Curs Buruieni 3 + Buruieni B [PDF]

Zitiervorschau

Clasificarea buruienilor Scop: - combaterea eficientă a buruienilor -stabilirea strategiei de combatere integrată

1. Sistematică ( Botanică ) 2. După habitat 3. După preferinţele faţă de hrană 4. După biologie 5. După modul de procurare al hranei

1. Clasificarea sistematică - gen + specie - Carl von Linne - Nr. şi caract. staminelor şi pistilurilor; - Nu ajută la stabilirea măsurilor de combatere.

2.Clasificarea buruienilor după habitat RUDERALE – ruderis – moloz, dărâmătură - locuri necultivate Lamium purpureum (urzica moartă) Malva neglecta (nalba sălbatică) Leonorus cardiaca (talpa gâştei)

SEGETALE – segetis lan, ogor- în culturi Sinapsis arvensis (muştar sălbatec) Cirsium arvense (pălămida) Sonchus arvensis (susaiul) Avena fatua (odosul) PAJIŞTI Euphorbia sp. (laptele câinelui) Arthemisia absinthium (pelinul) Taraxacum officinale (păpădia)

Buruieni RUDERALE

Leonorus cardiaca -talpa gâştei

Malva neglecta - nalba sălbatică

Lamium purpureum urzica moartă

Clasificarea buruienilor după: 3. Preferinţele faţă de hrană AZOTOFILE Amaranthus retroflexus (ştirul) Chenopodium album (loboda) Urtica dioica (urzica)

CALCICOLE - Ca+ Melilotus officinalis (sulfina) Rubus caesius (rugii) Linaria vulgaris (linariţa)

CALCIFUGE – pH acid Rumex acetosella (măcrişul) Equisetum arvense (coada calului)

HALOFILE - saline şi alcaline Salicornia herbacea (brânca, iarba sărată, brădişorul de sărătură) Statice gmelini (garofiță-de-mare, limba boului ) Lactuca saligna (lăptucă )

Buruieni CALCICOLE

Melilotus officinale Sulfina

Linaria vulgaris Gura leului

Rubus Caesus - Mur mirişte

Buruieni HALOFILE - saline şi alcaline Salicornia herbacea -brădişorul de sărătură

Lactuca saligna - lăptucă

Statice gmelini - limba boului )

4. BIOLOGIE - Înmulţire – Data răsăririi – Durata vieţii 1. Grupa TEROFITE - anuale - seminţe

T1 • •

răsărire în toamnă maturare primăvara - începutul verii

Senecio vernalis, Stellaria media, Lamium purpureum, Capsella bursa pastoris, Veronica

T2 • • •

răsărire predominant în toamnă maturare în cursul verii adaptate în cerealele păioase de toamnă

Agrostema githago, Apera spica venti, Matricaria chamomila, Sisymbrium sp., Bromus secalinus

Buruieni TEROFITE 1

Capsella bursa pastoris –traista ciobanului

Senecio vernalis -Spălăcioasă

Stellaria media Rocoina

Buruieni TEROFITE 1

Veronica arvensis Şopârliţă

Holosteum umbellatum ridichioară

Veronica persicaria Ventrilică

Buruieni TEROFITE 1 Thlspsi arvense, Punguliţa

Myosotis arvensis - Nu mă uita

Viola Odorata Toporaşi, fl. Afroditei

Buruieni TEROFITE 2 în cerealele de toamnă

Sisymbrium officinale muştar sălbatic

Matricaria inodora muşeţel

Matricaria chamomila muşeţel

Buruieni TEROFITE 2 în cerealele de toamnă

Sisymbrium officinale muştar sălbatic

Matricaria inodora muşeţel

Matricaria chamomila muşeţel

T3 • • •

răsărire primăvara devreme maturitate în cursul verii însoţesc culturile semănate primăvara devreme

Avena fatua (odosul), Fumaria sp., Polygonum convolvulus, Raphanus raphanistrum, Lolium temulentum

T4

• • •

răsărire primăvara târziu maturitate la sfârşitul verii sau toamna însoţesc prăşitoarele de primăvară

Amaranthus retroflexus, Chenopodium album, Datura stramonium, Echinochloa cruss-gali, Matricaria inodora, Solanum nigrum, Xanthium spinosum

Buruieni TEROFITE 3

Raphanus raphanistrum ridichea sălb

Lolium temulentum zâzanie

Polygonum convolvulus hrişca urcătoare

Buruieni TEROFITE 3

Melampzrum arv- grâul prepeliţei

Cuscuta campestris

Rhinanthus minor Clocotici

Cuscuta campestris

Buruieni TEROFITE 3 Orobanche cumana lupoaia

Buruieni TEROFITE 4

Datura strmonium br. Bolundă, ciumăfaia

Echinochloa cruss-gali mohor lat

Xanthium spinosum holera, scai

Chenopodium album Loboda

2. Grupa HEMITEROFITE • •

bianuale înmulţire prin seminţe şi butaşi

Conium maculatum, Daucus carota, Hyosciamus niger, Verbascum phlomoides, Arctium sp.

3. Grupa CRIPTOFITE • • G

specii perene înmulţire prin seminţe şi organe vegetative

GEOFITE – soluri uscate Hy

HIDROFITE – exces de umeditate, submerse

G1 •

înmulţire prin Rizomi

Agropyron repens, Cynodon dactylon, Sorghum halepense, Equisetum arvense, Achilleia milefolium, Aristolochia clematitis, Sambucus ebulus

G2 •

înmulţire prin Tuberculi

Latyrus tuberosus, Helianthus tuberosus, Stachys palustris

G3 •

înmulţire prin Drajoni

Cirsium arvense, Lepidium draba, Linaria vulgaris, Sonchus arvenis, Convolvulus arvenis, Euphorbia cyparisias, Rubus caesius, Rumex acetosella

G4 •

înmulţire prin Bulbi

Poa bulbosa, Allium rotundum, Gagea pratensis, Colchicum autumnale

Buruieni GEOFITE 1 înmulţire prin Sorghum halepense Costrei

Achilleia milefolium coada şoricelului

Rizomi Aristolochia clematitis Marul lupului, cucurbeţică

Buruieni GEOFITE 1 înmulţire prin Sambucus ebulus -Boz

Achilleia milefolium coada şoricelului

Rizomi Aristolochia clematitis Marul lupului, cucurbeţică

Buruieni GEOFITE 3 înmulţire prin Drajoni Lepidium draba Urda vacii

Linaria vulgaris Gura lupului

Euphorbia cyparisias Laptele câinelui

Hy HYDROFITE Glyceria acvatica, Cicuta virosa, Caltha laeta, Typha angustifolia

4. Grupa HEMICRIPTOFITE

• • • H1 •

-

H

Perene - Tulpini incomplet lignificate Org. vegetative de înmulţire - apropierea solului Regeneare - muguri la baza tulpinilor aeriene sau la partea superioară a rădăcinilor cu rădăcini fibroase

Caltha palustris, Nardus stricta, Deschampsia caespitosa, Ranunculus ficaria

Buruieni HEMICRIPTOFITE H 1 cu rădăcini fibroase

Deschampsia caespitosa Păiuş

Nardus stricta părul porcului

Ranunculus ficaria untişor

H2 •

cu Tulpini repente ( stolonifere )

Glaechoma hederacea, Potentilla reptans, Ranunculus repens, Trifolium repens

H3 •

Rădăcini capabile de înmulţire vegetativă atunci când sunt tăiate de la colet

Cichorium inthybus, Coronilla varia, Reseda lutea, Taraxacum officinale

H4 •

Rădăcini incapabile de înmulţire vegetativă atunci când sunt tăiate de la colet

Atropa belladonna, Eryngium campestre, Galega officinalis, Scorzonera canum

H5 •

cu Rădăcini drajonante

Adonis vernalis, Chelidonium majus, Plantago sp., Salvia nemorosa

Buruieni HEMICRIPTOFITE H 2 cu Potentilla reptans -5 degete

Ranunculus repens piciorul cocoşului

Tulpini repente ( stolonifere ) Trifolium repens

Glaechoma hederacea Rotunjoara

Buruieni HEMICRIPTOFITE H 3 Rădăcini capabile de înmulţire

Coronilla varia coronişte

Cicorium intibus Cicoare

Symphytum officinalis tătăneasă

5. Grupa CAMEFITE • • •

-

Ch

perene, de climă rece specifice zonei submontane şi montane organele generative situate la 10 - 30 cm deasupra solului

Genista tinctoria, Veronica officinalis, Geum nivale

6. Grupa FANEROFITE • • •

F

tulpini înalte, lignificate, arbuşti sau arbori organe generative - mugurii înmulţire prin segmentarea drajonilor sau seminţe

Berberis vulgaris, Cardus sanguinea, Corzlus avelana, Crataegus monogina, Ligustrum vulgare, Prunus spinosa, Rosa canina, Rubus sp.

Buruieni FANEROFITE arbuști cu tulpini înalte, lignificate Rosa canina -Măceș

Berberis vulgaris -Dracila

Crataegus monogyna –Păducelul Afecţiuni cardiace- “Planta inimii”

5. DUPA MODUL de PROCURARE al HRANEI NEPARAZITE – se hranesc independent SEMIPARAZITE • clorofilă si fotosinteza proprie • paraziteaza rădăcinile plantelor - negi Melampyrum arvense (grâul prepeliţei) Melampyrum barbatum (dinţura) Rhinanthus sp. (clocoticiul, sunătoarea)

TOTAL PARAZITE • lipsite de clorofilă • folosesc substante nutritive gata elaborate

PE TULPINĂ - cuscute - haustori Cuscuta - campestris, trifolii, epilinum, monogyna, europae PE RADĂCINĂ - Orobanche (lupoaie) Orobanche - cumana, ramosa, brassicae

Melampirum barbatum

Buruieni TEROFITE Rhinanthus 3 angustifolium

Orobanche cumana lupoaia

Cuscuta trifolii

Buruieni TEROFITE Orobanche 3 ramosa

Orobanche cumana lupoaia

CARTAREA BURUIENILOR DEF.

Stabilirea gradului de îmburuienare, cantitativ şi calitativ, a terenurilor agricole. HĂRŢILE DE ÎMBURUIENARE

prezintă o imagine sintetică a gradului de îmburuienare indică speciile dominante evidenţiază existenţa vetrelor cu buruieni permit aplicarea unor măsuri de pe fiecare solă şi parcelă în parte

combatere

permit planificarea şi utilizarea eficientă mijloacelor mecanice sau aero de combatere

a

diferenţiate erbicidelor,

permit urmărirea dinamicii îmburuienării şi eficienţa măsurilor de combatere aplicate

CLASIFICAREA Hărţilor de îmburuienare în funcţie de:

 conţinut : floră - vegetaţie  gradul de generalitate : generale - speciale  scară : gradul de detaliere frecvent : Dupa modul:

 de alcătuire  în care exprimă starea de îmburuienare

Hărţile Analitice •

răspândirea pe o anumită suprafaţă a : - unei singure specii - unui număr redus de specii

•

Metoda Punctelor – răspândirea unei specii prin intermediul punctelor

•

Metoda Pătratelor – divizarea suprafeţei respective în pătrate egale

•

Metoda Perimetrelor – pentru suprafeţe mai mici, de nivelul fermei (1:5000); - oferă informaţii referitoare la suprafaţa ocupată de o anumită specie

Hărţi cu gradul de îmburuienare

Cu specii invazive, toxice,

Hărţi cu gradul de îmburuienare

Cu specii invazive, toxice,

Hărţile SINTETICE • Gradul global de îmburuienare al unei suprafeţe • Evidenţiaza: asociaţiile, subasociaţiile şi grupele de buruieni • Utilizeaza: culori, hasuri, semne conventionale

Hărţile MIXTE • Evidentiaza: asociaţiile şi/sau grupele biologice

: răspândirea unor specii de buruieni periculoase

Tehnica Elaborării Hărţilor de îmburuienare FAZA DE PREGATIRE: Punctele, Metodele, Scările FAZA DE TEREN a. Metoda vizuală 1. buruieni izolate - ocupă sub 5% din suprafaţă 2. buruieni rare - prezente pe întreaga suprafaţă, ocupă 5-20% 3. buruieni frecvente - nu înăbuşă plantele de cultură 4. buruieni frecvente - înăbuşă plantele de cultură La fiecare specie se notează : înălţimea (cm) şi fenofaza: - plante care au numai o rozetă de frunze, tulpini sau frunze - plante cu boboci florali sau în faza de burduf - plante înflorite - plante cu fructe - plante la care a avut loc diseminarea b. Metoda numerică - rama metrica c. Metoda gravimetrică

FAZA DE ELABORARE A HARTILOR

Determinări privind gradul de îmburuienare şi de combatere a buruienilor din cultura de porumb (Ezăreni) Număr de buruieni VARIANTA

Greutatea uscată a buruienilor

g/m2

Grad îmburuienare

g/m2

Grad îmburuienare

Grad combatere a buruienilor

V1 Martor 1  neprăşit, neerbicidat

196

100

710

100

0,0

V2 Martor 2  3 praşile, neerbicidat

30

15,3

64

9,01

90,9

V3 Eradicane (6 l/ha) + Pitezin (2,5 l/ha)

45

23

152

21,4

78,6

V4 Eradicane (6 l/ha) + Pitezin (2,5 l/ha) + 2 praşile

6

3,06

13,4

1,9

98,1

METODE EXPEDITIVE CEREALE PAIOASE DE TOAMNA : - Înfrăţire, înainte de aplicarea erbicidelor - 3 – 4 săptămâni înainte de recoltare PRASITOARE :

- Înainte de praşila I - 3 – 4 săptămâni înainte de recoltare

Schema de prelevare a probelor pt. determinarea gradului de îmburuienare pe terenurile pe care recoltarea s-a făcut cu combina

Calcularea gradului de îmburuienare:

Np = Nsm x K

Np = numărul de plante la m2 Nsm = numărul de seminţe / m2 K = coeficient de corecţie (0,0001-0,05)

PRAGUL ECONOMIC de DAUNARE Gradul de îmburuienare al unei culturi se exprimă prin:  numărul de buruieni la m2  numărul de specii  numărul de buruieni din fiecare specie în parte

Număr redus de specii de buruieni  nu se produc pagube

Prag Economic de Dăunare Gradul de îmburuienare al unei culturi de la care devine evidentă diminuarea cantitativă sau calitativă a recoltei şi de la care se justifică economic, aplicarea măsurilor speciale de combatere erbicidarea, praşilele sau plivitul

Gradul de îmburuienare şi pagubele depind de: •

condiţiile climatice ale anului respectiv

•

desimea plantelor cultivate

•

vigoarea plantelor

•

vigoarea buruienilor etc.

EXEMPLE: PRAG ECONOMIC DE DAUNARE  cereale de toamnă = 10-12 anuale şi 2-3 perene cereale de primăvară = 10-30 anuale şi 2-4 perene

cartof = 5-10 anuale şi 1-3 perene in = 5-15 anuale şi 1-2 perene

grâu de toamnă  tratamente cu erbicide sunt necesare la: >5 buc./m2 Matricaria sp. şi Polygonum convolvulus > 10 buc./m2 Centaurea cyanus > 20 buc./m2 Fumaria sp.

Pragul economic de dăunare 1. Pragul de concurenţă- densitatea buruienilor la care acestea încep să concureze plantele de cultură, fără pierderi de producţie;

2. Pragul economic de dăunare dat de densitatea buruienilor la care preţul erbicidării este egal cu venitul rezultat în urma combateri buruienilor cu ajutorul erbicidelor (mai ieftin sau mai scump); 3. Pragul economic optim de dăunare (pentru termen lung) reprezintă numărul de buruieni /m2 peste care trebuie efectuată erbicidarea care să fie rentabilă, pe o perioadă mai mare de timp; 4. Pragul de dăunare estimat - densitatea buruienilor la care erbicidarea este efectuată astfel încât să evite o anumită depăşire a nivelului de infestare pentru cultura postmergătoare pe o perioadă mai mare de timp; 5. Pragul de dăunare de siguranţă - exprimă posibilitatea unei eficienţe mai slabe a erbicidului asupra buruienilor şi în aceste situaţii pragul de dăunare trebuie redus cu un risc calculat.

Măsurile de combatere nu trebuie să urmărească distrugerea în totalitate a buruienilor:

NU este posibil : •

rezerva de seminţe de buruieni din sol este imensă

•

răspândirea buruienilor poate fi limitată, dar nu evitată

NU este ecologic: •

prezenţa buruienilor în ecosistem, în număr redus, este benefică pentru menţinerea echilibrului ecologic

Buruieni carantină  origine America de Nord Ambrozia (Ambrosia artemisiifolia) este o plantă anuală, perenă -iarbă de paragină Ambrosia trifida Anagallis arvensis (scânteiuţă)

 origine euro-asiatică Ambrosia trifida

 origine americană ştirul sălbatic (Amaranthus retroflexus) busuiocul dracului (Galinsoga parviflora)

 Carantină internă şi externă  Maşinile agricole - combinele

Buruieni carantină In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, HOTĂRÂRE nr.214 din 2004 M. Of. nr.208 din 10-mar-2004

 Semiparazite facultative Thesium spp. Melampirum spp. şi Rhynanthus spp. din fam. Scrophulariaceae

 Semiparazite obligate

- cuprind acele plante ale căror rădăcini sunt transformate în totalitate în haustori (sugători) care se dezvoltă numai în tesuturile plantei gazdă şi cu ajutorul cărora absorb seva brută Viscum album (vâscul) se dezvoltă pe speciile următoarelor genuri de plante lemnoase: Salicaceae, Rosaceae, Leguminoase Loranthus europaeus (vââscul de stejar). Este un arbust ce se dezvolta pe diferite specii ale genului Querqus

Buruieni carantină

 Plante total parazite In flora ţării noastre au fost descrise de catre I. Buia 18 specii ale genului Cuscuta care produc pagube importante în culturile de trifoi, lucernă, măzăriche, linte, tutun, sfecla pentru zahăr, cartof, hamei, tomate, cânepă etc. La început atacul se manifesta în vetre de unde se extinde şi poate cuprinde întreaga cultură, rasâpândindu-se prin seminţe. O singură plantă poate forma până la 15000 seminţe. Acestea rezistă în sol unde îşi pot păstra facultatea germinativă 5-12 ani. Arceuthobium holoparasites

Buruieni carantină

 Plante total parazite Arceuthobium americanum Parazitează conifere Arceuthobium abietinium: Arceuthobium cyanocarpa

Buruieni carantină

 Plante total parazite Arceuthobium americanum Parazitează conifere Arceuthobium abietinium: Arceuthobium cyanocarpa

Buruieni carantină

 Plante total parazite Striga angustifolia- porumb ; Striga hermonthica; Striga lutea- soia; Striga densiflora

Buruieni carantină

 Plante total parazite Striga angustifolia- porumb ; Striga luteasugar cane; Striga hermonthica millet Africa

Buruieni carantină

 Plante total parazite Viscum album - vââscul european

Loranthus europaeus -vââscul de stejar

Buruieni carantină

 Plante total parazite Orobanche ramosa

Striga hermonthica

Buruieni carantină

 Plante total parazite Orobanche ramosa

Cuscuta australis Cuscuta chinensis

Buruieni carantină

 Plante total parazite Viscum album

Parentucellia latifolia (Orobanchaceae)

Buruieni carantină

 Plante total parazite periculoase The Federal noxious weed list contains five genera of parasitic plants that are considered to be the most serious pathogens: Aeginetia,

Alectra, Cuscuta, Orobanche, and Striga. Orobanchaceae ramosa parazitează11 familii dicotiledonate

Buruieni carantină

 Plante total parazite periculoase Orobanche crenata paraziteaza legumin furajere, linte, morcov, telina etc Arceuthobium pusillum

Buruieni carantină

 Plante etnobotanice halucinogene Plante etnobotanice halucinogene şi cu polen cu efect alergic pentru oameni şi animale

Salvia divinorum Pedicularis densiflora indieni din America de nord, care fumau florile uscate ale plantei cu efecte relaxante si sedative Leonotis leonorus - cânepa sălbatică, frunzele si petalele florii erau fumate, de catre triburile din Africa de sud cu efecte euforice, relaxante si psihoactive Zornia latifola Ca

adjuvanti produsele etnobotanice contin aromatizanti naturali extrasi din trandafir, vanilie, miere de albine şi trifoi rosu

Leonotis leonorus coada leului

Buruieni carantină

 Plante etnobotanice halucinogene Pedicularis densiflora

2. DRAJONI - se dezvoltă din mugurii de pe rădăcini

Buruieni carantină

Ambrozia (Ambrosia artemisiifolia)

Galinsoga parviflora Busuioc salbatic

Buruieni carantină

Anagallis arvensis - Scanteiuta Fumaria officinalis - Fumariţa

Buruieni carantină

Galeopsis tetrahit - Lungurica Hibiscus trionum - Zamosiţa

Buruieni carantină

Portulaca oleracea - Iarba grasă

Senecio vulgaris - Spălăcioasă

Buruieni carantină

Solanum nigrum - Zârna

Stellaria media - Rocoina

Pathogenic* Parasitic Angiosperms Parasite

Hosts Gazda

Distribution

Agelanthus spp.

shea butter or karité (Vitellaria)

Africa

Amyema spp.

Eucalyptus

Australia

Tapinanthus bangwensis

cacao (Theobroma), etc.

Africa

Dendrophthoe spp.

kapok (Ceiba), etc.

Asia

Phthirusa spp.

rubber (Hevea), teak (Tectona)

Central & South America

Psittacanthus spp.

Citrus

Mexico

Struthanthus spp.

Coffea, Citrus, etc.

Central & South America

Loranthaceae

Santalaceae Acanthosyris pauloalvimii

cacao (Theobroma)

Brazil

Exocarpos spp.

Eucalyptus

Australia

Osyris alba

grape (Vitis)

Yugoslavia

Pyrularia pubera

fir (Abies fraseri)

West Virginia, USA

Thesium spp.

sugarcane (Saccharum) barley (Hordeum)

Australia, Spain, Africa, USA

Viscaceaedwarf mistletoes Arceuthobium spp.

Pinaceae (New World) & Cupressaceae (Old World)

North America, Europe, Asia, Africa

"Christmas" mistletoes Dendrophthora poeppigii

rubber (Hevea)

Brazil

Pathogenic* Parasitic Angiosperms Parasite

Hosts Gazda

Distribution

Convolvulaceae Cuscuta campestris Is the most widely distributed of about ten species that attack crops.

diverse crops, specially legumes

Worldwide

Woody plants

Pantropical

Lauraceae Cassytha filiformis Orobanchaceae Aeginetia indica

sugarcane (Saccharum)

India, Philippines, Indonesia

Alectra vogellii A few other species have been reported as pests of sunflower and tobacco.

cowpea (Vigna unguiculata)

Africa

Christisonia wightii

sugarcane (Saccharum)

Philippines

Broomrapes Orobanche ramosa

Various crops, especially Solanaceae

Most serious in Mediterranean climates but widely spread.

O. crenata

Mainly legumes; carrots

Most serious in Mediterranean Climates.

O. minor

legumes, tobacco, carrots, some other crops

Widely spread in temperate regions.

Rhamphicarpa fistulosa

peanut (Arachis), rice (Oryza)

Africa

Seymeria cassioides

pine (Pinus spp.)

Southern USA

Striga hermonthica

grains

Semi-arid Africa

S. asiatica

grains

Africa, introduced to North and South Carolina

S. gesnerioides

legumes

Africa, introduced to Florida

Witchweeds