Efectele Hotărârilor Judecătoreşti Străine [PDF]

Zitiervorschau

Tema 6 EFECTELE HOTĂRÂRILOR JUDECĂTOREŞTI STRĂINE

Secţiunea I CONSIDERAŢII GENERALE Hotărârile judecătoreşti definitive produc următoarele efecte:  Puterea doveditoare a actului autentic, însemnând că hotărârea judecătorească este un act autentic care exclude existenţa altora privitor la soluţia pronunţată de instanţă.  Autoritatea de lucru judecat, constând în faptul că dezinvesteşte instanţa de proces, adică instanţa care a soluţionat un litigiu pe fond nu mai poate soluţiona alt litigiu între aceleaşi părţi cu acelaşi obiect.  Forţa executorie, însemnând obligativitatea executării hotărârii judecătoreşti, prin ordinul dat organelor de executare silită. Hotărârile judecătoreşti pronunţate în cadrul unui stat sunt necondiţionate, intrând în vigoare de la data rămânerii definitive a acestora. În ceea ce priveşte hotărârea judecătorească străină, aceasta nu poate avea efecte juridice în aceleaşi condiţii ca şi hotărârea instanţei proprii. Astfel, hotărârea judecătorească străină nu poate avea puterea doveditoare a unui act autentic, dacă nu a fost recunoscută de către instanţa de judecată a statului în care se invocă. Totodată, hotărârea străină nu poate avea de plin drept forţa executorie şi autoritate de lucru judecat, deaorece se opune suveranitatea statului pe teritoriul căruia este invocată această hotărâre. Într-o atare situaţie, forţa de constrângere devine inaplicabilă, deoarece aceasta se aplică numai pe teritoriul statului care o exercită, iar organele de executare ale unui stat nu se supun ordinului instanţelor altui stat, avându-se în vedere principiul suveranităţii şi egalităţii statelor. Hotărârea judecătorească străină poate dobândi forţă obligatorie, la fel ca şi hotărârea instanţei proprii, doar în urma obţinerii exequtur-ului. Hotărârea judecătorească străină produce efecte în altă ţară doar în condiţiile prevăzute de legea statului în care este invocată. De regulă, aceste condiţii constau în recunoaşterea hotărârii judecătoreşti străine sau în obţinerea exequqtur-ului pentru hotărârea respectivă.

Secţiunea II RECUNOAŞTEREA HOTĂRÂRILOR JUDECĂTOREŞTI STRĂINE 1. NOŢIUNEA DE RECUNOAŞTERE

1

În materia dreptului internaţional privat prin recunoaşterea hotărârilor judecătoreşti străine se înţelege faptul că acestea beneficiază de autoritate de lucru judecat în ţara unde sunt invocate, în aceleaşi condiţii ca şi hotărârea judecătorească proprie. Astfel, pentru ca o hotărâre pronunţată de o instanţă judecătorească străină să poată produce efectele pe care le urmăresc cei interesaţi este necesar ca, mai întâi, aceasta să fi recunoscută de autorităţile competente ale statului solicitat1. Potrivit art.467 alin.(2) din Codul de procedură civilă, prin hotărâre judecătorească străină se înţelege o hotărâre pronunţată în pricină civilă de o judecată de drept comun sau de o judecată specializată pe teritoriul unui alt stat. În dreptul R.Moldova, reglementările în această materie deosebesc două moduri de recunoaştere a hotărârilor judecătoreşti străine: recunoaşterea de drept şi recunoaşterea judiciară. 2. RECUNOAŞTEREA DE DREPT În conformitate cu dispoziţiile art.467 slin.(1) din Codul de procedură civilă, hotărârile judecătoreşti străine, inclusiv tranzacţiile, sunt recunoscute şi se execută de plin drept în R.Moldova fie dacă astfel se prevede în tratatul internaţional la care R.Moldova este parte, fie pe principiul reciprocităţii în ceea ce priveşte efectele hotărârilor judecătoreşti străine. Totodată, art.474 prevede că în R.Moldova se recunosc următoarele hotărâri ale instanţelor judecătoreşti străine care, în virtutea caracterului lor, nu cer procedură ulterioară: a) hotărârile referitoare la statutul civil al cetăţeanului statului a cărui instanţă de judecată a pronunţat hotărârea sau dacă, fiind pronunţată într-un stat terţ, a fost recunoscută mai întâi în statul de cetăţenie a fiecărei părţi; b) hotărârile privitoare la desfacerea, anularea sau declararea nulităţii căsătoriei, precum şi în alte litigii dintre soţi, cu excepţia celor cu privire la imobile din străinătate, între un cetăţean al R.Moldova şi un cetăţean străin, dacă la data desfacerii căsătoriei cel puţin unul dintre soţi era domiciliat în străinătate; c) hotărârile privind desfacerea, anularea sau declararea nulităţii căsătoriei între cetăţeni ai R.Moldova dacă la data desfacerii căsătoriei ambii soţi erau domiciliaţi în străinătate; d) alte hotărâri prevăzute de legea R.Moldova. 3. RECUNOAŞTEREA JUDECĂTOREASCĂ Pornind de la reglementările cuprinse în art.467 alin.(1) şi în art.474 din Codul de procedură civilă, trebuie să presupunem că hotărârile judecătoreşti străine referitoare la

1

Eficienţa schimburilor de bunuri materiale şi spirituale între ţări sau persoane din state diferite n-ar putea fi asigurată fără existenţa virtualităţii sancţiunii juridice, a cărei expresie este dată de hotărârile pronunţate într-un alt stat decât acela în care ele sunt puse ulterior în valoare (S.Zilberstein, Proces civil internaţional, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1994, p.106).

2

alte procese decât cele menţionate, pot fi recunoascute în R.Moldova de către instanţa competentă. Instanţa competentă în soluţionarea cererii de recunoaştere a hotărârii judecătoreşti în R.Moldova este Curtea de Apel de drept comun în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau sediul cel care a refuzat recunoaşterea (în sensul art.468 din Codul de procedură civilă). Cererea de recunoaştere a hotărârii judecătoreşti străine se întocmeşte potrivit cerinţelor stabilite de legea R.Moldova. Astfel, potrivit art.469 alin.(1), cererea trebuie să cuprindă numele sau denumirea creditorului, precum şi al reprezentantului dacă cererea este depusă de acesta, domiciliul (reşedinţa) ori sediul; numele sau denumirea debitorului, domiciliul (reşedinţa) ori sediul; solicitarea încuviinţării silite a hotărârii, termenul de la care se cere executarea hotărârii. Pentru soluţionarea justă şi rapidă a pricinii, în cuprinsul cererii se indică numerele de telefon, faxul, poşta electronică şi alte date (alin.2) De asemenea, la cerere se anexează actele stabilite de tratatul internaţional la care R.Moldova este parte, iar în cazul când acestea nu sunt stabilite, se vor anexa următoarele acte: a) copia de pe hotărârea judecătorească străină, încuviinţarea executării căreia se cere, legalizată de emitent în modul stabilit; b) actul oficial care confirmă rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti străine, conform legii statului în care s-a emis, dacă acest fapt nu rezultă din hotărâre; c) actul care confirmă că partea împotriva căreia s-a emis hotărârea, deşi a fost înştiinţată legal, nu a participat la proces; d) actul care confirmă executarea anterioară a hotărârii pe teritoriul statului respectiv. Actele stabilite la lit.a), b) şi c) vor fi însoţite de traduceri autorizate şi supralegalizate, în condiţiile art.466, iar în cazul în care părţile sunt de acord cu depunerea de copii certificate supralegalizarea nu se cere. Potrivit art.470, cererea de recunoaştere a hotărârii judecătoreşti străine se examinează în şedinţă de judecată, cu înştiinţarea legeală a debitorului despre locul, data şi ora examinării, iar neprezentarea din motive neântemeiate a debitorului citat legal nu împiedică examinarea cererii. Instanţa poate satisface cererea întenmeiată a debitorului privind amânarea examinării cererii, înştiinţându-l. În rezultatul examinării explicaţiilor debitorului şi a probelor prezentate, se va pronunţa o încheiere de încuviinţare a executării silite a hotărârii judecătoreşti străine sau de refuz al autorizării executării. Copia de pe încheiere se expediază creditorului şi debitorului în termen de 3 zile de la data pronunţării. Încheierea poate fi atacată în instanţa ierarhic superioară în ordine şi în termenele prevăzute de Codul de procedură civilă, aşa cum prevede art.471 alin.(2). Această procedură de recunoaştere se referă la hotărârile judecătoreşti străine susceptibile de executare silită. Potrivit art.472 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească străină care nu este susceptibilă de executare silită se recunoaşte fără procedură ulterioară dacă persoana interesată nu a înaintat obiecţii referitor la recunoaştere. Astfel, persoana interesată este în drept ca, în termen de o lună după ca a luat cunoştinţă de primirea hotărârii judecătoreşti străine, să înainteze la curtea de apel de

3

drept comun de la domiciliul ori sediul său obiecţii împotriva recunoaşterii acestei hotărâri. Obiecţiile împotriva recunoaşterii hotărârii judecătoreşti străine ale persoanei interesate se examinează în şedinţă publică, cu înştiinţarea legală a acesteia privind locul, data şi ora examinării, iar neprezentarea fără motive a persoanei interesate citate legal nu împiedică examinarea obiecţiilor. Instanţa poate satisface cererea întemeiată a persoanei interesate privind amânarea examinării obiecţiilor, înştiinţând-o. Ulterior examinării obiecţiilor formulate împotriva recunoaşterii hotărârii judecătoreşti starăine, instanţa din R.Molodva va pronunţa o încheiere. În termen de 5 zile de la data pronunţării, copia de pe încheierea judecătorească se expediază persoanei la a cărei cerere a fost pronunţată hotărârea judecătorească străină sau reprezentantului acesteia, precum şi persoanei care a înaintat obiecţii împotriva recunoaşterii hotărârii judecătoreşti străine. Încheierea poate fi atacată în instanţa ierarhic superioară în ordinea şi în temeiurile stabilite de Codul de procedură civilă. 4. REFUZAREA RECUNOAŞTERII În conformitate cu dispoziţia art.473 din Codul de procedură civilă, refuzul de a recunoaşte hotărârea judecătorească străină care nu este susceptibilă de executare silită se admite în cazurile stabilite ade art.471 alin.(1). Astfel, art. 471 alin.(1) prevede cazurile în care recunoaşterea hotărârii judecătoreşti străine poate fi refuzată, şi anume: a) hotărârea, conform legii statului pe al cărui teritoriu a fost pronunţată, nu a devenit irevocabilă sau nu este executorie; b) partea împotriva cărei este pronunţată hotărârea a fost lipsită de posibilitatea prezentării în proces, nefiind înştiinţată legal privind locul, data şi ora examinării pricinii; c) examinarea pricinii este de competenţa exclusivă a instanţei judecătoreşti din R.Moldova; d) există o hotărâre, chiar nedifinitivă, a instanţei judecătoreşti din R.Moldova pronunţată în litigiul dintre aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi obiect şi având aceleaşi temeiuri sau în procedura instanţei judecătoreşti din R.Moldova se află în judecată o pricină în litigiul dintre aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi obiect şi având aceleaşi temeiuri la data sesizării instanţei străine; e) executarea hotărârii poate prejudicia suveranitatea, poate ameninţa securitatea R.Moldova ori poate să contravină ordinii publice; f) a expirat termenul de prescripţie pentru prezentarea hotărârii spre executare silitî şi cererea creditorului de repunere în acest termen nu a fost satisfăcută de instanţa de judecată din R.Moldova; g) hotărârea judecătorească străină este rezultatul unei fraude comise în procedura din străinătate.

4

Secţiunea III EXECUTAREA HOTĂRÂRILOR JUDECĂTOREŞTI STRĂINE 1. NOŢIUNEA DE EXEQUATUR Exequatur-ul prezintă o procedură judiciară, în cadrul căreia, în urma controlului exercitat asupra hotărârii judecătoreşti străine de instanţele statului pe teritoriul căruia se cere executarea, hotărârea judecătorească este declarată executorie 2. Prin intermediul recunoaşterii, hotărârea judecătorească străină beneficiază de puterea de lucru judecat, iar prin intermediul exequqtur-ului aceasta dobândeşte atât forţa executorie, cât şi autoritatea de lucru judecat. Hotărârea judecătorească străină dobândeşte, în general, forţa executorie, la fel ca şi o hotărâre proprie a statului pe teritoriul căruia se cere executarea, numai în cazul obţinerii exequatur-ului. Aşadar, exequatur-ul este un act de jurisdicţie al instanţei, pentru obţinerea căruia este necesară parcurgerea a două etape: 1) recunoaşterea hotărârii străine; 2) executarea hotărârii străine. 2. CONDIŢIILE EXEQUATUR-ULUI Pentru obţinerea exequatur-ului unei hotărâri judecătoreşti străine, acesta trebuie să corespundă condiţiilor stabilite de legea statului în care urmează să fie executată hotărârea, care sunt diferite de la un stat la altul. Condiţiile care trebuie îndeplinite pentru executarea hotărârilor judecătoreşti străine în R.Moldova rezultă implicit din enumerarea cazurilor în care recunoaşterea şi executarea pot fi refuzate, stabilite de art.471 alin.(1) din Codul de procedură civilă. Totodată, în conformitate cu art.467 alin.(4), în R.Moldova nu pot fi puse în executare următoarele hotărâri judecătoreşti străine: - cele prin care s-au luat măsuri de asigurare a acţiunii; - cele cu executare provizorie.

3. PROCEDURA EXEQUATUR-ULUI Potrivit art.468 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească străină care nu a fost executată benevol poate fi pusă în executare pe teritoriul R.Moldova, la cererea creditorului, în temeiul încuviinţării date de curtea de apel de drept comun în a cărei circumscripţie urmează să se efectueze executarea, iar în cazul în care debitorul nu are domiciliu sau sediu în R.Moldova sau când domiciliul nu este cunoscut, hotărârea se pune în executare la locul de aflare a bunurilor acestuia. Hotărârea judecătorească străină poate fi înaintată spre executare silită în R.Moldova în termen de 3 ani de la data rămânerii definitive a acesteia, potrivit legii statului în care a fost pronunţată, iar repunerea în termenul omis din motive întemeiate 2

Ion P.Filipescu, Andrei I.Filipescu, op.cit., p.542.

5

se poate face de către instanţa din R.Moldova în modul stabilit de art.116 din Codul de procedură civilă. Întocmirea cerereii şi actele care o însoţesc trebuie să corespundă dispoziţiilor art.469 din Codul de procedură civilă. Potrivit art.470, cererea se examinează în şedinţă publică, după citarea părţilor. În rezultatul examinării cererii, instanţa pronunţă o încheiere de încuviinţare a executării silite sau de refuz a autorizării executării. În cazul în care hotărârea judecătorească străină conţine soluţii asupra mai multor pretenţii disociabile, încuviinţarea executării lor poate fi acordată separat, adică este vorba de exequatur-ul parţial. La examinarea cererii instanţa sesiată poate, după caz, să ceară explicaţii solicitantului şi să interogheze debitorul privitor la cererea depusă ori să ceară explicaţii instanţei străine emitente. Totodată, sub rezerva verificării condiţiilor prevăzute de lege pentru încuviinţarea executării hotărârii judecătoreşti străine, instanţa din R.Moldova nu poate proceda la reexaminarea fondului hotărârii judecătoreşti străine şi nici la modificarea ei. Copia încheierii privind încuviinţarea executării silite sunt expediate creditorului şi debitorului în termen de 3 zule la data pronunţării. Încheierea poate fi atacată la Curtea Supremă de Justiţie în ordinea şi în termenele stabilite de Codul de procedură civilă. În temeiul hotărârii judecătoreşti străine şi încheierii, rămase irevocabile, de încuviinţare a executării ei silite, se eliberează un titlu executoriu, care se expediază instanţei de la locul de executare a hotărârii judecătoreşti străine. Odată investită hotărârea judecătorească străină are prerogativa puterii executorii pe teritoriul R.Moldova, executarea efectuându-se potrivit legii R.Moldova.

6