoie de alocarea altor fonduri. Metodele prin care mi-am propus sa fac promovarea sunt : -

-

crearea unui site cu numele ceainariei, prin intermediul caruia, potentialii clienti sa afle de existenta acesteia (pe site se va mentiona si faptul ca cei care vor frecventa ceainaria Sinensis in prima luna, vor primi din partea ceainariei, pe langa biscuitii speciali pentru ceai, si cate un pliculet de ceai special pregatit cu numele ceainariei, pentru clienti, pentru ca acestia sa le ia acasa, in fiecare zi intre orele 12.00 – 15.00) realizarea unor pliante si fluturasi care vor fi impartite timp de o luna in locurile mai aglomerate, in campusuri, mall-uri, statii de metrou

De asemeni speram ca cea mai mare promovare sa fie realizata de clientii care trec pe la noi.

4. MANAGEMENTUL AFACERII

Pentru a pune pe picioare o afacere trebuie sa avem in vedere anumite principii ale managementului fara de care afacerea noastra nu ar putea functiona cu succes. Munca trebuie impartita intre toti cei care participa la dezvoltarea acestei afaceri. Ceainaria pe care imi propun sa o introduc pe piata poarta numele „Sinensis”. Aceasta imbina specifice diferite, atat prin faptul ca avem atat ceaiuri englezesti, cat si chinezesti, de asemeni clientii vor asista la o ceremonie a ceaiului cu specific japonez. Capitalul disponibil este de 200000 RON. Conducerea executiva va fi reprezentata de : - Cirja Ionut : □ functia : Administrator si manager □ studii : Universitatea Politehnica Bucuresti; profil: Inginerie si Managementul Sistemelor Tehnologice – Ingineria si Managementul Calitatii

4.1 Organizarea activitatii la nivelul firmei La inceputul activitatii ceainariei numarul angajatilor nu va depasi mai mult de 3 persoane.

● 2 ospatari – se vor ocupa de clienti, pentru ca acestia sa fie serviti cu grija si atentie ● 1 contabil – care va tine evidenta valorica a tuturor resurselor atat materiale cat si financiare Personalul de care va dispune ceainaria Sinensis va fi recrutat in urma unor anunturi atat in ziare cat si pe internet, selectia realizandu-se pe baza documentelor necesare angajarii si a interviului. Cei 3 angajati vor primi salariul de doua ori pe luna : pe data de 10 , respectiv pe 25.

5.2 Organigrama

5. FINANTELE AFACERII 5.1 Costurile initiale ale afacerii

TIPURI COSTURI

DE

Mobila + decoratiuni Salariu angajat 1 (ospatar) Salariu angajat 2 (ospatar) Salariu angajat 3 (contabil) Spatiul inchiriat Lumina, apa etc. Promovare Ceaiuri Accesorii ceai Fursecuri + produse de patiserie Bauturi alcoolice Zahar Costumele ospatarilor

Costuri variabile

Costuri fixe

Investitii

RON / 100 buc

RON/ luna

RON 25000

800 800 900 8000 250 7000 32 900 6 500 3 600

Echipamente tehnologice

3000 CV = 541

CF=10750

I=36500

Pentru un numar de aproxinativ 200 de clienti pe luna vom avea : 1. Costurile variabile lunare : 541 * 2 = 1082 RON 2. Costuri fixe lunare : 10750 RON 3. Cheltuieli cu amortizarea : 36500/60 = 608 RON - total investitii = 36500 - timp preconizat pentru amortizarea investitiilor : 60 luni CHELTUIELI TOTALE LUNARE : 1082 + 10750 + 608 = 12440 RON VANZARI TOTALE LUNARE : 200 * 10 = 2000 RON PROFIT : 2000 – 12440= -10440 RON La profitul obtinut se aplica impozitul pe profit de 16%.

5.2 Pragul de rentabilitate

Aceste prag de rentabilitate arata volumul de vanzari minim pe care trebuie sa-l avem pentru ca profitul sa fie zero.

ANEXA CEREMONIA CEAIULUI Un maestru al ceremoniei ceaiului oficiază ceremonia ceaiului aşezat în poziţia seiza pe un tatami, înconjurat de obiectele specifice.

TIPURI DE CEAIURI: Balthasar

Conţine: măceşe, zămoşiţă, bucăţi de măr, coajă de portocală şi lămâie, bucăţi de papaya, scortişoară, gălbenele, pintenogă colorantă, afine, vanilie, aromă de scorţişoară şi praline

Mod Timp Temperatura: Gramaj: 20-25 g/l

infuzie:

5-10

Masa: 50g

Bilberry-Muffin

Conţine: Rooibos, miere, boabe de soc, afine, albăstrea, aromă Mod Timp Temperatura: Gramaj: 15-18 g/l Masa: 50g

infuzie:

5

preparare: min 100°C

preparare: min 100°C

Cactus Fig

Conţine: Rooibos, mure, flori de portocal, bucăţi de măr, rădăcină de licorice, aromă Mod preparare: Timp infuzie: 5 min Temperatura: 100°C Gramaj: 15-18 g/l Masa: 50g

Cireşe pădurea neagră

Conţine: zămoşiţă, afine, coacăze, fructe de soc, migdale, pintenogă colorantă,

bucăţi de cireşe, aromă de cireşe şi marţipan Mod preparare: Timp infuzie: 5-10 min Temperatura: 100°C Gramaj: 20-25 g/l Masa: 50g

Meister Lampe

Conţine: Rooibos, bucăţi de ananas, lămâie granulată, floarea-soarelui, flori de cereale, aromă de ananas şi piersică

Pai Mu Tan

Conţine: Ceai alb (ceai puţin fermentat, uşor şi cu un caracter puternic)

Ceai Chinezesc verde – Chinese Green Tea Bautura antica preferata a imparatilor Chinei, ajunsa pana la zilele noastre. Poseda calitati de lecuire, o aroma puternica, gust placut si culoare frumoasa. CGT foi de ceai verde chinezesc, 100 g.

Premiat Englezesc – Premium English Tea Ceai de calitate inalta, produs din primele foite si muguri nedeschise. Acest fel de ceai este mandria Casei de ceaiuri Magrett. Calitatea lui incredibila va daruieste un gust si o vitalitate deosebite.

FOP – ceai din India cu frunze mari, 100 g.

Earl Grey Aroma eleganta a perei bergamute da frunzelor ceaiului ceylonez un farmec unic. Poate fi decoratia oricarei mese festive, iar consumarea lui de fiecare seara sa se transforme intr-o adevarata festivitate. FBOP – Ceai negru din Ceylon cu aroma de par bergamut. 100 g

Ceai cu foite de trandafir – Rose Petals Tea Acest ceai poate fi numit cu drept o capodopera. Taina lui consta in conditiile deoasebite de uscare comuna a foitelor de ceai cu foitele trandafirului. Gustul unic al ceaiului cu foite de trandafir cu siguranta va fi placut de catre iubitorii ceaiurilor de flori, precum si de catre pretuitorii ceaiului negru chinezesc clasic. RPT – ceai chinezesc negru cu foite de trandafir. 100 g

Royal Lily Este unul dintre cele mai frumoase ceaiuri chinezesti. Frunzulitele subtiri de ceai verde sunt legate cu mare grija, manual, intr-un boboc, in care se afla florile de nufar regal si a osmantus-ului. In procesul prepararii ceaiului, bobocul se deschide intr-o forma de stea din care ies floarea de nufar si aroma floricelelor osmantusului. Incredibilul ceai “Royal Lily” va face o surpriza placuta, cu gustul lui moale si dulce si o aroma mai fina de flori, precum va si decora masa dvs. Ceaiul “Royal Lily” se poate prepara consecutiv de 2-3 ori la temperatura de 85-90 grade, un boboc fiind destul pentru un vas de 700-800 ml.

Tibet Heart La inceputul primaverii in provincia chinezeasca FU ZIANG se culeg frunzele proaspete ale ceaiului verde, precum si floricelele discrete ale jasminului si amaranth-ului rosu. Fiind legate impreuna sub forma de inima, in tmpul prepararii ele se deschid intr-o floare excelnta si dau ceaiului o culoare intre verde si auriu si o aroma magica fina. Acest ceai rar include finetea ceaiului verde de elita si aromele deosebite si impresionante ale jasminului si amaranth-ului. Ceaiul “Tibet Heart” se poate prepara consecutiv de 2-3 ori la o temperatura de 90-95 grade, un boboc fiind destul pentru un vas de 700-800 ml apa.

Jasmine Wintersweet Tea Ceaiul “Jasmine Wintersweet Tea” este unul din rarele ceaiuri verzi chinezesti legat in snopuri, in provincia Fu Ziang. Asa facute se supun unei aromatizari multiple traditionale prin ajutorul unei flori de jasmine alb crescut in plantatiile de jasmine din provincia Yunan. Ceaiul “Jasmine Wintersweet Tea” se poate prepara consecutiv de 2-3 ori la temperatura de 85-90 grade.

Jade Li Lac Tea Ceaiul verde chinezesc de elita “Jade Li Lac Tea” a obtinut denumirea aceasta datorita formei sale deosebite. “Jade Li Lac Tea” se produce in provincia Fu Ziang in cantitati reduse pentru ca tehnologia de fabricatie este foarte dificila: fiecare boboc proaspat mic se transforma intr-un nod, fiind folosite numai frunzulitele proaspete. Ceaiul“Jade Li Lac Tea” se poate prepara consecutiv de 2-3 ori la o temperatura de 85 de grade.

Silver Dragon Pearl Ceaiul nemaipomenit “Silver Dragon Pearl” creste in plantatiile muntoase ale provinciei Fu Ziang. El se culege in luna aprilie. In ziua culesului frunzulitele de ceai se transforma manual in niste bilute care pe urma se aromatizeaza cu flori proaspete de jasmine. Ceaiul “Silver Dragon Pearl” intra in categoria ceaiurilor albe. El se poate fierbe consecutiv de pana la 5 ori la o temperatura de 85-90 grade .

Silver Needle Ceaiul “Silver Needle” este cel mai bun ceai alb chinezesc, avand o istorie veche, rar,cunosc prin calitatea sa unica, ceaiul a fost cunoscut inca de la inceputul secolului al XII-lea. El se produce in provincia Fu Ziang fiind folositi numai boboci proaspeti cu o culoare argintiu alb care se culeg manual numai cateva zile pe an. Ceaiul se poate prepara consecutiv de 2-3 ori la o temperatura de 80-85 de grade.

Gyocuro Ceaiul este considerat unul dintre cele mai cunoscute ceaiuri. Trei saptamani inainte de cules, arborele de ceai se acopera cu tabla zincata. Numai cele mai proaspete frunzulite din spatiul acoperit merg mai departe pentru pregatirea ceaiului. Se considera ca ceaiul stimuleaza functia creierului, fapt pentru care este numit si ceaiul geniilor. Acele mici de frunze verzi si frumoase care se desfac in timpul prepararii dau ceaiului o aroma intensa si un gust consistent de fructe.

Se prepara in mod deosebit: initial pentru doua minute o lingurita mica de ceai se pune intr-o lingura mare de ciorba, cu apa avand temperatura de 60 de grade. Abia dupa aceasta se pune restul de apa.

MODEL DE ACCESORII CEAI: