Efectele Pozitive Ale Migratiei [PDF]

Zitiervorschau

Efectele positive ale migratiei Fenomenul globalizarii a introdus şi impus noi mişcări în cadrul internaţional, iar printre cele mai importante se numără mişcarea relativ liberă a oamenilor, bunurilor şi capitalului. Efectele economice ale comerţului internaţional şi ale fluxurilor de capital au fost măsurate, analizate şi pot fi bine precizate, în timp ce efectul net al migraţiei a fost mult mai puţin studiat şi înţeles, chiar dacă fluxurile migraţioniste au apărut cu mult înaintea fluxurilor de bunuri şi capital. În ultima perioada, migraţia a devenit subiect de de analiză economică şi dezbatere publică, iar astăzi reprezintă unul dintre cuvintele cheie pentru antreprenorii vizionari şi pentru factorii decizionali. Consecinţele migraţiei pot fi de natură economică, socială şi psihologică, migraţia afectând atât migranţii, cât şi nativii. Analizand literatura de specialitate se observa clar ideea că migraţia poate fi benefică pentru toate părţile implicate, indiferent că este vorba de ţările emitente, ţările sau migranţii înşişi. Nu poate fi negată existenţa câştigătorilor şi a perdanţilor procesului, însă per total efectul este pozitiv. Unii autori argumentează faptul că mobilitatea internaţională a forţei de muncă trebuie să fie deplină, astfel încât să poată fi obţinute avantaje asemănătoare comerţului internaţional. Pritchett evidenţiază faptul că mobilitatea internaţională a forţei de muncă poate conduce la bunăstare mondială (Pritchett, L. (2006). Kahanec şi Zimmermann arată că soluţionarea problemelor demografice şi economice la nivelul UE ţine de fenomenul de circulaţie liberă, de fenomenul de braindrain (circulaţia „creierelor”); migraţia liberă nu trebuie să mai fie considerată în opoziţie cu deschiderea pieţei muncii şi cu sistemele de securitate socială din UE [(Kahanec, M., Zimmermann, K.F., eds. (2009), EU Labor Markets after Post-Enlargement Migration, Springer, Berlin)]. Cercetarea economică în domeniul migraţiei poate fi realizată în diverse maniere (analiza cost-beneficiu, modelarea datelor rezultate din cercetări empirice, analiză financiară dinamică), iar pentru un specialist nu este surprinzător faptul că migraţia internaţională poate fi apreciată şi analizată diferit în funcţie de obiectivele urmărite. Existenţa unor diferenţe mari între ţări privind salariile sau PIB-ul conduce la migraţie; fluxurile de migranţi alterează distribuţia venitului în ţările emitente şi în cele receptoare.

Efectele migraţiei asupra Romaniei Migratia din România reprezinta un subiect sensibil. Vorbind pe termen scurt si mediu, emigratia din România va afecta în primul rând disponibilitatea fortei de munca (efectul cantitativ) si astfel va avea o influenta asupra salariilor si ocuparii.

1

Evolutia emigrarii romanilor intre anii 2003-2010

Numarul de emigranti( mii)

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

17,5

12,6

14,8

9,9

8,2

10,7

13,1

10,9

5,7

4,0

4,0

5,5

7,2

6,3

Numarul de emigranti intre 26-40 ani (mii )

5,4

Ponderea persoanelor intre 26-40ani (%)

30,7

33,7

38,8

40,5

48,7

51,0

54,8

58,1

Rata emigrarii (‰)

0,78

0,56

0,66

0,44

0,37

0,49

0,60

0,51

4,2

Sursa: Anuarul demografic din România 2003-2010 şi Anuarul statistic 2003-2010

În al doilea rând, influenteaza piata fortei de munca prin intermediul modificarii alocarii la nivel regional si sectorial ale fortei de munca si distributiei relative a productiei. În al treilea rând, în functie de destinatie, platile migrantilor români catre cei din tara vor influenta regiunile de emigrare. Diminuarea contributiei financiare prin migratie în afara comunitatii respective va avea probabil efecte la nivelul transferurilor publice. În cele din urma, modificarea disponibilitatii fortei de munca în România poate induce modificari în structura productiei si sa altereze termenii schimbului48. Efectele pe termen lung ale emigrarii (efectele de crestere) asupra României nu sunt suficient de clare. Ne intalnim cu doua puncte de vedere în aceasta privinta. Pe de-o parte (perspectiva neo-clasica), migratia este privita ca reprezentând doar un instrument care contribuie la convergenta economiilor integrate. Pe de alta parte, migratia poate sa fie privita ca un fenomen care duce la cresterea diferentelor de dezvoltare între tari (locatiile dezavantajoase vor pierde numerosi factori de productie). Avantajele migratiei Efectele migraţiei sunt de naturǎ economicǎ, socialǎ, culturalǎ pentru toţi implicaţi Pentru Romania efectele migraţiei sunt pozitive în primul rând în domeniul protecţiei sociale prin reducerea numǎrului şomerilor şi crearea unui echilibru pe piaţa muncii ducând la creşterea salariilor. Efectele pozitive pentru creşterea economicǎ provin şi din faptul cǎ o parte din veniturile provenite de la emigranţi sunt economisite în sistemul bancar . Pentru dezvoltarea economicǎ, în ţara de origine, s-ar putea utiliza migranţii şi abilitǎţile lor prin încurajarea unei migraţii circulare. Migraţia circularǎ ar diminua exodul de “creiere” pentru cǎ absenţa ar fi temporarǎ şi ar oferi recompense pentru întoarcerea în ţara de origine atunci când nu mai poate sta în ţara de destinaţie . Conturam mai jos cateva avantaje mai importante ale migratiei:

2

Avantaje de ordin material Ţǎrile de destinaţie faciliteazǎ de multe ori accesul pe piaţa muncii a forţei de muncǎ înalt calificatǎ cu influenţe pozitive asupra eficienţei economice, creşterii produsului intern brut şi îmbunǎtǎţirii nivelului de trai . Emigrantul este multumit de faptul ca, gasindu-si un loc de munca in functie de aptitudini si calificare, de cele mai multe ori obtine un salariu de cateva ori mai mare decat ar obtine in tara. Emigranţii reprezintǎ o forţǎ de muncǎ bine pregǎtitǎ, capabilǎ de performanţe înalte. Aceştia vor acoperi şi domenii economice, bine plǎtite, ce nu prezintǎ interes pentru muncitorii autohtoni chiar în condiţiile unui nivel ridicat al şomajului, sau datoritǎ lipsei personalului calificat în aceste domenii . Existenţa unei oferte variate de forţǎ de muncǎ determinǎ angajatorii sǎ aleagǎ persoanele cele mai potrivite, din punct de vedere al calificǎrii şi aptitudinilor, pentru posturile respective . De asemenea existǎ acum posibilitatea extinderii activitǎţii acestora prin crearea de noi locuri de muncǎ . Lucrǎtorii migranţi îsi pot pune în practicǎ cunoştinţele dobândite în ţara de origine ajungând sǎ fie recompensaţi corespunzǎtor calificǎrii . Acest castig este convenabil pentru acea parte a populatiei care traieste in saracie, sub nivelul decent de satisfacere a nevoilor. Sa nu uitam ca pe langa salariul de cateva ori mai mic in Romania si asistenta sociala este precara. Mai mult, analistii economici au aratat ca la noi in tara nu-si pot acoperi necesitatile elementare de viata nici cei care au slujbe stabile, pentru ca sunt prost retribuite. Avantaje sociale si fiscale In Uniunea Europeana, conform Regulamentului 1612 / 1968 privind libera circulatie a lucratorilor in cadrul Comunitatii avantajele sociale si fiscale acordate lucratorilor comunitari migranti sunt similare celor acordate cetatenilor proprii (numai celor care au contracte de munca legale). De aceleasi avantaje sociale beneficiaza si familia lucratorului. Avantaj social constituie si acordarea tarifului preferential la bilete de transport pe caile ferate, garantarea venitului minim pentru asigurarea mijloacelor de existenta, indemnizatii pentru persoane cu handicap, alocatie acordata la nastere. Impozitul pe salariu nu este trecut in sarcina lucratorului contribuabil daca acesta isi are resedinta doar o parte a anului fiscal pe teritoriul acelui stat. Avantaje profesionale Lucratorii migranti pot participa la cursuri de formare profesionala ca si cetatenii statului respectiv. Experienta si cunostintele acumulate vor putea fi valorificate ulterior la intoarcerea in tara. Uneori, la intoarcerea in tara constata ca in lipsa unor acorduri bilaterale in domeniul securitatii sociale, lucratorul migrant poate sa nu beneficieze de anumite prestatii de securitate sociala sau sa nu-si poata valorifica vechimea in munca dobandita in strainatate - Deschiderea unei afaceri la nivel local folosind banii si experienta castigate afara. Mulţi cetăţeni imigranţi îşi pun în practicǎ ideile de afaceri înfiinţându-şi firme şi creând astfel locuri de muncǎ atât pentru conaţionali cât şi pentru cetǎţenii altor state . În unele ţǎri aproape jumǎtate din creşterea economicǎ se datoreazǎ imigranţilor .

3

- Construirea sau reconsolidarea locuintei este tot o consecinta a muncii depuse dincolo pentru ca la ora actuala cu salariile din Romania nici un tanar nu-si poate construi sau cumpara o casa. - Dotarea cu bunuri care sa confere un confort decent. Modificarea valorilor si a mentalitatilor Majoritatea celor plecati si-au modificat valorile sau mentalitatile. Unii au prins gustul estetic, al curateniei, munca in conditiile de acolo i-a facut sa pretuiasca mai mult ce castiga.Contactul cu elementele de civilizatie si cultura specifice statului respectiv lau ajutat pe emigrant sa dobandeasca noi experiente, cunostinte, obiceiuri, care pot avea un efect pozitiv asupra dezvoltarii individuale ulterioare, a relatiilor familiale si de grup.

Exodul creierelor ca aspect pozitiv Exista o lipsa sistematica a datelor cu privire la emigrarea din România a celor înalt calificati. Cele mai multe informatii care pot fi deduse pe baza datelor statistice arata ca: - reducerea ocuparii în sectoarele bazate pe stiinta (confirmata pentru mai multe tari CEE); - sosirea personalului cu calificare stiintifica din România în tarile UE; - intentiile viitoare de a emigra a personalului cu calificare stiintifica care înca sen afla în România, rezultat obtinut pe baza anchetelor cu privire la migratia internationala. Din perspectiva cresterii economice, este important de realizat o distinctie între cele mai importante categorii de migranti înalt calificati care sunt identificate în cadrul datelor. Acelasi lucru este valabil cu privire la emigrarea românilor cu un nivel ridicat de educatie. În acest caz, tendinta este si mai evidenta: SUA si Canada atrag în mod continuu mai multi emigranti cu un nivel educational la nivel universitar, în timp ce UE îsi pierde treptat atractivitatea pentru aceeasi categorie de migranti români.Compozitia în functie de educatie a fluxurilor de iesiri permanente este dependenta de nivel educational: aproape 60% din emigranti au dobândit o diploma la nivel universitar sau în cadrul sistemului de învatamânt secundar/post-secundar.

4

Sursa: bazata pe ENI, 2011

Cealalta modalitate de a raspunde la întrebarea daca emigrarea din România catre UE este asociata cu exodul creierelor, este de a studia statisticile referitoare la imigrare: datele referitoare la straini care permit o diferentiere în raport de tara de origine si capitalul uman. De asemenea, este posibil sa realizam o aproximare preliminara a influentei pe care emigrarea o are asupra capitalului uman din România. Datele pentru aceste aproximari provin de la Ancheta Europeana cu privire la Forta de Munca (LFS) si Eurostat, care este un esantion fundamentat pe interviuri standardizate derulate anual în tarile membre ale UE. Rezumând rezultatele obtinute pe baza datelor LFS, efectul de exod al creierelor este confirmat, însa ramâne la un nivel redus, mai putin de 0,6%. Concluzionând, efectele migratiei lucratorilor înalt calificati nu va fi neaparat negativ pentru Romania sursa. Michel Beine si al. (2001, p.288) propune o distinctie între doua efecte ale exodului creierelor asupra cresterii economice:  un “efect al creierelor” ex-ante – adica cresterea investitiilor în capitalul uman induse de noile stimulente datorate câstigurilor mai ridicate la educatie în strainatate;  un “efect de drenare” ex-post – adica în cele din urma un numar variabil al celor înalt calificati va migra. Un “exod al creierelor benefic” are loc atunci când primul efect (“creierul”) este dominant. Cu alte cuvinte, “atunci când nivelul mediu al capitalului uman este mai mare în economia deschisa fata de migratie fata de economia care interzice aceasta posibilitate” (Beine si al. 2001, p.277). La nivel empiric, au fost oferite unele dovezi care arata ca posibilitatea unui “exod al creierelor benefic” se poate dovedi ceva mai mult decât o simpla curiozitate teoretica (Beine si al. 2001). S-a aratat ca perspectiva migratiei are un rol important în cadrul deciziei de a investi în capitalul uman, iar pe baza datelor disponibile, ipoteza “câstigului creierelor” nu poate fi falsificata.

5

Principalele justificari ale posibilitatii unei influente pozitive asupra migratiei creierelor dupa acordarea liberei circulatii pentru cetatenii români sunt:  platile catre cei din tara de natura sociala si financiara (privite ca un mecanism de compensare);  migratia de revenire (schimbul de creiere, circulatia creierelor);  reevaluarea critica a institutiilor (datorita concurentei sistemelor; globalizarea definita drept cresterea concurentei dintre factorii de productie imobili si cei mobili);  formarea capitalului uman datorita noii structuri a stimulentelor (o perspectiva a unor câstiguri mai mari într-o tara straina determina decizii de a investi în capitalul uman în tara). Presupusa revenire în tara a migrantilor care au acumulat capital uman si care ar fi putut sa fie disponibili pentru dezvoltarea interna ramâne doar o ipoteza. Mai mult, datele empirice sugereaza faptul ca migrantii care au dobândit calificari suplimentare nu au revenit.

Remitenţele ca factor determinant al migraţiei Aspecte generale Una dintre principalele consecinţe pozitive ale migraţiei internaţionale sunt remitenţele. Remitenţele pot fi definite ca transferuri de sume de bani care au fost dobândite de catre emigranti în strainatate, catre tara de origine. Motivaţiile remitenţelor pot fi: endogene (cele care ţin de migrant înşăşi), dată de atitudinea altruistă, faţă de familie şi de cei apropiaţi rămaşi acasă (nivelul depinde de tipul migraţiei: temporară sau permanentă, de educaţia şi abilităţile migrantului etc.) şi exogene (cele care ţin de mediul extern), precum securitatea în transmiterea fondurilor, reducerea sau anularea taxării sumelor transmise, distribuţia geografică a migranţilor şi diferenţele de PIB între ţara de origine şi cea de destinaţie. Remitenţele cresc veniturile ţării din surse externe, cu efecte în domeniul creşterii nivelului de trai al celor ce le primesc, al dezvoltării economice locale, prin creşterea consumului şi a investiţiilor, precum şi prin reducerea presiunii asupra guvernului pentru implementarea reformelor economice şi sociale. Nu există totuşi un consens referitor la contribuţia remitenţelor la creşterea economică şi la crearea de noi locuri de muncă. Ratha a demonstrat în cazul Mexicului că există un efect de levier consistent, un mecanism de multiplicare a sumelor intrate [ Ratha Dilip (2003), „Worker Remittances: An Important and Stable Source of External Development Finance”, in Global Development Finance: Striving for Stability in Development Finance, Washington, DC: International Monetary Fund], iar Orozco, pe exemplul ţărilor din Europa de Est şi Asia, au evidenţiat existenţa unui efect de multiplicare redus în ţările receptoare de remitenţe.[ Orozco Manuel (2003), „Worker Remittances: An international comparation”, working paper, Inter-American Development Bank ] Remitenţele produc efecte, in principal, pe termen scurt; pe termen lung nu există studii care să ateste impactul pozitiv asupra dezvoltării economice. 6

Unele studii arată că până la 80% din volumul remitenţelor sunt utilizate pentru consumul de bază al familiilor, iar între 5-10% sunt utilizate pentru investiţii în capitalul uman (educaţie, sănătate, nutriţie). Diferenţa poate cuprinde: cumpărare de terenuri, locuinţe etc. adesea văzute ca active ale emigranţilor, o mică parte este cheltuită pe evenimente socio-culturale, pentru plata creditelor, economii şi o foarte mică parte pentru crearea de activităţi productive. [ Hatton, T.J. Williamson, J.G. (2004), „Refugees, Asylum Seekers and Policy in Europe”, NBER Working Paper]. Principalii beneficiari ai remitenţelor sunt, la nivel microeconomic sunt familiile rămase în ţară. Studii OCDE demonstrează stabilitatea structurii utilizării remitenţelor, o pondere redusă a „investiţiilor productive”, dar poate reprezenta un sistem financiar suport prin efectul de back-up pentru situaţii de criză, asigurarea educaţiei copiilor etc. La nivel macroeconomic, poate fi evidenţiată creşterea consumului intern, susţinerea balanţei de plăţi, dar există şi efecte asupra inflaţiei, ratei de schimb, exporturi, importuri. Remitenţele şi România Exista suficiente informatii pentru a presupune ca marimea remisiilor este o importanta sursa pentru toate tarile ECE,inclusiv Romania (Daianu si al. (2001). Ca si în situatia exodului creierelor, exista doua puncte de vedere cu privire la efectele remisiilor pentru tara de origine: unul negativ – care subliniaza dependenta indusa a tarii de origine de remisiile din strainatate si distorsiunile în procesul de dezvoltare; celalalt, pozitiv – remisiile reprezinta un puternic element al evitarii saraciei în tara de origine, si o sursa adezvoltarii economice. O evaluare corecta a impactului pe care remisiile ar putea îl aiba asupra economiei României implica realizarea unei comparatii cu alte fluxuri valutare. Raportul dintreremisii si exporturi ilustreaza rolul pe care transferurile migrantilor îl pot juca ca sursa devaluta, în timp ce raportul fata de importuri arata cât de importante sunt remisiile ca sursaa unor importante plati catre strainatate. Datele releva ca prin comparatie cu alte tari din ECE, România a înregistrat 2002 cea mai ridicata rata a remisiilor la export si import. Aceasta sugereaza ca între tarile candidate, remisiile joaca cel mai important rol pentru economia României (Daianu si al., p.13). Intrarile totale de remisii au crescut foarte mult in ultimii ani dar s-au diminuat odata cu criza economica .. Astfel remitentele trimise de romani in 2005 erau de 4,733 milioane dolari, in 2008 de 9.381 milioane dolari , in 2009 de 4.952 ca sa ajunga la sfarsitul anului 2012 la circa 3.528 milioane dolari.

7

Sursa:” World Bank staff calculation based on data from IMF Balance of Payments Statistics Yearbook 2012”

Influenta remitentelor va depinde de destinatia acestora. Remisiile pot fi utilizate fie pentru realizarea de economisiri si investitii sau pentru consum. Investitiile pot fi realizate în România dar si în tarile de destinatie; de asemenea, pot fi consumate bunuri românesti sau straine (Ed Taylor si Leon-Ledesma, Piracha (2001). Daca remisiile vor fi utilizate numai în tara, este de asteptat ca venitul national sa creasca. O crestere a investitiilor vaîmbunatati perspectivele de dezvoltare pe termen lung ale economiei. În afara acestorconsecinte macroeconomice, remisiile compenseaza societatea pentru pierderile generate de exodul creierelor prin cresterea venitului pe locuitor. Concluzionând, efectul economic al remitentelor depinde în principal de modul în care sunt utilizate. Atât nivelul, cât si destinatia remisiilor este determinata de strategiile migrantilor cu privire la mobilitate si intentiile de a reveni în tara, care, în schimb, depend de asteptarile lor cu privire la evolutia politicilor si mediului economic din România.

8