Efectele Poluării Apei Asupra Sănatatii Omului - Prezentare [PDF]

Zitiervorschau

Efectele poluării apei asupra sănătăţii umane Click to edit Master subtitle style Student: Iordache Ionut-Alin

5/30/12

Cuprins Argument 2. Apa – cea mai importantă componentă a biosferei 2.1. Apa – cea mai importantă componentă a biosferei 2.2. Clasificarea apelor naturale 3. Poluarea apei 3.1. Poluanţii apei 3.2. Surse de poluare a apei 3.3. tipuri de poluare a apei 4. Efectele poluării apei asupra sănătăţii umane 4.1. Efectele poluării apei asupra mediului 4.2. Efectele poluării apei asupra sănătăţii umane 4.3. Efectele poluării apei asupra calităţii 4.4. Indicatori de calitate ai apei 5/30/12 4.5. Analiza microbiologică a apei 5. Măsuri de P.M. şi P.S.I. în laboratorul de 1.

Argument Am decis să îmi aleg această temă întrucât în ultima vreme ne înfruntăm tot mai des cu problema poluării. Această poluare nu afecteaza doar mediul înconjurător, ci și pe om. De aceea trebuie să luăm măsuri pentru a preveni pe viitor o și mai puternică poluare a tot ceea ce înseamnă mediul înconjurător. 5/30/12

Apa – cea mai importantă componentă a biosferei Terra dispune de un imens volum de apă. Din suprafaţa planetei noastre, de 510 milioane km2, ceea ce reprezintă 70,8%, iar uscatul, doar 149 milioane km2, adică 29, 2%. După datele Conferinţei Naţiunilor Unite asupra resurselor de apă care s-a ţinut la Mar del Plata, volumul total al apei existente pe Pământ este apreciat la 1 400 milioane km3, repartizat astfel: volumul total de ap ă dulce este doar de 37, 8 5/30/12

Clasificarea apelor naturale Clasificarea apelor naturale se face după mai multe criterii: • Condiţiile de formare și acumulare: - ape meteorice (atmosferice) - ape de suprafaţă: a) dulci (curgătoare și stătătoare); b) sărate (lacuri, mări și oceane). • Provenienţa: - resurse de apă din atmosferă; - resurse de apă ale mărilor și oceanelor; - resurse de apă continentale. • Natura utilizărilor: - apă potabilă; - ape industriale; - ape agricole; - ape termale și de agrement; - ape cu utilizări ce presupun modificări ale sursei 5/30/12 de apă (transporturi pe râuri, lacuri, piscicultură,

Modul de existenţă în natură: - apă liberă; - apă de cristalizare; - apă de constituţie. • Puritate: - apă potabilă; - apă industrială; - apă reziduală.   •

5/30/12

Poluarea apei. Poluanţii apei Substanţe poluante ale apei 1. Poluanţi de natură fizică: - depunerile radioactive; - ape folosite în uzine atomice; - deseuri radioactive; - ape termale; - lichide calde provenite de la răcirea instalaţiilor industriale sau a centelor termoelectrice şi atomo – electrice.

5/30/12

2. Poluanţi de natură chimică: • Mercurul; • Azotaţii; • Cadminiul; • Plumbul; • Zincul; • Hidrocarburile; • Pesticidele, insecticidele, fungicidele.

5/30/12

Surse de poluare a apei Contaminarea apelor subterane provine din următoarele surse principale: - scurgerile accidentale de reziduuri de la diferite fabrici, dar și deversări deliberate ale unor poluanţi; - scurgerile de la rezervoarele de depozitare și conductele de transport subterane, mai ales de produse petroliere; - pesticidele folosite în agricultură, care migrează prin sol, fiind transportate de apa de ploaie sau apa de irigaţii; - îngrășămintele chimice; - deșeurile și reziduurile menajere; - sarea presărată iarna pe șosele; - depunerile de poluanţi din atmosferă. 5/30/12

Tipuri de poluare a apei   Poluarea apei datorită agenţilor biologici (microorganisme

și materii organice fermentescibile) duce la o contaminare puternică, bacteriologică a apei, care are drept urmare raspandirea unor afecţiuni cum sunt colibacilozele sau hepatitele vitale, febra tifoidă. Poluarea chimică rezultă din deversarea în ape a diverșilor compuși ca : nitraţi, fosfaţi și alte substanţe folosite în agricultură, a unor reziduuri și deșeuri provenite din industrie sau din activităţi care conţin plumb, cupru, zinc, crom, nichel, mercur sau cadmiu. Poluarea apei cu substanţe organice de sinteză este datorată în principal, detergenţilor și pesticidelor. Poluarea apei datorită agenţilor fizici apare ca urmare a evacuării în apă a materialelor solide, minerale, insolubile, cum este de pildă deversarea în cursurile de apă a reziduurilor de la exploatarea carierelor sau minelor. O problemă specială o reprezintă poluarea radioactivă a apelor care poate să apară în urma unor căderi de materiale radioactive 5/30/12 din atmosferă sau, mai ales, ca urmare a

Efectele poluării apei asupra sănătăţii umane Efectele poluării apei asupra mediului Unul dintre cele mai obi șnuite semne ale poluării apelor

este vegetatia verde de la suprafaţă-eutrofie. Plantele acvatice și algele se dezvoltă la suprafaţa apelor, atunci când apa este îmbogăţită cu un amestec de compuși care s-au infiltrat din solurile din apropiere. Poluarea distruge flora, fauna acvatică și pe cea de pe mal. Pe mal nu mai crește iarba, copacii sunt afectaţi, se dezvoltă ciuperci și mucegaiuri parazite. În alta se dezvoltă organisme inferioare, viermi, alge, insecte, pești, contin germeni patogeni.

5/30/12

Efectele poluării apei asupra sănătăţii umane În condiţiile poluării mediului, calitatea apei folosită de populaţie poate constitui un important factor de îmbolnăvire. Majoritatea bolilor din organism sunt cauzate de faptul că oamenii nu beau suficientă apă sau apa băută nu are cele mai bune calităţi.

5/30/12

A. Boli infecţioase (epidemii - afectează un număr mare de persoane sau endemii - forma de îmbolnăvire care se găseşte permanent într-o zonă): • bolile bacteriene; • bolile virotice; • boli parazitare. B. Boli neinfecţioase: determinate de contaminarea apei cu substanţe chimice cu potenţial toxic: Intoxicaţia cu plumb (saturnism); Intoxicaţia cu mercur; Intoxicaţia cu zinc; Intoxicaţia cu cadmiu; Intoxicaţia cu azotaţi și fosfaţi; Intoxicaţia cu pesticide.

5/30/12

Efectele indirecte ale poluării apei constau în: - posibilitatea contaminării sau poluării chimice a animalelor acvatice; - contaminarea bacteriologică sau poluarea chimică și radioactivă a legumelor, fructelor sau zarzavaturilor; - distrugerea florei microbiene proprii apei ceea ce determină micșorarea capacităţii de debarasare faţă de diverși poluanţi prezenţi la un moment dat.

5/30/12

Efectele poluarii asupra calităţii apelor În viaţa colectivităţilor umane, apele sunt utilizate zilnic atât ca aliment, cât și în asigurarea igienei personale. În medie, în 24 de ore, un om adult consumă în scopuri alimentare 2-10L de apa.

Mirosul apei provine de la substanţele volatile pe care le conţine ca rezultat al încărcării cu substante organice în descompunere, al poluării cu substanţe chimice sau ape reziduale. Cu cât apa conţine mai multe substanţe organice, 5/30/12 chimice sau ape reziduale, cu atât mirosul este mai ușor de

Indicatori de calitate ai apei Indicatorii fizico-chimici v Temperatura apei; v Culoarea apelor naturale; v Gustul și mirosul apei; v Turbidarea și suspensiile; v pH, aciditate și alcalinitate; v Oxigenul, materiile organice; v Clorurile, sulfaţii, silicaţii, fosfaţii. 5/30/12

Analiza microbiologică a apei Indicatorii bacteriologici au un rol important în aprecierea calităţii apei. Aprecierea stării de igiena a apei presupune: determinarea numărului total de germeni și a bacteriilor coliforme. 1. Determinarea numărului total de germeni Numărul total de germeni reprezintă numărul de colonii care se dezvoltă în urma însămânţării de 1 cm3 de apă în mediu de cultură, după 48 ore de termostatare la 37C. În cazul în care se consideră că apa reprezintă un grad ridicat de contaminare mai mare se fac însămânţări din diluţii (schema I) coloniilor. 2. Determinarea bacteriilor coliforme Sursa cea mai importantă de poluare bacteriană a apei o constituie reziduurile, excrementele umane şi animale, care pot conţine germeni patogeni. Metoda pentru determinarea bacteriilor coliforme include teste 5/30/12 de confirmare, bazate în primul rând pe capacitatea prezumtive,

Cifra caracteristică 000 001 010 011 020 100 101 102 110 111 120 121 130 200 201 202 210 211 212 220 221

5/30/12

Tabel Mac Crady ( metoda celor 3 tuburi) Nr. de microorganisme

Cifra caracteristică

Nr. de microorganism

0.0 0.3 0.3 0.6 0.6 0.4 0.7 1.1 0.7 1.1 1.1 1.5 1.6 0.9 1.4 2.0 1.5 2.0 3.0 2.0 3.0

222 223 230 231 232 300 301 302 310 311 312 313 320 321 322 323 330 331 332 333

3.5 4.0 3.0 3.5 4.0 2.5 4.0 6.5 4.5 7.5 11.5 16.0 9.5 15.0 20.0 30.0 25.0 45.0 110 140

Schema I Determinarea numărului total de germeni

5/30/12

Schema II Determinarea bacteriilor coliforme

5/30/12

Măsuri de P.M. și P.S.I. în laboratorul de chimie În vederea protecţiei şi prevenirii accidentelor din laborator este necesară respectarea unor reguli numite NORME . Orice accident care survine în laborator trebuie imediat adus la cunoştinţă cadrului didactic care va aprecia gravitatea lui şi va stabili măsurile de prim ajutor, o intervenţie imediată poate preveni o agravare a situaţiei. Principalele accidente care se pot produce în laboratoarele de chimie sunt: intoxicaţiile, arsurile,traumatismele şi electrocutările.

5/30/12

Concluzii Ocrotirea planetei este o problemă mondială, și, tocmai de aceea, fiecare om trebuie să-și asume această responsabilitate. Stă în puterea omului să ia măsuri eficiente și să găsească soluţii pentru a opri continuarea si agravarea acestui proces dăunator.

5/30/12

Bibliografie [1] Stiinte – Manual pentru clasa a XI-a (L. Dumitrache, Ghe. Erdeli, etc.), Ed.Corint, 2006; [2] Stiinte – Manual pentru clasa a XI-a (M. Garabet, S. Fătu, J. Cîrstoiu), Ed.All, 2006; [3] Mediul înconjurător. Poluare și protecţie (Sanda Vișan, Anca Angelescu) Editura Economică, București, 2000; [4] Analiza factorilor de mediu (Cojocaru Ileana), Editura Comphys, Rm.Vâlcea, 2004; [5] Chimie analitică și analize tehnice (Vasilica Croitoru, Luminiţa Vlădescu), E.D.P., București, 1999. 5/30/12